Decizia nr. 898/2007
referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 281^1 din Codul penal
prezumat în vigoare
Legături cu alte acte
Ce face acest act
Constată neconstituționalitatea unor prevederi din 1
- Legea nr. 15/1968 21 iunie 1968 (prevederi anume) privind adoptarea Codului penal al României
Textul nu are o structură pe articole recunoscută și este afișat ca atare.
Ioan Vida - președinte
Nicolae Cochinescu - judecător
Aspazia Cojocaru - judecător
Acsinte Gaspar - judecător
Petre Ninosu - judecător
Ion Predescu - judecător
Puskas Valentin Zoltan - judecător
Tudorel Toader - judecător
Augustin Zegrean - judecător
Iuliana Nedelcu - procuror
Marieta Safta - magistrat-asistent
Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 281^1 din Codul penal, excepție invocată de Ion Eana în Dosarul nr. 1.491/306/2006 (nr. în format vechi 4.033/2006) al Judecătoriei Sibiu.
La apelul nominal se prezintă partea Autoritatea Rutieră Română, prin doamna consilier juridic Mihaela Chiriac, lipsind autorul excepției, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.
Magistratul-asistent referă Curții că autorul excepției a depus la dosarul cauzei o cerere de amânare pentru lipsă de apărare, cu motivarea că la acest termen, apărătorul său nu se poate prezenta în fața Curții Constituționale, având deja angajate procese la instanțe din țară. Nu este atașată nicio dovadă în acest sens.
Partea prezentă, prin consilier, lasă la aprecierea Curții soluționarea cererii de amânare.
Ministerul Public nu este de acord cu amânarea cauzei.
Curtea, deliberând, respinge cererea de amânare a cauzei.
Autoritatea Rutieră Română, prin consilier juridic, solicită respingerea excepției ca neîntemeiată, arătând că textul de lege criticat nu încalcă prevederile constituționale invocate de autorul excepției.
Ministerul Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată, referindu-se și la jurisprudența Curții Constituționale în materie.
CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:
Prin Încheierea din 2 mai 2007, pronunțată în Dosarul nr. 1.491/306/2006 (nr. în format vechi 4.033/2006), Judecătoria Sibiu a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 281^1 din Codul penal, excepție invocată de Ion Eana în dosarul menționat.
În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține, în esență, că aceeași faptă, cu un conținut aproape identic, respectiv efectuarea transportului rutier fără a îndeplini condițiile prevăzute de lege, este sancționată atât contravențional, prin dispozițiile
art. 57^2 lit. a) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 109/2005
privind transporturile rutiere, aprobată prin
Legea nr. 102/2006 , cât și penal, prin dispozițiile art. 281^1 din Codul penal. Se arată că "în aceste condiții evident că ne aflăm în situația unor paralelisme din punctul de vedere al unor activități identice, care pot fi apreciate în mod diferit de către agentul constatator, aprecieri care pot să creeze un arbitrariu destul de periculos pentru practica în această materie; se pot ivi astfel dese situații în care două constatări identice făcute în locații deosebite, de către doi agenți constatatori diferiți, să fie apreciate în mod diferit, una infracțiune, cealaltă doar contravenție". În opinia autorului excepției, "prin această modalitate ambiguă a legiuitorului de a considera o faptă fie contravenție, fie infracțiune, în mod cu totul arbitrar, se încalcă prevederile art. 16 alin. (1) din Constituție", impunându-se o tratare egală a tuturor cetățenilor care încalcă într-un fel sau altul prevederile legale.
Judecătoria Sibiu apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, întrucât textul de lege criticat nu încalcă dispozițiile constituționale invocate de autorul excepției. În plus, arată că din întreaga motivare a excepției rezultă că ceea ce îl nemulțumește pe autorul acesteia este existența unui paralelism legislativ, în sensul că fapte aproape identice ar fi reglementate fie ca și contravenții, fie ca infracțiuni. Or, aplicarea legii este atributul exclusiv al instanței de judecată, căreia îi revine și misiunea de a stabili în care text de lege s-ar încadra faptele săvârșite.
În conformitate cu dispozițiile
art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate.
Guvernul apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, arătând că reglementarea anumitor fapte în mod diferit, ca fiind infracțiuni sau contravenții, nu încalcă prevederile constituționale care consacră egalitatea cetățenilor în fața legii, fără privilegii sau discriminări.
Avocatul Poporului consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, întrucât textul de lege criticat nu încalcă dispozițiile constituționale invocate de autorul excepției. Se face referire și la jurisprudența Curții Constituționale în materie.
Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susținerile părții prezente, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și
Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:
Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, ale art. 1 alin. (2), ale
art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.
Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 281^1 din Codul penal, având următorul cuprins: "Efectuarea transportului rutier public fără licență de transport, fără licență de execuție pentru vehicul sau fără licență de execuție pentru traseu, după caz, ori cu licențe cu valabilitatea expirată se pedepsește cu închisoare de la o lună la un an sau amendă.
Persoana care dispune efectuarea transportului rutier public în condițiile prevăzute la alin. 1 sau consimte la efectuarea acestuia se pedepsește cu închisoare de la 3 luni la 2 ani ori amendă.
Eliberarea, cu știință, a unei licențe de transport rutier public, a unei licențe de execuție pentru vehicul sau a unei licențe de execuție pentru traseu, fără respectarea legii, se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 3 ani."
Dispozițiile constituționale invocate în motivarea excepției sunt cele ale art. 16 alin. (1) privind egalitatea în fața legii și ale art. 24 privind dreptul la apărare.
Examinând excepția de neconstituționalitate ridicată, Curtea constată că autorul excepției își fundamentează criticile de neconstituționalitate pe compararea dispozițiilor cuprinse în două acte normative, care, în opinia sa, stabilesc sancțiuni diferite pentru aceeași faptă - de natură contravențională ( Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 109/2005
privind transporturile rutiere, aprobată prin
Legea nr. 102/2006 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 398 din 9 mai 2006), respectiv penală (art. 281^1 din Codul penal). Or, așa cum a statuat în mod constant Curtea Constituțională în jurisprudența sa (de exemplu, prin
Decizia nr. 486 din 11 decembrie 2003 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 43 din 19 ianuarie 2004), examinarea constituționalității unui text de lege are în vedere compatibilitatea acestui text cu dispozițiile constituționale pretins încălcate, iar nu compararea mai multor prevederi legale între ele și raportarea concluziei ce ar rezultă din această comparație la dispoziții ori principii ale Constituției. Procedându-se altfel, s-ar ajunge inevitabil la concluzia că, deși fiecare dintre dispozițiile legale este constituțională, numai coexistența lor ar pune în discuție constituționalitatea uneia dintre ele.
Curtea constată totodată că s-a mai pronunțat asupra constituționalității dispozițiilor
art. 281^1 din Codul penal, de exemplu, prin Decizia nr. 77 din 2 februarie 2006 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 166 din 21 februarie 2006, ale cărei considerente sunt valabile și în prezenta cauză, întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să justifice schimbarea acestei jurisprudențe.
Pentru motivele mai sus arătate, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al
art. 29 alin. (1) și (6) din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 281^1 din Codul penal, excepție invocată de Ion Eana în Dosarul nr. 1.491/306/2006 (nr. în format vechi 4.033/2006) al Judecătoriei Sibiu.
Definitivă și general obligatorie.
Pronunțată în ședința publică din data de 16 octombrie 2007.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE, prof.univ.dr. IOAN VIDA Magistrat-asistent, Marieta Safta _________
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.