Decizia nr. 940/2007

Ioan Vida - președinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Ninosu - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskas Valentin Zoltan - judecător

Tudorel Toader - judecător

Augustin Zegrean - judecător

Antonia Constantin - procuror

Cristina Cătălina Turcu - magistrat-asistent

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 305 și ale art. 402 alin. 2 din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Mariana Ionescu în Dosarul nr. 19.370/301/2006 al Tribunalului București - Secția a IV-a civilă.

La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Președintele constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pe fond.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată și de păstrare a jurisprudenței Curții în materie.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:

Prin Încheierea din 2 mai 2007, pronunțată în Dosarul nr. 19.370/301/2006, Tribunalul București - Secția a IV-a civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor dispozițiilor art. 305 și ale art. 402 alin. 2 din Codul de procedură civilă.

Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată într-o cauză având ca obiect recursul împotriva unei contestații la executare.

În motivarea excepției de neconstituționalitate se arată că textele de lege criticate sunt neconstituționale deoarece restrâng posibilitatea părții interesate de a aduce probe noi în recurs, cu excepția înscrisurilor. De asemenea, în cazul contestației la executare, unica fază procesuală în care se pot administra probe este judecata în fond la prima instanță, ceea ce constituie o limitare a accesului liber la justiție.

Potrivit dispozițiilor

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate.

Guvernul consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, în sensul în care a statuat Curtea în jurisprudența sa.

Avocatul Poporului apreciază că textul de lege criticat este constituțional, sens în care Curtea s-a pronunțat prin mai multe decizii.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susținerile părții prezente, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și dispozițiile

Legii nr. 47/1992 , reține următoarele:

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și celor ale art. 1 alin. (2), ale

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate ridicată.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 305 și ale art. 402 alin. 2 din Codul de procedură civilă, care au următorul cuprins:

- Art. 305: "În instanța de recurs nu se pot produce probe noi, cu excepția înscrisurilor, care pot fi depuse până la închiderea dezbaterilor.";

- Art. 402 alin. 2: "Hotărârea pronunțată cu privire la contestație se dă fără drept de apel, cu excepția hotărârii pronunțate în temeiul art. 400^1 și al art. 401 alin. 2."

Excepția de neconstituționalitate este raportată la următoarele dispoziții din Constituție: art. 20 alin. (2) referitor la tratatele internaționale privind drepturile omului, art. 21 alin. (1) referitor la accesul liber la justiție și alin. (3) privind dreptul la un proces echitabil și la soluționarea cauzelor într-un termen rezonabil și art. 53 privind restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți, precum și la dispozițiile art. 6 paragraful 1 referitor la dreptul la un proces echitabil din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale.

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că art. 305 din Codul de procedură civilă a mai fost supus controlului de constituționalitate. Astfel, prin

Decizia nr. 475 din 8 iunie 2006 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 545 din 23 iunie 2006, Curtea a respins excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 305 din Codul de procedură civilă, arătând că reglementarea condițiilor și a procedurii de exercitare a căilor de atac reprezintă prerogativa exclusivă a legiuitorului, în conformitate cu art. 126 din Constituție, și nu încalcă drepturile fundamentale ale justițiabililor.

De altfel, instituirea unor reguli speciale de procedură, inclusiv în ceea ce privește căile de atac, nu este contrară principiului liberului acces la justiție, dreptului la un proces echitabil sau dreptății, atât timp cât ele asigură egalitatea juridică a cetățenilor în utilizarea lor.

Cu privire la prevederile art. 402 alin. 2 din Codul de procedură civilă, Curtea constată că și acestea au mai fost supuse controlului de constituționalitate. Prin

Decizia nr. 436 din 30 mai 2006 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 541 din 22 iunie 2006, Curtea a statuat că, potrivit jurisprudenței sale constante, "accesul liber la justiție nu înseamnă că acesta trebuie asigurat la toate structurile judecătorești, deoarece competența și căile de atac sunt stabilite exclusiv de legiuitor, care poate institui reguli deosebite, în considerarea unor situații deosebite".

Așa fiind, Curtea nu poate reține că art. 402 alin. 2 din Codul de procedură civilă contravine art. 21 din Constituție, în măsura în care, în cuprinsul acestuia din urmă, nu se precizează in terminis că accesul liber la justiție implică întotdeauna dreptul de a exercita atât calea de atac a apelului, cât și a recursului.

Cu acest prilej, pentru considerentele menționate, Curtea constată că nu sunt încălcate nici prevederile art. 53 din Constituție privind restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți.

Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură a determina reconsiderarea jurisprudenței în materie a Curții Constituționale, argumentările și soluțiile reținute în deciziile de mai sus își mențin valabilitatea și în prezenta cauză.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1- 3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 305 și art. 402 alin. 2 din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Mariana Ionescu în Dosarul nr. 19.370/301/2006 al Tribunalului București - Secția a IV-a civilă.

Definitivă și general obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 18 octombrie 2007.