Decizia nr. 344/2007
referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. I pct. 158 din Legea nr. 356/2006 pentru modificarea și completarea Codului de procedură penală, precum și pentru modificarea altor legi și art. 337 din Codul de procedură penală
prezumat în vigoare
Ioan Vida - președinte
Nicolae Cochinescu - judecător
Aspazia Cojocaru - judecător
Acsinte Gaspar - judecător
Kozsokar Gabor - judecător
Petre Ninosu - judecător
Ion Predescu - judecător
Tudorel Toader - judecător
Marinela Mincă - procuror
Afrodita Laura Tutunaru - magistrat-asistent
Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. I pct. 158 din Legea nr. 356/2006
pentru modificarea și completarea Codului de procedură penală, precum și pentru modificarea altor legi și art. 337 din Codul de procedură penală, excepție ridicată de Gheorghe Isfan și Antonio Alssaid Isfan în Dosarul nr. 5.163/30/2004 (nr. vechi 5.163/P/2004) al Tribunalului Timiș - Secția penală.
La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată.
CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:
Prin Încheierea din 27 noiembrie 2006, pronunțată în Dosarul nr. 5.163/30/2004 (nr. vechi 5.163/P/2004), Tribunalul Timiș - Secția penală a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor
art. I pct. 158 din Legea nr. 356/2006
pentru modificarea și completarea Codului de procedură penală, precum și pentru modificarea altor legi și art. 337 din Codul de procedură penală, excepție ridicată de Gheorghe Isfan și Antonio Alssaid Isfan în dosarul de mai sus având ca obiect soluționarea unei cauze penale după casare.
În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorii acesteia susțin că prevederile legale menționate încalcă dispozițiile constituționale ale art. 16 referitoare la Egalitatea în drepturi, art. 20 referitoare la Tratatele internaționale privind drepturile omului, art. 21 referitoare la Accesul liber la justiție, art. 24 referitoare la Dreptul la apărare, art. 129 referitoare la Folosirea căilor de atac, precum și ale art. 6 referitoare la Dreptul la un proces echitabil din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale.
Astfel, după abrogarea art. 333 din Codul de procedură penală, nu s-a mai instituit o altă procedură de refacere ori de completare a urmăririi penale, fapt ce vine în contradicție cu dreptul la un proces echitabil.
De asemenea, art. 337 din Codul de procedură penală încalcă dispozițiile constituționale referitoare la principiul egalității și la dreptul la apărare, deoarece conferă doar procurorului rolul de a solicita extinderea procesului penal cu privire la alte persoane.
Tribunalul Timiș - Secția penală nu și-a exprimat opinia cu privire la excepția de neconstituționalitate ridicată.
Potrivit
art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
Guvernul apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, deoarece, pe de o parte, invocă jurisprudența Curții Constituționale referitoare la art. 337 din Codul de procedură penală și, pe de altă parte, prin abrogarea art. 333 din același cod, legiuitorul, cu scopul de a asigura dreptul la un proces echitabil, a urmărit evitarea situațiilor de tergiversare a cauzelor.
Avocatul Poporului consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, deoarece dispozițiile
art. I pct. 158 din Legea nr. 356/2006
nu sunt de natură să aducă atingere principiului egalității în drepturi. Abrogarea prevederilor referitoare la restituirea dosarului pentru completarea urmăririi penale nu contravine nici dreptului părților de a beneficia de soluționarea cauzei într-un termen rezonabil și în mod echitabil a procesului penal.
Cât privește critica referitoare la art. 337 din Codul de procedură penală, Avocatul Poporului arată că faptul că o persoană nu poate pune în mișcare acțiunea penală nu contravine egalității în drepturi a cetățenilor în fața legii, deoarece drepturile acesteia se exercită în concordanță cu interesele generale ale societății. În situația în care procurorul nu cere extinderea procesului penal, instanța este obligată să soluționeze cauza în limitele în care a fost învestită prin actul de sesizare și nu poate dispune, din proprie inițiativă, extinderea.
De asemenea, textele criticate nu sunt de natură să îngrădească dreptul părților interesate de a apela la instanțele judecătorești și de a beneficia de toate garanțiile și drepturile menite să asigure dreptul la apărare. Persoana față de care s-a dispus extinderea procesului penal beneficiază de toate drepturile recunoscute fiecărei părți, indiferent de momentul în care a intrat în proces.
În sfârșit, atât prevederile
art. I pct. 158 din Legea nr. 356/2006 , cât și art. 337 din Codul de procedură penală nu conțin norme contrare regulii constituționale referitoare la Folosirea căilor de atac.
Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate raportate la prevederile Constituției, precum și
Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:
Curtea Constituțională constată că a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, ale art. 1 alin. (2), ale
art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.
Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile
art. I pct. 158 din Legea nr. 356/2006 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 677 din 7 august 2006, și art. 337, cu denumirea marginală Extinderea procesului penal cu privire la alte persoane, din Codul de procedură penală, care au următorul conținut:
-
Articolul I
pct. 158 din Legea nr. 356/2006 : "Articolul 333 se abrogă.";
- Art. 337 din Codul de procedură penală: "În cursul judecății, când se descoperă date cu privire la participarea și a unei alte persoane la săvârșirea faptei prevăzute de legea penală pusă în sarcina inculpatului sau date cu privire la săvârșirea unei fapte prevăzute de legea penală de către o altă persoană, dar în legătură cu fapta inculpatului, procurorul poate cere extinderea procesului penal cu privire la acea persoană.
Dispozițiile art. 336 se aplică în mod corespunzător."
Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că dispozițiile art. 337 din Codul de procedură penală au mai fost supuse controlului instanței de contencios constituțional, prin raportare la aceleași prevederi și cu motivări similare. Astfel, prin
Decizia nr. 257 din 17 iunie 2004 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 653 din 20 iulie 2004, Curtea a respins ca neîntemeiată excepția de neconstituționalitate pentru considerentele acolo arătate.
Deoarece până în prezent nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea acestei jurisprudențe, considerentele deciziei mai sus amintite își păstrează valabilitatea și în prezenta cauză.
Referitor la critica dispozițiilor
art. I pct. 158 din Legea nr. 356/2006 , prin care s-a abrogat posibilitatea instanței de a restitui cauza la procuror, cu excepția situațiilor prevăzute la art. 332 din Codul de procedură penală referitoare la încălcări procedurale prevăzute de art. 197 privind cauzele de nulitate, Curtea constată că aceasta nu echivalează cu încălcarea principiului egalității ori a dreptului la apărare, deoarece se aplică tuturor persoanelor aflate în ipoteza normei și, totodată, partea interesată are deplina libertate de a-și exercită cum crede de cuviință apărarea. De altfel, rațiunea acestei abrogări este justificată de necesitatea eficientizării actului de justiție ce implică dreptul la un proces echitabil și la soluționarea cauzelor într-un termen rezonabil, având în vedere că inexistența posibilității de restituire a cauzei la procuror decât pentru cauze de nulitate absolută reprezintă tocmai o modalitate de împiedicare a tergiversării, instanțele de judecată, în virtutea rolului lor activ, fiind datoare să suplinească eventuale lipsuri ale urmăririi penale.
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al
art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. I pct. 158 din Legea nr. 356/2006
pentru modificarea și completarea Codului de procedură penală, precum și pentru modificarea altor legi și art. 337 din Codul de procedură penală, excepție ridicată de Gheorghe Isfan și Antonio Alssaid Isfan în Dosarul nr. 5.163/30/2004 (nr. vechi 5.163/P/2004) al Tribunalului Timiș - Secția penală.
Definitivă și general obligatorie.
Pronunțată în ședința publică din data de 3 aprilie 2007.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE, prof. univ. dr. IOAN VIDA Magistrat-asistent, Afrodita Laura Tutunaru __________
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.