Decizia nr. 867/2006
referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 403 alin. 4 din Codul de procedură civilă și a dispozițiilor Legii nr. 313/1879 pentru anularea clauzei penale din oarecare contracte și pentru adaosul unui alineat la articolul 1089 din Codul civil
prezumat în vigoare
Ion Predescu - președinte
Nicolae Cochinescu - judecător
Aspazia Cojocaru - judecător
Acsinte Gaspar - judecător
Kozsokar Gabor - judecător
Petre Ninosu - judecător
Șerban Viorel Stănoiu - judecător
Tudorel Toader - judecător
Ion Tiucă - procuror
Cristina Cătălina Turcu - magistrat-asistent
Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 403 din Codul de procedură civilă și a dispozițiilor Legii nr. 313/1879
pentru anularea clauzei penale din oarecare contracte și pentru adaosul unui alineat la articolul 1089 din Codul civil, excepție ridicată de Banca Populară Română Cooperativa de Credit - Agenția Tulcea, prin lichidator judiciar Societatea Comercială "Real Reorganizare, Administrare, Lichidare" - S.R.L. din București în Dosarul nr. 1.392/2006 al Judecătoriei Tulcea.
La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.
Președintele constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pe fond.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate, considerând că se impune păstrarea jurisprudenței Curții Constituționale în materie.
CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:
Prin Încheierea din 24 martie 2006, pronunțată în Dosarul nr. 1.392/2006, Judecătoria Tulcea a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor
art. 403 din Codul de procedură civilă și a dispozițiilor Legii nr. 313/1879
pentru anularea clauzei penale din oarecare contracte și pentru adaosul unui alineat la articolul 1089 din Codul civil.
Excepția a fost invocată într-o cauză având ca obiect contestația la executarea silită pornită la cererea intimatei-creditoare, în motivarea căreia contestatorii au arătat că executarea este făcută pe baza unui contract de împrumut ce conține o clauză ilegală. Totodată, contestatorii au solicitat și suspendarea executării silite în temeiul art. 403 alin. 4 din Codul de procedură civilă.
În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține, pe de-o parte, că prevederile art. 403 alin. 4 din Codul de procedură civilă contravin dispozițiilor constituționale ale art. 21 alin. (1)-(3) și ale
art. 129, iar, pe de altă parte, că prevederile Legii nr. 313/1879
aduc atingere dispozițiilor art. 21 alin. (1)-(3) din Legea fundamentală.
În acest sens arată că art. 403 alin. 4 din Codul de procedură civilă încalcă dreptul la un proces echitabil și dreptul la folosirea căilor de atac, întrucât cererea de suspendare provizorie a executării silite se judecă în camera de consiliu și nu este supusă niciunei căi de atac.
Totodată, se susține că
contravine principiului constituțional al accesului liber la justiție, deoarece privează pe creditor de un drept al său stabilit pe cale convențională, și anume acela de a sancționa debitorul care nu își achită ratele la scadență, prin stabilirea unei clauze penale.
Judecătoria Tulcea apreciază că excepția de neconstituționalitate ridicată este neîntemeiată.
Potrivit dispozițiilor
art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
Guvernul consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, invocând în acest sens jurisprudența Curții Constituționale în materie.
Avocatul Poporului apreciază că dispozițiile
art. 403 din Codul de procedură civilă și ale Legii nr. 313/1879
sunt constituționale. În acest sens arată că prevederile art. 403 alin. 4 "reglementează condițiile procedurale de admisibilitate a unui capăt de cerere intermediar, formulat prin cererea introductivă sau separat" și nu sunt de natură să îngrădească exercițiul dreptului de acces liber la justiție. Nici dispozițiile
nu aduc atingere dreptului părților interesate de a se adresa justiției și de a beneficia de toate garanțiile procesuale menite să le asigure dreptul la un proces echitabil și la soluționarea acestuia într-un termen rezonabil.
Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și
Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:
Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, ale art. 1 alin. (2), ale
art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.
Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie, așa cum rezultă din motivarea acesteia, prevederile art. 403 alin. 4 din Codul de procedură civilă, cu modificările aduse prin
art. I pct. 71 din Legea nr. 219/2005
privind aprobarea
Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 138/2000
pentru modificarea și completarea Codului de procedură civilă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 609 din 14 iulie 2005, și dispozițiile
pentru anularea clauzei penale din oarecare contracte și pentru adaosul unui alineat la articolul 1089 din Codul civil, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 40 din 20 februarie 1879.
Textele de lege criticate au următorul cuprins:
Articolul 403
alin. 4 din Codul civil: "În cazuri urgente, dacă s-a plătit cauțiunea, președintele instanței poate dispune, prin încheiere și fără citarea părților, suspendarea provizorie a executării până la soluționarea cererii de suspendare de către instanță. Încheierea nu este supusă niciunei căi de atac. Cauțiunea care trebuie depusă este în cuantum de 10% din valoarea obiectului cererii sau de 5 milioane lei pentru cererile neevaluabile în bani. Cauțiunea depusă este deductibilă din cauțiunea stabilită de instanță, dacă este cazul".
are următorul cuprins:
- Art. 1: "Clauza penală, aflată în contracte de împrumuturi sau de prestațiuni în natură, este și va rămâne anulată, oricare va fi data actului a cărui executare se cere, însă numai dacă termenul exigibilității creanței va cădea în urma promulgării acestei legi.
Judecătorul, în caz de împrumut, va putea condamna numai la plata dobânzii prevăzută de art. 1589 din Codul civil, sau, în caz de alte obligațiuni, la daune-interese, conform art. 1084 din Codul civil".
- Art. 2: "Dacă clauza penală nu va fi stipulată direct, ci va fi deghizată sub o altă formă, sau va rezultă din condițiunile actului, judecătorul va aprecia și va putea anula din contract aceea ce ar avea caracterul de clauză penală, putând aplica, după cazuri, art. 1589 sau art. 1084 din Codul civil".
- Art. 3: "La art. 1089 din Codul civil se adaugă următorul aliniat:
«Clauza prin care, de mai înainte și în momentul formării unei convențiuni alta decât o convențiune comercială, se va stipula dobânda la dobânzile datorate pentru un an, sau pentru mai puțin ori mai mult de un an, sau la alte venituri viitoare, se va declara nulă»".
Prevederile legale criticate sunt considerate a fi contrare dispozițiilor constituționale cuprinse în art. 21 alin. (1)-(3) privind accesul liber la justiție și dreptul la un proces echitabil și în art. 129 referitor la folosirea căilor de atac.
Examinând excepția, Curtea Constituțională constată că asupra constituționalității prevederilor art. 403 alin. 4 din Codul de procedură civilă s-a mai pronunțat prin
Decizia nr. 389 din 9 mai 2006 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 525 din 19 iunie 2006, respingând excepția de neconstituționalitate. Curtea a reținut, în esență, că textul de lege criticat nu contravine dispozițiilor constituționale referitoare la accesul liber la justiție, la folosirea căilor de atac și la înfăptuirea justiției, deoarece legiuitorul, în virtutea prerogativelor conferite de art. 126 alin. (2) din Constituție, poate stabili reguli de procedură diferite, adecvate fiecărei situații juridice. Pe de altă parte, prevederile constituționale nu garantează folosirea tuturor căilor de atac.
Cât privește critica de neconstituționalitate a prevederilor
Legii nr. 313/1879 , Curtea constată că prin
Decizia nr. 676 din 10 octombrie 2006 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 915 din 10 noiembrie 2006, a respins o altă excepție, ridicată de același autor, într-un alt dosar, având o motivare similară. S-a reținut că prevederile Constituției garantează liberul acces la justiție în măsura în care este satisfăcută cerința imperativă privind legitimitatea dreptului sau a interesului a căror apărare se cere. Or, în condițiile în care legea interzice instituirea clauzei penale în contractele de împrumut sau prestații în natură, sub sancțiunea nulității, potrivit art. 966 coroborat cu art. 968 din Codul civil, care prevăd că obligația fondată pe o cauză ilicită , prohibită de legi, nu poate avea niciun efect, dispozițiile constituționale ale art. 21 nu pot fi aplicabile într-o astfel de situație, dreptul a cărui valorificare se pretinde în justiție fiind, în mod vădit, nelegitim.
Întrucât criticile de neconstituționalitate privesc, în esență, aceleași aspecte, și având în vedere că nu au intervenit elemente noi de natură să determine schimbarea jurisprudenței Curții Constituționale, soluțiile și considerentele cuprinse în deciziile menționate își mențin valabilitatea și în cauza de față.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al
art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 403 alin. 4 din Codul de procedură civilă și a dispozițiilor
pentru anularea clauzei penale din oarecare contracte și pentru adaosul unui alineat la articolul 1089 din Codul civil, excepție ridicată de Banca Populară Română Cooperativa de Credit - Agenția Tulcea, prin lichidator judiciar Societatea Comercială "Real - Reorganizare, Administrare, Lichidare" - S.R.L. din București în Dosarul nr. 1.392/2006 al Judecătoriei Tulcea.
Definitivă și general obligatorie.
Pronunțată în ședința publică din data de 30 noiembrie 2006.
PREȘEDINTE, ION PREDESCU Magistrat-asistent, Cristina Cătălina Turcu
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.