Hotărârea nr. 36/1992
privind anularea alegerilor prezidențiale și parlamentare din Circumscripția electorală nr. 24, județul Iași, formulată de Filiala Iași a Convenției Democratice din România
prezumat în vigoare
Legături cu alte acte
Ce face acest act
Are ca temei 1
- Constituția din 1991 21 noiembrie 1991 (prevederi anume) CONSTITUȚIE din 21 noiembrie 1991
Textul nu are o structură pe articole recunoscută și este afișat ca atare.
Vasile Gionea - președinte
Viorel "Mihai Ciobanu - judecător
Mihai Constantinescu - judecător
Miklos Fazakas - judecător
Ion Filipescu - judecător
Antonie Iorgovan - judecător
loan Muraru - judecător
Florin Bucur Vasilescu - judecător
Victor Dan Zlătescu - judecător
Gheorghe Nichita - procuror
Constantin Burada - magistrat-asistent
Pe rol soluționarea cererii de anulare a alegerilor prezidențiale și parlamentare din Circumscripția electorală nr. 24, județul Iași, formulată de Filiala Iași a Convenției Democratice din România.
Judecarea se face fără citarea părților, potrivit
art. 85 din Legea nr. 68/1992
coroborat cu art. 581 din Codul de procedură civilă și
art. 14 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 .
Magistratul-asistent referă că prin cerere se solicită anularea alegerilor, deoarece s-ar fi săvîrșit numeroase nereguli la secțiile de votare din Circumscripția nr. 24, județul Iași, constînd în existența a numeroase voturi nule, pachete de buletine de vot ștampilate cu tuș de altă culoare decît cea folosită la secția respectivă, lipsa listelor permanente la unele secții și înscrierea persoanelor respective pe cele speciale, întocmirea proceselor-verbale privind rezultatul votării cu încălcarea dispozițiilor legale, folosirea de urne subdimensionate și a unor ștampile de vot suplimentare și refuzul unui control paralel cu stabilirea oficială a rezultatului alegerilor.
Reprezentantul Procuraturii solicită respingerea cererii de anulare ca tardiv introdusă și formulată cu încălcarea regulilor privind calitatea procesuală activă. De altfel, și pe fond, consideră că cererea este neîntemeiată, ținînd seama că la alegerile prezidențiale se au în vedere voturile pe întreaga țară, iar rezultatele dintr-o circumscripție nu sînt de natură să le modifice în sensul prevederilor
art. 24 alin. (1) din Legea nr. 69/1992 .
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
Luînd în dezbatere cererea de anulare, reține următoarele :
Potrivit art. 144 lit, d) din Constituția României și
art. 24 din Legea nr. 69/1992 , Curtea Constituțională constată că este competentă să soluționeze cererea formulată.
În conformitate cu
art. 24 alin. (2) din - Legea nr. 69/1992 , cererea de anulare a alegerilor se poate face de partidele, formațiunile politice - și nu de filialele unei coaliții electorale - precum și de candidații care au participat la alegeri, în termen de cel mult 3 zile de la închiderea votării. Termenul este de decădere, potrivit prevederilor
art. 25 alin. (3) din Legea nr. 68/1992 , care se aplică în mod corespunzător și alegerilor prezidențiale, conform dispozițiilor
art. 28 alin. (1) din Legea nr. 69/1992 . Acest termen a expirat la data de 30 septembrie 1992. În speță, cererea a fost introdusă pe data de 1 octombrie 1992, astfel încît este tardivă, ținînd seama că, potrivit
art. 86 alin. (1) din Legea nr. 68/1992 , termenele pe zile se calculează din ziua în care încep să curgă pînă în ziua în care se împlinesc.
De altfel, cererea de anulare este și neîntemeiată, întrucît, potrivit prevederilor
art. 81 din Constituție și ale Legii nr. 69/1992
pentru alegerea Președintelui României, se au în vedere rezultatele votării pe întreaga țara astfel încît nu se pot anula alegerile decît dacă rezultatele dintr-o circumscripție sînt de natură, așa cum prevăd dispozițiile
art. 24 alin. (1) din Legea nr. 69/1992 , să modifice atribuirea mandatului sau, după caz, ordinea candidaților care participă la al doilea tur de scrutin. Nici în cererea de anulare și nici din verificarea rezultatului de ansamblu al alegerilor nu rezultă o asemenea consecință.
De altfel, în însăși cererea de anulare, cu privire exclusiv la alegerile prezidențiale, se susține doar că în mod greșit s-ar fi considerat nule mai multe buletine de vot care erau perforate, deși obțiunea alegătorilor rezultă în mod expres din ștampila cu mențiunea "Votat" aplicată pe buletin.
Avînd în vedere că totalul voturilor nule din Circumscripția electorală nr. 24, județul Iași, este de 24.454, așa cum rezultă din procesul-verbal privind centralizarea voturilor pentru Președintele României, încheiat la circumscripția respectivă, semnat de toți membrii biroului fără obiecțiuni, se constată, în mod indubitabil, irelevanța acestui motiv pentru modificarea rezultatului de ansamblu.
Curtea constată, totodată, că majoritatea neregulilor semnalate în cererea de anulare se referă la alegerile parlamentare. Ținînd seama de prevederile
art. 25 lit. f) din Legea nr. 68/1992
și art. 158 alin. 3 din Codul de procedură civilă, urmează ca, pentru soluționarea lor, Curtea să-și decline competența în favoarea Biroului Electoral Central.
Față de cele arătate, Curtea Constituțională, în unanimitate,
În numele legii
HOTĂRĂȘTE:
1. Respinge cererea de anulare privind alegerile prezidențiale din Circumscripția electorală nr. 24, județul Iași, formulată de Filiala Iași a Convenției Democratice din România.
2. Declină competența de soluționare a cererii de anulare a alegerilor parlamentare, formulată de Filiala Iași a Convenției Democratice din România, în favoarea Biroului Electoral Central.
3. Hotărîrea este definitivă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE prof. dr. VASILE GIONEA
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.