Decizia nr. 314/2006

Ioan Vida - președinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Constantin Doldur - judecător

Kozsokar Gabor - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Ninosu - judecător

Ion Predescu - judecător

Ion Tiucă - procuror

Patricia Marilena Ionea - magistrat-asistent

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 28 alin. (5) teza întâi din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 43/2002

privind Departamentul Național Anticorupție, excepție ridicată de Aristotel Mihail Popa în Dosarul nr. 800/M/2005 al Tribunalului Brașov - Secția civilă.

La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Cauza este în stare de judecată.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției ca neîntemeiată. În acest sens, arată că magistrații care beneficiază de sporul de 40% la indemnizația de încadrare brută lunară, spor prevăzut de textul de lege criticat, se află într-o situație obiectiv diferită față de celelalte categorii de magistrați, fapt ce justifică tratamentul juridic diferențiat, fără a se aduce atingere principiului constituțional al egalității în drepturi.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin Încheierea din 24 ianuarie 2006, pronunțată în Dosarul nr. 800/M/2005, Tribunalul Brașov - Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 28 alin. (5) teza întâi din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 43/2002

privind Departamentul Național Anticorupție, excepție ridicată de Aristotel Mihail Popa cu ocazia soluționării unui litigiu de muncă având ca obiect pretenții pentru drepturi salariale.

În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține, în esență, că dispozițiile

art. 28 alin. (5) teza întâi din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 43/2002

contravin art. 16 alin. (1) din Constituție, fiind discriminatorii. Astfel, consideră că magistrații care beneficiază de sporul de indemnizație prevăzut de textul de lege criticat sunt privilegiați în raport cu alte categorii de magistrați, sens în care amintește situația procurorilor care instrumentează cauze privind infracțiuni de corupție. Cu referire la situația sa personală menționează că într-o perioadă de timp, în calitate de procuror în cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Brașov, i s-au repartizat spre instrumentare dosare privind infracțiuni de corupție, dar i s-a refuzat acordarea sporului la indemnizație.

Tribunalul Brașov - Secția civilă apreciază că excepția de neconstituționalitate este întemeiată. Astfel, consideră că nu există nici o rațiune care să împiedice acordarea sporului prevăzut de

art. 28 alin. (5) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 43/2002

pentru procurorii care instrumentează cauze de corupție, în caz contrar aplicarea acestui text de lege fiind discriminatorie, inechitabilă și contrară ordinii instituite de Legea fundamentală.

În conformitate cu dispozițiile

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și formula punctele de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate.

Guvernul consideră că excepția de neconstituționalitate nu este întemeiată. În acest sens, arată că textul de lege supus controlului de constituționalitate reprezintă o transpunere în dreptul intern a unor prevederi internaționale privind prevenirea și combaterea corupției. Acest text nu instituie privilegii ori discriminări, prevăzând doar un tratament juridic diferențiat pentru persoane care se află în situații diferite.

Avocatul Poporului consideră că textul de lege criticat este constituțional, întrucât tratamentul juridic diferențiat este justificat de situațiile diferite avute în vedere de legiuitor.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituția României, ale art. 1 alin. (2), ale

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile

art. 28 alin. (5) teza întâi din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 43/2002

privind Direcția Națională Anticorupție, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 244 din 11 aprilie 2002, astfel cum au fost modificate prin

art. I pct. 8 din Legea nr. 601/2004

pentru aprobarea

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 24/2004

privind creșterea transparenței în exercitarea demnităților publice și a funcțiilor publice, precum și intensificarea măsurilor de prevenire și combatere a corupției, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.227 din 20 decembrie 2004, dispoziții potrivit cărora: "Personalul prevăzut la alin. (1), judecătorii care compun completele de judecată specializate în infracțiunile de corupție - potrivit

art. 29 din Legea nr. 78/2000 , cu modificările și completările ulterioare -, procurorii care participă la judecarea acestor cauze, președintele, vicepreședintele, președinții de secții și judecătorii Înaltei Curți de Casație și Justiție, procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, adjuncții săi și procurorii din Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție beneficiază de un spor de 40% la indemnizația de încadrare brută lunară. [...]"

În opinia autorului excepției de neconstituționalitate, textul de lege criticat contravine dispozițiilor art. 16 alin. (1) din Constituție, care consacră egalitatea în drepturi.

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că textul de lege criticat prevede beneficiul unui spor la indemnizație pentru unele categorii de judecători și procurori, determinați în raport cu specializarea lor, cu funcțiile în care sunt încadrați și cu atribuțiile pe care le au de îndeplinit.

Sporul la indemnizație se încadrează în sfera drepturilor salariale suplimentare, care nu sunt drepturi fundamentale garantate de Constituție. Ca atare, legiuitorul este singura autoritate competentă să le acorde și să stabilească beneficiarii, precum și conținutul lor, cu condiția să nu instituie privilegii sau discriminări în cadrul categoriilor de persoane aflate în situații identice.

Contrar celor susținute de autorul excepției, Curtea constată că procurorii care instrumentează cauzele privind infracțiunile de corupție nu sunt excluși de la beneficiul sporului la indemnizație, dar competența de a efectua urmărirea penală în astfel de cauze aparține în exclusivitate procurorilor încadrați la Direcția Națională Anticorupție, ale căror drepturi salariale sunt reglementate potrivit

art. 28 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 43/2002 .

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 28 alin. (5) teza întâi din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 43/2002

privind Direcția Națională Anticorupție, excepție ridicată de Aristotel Mihail Popa în Dosarul nr. 800/M/2005 al Tribunalului Brașov - Secția civilă.

Definitivă și general obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 6 aprilie 2006.