Decizia nr. 18/2006

Ioan Vida - președinte

Aspazia Cojocaru - judecător

Nicolae Cochinescu - judecător

Constantin Doldur - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Kozsokar Gabor - judecător

Petre Ninosu - judecător

Ion Predescu - judecător

Florentina Baltă - procuror

Benke Karoly - magistrat-asistent

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 58 alin. (1) teza întâi din Legea administrației publice locale nr. 215/2001 , excepție ridicată de Florentin Bocșan, Daniel Cioloca, Florentin Creangă, Petru Miculescu, Petru Peica, Maria Stoica și Mihai Vișan în Dosarul nr. 6.301/2005 al Tribunalului Caraș-Severin.

La apelul nominal se constată lipsa părților, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate, arătând că dispozițiile legale criticate nu contravin art. 16, 37 și 53 din Constituție.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin Încheierea din 3 noiembrie 2005, pronunțată în Dosarul nr. 6.301/2005, Tribunalul Caraș-Severin a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 58 alin. (1) teza întâi din Legea administrației publice locale nr. 215/2001 , excepție ridicată de Florentin Bocșan, Daniel Cioloca, Florentin Creangă, Petru Miculescu, Petru Peica, Maria Stoica și Mihai Vișan într-o cauză având ca obiect soluționarea plângerii formulate de autorii excepției împotriva ordinului prefectului de constatare a dizolvării de drept a unui consiliu local, întrucât acesta nu s-a întrunit în mod legal timp de trei luni consecutive.

În motivarea excepției autorii acesteia susțin că prevederile legale criticate contravin dispozițiilor constituționale ale art. 16 alin. (1) și (2), precum și ale art. 37 și 53. Se apreciază că dizolvarea consiliului local ca urmare a neîntrunirii acestuia în mod legal timp de trei luni consecutive afectează dreptul constituțional de a fi ales al consilierilor locali, drept care, în optica acestora, trebuie înțeles și aplicat prin dreptul aleșilor locali de a-și duce la îndeplinire mandatul pentru care au fost aleși de electorat și validați, mandat care este de 4 ani și în care legea trebuie să le garanteze și să le asigure libertatea constituțională de a și-l exercita.

Autorii excepției apreciază că sunt încălcate și dispozițiile art. 16 alin. (1) și (2) din Constituție, întrucât sunt discriminați față de consilierii locali care au absentat nemotivat la convocările consiliului local.

Totodată, se arată că textul de lege criticat este neconstituțional și din prisma faptului că nu este îndeajuns de cuprinzător.

Tribunalul Caraș-Severin apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată.

Potrivit prevederilor

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

Avocatul Poporului consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, notele scrise depuse, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, ale art. 1 alin. (2) și ale

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate ridicată.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile

art. 58 alin. (1) teza întâi din Legea administrației publice locale nr. 215/2001 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 204 din 23 aprilie 2001, care au următorul cuprins: "(1) În cazul în care consiliul local nu se întrunește timp de 3 luni consecutive [...], acesta se consideră dizolvat de drept."

Textele constituționale invocate în susținerea excepției sunt art. 16 alin. (1) și (2), privind egalitatea în drepturi, art. 37, privind dreptul de a fi ales, și art. 53, privind restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți.

Examinând excepția de neconstituționalitate ridicată, Curtea reține următoarele:

În esență, autorii excepției consideră că dizolvarea de drept a consiliului local, în cazul în care acesta nu se întrunește timp de trei luni consecutive ca urmare a absenței, fără motive temeinice, a majorității consilierilor locali, este de natură a încălca dreptul de a fi ales al consilierilor locali care au fost prezenți la fiecare convocare a consiliului local. Totodată, în optica autorilor excepției, textul legal criticat impune o restrângere nejustificată a dreptului de a fi ales și încalcă principiul egalității în drepturi a cetățenilor.

Curtea reține că

art. 58 alin. (1) teza întâi din Legea administrației publice locale nr. 215/2001

privește dizolvarea consiliului local în situația în care acesta nu se poate întruni legal timp de 3 luni consecutive, datorită lipsei cvorumului cerut de lege, și anume majoritatea consilierilor locali aleși. În aceste condiții, este clar că autoritatea publică în cauză nu mai poate funcționa legal și nici să își îndeplinească atribuțiunile prevăzute de lege în sarcina sa.

Din acest punct de vedere, Curtea constată că textul legal criticat se aplică fără excepții, fiecare consiliu local aflat în ipoteza normei legale criticate dizolvându-se. În consecință, nu se poate pune problema existenței unei discriminări între consilierii locali care au absentat nejustificat de la ședințele consiliului local și cei care au fost prezenți. Soluția stabilită de lege - recurgerea la un nou scrutin - este singura posibilă, în condițiile în care autoritatea publică locală nu își poate desfășura activitatea.

Totodată, Curtea reține că prevederile art. 37 alin. (1) din Constituție nu au incidență în cauză, având în vedere că acestea se referă exclusiv la dreptul de a fi ales și nu la modul de funcționare a consiliilor locale.

În ceea ce privește critica de neconstituționalitate a autorilor excepției în raport cu dispozițiile art. 53 din Constituție, Curtea constată că nici acestea nu au incidență în cauză, având în vedere că

art. 58 alin. (1) teza întâi din Legea nr. 215/2001

se referă la funcționarea consiliilor locale și nu la drepturi ale cetățenilor.

Referitor la critica autorilor excepției în sensul că textul de lege nu este suficient de cuprinzător, Curtea constată că, potrivit prevederilor

art. 2 alin. (2) din Legea nr. 47/1992 , în exercitarea controlului de constituționalitate a legilor și altor acte normative nu poate să modifice sau să completeze actele normative supuse controlului.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 58 alin. (1) teza întâi din Legea administrației publice locale nr. 215/2001 , excepție ridicată de Florentin Bocșan, Daniel Cioloca, Florentin Creangă, Petru Miculescu, Petru Peica, Maria Stoica și Mihai Vișan în Dosarul nr. 6.301/2005 al Tribunalului Caraș-Severin.

Definitivă și general obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 10 ianuarie 2006.