Decizia nr. 185/2007

Ioan Vida - președinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Kozsokar Gabor - judecător

Petre Ninosu - judecător

Ion Predescu - judecător

Șerban Viorel Stănoiu - judecător

Ion Tiucă - procuror

Gabriela Dragomirescu - magistrat-asistent șef

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor

art. 8 alin. (3) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004

și ale

art. 35 lit. c) din Legea nr. 219/1998

privind regimul concesiunilor, excepție ridicată de Societatea Comercială "Minibus" - S.R.L. din Iași în Dosarul nr. 11.264/2005 al Tribunalului Iași - Secția comercială și de contencios administrativ.

La apelul nominal se constată lipsa părților, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții dă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca inadmisibilă, a excepției de neconstituționalitate a

art. 35 lit. c) din Legea nr. 219/1998 , care a fost abrogat în mod expres prin

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 34/2006 , și de respingere, ca neîntemeiată, a excepției referitoare la dispozițiile

art. 8 alin. (3) din Legea nr. 554/2004 .

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin Încheierea din 8 noiembrie 2006, pronunțată în Dosarul nr. 11.264/2005, Tribunalul Iași - Secția comercială și de contencios administrativ a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor

art. 8 alin. (3) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004

și ale

art. 35 lit. c) din Legea nr. 219/1998

privind regimul concesiunilor, excepție ridicată de Societatea Comercială "Minibus" - S.R.L. din Iași într-o cauză de contencios administrativ având ca obiect constatarea nulității actului administrativ prin care s-a reziliat unilateral un contract de concesiune.

În motivarea excepției se susține că prevederile

art. 8 alin. (3) din Legea nr. 554/2004

sunt contrare art. 16 alin. (1) și (2), art. 21 și 52 din Constituție, întrucât "recunoașterea prin lege a subordonării interesului uneia dintre părți față de interesele celeilalte părți, interes preferat prioritar prin lege, înfrânge principiul egalității în drepturi a părților, plasând autoritatea publică - ca exponent al interesului public - pe o poziție procesuală preferențială". În legătură cu prevederile

art. 35 lit. c) din Legea nr. 219/1998 , care permit concedentului să aprecieze asupra măsurii îndeplinirii obligațiilor de către concesionar și să rezilieze unilateral contractul de concesiune, se invocă încălcarea art. 52 din Constituție.

Tribunalul Iași - Secția comercială și de contencios administrativ apreciază că textele de lege criticate sunt constituționale. Arată că, de altfel, aceeași parte a mai ridicat, în fața aceleiași instanțe, aceeași excepție de neconstituționalitate, care a fost respinsă de Curtea Constituțională prin

Decizia nr. 464 din 6 iunie 2006 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 604 din 12 iulie 2006.

În conformitate cu dispozițiile

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate.

Avocatul Poporului apreciază că dispozițiile

art. 8 alin. (3) din Legea nr. 554/2004

sunt constituționale, așa cum a constatat și Curtea Constituțională prin

Decizia nr. 464/2006 , iar excepția referitoare la

art. 35 lit. c) din Legea nr. 219/1998

este inadmisibilă, întrucât legea criticată a fost abrogată expres prin

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 34/2006 .

Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile reprezentantului Ministerului Public, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

Curtea Constituțională constată că a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile

art. 8 alin. (3) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 , potrivit cărora "La soluționarea litigiilor prevăzute la alin. (2) se va avea în vedere regula după care principiul libertății contractuale este subordonat principiului priorității interesului public" [alin. (2) la care se face trimitere prevede că "Instanța de contencios administrativ este competentă să soluționeze litigiile care apar în fazele premergătoare încheierii unui contract administrativ, precum și orice litigii legate de aplicarea și executarea contractului administrativ"], precum și dispozițiile

art. 35 lit. c) din Legea nr. 219/1998

privind regimul concesiunilor, care stabilesc că "Încetarea contractului de concesiune poate avea loc în următoarele situații: [...] c) în cazul nerespectării obligațiilor contractuale de către concesionar, prin rezilierea unilaterală de către concedent, cu plata unei despăgubiri în sarcina concesionarului."

Textele constituționale invocate ca fiind încălcate sunt art. 16 alin. (1) și (2) privind egalitatea cetățenilor în fața legii și a autorităților publice, nimeni nefiind mai presus de lege, art. 21 privind "Accesul liber la justiție", art. 45 privind "Libertatea economică" și art. 52 referitor la "Dreptul persoanei vătămate de o autoritate publică".

Examinând excepția de neconstituționalitate ridicată, Curtea reține următoarele:

I. În ceea ce privește excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 8 alin. (3) din Legea nr. 554/2004 , prin

Decizia nr. 464 din 6 iunie 2006

referitoare la constituționalitatea prevederilor art. 8 alin. (3) și

art. 15 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 604 din 12 iulie 2006, Curtea Constituțională a respins excepția ridicată de aceeași parte ca și în prezentul dosar, cu aceeași motivare și în fața aceleiași instanțe de judecată. Cu acel prilej, în esență, Curtea a constatat că, potrivit textului de lege criticat, instanța de contencios administrativ este competentă să soluționeze, între altele, "[...] și orice litigii legate de aplicarea și executarea contractului administrativ", cu respectarea regulii privind subordonarea principiului libertății contractuale principiului priorității interesului public. Această regulă nu are însă semnificația plasării autorității publice pe o poziție procesuală preferențială, deoarece, când soluționează litigiul, instanța de judecată nu are în vedere calitatea părții, ci principiul priorității interesului public, definit prin

art. 2 alin. (1) lit. l) din Legea nr. 554/2004 , ca fiind "interesul care vizează ordinea de drept și democrația constituțională, garantarea drepturilor, libertăților și îndatoririlor fundamentale ale cetățenilor, satisfacerea nevoilor comunitare, realizarea competenței autorităților publice." Prin aceeași decizie s-a reținut că prevederile constituționale ale art. 16 alin. (1) și (2) nu sunt incidente în cauză, iar dispozițiile art. 8 alin. (1) din legea criticată au justificat înlăturarea invocării încălcării art. 52 din Constituție.

Cele statuate prin decizia menționată își păstrează valabilitatea și în prezenta cauză, întrucât nu au fost formulate motive noi, care să determine schimbarea soluției pronunțate.

II. În legătură cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor

art. 35 lit. c) din Legea nr. 219/1998 , Curtea constată că, la data de 30 iunie 2006, Legea privind regimul concesiunilor a fost abrogată în mod expres prin

art. 305 lit. a) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 34/2006 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 418 din 15 mai 2006. Prevederile de lege criticate nu au fost preluate de noua reglementare, astfel că, în temeiul

art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992

privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, potrivit căruia aceasta se pronunță asupra excepțiilor ridicate în fața instanțelor judecătorești sau de arbitraj comercial privind neconstituționalitatea dispozițiilor dintr-o lege sau ordonanță în vigoare, excepția de neconstituționalitate a

art. 35 lit. c) din Legea nr. 219/1998

urmează a fi respinsă ca inadmisibilă.

Față de cele de mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

1. Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate a prevederilor

art. 8 alin. (3) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 , excepție ridicată de Societatea Comercială "Minibus" - S.R.L. din Iași în Dosarul nr. 11.264/2005 al Tribunalului Iași - Secția comercială și de contencios administrativ.

2. Respinge, ca fiind inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a prevederilor

art. 35 lit. c) din Legea nr. 219/1998

privind regimul concesiunilor, excepție ridicată de același autor în dosarul aceleiași instanțe.

Definitivă și general obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 6 martie 2007.