Reglementări din 14 iulie 2006

------

ANEXĂ

REGLEMENTAREA AERONAUTICĂ CIVILĂ ROMÂNĂ

privind asistența meteorologică a activităților aeronautice civile RACR—ASMET, ediția 3.0/2006

RACR-ASMET MINISTERUL TRANSPORTURILOR CONSTRUCȚIILOR ȘI TURISMULUI

Introducere Reglementări Aeronautice Civile Române

INDEXUL AMENDAMENTELOR

, Nr.

crt.

Numărul amendamentu Iuî

- --- --

r

'

····---

'"""'"'

--

'

•~••• c~,·,-~~••

..

--•--· - ••-·-- • -

'

·-•

--·-----

·- --

!

i

.-------•---•

i

i

---

1------7•-•----

-

!

' I

I i

!

"'

••••··•r·•

Semnătura

Numele persoanei

care a introdus amendamentu I

Data intrării in

vigoare

2006 ii Ediția 3.0

RACR-ASMET

Introducere

MINISTERUL TRANSPORTURILOR CONSTRUCȚIILOR ȘI TURISMULUI

Reglementări Aeronautice Civile Române

Capitolul 4. Observații și mesaje meteorologice aeronautice

4.1 Stații și observații mteoeorlogice aeronautice 4-1 4.2 Procedura de coordonare intre serviciile meteorologice 4-3 aeronautice și serviciile de trafic aerian 4.3 Observații regulate și mesaje regulate de observații 4-3 meteorologice 4.4 Observații speciale și mesaje speciale de observații 4-4 meteorologice 4.5 Criterii generale cu privire la mesajele meteorologice 4-5 4.6 Conținutul mesajelor meteorologice 4-6 4.7 Criterii de emitere a mesajelor SPECI și a mesajelor 4-7 speciale de observații meteorologice difuzate pe plan local 4.8 Observarea și raportarea vântului la suprafață 4-9 4.9 Observarea și raportarea vizibilității orizontale 4-13 4.10 Observarea și raportarea distanței vizuale în lungul pistei 4-15 (RVR) 4.11 Observarea și raportarea fenomenelor meteorologice de 4-20 timp prezent 4.12 Observarea și raportarea norilor 4-24 4.13 Utilizarea CAVOK 4-27 4.14 Observarea și raportarea temperaturii aerului și temperaturii 4-27 punctului de rouă 4.15 Observarea și raportarea presiunii atmosferice 4-28 4.16 Informații suplimentare 4-29 4.17 Raportarea informațiilor meteorologice de la sisteme 4-31

automate de observare

Capitolul 5. Observații și rapoarte de la aeronavele in zbor

5.1 Obligații 5.2 Tipuri de observații de la aeronavele în zbor

5-1

5-1

RACR-ASMET

Introducere

MINISTERUL TRANSPORTURILOR CONSTRUCȚIILOR ȘI TURISMULUI

Reglementări Aeronautice Civile Române

7.8 Avertizări despre forfecarea vântului 7-9 7.9 Transmiterea rapoartelor speciale din zbor către aeronave 7-11

Capitolul 8. Informații climatologice aeronautice

8.1 Prevederi generale 8.2 Tabele climatologice de aerodrom 8.3 Rezumate climatologice de aerodrom 8.4 Copii ale datelor de observații meteorologice

Capitolul 9. · Asistența meteorologică pentru operatorii aerieni și pentru membrii echipajelor aeronavelor

8-1

8-2

8-2

8-3

9.1 Prevederi generale 9-1 9.2 Informații destinate planificării preliminare a zborului de 9-3 operatorii aerieni și replanificării în timpul zborului sub control operațional centralizat 9.3 Expozeul verbal (briefing), consultație și afișare 9-4 9.4 Documentația de zbor 9-6 9.5 Sisteme automate de informare înaintea zborului pentru 9-14 expozeul verbal (briefing), consultație, planificarea zborurilor și documentația de zbor 9.6 Informații pentru aeronavele în zbor 9-15

Capitolul 1O. Informații pentru serviciile de trafic aerian, serviciile de căutare și salvare și serviciile de informare aeronautică

10.1 Informații pentru serviciile de trafic aerian 10.2 Informații pentru serviciile de căutare și salvare 10.3 Informații destinate unităților serviciilor de informare aeronautică

10-1

10-4

10-5

RACR-ASMET MINISTERUL TRANSPORTURILOR CONSTRUCȚIILOR ȘI TURISMULUI

Introducere Reglementări Aeronautice Civile Române

PREAMBUL

(1) Activitatea aeronautică civilă pe teritoriul ȘI tn spațiul aerian național este reglementată prin Codul Aerian aprobat prin Legea nr. 130/ 2000, prin actele normative interne din domeniu, precum și în conformitate cu prevederile Convenției privind aviația civilă internațională , semnată la Chicago la 7 decembrie 1944 , ale altor convenții și acorduri internaționale la care România este parte. (2) Reglementările aeronautice civile române sunt elaborate, emise sau adoptate în conformitate cu prevederile legislației naționale în vigoare, precum și în conformitate cu prevederile Convenției privind aviația civilă internațională, semnată la Chicago la 7 decembrie 1944, cu standardele și practicile recomandate în anexele la aceasta, precum și cu prevederile convențiilor și acordurilor internaționale la care România este parte, astfel încât să se asigure un caracter unitar, coerent și modern procesului de elaborare și dezvoltare a sistemului național de reglementări aeronautice civile române (3) În conformitate cu prevederile Codului Aerian și în scopul reglementării domeniului aviației civile , Ministerul Transporturilor , Construcțiilor și Turismului (MTCT) în calitatea sa de autoritate de stat, asigură direct sau prin delegare de competență unor organisme tehnice specializate, instituții publice sau, după caz, societăți comerciale autorizate, elaborarea și punerea în aplicare a reglementărilor aeronautice corespunzătoare, care au caracter obligatoriu pentru toți participanții la activitățile aeronautice civile și conexe . (4) În conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului României (HGR nr. 405 I 12 . 09 . 1993) și ale Ordinului Ministrului Transporturilor (OMT nr. 649/ 1999) , Autoritatea Aeronautică Civilă Română (AACR) asigură aplicarea reglementărilor aeronautice naționale și supravegherea respectării lor de către persoanele jur i dice și fizice, române sau străine, care desfășoară activități aeronautice civile ori proiectează sau execută produse și servicii pentru aviația civilă pe teritoriul României, precum și execută prevederile înțelegerilor și acordurilor aeronautice internaționale la care statul român este parte. (5) Prezenta reglementare aeronautică civilă română reprezintă transpunerea în cadrul reglementat național a standardelor și practicilor recomandate prevăzute în Anexa 3 la Convenția privind aviația civilă internaționaiă {referită în continuare ca Anexa 3 OACI), Servicii meteorologice pentru navigația aeriană internaț î onală, ed. 15, iulie 2004 , inclusiv amendamentele sale ulterioare . Anexa 3 OACI , împreună . cu Planul European de Navigație Aeriană (EUR-ANP) reglementează furnizarea serviciilor meteorologice pentru aviația civilă internațională în Europa. MINISTERUL TRANSPORTURILOR CONSTRUCȚIILOR ȘI TURISMULUI Reglementări Aeronautice Civile Române RACR-ASMET Introducere (6) Standardele și practicile recomandate în Anexa 3 OACI , se aplică în acele porțiuni de spațiu aerian aflate sub jurisdicția unui stat membru semnatar al Convenției privind aviația civilă internațională , semnată la Chicago la 7 decembrie 1944 , în care se furnizează servicii meteorologice aeronautice , precum și în acele spații aeriene unde statul acceptă responsabilitatea de a furniza servicii de navigație aeriană deasupra mării libere sau în spații aeriene de suveranitate nedeterminată. (7) Orice diferențe față de standardele și practicile recomandate în Anexa 3 OACI, sau încetarea acestor diferențe se notifică la OACI în baza Articolului 38 al Convenției privind aviația civilă internațională, semnată la Chicago la 7 decembrie 1944. Aceste diferențe se publică și prin serviciul de informare aeronautică. (8) Prezenta reglementare, potrivit prevederilor Anexei 3 OACI , se aplică în vederea stabilirii în România , precum și în teritoriile șl spațiile aeriene de deasupra mării libere care sunt asimilate spațiului aerian național din punctul de vedere al navigației aeriene, după caz, a spațiilor aeriene în care se furnizează servicii de asistență meteorologică a activităților aeronautice civile, a serviciilor și unităților acestor servicii necesare în scopul asigurării desfășurării navigației aeriene în siguranță, ordonat și expeditiv. (9) Regulile și celelalte prevederi conținute în prezenta reglementare aeronautică civilă română au fost elaborate cu acordarea considerației cuvenite înțelesului standardelor și practicilor recomandate adoptate de Consiliul OACI potrivit prevederilor Convenției de la Chicago și care constituie conținutul Anexelor la Convenție. Astfel, potrivit prevederilor Convenției, statutul componentelor unei Anexe la Convenția de la Chicago este după cum urmează: • Standardele constituie toate acele specificații privind caracteristici fizice, configurații, materiale, performanțe, personal sau proceduri ale căror aplicare uniformă este recunoscută ca fiind necesară pentru siguranța sau regularitatea navigației aeriene internaționale, specificații cărora statele contractante la Convenția de la Chicago trebuie să li se conformeze potrivit prevederilor Convenției . în cazul imposibilității de conformare, statul contractant este obligat să notifice Consiliul OACI, potrivit Art 38 al Convenției; • Practicile recomandate constituie toate acele specificații privind caracteristici fizice , configurații, materiale, performanțe, personal sau proceduri ale căror aplicare uniformă este recunoscută ca fiind oportună, de dorit, în interesul siguranței, regularității sau eficienței navigației aeriene internaționale, specificații despre care se presupune că statele contractante întreprind eforturile necesare în vederea conformării cu ele , potrivit prevederilor Convenției . • Apendicii ('Appendices ' ) la Anexele OACI conțin prevederi grupate separat, din considerente practice, dar care fac parte integrantă din standardele și practicile recomandate adoptate de Consiliul OACI. • Definițiile termenilor utilizați în standardele și practicile recomandate nu au statut independent dar constituie părți esențiale ale fiecărui standard și fiecărei RACR-ASMET Introducere MINISTERUL TRANSPORTURILOR CONSTRUCȚIILOR ȘI TURISMULUI Reglementări Aeronautice Civile Române practici recomandate în care se utilizează termenul respectiv , având în vedere că orice schimbare a înțelesului termenului respectiv ar afecta specificația. • Tabelele și figurile care suplimentează sau ilustrează standardele și practicile recomandate și la care se face referire în cuprinsul textului fiecărei Anexe la Convenție constituie parte integrantă a respectivelor standarde și practici recomandate și au același statut cu acestea. Totodată, se va avea în vedere că Anexele OACI mai conțin anumite materiale aprobate de către Consiliul OACI spre publicare în asociere cu standardele și practicile recomandate, după cum urmează: • Preambuluri ('Forewords') - conțin explicații și precizări în ceea ce privește istoricul acțiunilor Consiliului OACI, inclusiv precizări privind obligațiile statelor contractante referitor la aplicarea standardelor și practicilor recomandate ce decurg din Convenția de la Chicago și din Rezoluția de Adoptare a Convenției, • Introduceri ('lntroductions') - cuprind explicații introduse la începutul părților, capitolelor sau secțiunilor Anexei, în scopul de a facilita înțelegerea modului cum trebuie aplicat textul; • Not ('Notes') - sunt incluse în text, acolo unde este cazul, sunt menite a furniza informații sau îndrumări privind anumite documentații de referință care trebuie avute în considerare în asociere cu standardul sau practica recomandată în cauză; notele nu constituie parte integrantă din standarde sau din practicile recomandate; • Suplimentele ('Attachements') conțin prevederi suplimentare standardelor și practicilor recomandate sau prevederi care sunt incluse ca indicații, în scopul aplicării lor. (1 O) În sensul precizărilor de mai sus , se va avea în vedere că prevederile RACR­ ASMET au fost astfel elaborate încât: • Standardele prevăzute în Anexa 3 OACI sunt transpuse integral în RACR- ASMET ca reguli , în conformitate cu prevederile OACI, făcându-se totodată , acolo unde a fost cazu!, particularizările necesare în scopul de a se facilita înțelegerea și aplicarea corectă (de ex . , acolo unde standardul OACI prevede o responsabilitate a statului, regula corespunzătoare din RACR-ASMET precizează, în contextul instituțional din aviația civilă română , cărei anume funcții/instituții - ex . autoritatea de stat, autoritatea delegată , administrație sau unități furnizoare de servicii, etc - îi revine responsabilitatea respectivă). • Practicile recomandate prevăzute în Anexa 3 OACI sunt transpuse fidel și integral în RACR - ASMET ca reguli. Este valabilă aceeași observație de mai sus în ceea ce privește precizările suplimentare ce au fost introduse în text, după caz ; • Apendicii ('Appendices') și Suplimentele ('Attachements') la Anexa 3 vor fi transpuse integral, în procedurile specifice de aplicare a prevederilor RACR-ASMET. MINISTERUL TRANSPORTURILOR CONSTRUCȚIILOR ȘI TURISMULUI Reglementări Aeronautice Civile Române RACR-ASMET Introducere • Tabelele și figurile din Anexa 3 DACI, vor fi, de asemenea, transpuse fidel în procedurile specifice de aplicare a prevederilor RACR-ASMET , păstrându-se conformitatea textului. • Preambulul la prezenta reglementare preia , parțial, precizările din Preambulul Anexei 3 DACI. • Notele din textul original au fost transpuse, parțial sau total, după caz, ca text asociat regulilor, acolo unde s-a apreciat că precizările respective sunt necesare sau utile în aplicarea regulilor. • Au fost transpuse în prezenta reglementare și acele standarde și practici recomandate ale Anexei 3 DACI pentru care serviciile meteorologice aeronautice din România nu dispun încă, la data aprobării prezentei ediții, de suportul tehnico­ operațional necesar, considerându-se însă că implementarea acestor standarde și practici ca reguli naționale este necesară pentru dezvoltarea, în continuare, a serviciilor meteorologice aeronautice și a sistemului SNA național. • Elaborarea RACR-ASMET a păstrat, în cea mai mare măsură posibil, aceeași numărătoare/ identificare a capitolelor, secțiunilor față de Anexa 3 OACI, cu observația că, prevederile conținute în Partea a li-a au fost adăugate capitolelor și paragrafelor corespunzătoare din Partea I fără a se realiza diferențierea dintre acestea. Acest fapt a fost considerat necesar întrucât ambele părți conțin în egală măsură standarde și practici recomandate necesar a fi implementate ca reguli pe plan național , existând o corespondență intrinsecă între acestea.

(11) Conformarea cu regulile și recomandările prevăzute în RACR-ASMET trebuie realizată împreună cu aplicarea procedurilor și instrucțiunilor de aeronautică civilă, asociate prezentei reglementări. Ele se elaborează și se emit atât de către autoritatea meteorologică aeronautică, sub formă de documente tip PIAC aplicabile la nivel național (potrivit prevederilor RACR-11), cât și, pe linie internă, de către administrația meteorologică aeronautică. Orice furnizor de servicii de navigație aeriană supus regulilor RACR-ASMET trebuie să urmărească să realizeze cerințele respective specifice aplicând acele mijloace de conformare prevăzute în manualele procedurale, circularele, etc. emise de OACI, dar și utilizând materialele cu caracter orientativ și indicațiile OMM și Eurocontrol. Alte mijloace de conformare pot fi permise numai în condițiile în care furnizorul de servicii de navigație aeriană în cauză justifică și argumentează autorității meteorologice aeronautice, fără echivoc, că prin utilizarea acestor alte mijloace de conformare se atinge același nivel de siguranță.

RACR-ASMET MINISTERUL TRANSPORTURILOR CONSTRUCȚIILOR ȘI TURISMULUI

Introducere Reglementări Aeronautice Civile Române

SPAȚIU LĂSAT LIBER INTENȚIONAT

MINISTERUL TRANSPORTURILOR, CONSTRUCȚIILOR ȘI TURISMULUI

Reglementări Aeronautice Civile Române

RACR-ASMET

Capitolul 1

Capitolul 1.

TERMENI ȘI DEFINIȚII

1.1 Definiții Atunci când următorii termeni sunt întâlniți în prezenta reglementare, aceștia vor avea următoarele semnificații: Acord regional de navigație aeriană Acord aprobat de către Consiliul Organizației Aviației Civile Internaționale (OACI), de obicei cu avizul unei reuniuni regionale de navigație aeriană. Administrația meteorologică aeronautică Organizație desemnată de către autoritatea de stat drept responsabilă pentru furnizarea serviciilor meteorologice aeronautice într un spațiu aerian alocat. Aerodrom Suprafața delimitată pe pământ sau pe apă, inclusiv clădirile, instalațiile și echipamentele, destinată să fie utilizată, în totalitate sau în parte, pentru sosirea, plecarea și mișcarea aeronavelor la sol Un aerodrom utilizat exclusiv pentru elicoptere se numește heliport. Aerodrom de rezervă Un aerodrom spre care se poate îndrepta o aeronavă atunci când devine imposibil sau nerecomandabil să se îndrepte către sau să aterizeze la aerodromul pe care intenționa să aterizeze. Aerodromurile de rezervă includ următoarele: Aerodrom de rezervă la decolare Un aerodrom de rezervă pe care poate ateriza o aeronavă, în caz că acest lucru devine necesar, la scurt timp după decolare și aerodromul de plecare nu se poate utiliza. Aerodrom de rezervă pe rută Un aerodrom pe care poate ateriza o aeronavă în urma apariției unei situații anormale sau de urgență în timpul zborului pe rută. Aerodrom de rezervă pe rută ETOPS Un aerodrom de rezervă convenabil și adecvat pe care poate ateriza o aeronavă în cazul cedării unul motor sau în urma apariției unei alte situații anormale sau de urgență în timpul zborului pe rută în timpul operării ETOPS. RACR-ASMET Capitolul 1 MINISTERUL TRANSPORTURILOR, CONSTRUCȚIILOR ȘI TURISMULUI Reglementări Aeronautice Civile Române Aerodrom de rezervă la destinație Un aerodrom de rezervă spre care se poate îndrepta o aeronavă în cazul în care devine imposibil sau nerecomandabil să aterizeze pe aerodromul pe care intenționa să aterizeze. Aerodromul de plecare poate constitui, de asemenea, aerodrom de rezervă pe rută sau de rezervă la destinație pentru acel zbor. Aeronavă Orice aparat care se poate menține în atmosferă cu ajutorul altor reacțiuni ale aerului decât cele asupra suprafeței pământului. Altitudine Distanța în plan vertical a unui nivel, punct sau obiect considerat ca un punct, măsurată față de nivelul mediu al mării (MSL). Altitudinea minimă de sector Cea mai joasă altitudine care poate fi utilizată și care oferă o înalțime minimă de srguranță de 300 m (1 OOO ft) deasupra tuturor obstacolelor situate într-o zonă situată într-un sector de cerc cu raza de 46 km (25 NM) centrat pe un mijloc de radio-navigație. Asigurarea calității Toate activitățile planificate și efectuate în mod sistematic implementate în cadrul unui sistem de calitate și demonstrate ca necesare, pentru a oferi încredere că organizația îndeplinește cerințele de calitate (ISO 9000:2000 - Sisteme de management a calității). Autoritate ATS Ministerul Transporturilor, Construcțiilor și Turismutui, în calitatea sa de autoritate de stat în domeniul aviației civile, sau Autoritatea Aeronautică Civilă Română, ca organism tehnic specializat desemnat de către acesta, atunci când contextul se referă la o problemă de reglementare, autorizare (certificare) sau supraveghere a siguranței pe linia responsabilităților autorității de stat în domeniul activităților aeronautice civile, sau după caz, administrația sau alți agenți aeronautici desemnați de statul român pentru a furniza servicii de navigație aeriană atunci când contextul se referă la o problemă care este, conform legii, de competența agenților aeronautici autorizați pentru furnizarea de servicii de navigație aeriană Autoritate de stat Ministerul Transporturilor, Construcțiilor și Turismului în calitate de autoritate de stat în domeniul aviației civile. Autoritate meteorologică aeronautică Autoritatea Aeronautică Civilă Română, în calitatea sa de organism tehnic specializat desemnat de către autoritatea de stat drept responsabil pentru reglementarea, autorizarea, controlul și supravegherea agenților aeronautici civili care furn[zează servicii meteorologice aeronautice. MINISTERUL TRANSPORTURILOR, CONSTRUCȚIILOR ȘI TURISMULUI Reglementări Aeronautice Civile Române RACR-ASMET Capitolul 1 Atunci când este folosit în Anexa 3 OACI, termenul ăautoritate" în funcție de context, poate face referire la autoritatea de stat în domeniul aviației civile, la autoritatea căreia i-au fost delegate competențe priving supravegherea siguranței în aviația civilă, la administrația serviciilor meteorologice aeronautice sau la o unitate a serviciilor meteorologice aeronautice care furnizează efectiv servicii în spațiul aerian în cauză. Birou meteorologic de aerodrom Unitate, situată la aerodrom , desemnată să furnizeze servicii meteorologice pentru activitățile aeronautice civile în conformitate cu prevederile prezentei reglementări. Buletin meteorologic Text care cuprinde informații meteorologice precedat de un antet corespunzător. Centru consultativ asupra cenușii vulcanice (VAAC) Centru meteorologic stabilit prin acord regional de navigație aeriană să furnizeze informații spre consultare către centrele de veghe meteorologică, centrele regionale de control, centrele de informare a zborurilor, centrele mondiale de prognoză de zonă și către băncile internaționale de date OPMET, cu privire la extinderea orizontală și verticală și deplasarea prognozată a cenușii vulcanice în atmosferă după ce a avut loc o erupție vulcanică. Centru consultativ asupra ciclonilor tropicali (TCAC) Centru meteorologic stabilit prin acord regional de navigație aeriană să furnizeze spre consultare informații prognozate cu privire la poziția, direcția și viteza de deplasare, presiunea în centru și vântul maxim la suprafață pentru ciclanii tropicali, către centrele de veghe meteorologică, centrele mondiale de prognoză de zonă și către băncile internaționale de date OPMET. Centru de informare a zborurilor Unitate stabilită în scopul de a furniza serviciul de informare a zborurilor și serviciul de alarmare. Centru de veghe meteorologică Unitate desemnată să furnizeze servicii meteorologice pentru activitățile aeronautice civile în limitele unei regiuni de informare a zborurilor sau regiuni de control, în conformitate cu prevederile prezentei reglementări Centru mondial de prognoze de zonă Centru meteorologic destinat pentru elaborarea și furnizarea la scară globală a progozelor de timp semnificativ și de altitudine, sub formă digitală, prin mijloacele adecvate, parte a serviciului fix aeronautic. Centru pentru coordonarea acțiunilor de salvare Unitate responsabilă pentru organizarea eficientă a serviciilor de căutare și salvare și pentru coordonarea desfășurării operațiunilor de căutare și salvare într-o regiune de căutare și salvare. RACR-ASMET Capitolul 1 MINISTERUL TRANSPORTURILOR, CONSTRUCȚIILOR ȘI TURISMULUI Reglementări Aeronautice Civile Române Centru regional de control (ACC) Unitate stabilită în scopul de a furniza serviciul de control al traficului aerian zborurilor controlate, în regiunea/ile de control aflată/e în responsabilitatea sa. Ciclon tropical Termen generic utilizat pentru un ciclon la scară sinoptică neînsoțit de un sistem frontal, care ia naștere deasupra apelor tropicale sau subtropicale și care prezintă o convecție bine delimitată și o mișcare ciclonică bine definită a vântului la suprafață. Consultație Discuție cu un meteorolog calificat asupra condițiilor meteorologice existente și/sau prevăzute relative la operațiunile de zbor; discuția include răspunsuri la întrebări. Control operațional Exercitarea autorității asupra inițierii, continuării, devierii sau terminării unui zbor, în interesul siguranței zborului , al regularității și eficienței zborului, Controlul calității Tehnici și activități operaționale utilizate pentru a îndeplini cerințele de calitate (ISO 9000:2000 - Sisteme de management a calităț i i) . Cota aerodromului Cota celui mal înalt punct al suprafeței de aterizare. Cotă Distanță verticală a unui punct sau nivel, pe suprafața solului sau asimilat acesteia , măsurată de la nivelul mediu al mării. Date în puncte de grilă sub formă digitală Date meteorologice prelucrate cu ajutorul calculatorului pentru un set de puncte distribuite uniform pe hartă, pentru a putea fi transmise (de ia un calculator la alt calculator) în formă codificată , apte pentru utilizare în sisteme automatizate. În majoritatea cazurilor, asemenea date sunt transmise pe canale de telecomunicații de viteze medii și mari. Distanță vizuală în lungul pistei {RVR) Distanță până la care pilotul unei aeronave aflată în axa pistei poate vedea marcajele de pe suprafața pistei sau luminile care delimitează pista sau care identifică axa acesteia. Documentație de zbor Documente scrise de mână sau tipărite , incluzând hărți sau formulare, care conțin informații meteorologice pentru un zbor. Expozeu verbal (briefing) Comentariu oral asupra condițiilor meteorologice existente și/sau prevăzute. MINISTERUL TRANSPORTURILOR, CONSTRUCȚIILOR ȘI TURISMULUI Reglementări Aeronautice Civile Române RACR-ASMET Capitolul 1 Hartă de niveluri înalte Hartă meteorologică referitoare la o suprafață specifică la nivel înalt sau un strat precizat al atmosferei. Hartă de prognoză Reprezentare grafică pe hartă a prognozei unui element meteorologic pentru un anumit moment sau interval de timp precizate și pentru o regiune sau porțiune a spațiului aerian precizată. Informație AIRMET Informație emisă de un centru de veghe meteorologică referitoare la apariția sau apariția prognozată a unor fenomene meteorologice pe rută specificate, care pot afecta siguranța zborului la niveluri joase și care nu au fost deja introduse în prognozele emise pentru zborurile la niveluri joase în regiunea de informare a zborului corespunzătoare sau într-o subregiune a acesteia. Informație meteorologică Un mesaj de observație meteorologică, analiză, prognoză și orice altă descriere referitoarela condițiile meteorologice existente sau prognozate. Informație SIGMET Informație elaborată și comunicată de către centrul de veghe meteorologică asupra apariției sau apariției prognozate a unor fenomene meteorologice pe rută specificate, care pot afecta siguranța zborului. Înălțime Distanța verticală a unui nivel, punct sau obiect considerat a fi un punct, măsurată de la un sistem de referință specificat. Membru al echipajului de zbor Un membru al echipajului, posesor al unei licențe, căruia îi revin sarcini esențiale pentru operarea aeronavei în timpul zborului. Managementul calității Toate activitățile incluse în managementul general al sistemului de calitate care stabilesc politica, obiectivele și responsabilitățile și le implementează prin metode de planificarea calității, controlul calității, asigurarea calității și îmbunătățirea calității în cadrul sistemului sistemului de calitate (ISO 9000:2000 - Sisteme de management a calității). Mesaj meteorologic O descriere a condițiilor meteorologice observate într-un anumit loc și la un anumit moment de timp. RACR-ASMET MINISTERUL TRANSPORTURILOR, CONSTRUCTIILOR ȘI TURISMULUI Capitolul 1 Reglementări Aeronautice Civile Române Nivel Termen generic utilizat referitor la poziția pe verticală a unei aeronave în zbor și care înseamnă, după caz, înălțime, altitudine sau nivel de zbor. Nivel de croazieră Nivel menținut de o aeronavă pe parcursul unei porțiuni semnificative a zborului. Nivel de zbor Suprafață izobară care este raportată la presiunea atmosferică standard de 1013,2 hectopascali (hPa) și care este separată de alte suprafețe izobare prin intervale de presiune specificate. Un altimetru barometric calibrat în conformitate cu Atmosfera Standard: a) va indica altitudinea atunci când este calat pe QNH; b) va indica înălțimea deasupra unui element referit prin QFE atunci când este calat pe QFE; c) poate fi utilizat pentru a indica nivelurile de zbor atunci când este calat pe presiunea standard 1013.2 hPa. Termenii "înălțime" și "altitudine", folosiți mai sus, indică înălțimi ș1 altitudini altimetrice și nu geometrice. Nori semnificativi din punct de vedere operațional Nori cu baza sub 1500 m (5000 ft) sau sub altitudinea minimă de sector dacă aceasta este mai mare de 1500 m. Observație (meteorologică) O descriere a unuia sau a mai multor elemente meteorologice. Observație de la aeronava în zbor Evaluarea unuia sau mai multor elemente meteorologice efectuată dintr-o aeronavă în zbor. Operare pe distanță extinsă (ETOPS) Orice zbor efectuat de o aeronavă cu două turbomotoare, al cărui timp de zbor, cu un motor inoperant la o viteză de croazieră anumită (în atmosfera standard și în aer calm), de la un punct de pe rută la un aerodrom de rezervă adecvat, este mai mare decât pragul de timp aprobat de autoritatea statului operatorului aerian. Operator aerian O persoană, o organizație sau o instituție implicată în sau planificându-și să se implice în operarea aeronavelor. Pilot comandant de aeronavă Pilotul desemnat de operatorul aerian, sau în cazul aviației generale, proprietarul, responsabil pentru operarea în siguranță a unei aeronave pe durata zborului. MINISTERUL TRANSPORTURILOR, CONSTRUCȚIILOR ȘI TURISMULUI Reglementări Aeronautice Civile Române RACR-ASMET Capitolul 1 Pistă O suprafață dreptunghiulară definită, situată pe un aerodrom, amenajată pentru aterizarea și decolarea aeronavelor. Plan european de navigație aeriană (EUR-ANP) Document internațional stabilit de Consiliul OACI în care sunt evidențiate, în detaliu, facilitățile, serviciile și procedurile cerute pentru navigația aeriană internațională în regiunea stabilită - EUROPA. Plan de zbor operațional Planul operatorului aerian întocmit pentru desfășurarea în siguranță a zborului și care ține seama de performanțele aeronavei, alte limitărl operaționale și condițiile relevante pe rută și la aerodromurile de interes. Planificare operațională Planificarea operațiunilor de zbor de către un operator aerian. Pragul pistei Începutul acelei porțiuni a pistei care poate fi utilizată pentru aterizare. Principii de factori umani Principii care se aplică activităților de proiectare, certificare, pregătire, întrețînere precum și operațiunilor aeronautice și care urmăresc realizarea unei interfețe sigure între om și alte componente ale sistemelor prin considerarea în mod adecvat a performanțelor umane. Prognoză O descriere a condițiilor meteorologice prevăzute pentru un anumit moment sau interval de timp și pentru o anumită zonă sau porțiune a spațiului aerian. Prognoză de zonă GAMET Prognoză de zonă în limbaj clar abreviat în limba engleză, pentru zborurile la niveluri joase, pentru o regiune de informare a zborului sau părți ale acesteia, elaborată de unitațile meteorologice aeronautice desemnate de administrația meteorologică aeronautică și autorizate de autoritatea meteorologică aeronautică și schimbată cu alte unități meteorologice aeronautice aparținând unor regiuni de informare a zborului învecinate, pe baza unui acord convenit între autoritățile meteorologice aeronautice interesate. Punct de raport din zbor Un reper geografic precizat, față de care se poate raporta poziția unei aeronave. Raport din zbor (AIREP) Mesaj provenind de la o aeronavă aflată în zbor și emis în conformitate cu cerințele pentru raportare a poziției și raportarea informațiilor operaționale și/sau meteorologice. Detalii cu privire la formatul mesajului AIREP se regăsesc în procedurile și instrucțiunile de aeronautică civile, întocmite în baza documentului OACI PANS-ATM (Doc. 4444). RACR-ASMET MINISTERUL TRANSPORTURILOR, CONSTRUCȚIILOR ȘI TURISMULUI Capitolul 1 Reglementări Aeronautice Civile Române Regiune de control (CTA) Porțiune din spatiul aerian controlat, cu dimensiuni stabilite lateral și pe verticală, care se întinde în sus de la o limită specificată deasupra suprafaței solului, Regiune de informare a zborului (FIR) Spațiu aerian cu dimensiuni precizate, în limitele căruia se asigură serviciul de informare a zborului și serviciul de alarmare. Rețeaua serviciului fix de telecomunicații aeronautice (AFTN) Rețea mondială de circuite fixe aeronautice, în cadrul serviciului fix aeronautic, destinată schimbului de mesaje și/sau date numerice între stațiile aeronautice fixe cu caracteristici de comunicație identice sau compatibile. Rezumat climatologic de aerodrom Rezumat concis al unor elemente meteorologice specificate pentru un aerodrom, bazat pe date statistice. Satelit meteorologic Satelit artificial al Pământului ce efectuează observații meteorologice și le transmite pe Pământ Serviciu fix aeronautic (AFS) Serviciu de telecomunicații stabilit între puncte fixe specificate, furnizat în primul rând pentru siguranța navigației aeriene precum și pentru operarea regulată, economică și eficientă a serviciilor aeronautice. Serviciu mobil aeronautic (RR S1.32) Serviciu de telecomunicații mobil stabilit între stațiile aeronautice și stațiile de la bordul aeronavelor, sau între stațiile de la bordul aeronavelor, la care pot participa și stații de salvare de la bord; de asemenea, mai pot participa în acest serviciu stațiile radiobaliză indicatoare a poziției în situații de urgență, pe frecvențele de alarmare sau de urgență desemnate. Sistem de calitate Structura organizatorică, procedurile, procesele și resursele, necesare pentru a implementa managementul calității (ISO 9000:2000 - Sisteme de management a calității). Sistem mondial de prognoze de zonă (WAFS) Sistemul mondial care asigură punerea la dispoziție, într-o formă unică, standardizată, a prognozelor meteorologice aeronautice pe rută, prin intermediul centrelor mondiale și regionale de prognoze de zonă. Stație de telecomunicații aeronautice Stație din cadrul serviciului de telecomunicații aeronautice. Stație meteorologică aeronautică Stație desemnată pentru efectuarea observațiilor și întocmirea mesajelor de observație meteorologice utilizate în activitățile aeronautice civile. Suprafață izobarică standard Suprafață izobarică folosită la nivel mondial pentru reprezentarea grafică și analizarea condițiilor în atmosferă. Supraveghere dependentă automată (ADS) Tehnică de supraveghere în care aeronava furnizează automat, prin transmisie de date digitale, date provenite de la sistemele de la bord pentru navigație și determinare a poziției, inclusiv cele privind identificarea aeronavei, poziția sa cvadridimensională precum și alte date suplimentare, după caz. Tabel climatologic de aerodrom Tabel care conține date statistice asupra apariției unuia sau mai multor elemente (fenomene) meteorologice observate la un aerodrom. Turn de control de aerodrom (TWR) O unitate de trafic stabilită pentru a furniza serviciul de control al traficului aerian pentru traficul de aerodrom. Unitate de control de apropiere (APP) O unitate de trafic desemnată pentru a furniza serviciul de control al traficului aerian pentru aeronavele controlate care sosesc la sau pleacă de la unul sau mai multe aerodromuri. Unitate a serviciilor de căutare și salvare Termen generic, care de la caz la caz, poate fi un centru de coordonare a salvării, un centru ajutător pentru salvare sau un post de alarmare. Unitate a serviciilor de trafic aerian Termen generic însemnând, după caz, o unitate de control a traficului aerian, un centru de informare a zborului sau un birou de raportare al serviciilor de trafic aerian (ARO). Unitate meteorologică aeronautică Entitate operațională îndeplinind una sau mai multe din funcțiile de stație meteorologică aeronautică, birou meteorologic de aerodrom sau centru de veghe meteorologică, desemnată să asigure asistența meteorologică a activităților aeronautice civile naționale și internaționale în zona sa de responsabilitate. Veghe asupra vulcanilor in traficul aerian internațional (IAVW) Acord internațional pentru monitorizarea și furnizarea către aeronave a avertizărilor de cenușă vulcanică în atmosferă. Sistemul internațional de veghe asupra vulcanilor se bazează pe cooperarea între unitățile operaționale ale avlațiej și ale altor domenii ce utilizează informații derivate din sursele și rețelele de observare ale statelor. Veghea este RACR-ASMET MINISTERUL TRANSPORTURILOR, CONSTRUCȚIILOR ȘI TURISMULUI Capitolul 1 Reglementări Aeronautice Civile Române coordonată de Organizația Aviației Civile Internaționale cu cooperarea altor organizații internaționale interesate. Vizibilitate Vizibilitatea orizontală utilizată în domeniul aeronautic este cea mai mare valoare dintre: a) distanța maximă la care poate fi observat și recunoscut un obiect negru de dimensiuni potrivite , situat în apropierea solului, atunci când este observat pe un fond luminos; b) distanța maximă la care pot fi obseNate și recunoscute lumini de aproximativ 1OOO de candele, atunci când sunt obseNate pe un fond întunecat. Cele două distanțe au valori diferite pentru același coeficient de transmitere dat și cea de la b) variază cu iluminarea fondului. Cea de la a) reprezintă distanța optică meteorologică (MOR). Vizibilitate predaminantă Valoarea vizibilității, obseNată în conformitate cu definiția ''vizibilității", observată pe o jumătate de tur de orizont sau mai mult sau pentru cel puțin jumătate din suprafața aerodromului. Aceste valoare poate să fie obseNată pentru o zonă continuă sau discontinuu, pe sectoare . Această valoare poate fi obseNată de către meteorolog și/sau cu ajutorul instrumentelor. Când sunt instalate aceste instrumente trebuie să se țină seama de faptul că vor fi utilizate pentru a obține cea mai bună estimare a vizibilității predominante. VOLMET Informații meteorologice pentru aeronavele în zbor. VOLMET prin legătură de date (D VOLMET) Furnizarea prin legătură de date a mesajelor regulate de obseNații meteorologice (METAR) , mesajelor speciale de obseNații meteorologice (SPECI), prognozelor de aerodrom (TAF), mesajelor SIGMET, rapoartelor din zbor speciale care nu au fost incluse în SIGMET și, unde sunt disponibile, mesajelor AIRMET. Emisiune VOLMET Emisiune radio cu caracter continuu și repetitiv, conținând, după caz, mesaje actuale METAR, SPECI, TAF și SIGMET. Zonă de responsabilitate (pentru sistemul mondial de prognoză de zonă) O zonă geografică pentru care centrul mondial de prognoză de zonă este responsabil cu emiterea prognozelor de zonă către serviciile meteorologice și alți utilizatori. Zonă de contact Parte din pistă, situată imediat după pragul acesteia, unde conform calculelor, aeronavele care aterizează realizează primul contact cu suprafața pistei. 1.2 Termeni cărora li se atribuie o definiție restrânsă În prezenta reglementare, următorii termeni sunt utilizați cu înțel sul prezentat mai jos: a) pentru a se evita orice confuzie între o entitate administrativă asigurând un serviciu și termenul "serviciu meteorologic" corespunzător noțiunii de "funcție " sau de "serviciu asigurat", prima noțiune este redată prin "administrație meteorologică" în timp ce a doua este redată prin "serviciu"; b) termenul "asigurarea serviciilor" se utilizează numai în legătură cu asigurarea asistenței meteorologice sau a serviciului meterologic aeronautic; c) termenul "emite" se utilizează numai în acele cazuri când există o obligație stabilită de autoritatea meteorologică aeronautică în privința trimiterii de informații către un beneficiar; d) termenul "a pune la dispoziție" se utilizează numai în acele cazuri când obligația se limitează la asigurarea accesului beneficiarului la informație , e) termenul "a furniza " se utilizează în acele cazuri când se folosesc termenii de la

c) sau d) .

SPAȚIU LĂSAT LIBER INTENȚIONAT

RACR-ASMET MINISTERUL TRANSPORTURILOR, CONSTRUCȚIILOR ȘI TURISMULUI

Capitolul 1 Reglementări Aeronautice Civile Române

SPAȚIU LĂSAT LIBER INTENȚIONAT

Capitolul 2. GENERALIT AȚI

2.1 Scopul, stabilirea și asigurarea asistenței meteorologice a activităților aeronautice civile 2.1.1 Asistența meteorologică a activităților aeronautice civile din România trebuie să aibă ca obiectiv contribuția la siguranța, regularitatea și eficiența navigației aeriene naționale și internaționale . 2.1.2 Acest obiectiv trebuie să fie realizat prin furnizarea către următorii utilizatori: operatorilor aerieni, membrilor echipajelor aeronavelor, unităților serviciilor de trafic aerian, unităților serviciilor de căutare și salvare, administrațiilor aeroporturilor și altor agenți aeronautici civili implicați în desfășurarea activităților aeronautice civile naționale și internaționale, a informațiilor meteorologice necesare pentru îndeplinirea funcțiilor pe care le dețin. 2.1.3 Asistența meteorologică a activităților aeronautice civile în România este realizată în conformitate cu prevederile prezentei reglementări , de către administrația meteorologică aeronautică desemnată, prin unitățile meteorologice aeronautice autorizate de către autoritatea meteorologică aeronautică . Asistența meteorologică a activităților aeronautice civile este asigurată în spațiul aerian al României. Detalii cu privire la administrația meteorologică aeronautică desemnată sunt incluse în documentul de informare aeronautică AIP România. 2.1.4 Reglementarea, supravegherea și controlul întregii activități de asistență meteorologică a activităților aeronautice civile este efectuată de autoritatea meteorologică aeronautică. Detalii cu privire la autoritatea meteorologică aeronautică desemnată sunt incluse în documentul de informare aeronautică AIP România. 2.1.5 Personalul meteorologic aeronautic face parte din personalul aeronautic civil nenavigant. Pregătirea și calificările personalului meteorologic aeronautic care furnizează servicii de asistență meteorologică a activităților aeronautice civile sunt efectuate în conformitate cu reglementările aeronautice civile în vigoare și prin proceduri specifice de aplicare a prevederilor prezentei reglementări, în baza cerințelor Anexei 1 OACI și respectiv, Organizației Meteorologice Mondiale (OMM) din documentul nr. 49, Reglementări tehnice, Volumul I, Capitolul B.4 - Educație și pregătire . RACR-ASMET Capitolul 2 MINISTERUL TRANSPORTURILOR, CONSTRUCȚIILOR ȘI TURISMULUI Reglementări Aeronautice Civile Române 2.2 Furnizarea, asigurarea calității și utilizarea informațiilor meteorologice aeronautice 2.2.1 Administrația meteorologică aeronautică, în calitate de fumizor al informațiilor meteorologice aeronautice trebuie să mențină permanent legătura cu utilizatorii informațiilor meteorologice asupra aspectelor care pot afecta furnizarea serviciilor meteorologice aeronautice. 2.2.2 Administrația meteorologică aeronautică trebuie să stabilească și să implementeze un sistem de calitate organizat corespunzător, care să conțină procedurile, procesele și resursele necesare asigurării managementului calității informațiilor meteorologice furnizate utilizatorilor menționați în paragraful 2.1.2. 2.2.3 Sistemul de calitate stabilit în conformitate cu paragraful 2.2.2 trebuie să fie în conformitate cu standardele de asigurarea calității seriile 9000 ale organizației internaționale pentru standardizare (ISO) și trebuie să fie certificat de către o organizație de certificare recunoscută. Standardele de asigurarea calității seriile 9000 ale organizației internaționale pentru standardizare (ISO), oferă cadrul general pentru dezvoltarea programului de asigurarea calității. Implementarea programului de asigurarea calității în cadrul administrației meteorologice aeronautice trebuie să țină seama de conformarea cu toate reglementările aeronautice civile române și cu procedurile asociate specifice domeniului meteorologic aeronautic sau conexe acestuia. 2.2.4 Sistemul de calitate trebuie să confirme utilizatorilor că informațiile meteorologice furnizate către aceștia sunt conforme cu cerințele prezentei reglementări în ceea ce privește acoperirea geografică și spațială, formatul și conținutul, momentul de timp, frecvența emiterii, perioada de valabilitate, precum și acuratețea măsurătorilor, observațiilor și prognozelor. Acolo unde sistemul de calitate indică faptul că informațiile meteorologice ce trebuie furnizate către utilizatori nu sunt conforme cu cerințele prezentei reglementări și procedurile de corectare automată a erorilor nu sunt corespunzătoare, aceste informații meteorologice nu trebuie să fie furnizate către utilizatori decât dacă sunt validate de către originator (emitent). 2.2.5 Referitor la schimbul de informații meteorologice în scop operațional, sistemul de calitate trebuie să includă procedurile de verificare a conformării cu prevederile prezentei reglementări, de verificare și validare și resursele pentru monitorizarea conformării cu programul prestabilit de transmitere a mesajelor individuale și buletinelor de mesaje necesar a fi transmise și momentele de timp ale definitivării acestora în scopul transmiterii. Sistemul de calitate trebuie să fie capabil să identifice timpii de transfer excedentari pentru mesajele și buletinele de mesaje primite. 2.2.6 Demonstrarea conformării sistemului de calitate aplicat trebuie sa fie realizată prin audit. În cazul identificării neconformităților trebuie să fie inițiate acțiuni MINISTERUL TRANSPORTURI LOR, CONSTRUCȚIILOR ȘI TURISMULUI Reglementări Aeronautice Civile Române RACR-ASMET Capitolul 2 pentru a determina și corecta cauzele acestora. Pentru toate rapoartele de audit trebuie să fie realizată evidența și corectitudinea documentelor. 2.2.7 Informațiile meteorologice furnizate către utilizatorii menționați la paragraful 2.1.2 trebuie să țină seama de principiile factorilor umani și trebuie să fie într-un format care să necesite o interpretare minimă de către utilizatori. Materiale de îndrumare cu privire la aplicarea principiilor factorilor umani se regăsesc în documentul OACI nr. 9683. 2.3 Notificări necesare din partea operatorilor aerieni 2.3.1 Un operator aerian care solicită furnizarea serviciului de asistență meteorologică aeronautică sau modificări în furnizarea acestui serviciu trebuie să informeze , cu suficient timp înainte, unitățile meteorologice aeronautice sau administrația meteorologică aeronautică, după caz. Perioada necesară notificării în avans trebuie să fie stabilită pe baza unui acord între administrația meteorologică aeronautică sau unitățile meteorologice aeronautice, după caz și operatorul aerian interesat. 2.3.2 Administrația meteorologică aeronautică trebuie să fie notificată de operatorul aerian care solicită furnizarea serviciului de asistență meteorologică , atunci când: a) se planifică noi rute sau noi tipuri de zbor; b) se fac modificări de durată în orarul curselor regulate; c) se planifică alte schimbări care pot afecta furnizarea serviciului de asistență meteorologică aeronautică. Aceste informații trebuie să conțină toate detaliile necesare pentru ca administrația meteorologică aeronautică să-și poată planifica activitățile respective. 2.3.3 Unitatea meteorologică aeronautică care asigură informarea meteorologică trebuie să fie notificată de operatorul aerian sau de un membru al echipajului aeronavei: a) despre orarul zborurilor; b) atunci când sunt efectuate zboruri neprogramate; și c) atunci când zborurile sunt întârziate, devansate sau anulate. RACR-ASMET Capitolul 2 MINISTERUL TRANSPORTURILOR, CONSTRUCȚIILOR ȘI TURISMULUI Reglementări Aeronautice Civile Române 2.3.4 înștiințarea unității meteorologice aeronautice de către operatorii aerieni asupra efectuării unor zboruri individuale trebuie să conțină următoarele informații, exceptând cazul când, pentru zborurile planlficate, pe baza unui acord între unitatea meteorologică aeronautică și operatorul aerian, se poate renunța parțial sau total la toate aceste date:

a) aerodromul de plecare și ora estimată pentru decolare; b) destinația și ora estimată pentru sosire; c) ruta prevăzută și orele estimate de sosire și plecare pentru orice aerodrom intermediar; d) aerodromurile de rezervă necesare pentru a completa planul operațional de zbor selectate din lista conținută în planul regional de navigație aeriană; e) nivelul de croazieră; f) pentru zborurile supersonice, nivelul de croazieră subsonic și localizarea zonelor de accelerare sau decelerare transonică și traiectoriile de urcare sau de coborâre în regim subsonic; g) tipul de zbor: efectuat conform regulilor de zbor la vedere sau regulilor de zbor instrumental; h) tipurile de informații meteorologice cerute de membrii echipajului aeronavei: documentație de zbor și/sau expozeu verbal sau consultație; i) orele la care sunt cerute expozeul verbal, consultația și/sau documentația de zbor.

SPAȚIU LĂSAT LIBER INTENȚIONAT

MINISTERUL TRANSPORTURILOR, CONSTRUCȚIILOR ȘI TURISMULUI

Reglementări Aeronautice Civile Române

RACR-ASMET

Capitolul 3

Capitolul 3.

UNITĂȚI METEOROLOGICE AERONAUTICE

3.1 Birouri meteorologice de aerodrom 3.1.1 Autoritatea de stat în domeniul aviației civile trebuie să stabilească unul sau mai multe birouri meteorologice de aerodrom și/sau alte unități meteorologice aeronautice, autorizate de către autoritatea meteorologică aeronautică, pentru furnizarea serviciului de asistență meteorologică a activităților aeronautice civile, în scopul satisfacerii cerințelor navigației aeriene naționale și internaționale. 3.1.2 Un birou meteorologic de aerodrom trebuie să îndeplinească total sau parțial următoarele funcții necesare pentru îndeplinirea cerințelor operațiunilor de zbor la acel aerodrom: a) elaborează și/sau obține prognoze sau alte informații meteorologice pentru zborurile a căror asistență o asigură; limita până la care sunt stabilite responsabilitățile unei asemenea unități privind elaborarea prognozelor trebuie să țină seama de: posibilitățile locale de recepționare și utilizare a materialelor de prognoză pentru rută și de aerodrom primite de la alte unități meteorologice aeronautice, precum și de calificarea personalului meteorologic; b) elaborează și/sau obține prognoze ale condițiilor meteorologice locale; c) menține o supraveghere continuă a condițiilor meteorologice la aerodromurile pentru care este autorizat să pregătească prognoze; d) asigură expozeul verbal, consultația și documentația de zbor membrilor echipajelor aeronavelor și/sau altui personal de operațiuni zbor; e) furnizează alte informații meteorologice beneficiarilor aeronautici; f) afișează informațiile meteorologice disponibile; g) schimbă informații meteorologice cu alte unități meteorologice aeronautice; ȘI h) atunci când este cazul, furnizează informații primite referitoare la activitatea vulcanică preeruptivă, erupțiile vulcanice sau norii de cenușă vulcanică unității de trafic aerian asociate, unității de informare aeronautică și RACR-ASMET MINISTERUL TRANSPORTURILOR, CONSTRUCȚIILOR ȘI TURISMULUI Capitolul 3 Reglementări Aeronautice Civile Române centrului de veghe meteorologică pe baza procedurii de coordonare dintre acestea. 3.1.3 Birourile meteorologice de aerodrom pentru care este nec sară documentație de zbor și regiunile pentru care trebuie emisă această documentație sunt stabilite de către autoritatea de stat in domeniul aviației civile, autorizate de către autoritatea meteorologică aeronautică și publicate în EUR-ANP. 3.1.4 Birourile meteorologice de aerodrom pentru care sunt necesare prognoze de aterizare sunt stabilite de către autoritatea de stat în domeniul aviației civile, autorizate de către autoritatea meteorologică aeronautică și publicate în EUR­ ANP. 3.1.5 Pentru aerodromurile fără birouri meteorologice: a) administrația meteorologică aeronautică, cu acordul autorității meteorologice aeronautice, trebuie să stabilească una sau mai multe unități meteorologice aeronautice care să furnizeze informațiile meteorologice solicitate; b) administrația meteorologică aeronautică, cu acordul autorității meteorologice aeronautice, trebuie să stabilească mijloacele prin care aceste informații pot fi furnizate aerodromurilor interesate. 3.1.6 În cazul în care un birou meteorologic de aerodrom poate îndeplini parțial funcțiile specificate în paragraful 3.1.2 de mai sus, administrația meteorologică aeronautică, cu acordul autorității meteorologice aeronautice trebuie să stabilească o unitate meteorologică aeronautică care să elaboreze produsele respective în conformitate cu prevederile prezentei reglementări . 3.2 Centre de veghe meteorologică aeronautică 3.2.1 Autoritatea de stat în domeniul aviației civile trebuie să stabilească, pentru o regiune de informare a zborurilor sau o regiune de control pentru care a acceptat responsabilitatea furnizării serviciilor de trafic aerian, un centru de veghe meteorologică aeronautică, autorizat de către autoritatea meteorologică aeronautică. 3.2.2 Centrul de veghe meteorologică aeronautică trebuie să îndeplinească următoarele funcții : a) menține veghea asupra condițiilor meteorologice care pot afecta operațiunile de zbor din zona sa de responsabilitate; MINISTERUL TRANSPORTURILOR, CONSTRUCȚIILOR ȘI TURISMULUI Reglementări Aeronautice Civile Române RACR-ASMET Capitolul 3 b) elaborează informații SIGMET șI alte informații pentru zona sa de responsabilitate; c) furnizează informații SIGMET și , la cerere, alte informații meteorologice către unitățile de trafic aerian asociate; d) difuzează informații SIGMET ; e) în cazul în care EUR-ANP prevede acestea: 1) elaborează informații AIRMET pentru zona sa de responsabilitate; 2) furnizează informații AIRMET către unitățile de trafic aerian asociate; și 3) difuzează informații AIRMET; f) atunci când este cazul, furnizează informațiile primite, referitoare la activitatea vulcanică preeruptivă, erupțiile vulcanice sau norii de cenușă vulcanică pentru care nu a fost emis un mesaj SIGMET, unității de trafic aerian ACC/FIC asociate pe baza procedurii de coordonare dintre acestea și către VAAC asociat în conformitate cu prevederile EUR-ANP; și g) atunci când este cazul, furnizează informații primite referitoare la eliberarea accidentală în atmosferă a materialelor radioactive , pentru zona sa de responsabilitate sau pentru zonele învecinate acesteia, unității de trafic aerian ACC/FIC asociate și unităților de informare aeronautică, pe baza procedurii de coordonare dintre acestea. Informațiile trebuie să conțină localizarea, data și ora accidentului și traiectoriile prognozate pentru materialele radioactive. Aceste informații sunt furnizate, la solicitarea autorității meteorologice naționale, de către centrele OMM meteorologice regionale specializate (RSMC) în furnizarea produselor rezultate din modelare pentru răspunsul urgent asupra stării protecției mediului din punct de vedere radiologic. Aceste produse sunt transmise de către RSMC către punctul de contact din cadrul administrației meteorologice naționale din România. Acest punct de contact are responsabilitatea de a redistribui produsele RSMC către administrația meteorologică aeronautică pe baza procedurilor între aceștia. 3.2.3 Limitele zonei de responsabilitate pentru menținerea suprevegherii meteorologice de către centrul de veghe meteorologică trebuie să coincidă , în măsura posibilității, cu limitele regiunii de informare a zborurilor sau a regiunii de control sau a combinației între regiunea de informare a zborurilor și/sau regiunile de control, după caz , în funcție de organizarea spațiului aerian din România. RACR-ASMET Capitolul 3 MINISTERUL TRANSPORTURILOR, CONSTRUCȚIILOR ȘI TURISMULUI Reglementări Aeronautice Civile Române 3.2.4 Veghea meteorologică trebuie să fie menținută continuu; totuși, în zonele cu densitate scăzută a traficului, veghea poate fi restricționată la perioada relevantă pentru operațiunile de zbor planificate.

SPAȚIU LĂSAT LIBER INTENȚIONAT

MINISTERUL TRANSPORTURILOR, CONSTRUCȚIILOR ȘI TURISMULUI

Reglementări Aeronautice Civile Române

RACR-ASMET

Capitolul 4

Capitolul 4.

OBSERVAȚll ȘI MESAJE METEOROLOGICE AERONAUTICE

4.1 Stații și observații meteorologice aeronautice 4.1.1 Autoritatea de stat în domeniul aviației civile trebuie să stabilească, după cum consideră necesar, stații meteorologice aeronautice, autorizate de către autoritatea meteorologică aeronautică, pentru fiecare aerodrom și în orice alte puncte semnificative pentru navigația aeriană internațională de pe teritoriul României. 4.1.2 Autoritatea de stat în domeniul aviației civile, poate stabili stații meteorologlce aeronautice, autorizate de către autoritatea meteorologică aeronautică, pe platformele maritime sau în alte puncte semnificative pentru a furniza servicii operațiunilor de zbor cu elicoptere către platformele maritime, dacă sunt necesare pentru navigația aeriană internațională. 4.1.3 Stațiile meteorologice aeronautice trebuie să efectueze observații regulate la intervale fixe de timp . Pe aerodrom , observațiile meteorologice regulate trebuie să fie suplimentate de observații meteorologice speciale ori de câte ori apar modificările stabilite în evoluția vântului la suprafață, a vizibilității orizontale, a distanței vizuale în lungul pistei (RVR), a fenomenelor meteorologice de timp present, a norilor și/sau temperaturii aerului. 4.1.4 În scopul menținerii unei înalte calități a observațiilor meteorologice, administrația meteorologică aeronautică trebuie să asigure inspectarea periodică a stațiilor meteorologice aeronautice, trebuie să se asigure că instrumentele și indicatoarele funcționează corect și trebuie să verifice dacă reprezentativitatea acestora s-a schimbat semnificativ . 4.1.5 În scopul deservirii operațiunilor de zbor la apropierea finală, aterizare șI decolare, la aerodromurile pe care se desfăsoară operațiuni de apropiere și aterizare instrumentale de categoriile I, li și III trebuie să fie instalate sisteme automate pentru măsurarea sau evaluarea, după caz, și pentru monitorizarea și indicarea la distanță a vântului la suprafața solului, a vizibilității, a RVR-ului, a înălțimii norilor, a temperaturii aerului și temperaturii punctului de rouă și a presiunii atmosferice . Aceste sisteme trebuie să fie sisteme integrate automate de colectare, de prelucrare , transmitere/afișare în timp real a parametrilor meteorologici seminificativi pentru operațiile de aterizare/decolare . Realizarea sistemelor integrate automate trebuie să țină seama de principiile factorilor umani și trebuie să includă proceduri de rezervă. Categorille de precizie pentru operațiunile de apropiere și precizie sunt definite în reglementarea aeronautică JAR-OPS 1, potrivit prevederilor Anexei 6 OACI, Part e a I. Materiale de RACR-ASMET MINISTERUL TRANSPORTURILOR, CONSTRUCȚIILOR ȘI TURISMULUI Capitolul 4 Reglementări Aeronautice Civile Române îndrumare cu privire la aplicarea principiilor factorilor umani se regăsesc în documentul OACI nr. 9683. 4.1.6 4.1.7 4.1.8 4.1.9 4.1.1 O 4.1.11 4.1.12 Atunci când sunt utilizate sisteme integrate automate pentru difuzarea/afișarea informațiilor meteorologice acestea trebuie să permită introducerea manuală a acelor elemente meteorologice care nu pot fi observate cu ajutorul mijloacelor automate. Observațiile efectuate trebuie să stea la baza elaborării mesajelor de observație destinate a fi difuzate în cadrul aerodromului emitent și a mesajelor de observații care trebuie să fie difuzate în afara aerodromului. Datorită variabilității elementelor meteorologice în spațiu și în timp, a limitelor tehnicilor de observare și a limitărilor cauzate de definițiile anumitor elemente meteorologice, beneficiarul informațiilor trebuie să aibă în vedere că valorile concrete ale elementelor raportate în mesajele de observație trebuie să fie înțelese ca cea mai bună aproximare posibilă a condițiilor reale existente în momentul efectuării observației. Indicații asupra preciziei măsurătorilor și observațiilor dorită din punct de vedere operațional și cea realizabilă în prezent sunt prezentate în procedurile specifice de aplicare a prevederilor prezentei reglementări Instrumentele meteorologice utilizate pe aerodrom trebuie să fie instalate în așa fel încât să furnizeze date care sunt reprezentative pentru zona pentru care este necesară efectuarea măsurătorilor. Detalii cu privire la amplasarea echipamentelor și instalațiilor în zonele operaționale, în scopul diminuării maxime a pericolului pe care îl prezintă ca obstacole pentru aeronave sunt conținute în reglementarea aeronautică elaborată potrivit prevederilor Anexei 14 (OACI), Volumul I, Capitolul 8. Aparatura meteorologică a stației meteorologice aeronautice trebuie să fie instalată, exploatată și întreținută conform procedurilor specifice stabilite de autoritatea meteorologică aeronautică și ținând seama de practicile, procedurile și specificațiile emise de Organizația Meteorologică Mondială, precum și de reglementările naționale specifice. Personalul meteorologic ce efectuează observații meteorologice la aerodrom trebuie să fie localizat, atât cât este posibil, astfel încât să poată efectua aceste observații meteorologice pentru a furniza date meteorologice reprezentative pentru zona în care sunt necesare aceste observații. Dacă un echipament de observații .meteorologice automat face parte dintr-un sistem semiautomat integrat de observații meteorologice, afișările de date puse la dispoziția unităților serviciilor de trafic aerian pe plan local trebuie să fie o parte a datelor și afișate în paralel cu cele de la unitatea meteorologică locală. MINISTERUL TRANSPORTURILOR, CONSTRUCTIILOR ȘI TURISMULUI Reglementări Aeronautice Civile Române RACR-ASMET Capitolul 4 în aceste afișaje fiecare element meteorologic trebuie să fie însoțite de o specificare a locațiilor pentru care acel element este reprezentativ. 4.2 Procedura de coordonare între administrația meteorologică aeronautică și autoritatea ATS 4.2.1 Între admistrația meteorologică aeronautică și autoritatea ATS corespunzătoare trebuie să fie stabilită o procedura de coordonare care trebuie să conțină, prrntre altele, detalii privind: a) furnizarea afișajelor sistemelor automate integrate la unitățile serviciilor de trafic aerian; b) calibrarea și întreținerea acestor afișaje/instrumente; c) modul în care trebuie utilizate aceste afișaje/instrumente de către personalul serviciilor de trafic aerian; d) informațiile meteorologice de la aeronavele care decolează, sau aterizează (de exemplu asupra forfecării vântului); e) dacă sunt disponibile, informații meteorologice obținute de la radarele meteorologice de sol. Materiale de îndrumare cu pnvtre la procedura de coordonare între serviciile meteorologice aeronautice și serviciile de trafic aerian se regăsesc în documentul OACI nr. 9377 ăManualul de coordonare servicifle de trafic aerian, serviciile de informare aeronautică și serviciile meteorologice aeronautice". 4.3 Observații regulate și mesaje regulate de observații meteorologice 4.3.1 La aerodromuri, observațiile meteorologice regulate trebuie să fie efectuate 24 de ore zilnic , cu excepția celor în care administrația meteorologică aeronautică, administrația ATS corespunzătoare și operatorii aerieni interesați au agreat în comun un alt program. Aceste observații trebuie efectuate la intervale de o jumătate de oră pentru toate aerodromurile deschise traficului internațional regulat sau de rezervă din România. Pentru alte stații meteorologice aeronautice , care nu sunt situate la aerodromuri, programul și intervalul de efectuare a observațiilor se stabilește de administrația meteorologică aeronautică , ținând seama de cerințele unităților serviciilor de trafic aerian și a operațiunilor de zbor. 4.3.2 Mesajele regulate de observațîî meteorologice corespunzătoare unei observații meteorologice regulate trebuie să fie emise ca: RACR-ASMET Capitolul 4 MINISTERUL TRANSPORTURILOR, CONSTRUCȚIILOR ȘI TURISMULUI Reglementări Aeronautice Civile Române a) mesaj regulat local, pentru a fi difuzat doar la aerodromul emitent, (destinat aeronavelor care sosesc și care pleacă de la aerodrom); și b) mesaj METAR, pentru a fi difuzat în afara aerodromului emitent (destinat planificării zborurilor, emisiunii VOLMET și D-VOLMET). Informațiile meteorologice utilizate în serviciul aeronautic de informare a traficului (ATIS) (ATIS prin voce și 0-ATIS) trebuie să fie preluate din mesajele regulate locale de observații meteorologice în conformitate cu reglementarea aeronautică RACR-ATS, capitolul 4, elaborată potrivit prevederilor Anexei 11 OACI, paragraful 4.3.6.1. g). 4.3.3 La aerodromurile care nu sunt deschise 24 de ore mesajele METAR și mesajele difuzate pe plan local trebuie să fie furnizate cu cel puțin două ore înainte de deschiderea aerodromului sau în baza criteriilor stabilite prin procedurile de coordonare între unitatea meteorologică aeronautică, unitățile serviciilor de trafic aerian, operatorii aerieni și alți utilizatori locali interesați. 4.4 Observații speciale, mesaje speciale de observații meteorologice 4.4.1 Observațiile speciale trebuie să fie efectuate în baza criteriilor stabilite prin procedurile de coordonare între administrația meteorologică aeronautică, autoritatea ATS corespunzătoare, operatorii aerieni și alți utilizatori interesați. 4.4.2 Mesajele speciale de observați meteorologice corespunzătoare unei observații meteorologice speciale trebuie să fie emise ca: a) mesaj special local, pentru a fi difuzat doar la aerodromul emitent, (destinat aeronavelor care sosesc și care pleacă de la aerodrom); și b) mesaj SPECI, pentru a fi difuzat în afara aerodromului emitent (destinat planificării zborurilor, emisiunii VOLMET și D-VOLMET). Informațiile meteorologice utilizate în serviciul aeronautic de informare a traficului (ATIS) (ATIS prin voce și D-ATIS) trebuie să fie preluate din mesajele regulate locale de observații meteorologice în conformitate cu reglementarea aeronautică RAC-ATS, capitolul 4, potrivit Anexei 11 OACI, paragraful 4.3.6.1. g). 4.4.3 Observațiile speciale trebuie să fie emise ca mesaje SPECI sau mesaje speciale locale pentru acele aeroporturi pentru care sunt efectuate observații meteorologice regulate din oră în oră și aceste mesaje trebuie să fie transmise fără întârziere. MINISTERUL TRANSPORTURILOR, CONSTRUCȚIILOR ȘI TURISMULUI Reglementări Aeronautice Civile Române RACR-ASMET Capitolul 4 4.4.4 La aerodromurile care nu sunt deschise 24 de ore, odată cu reluarea efectuării observațiilor meteorologice, mesajele SPECl și mesajele speciale locale trebuie să fie emise, pe același principiu ca și mesajele regulate, conform prevederilor 4.3.3 de mai sus. • 4.5 Criterii generale cu privire la mesajele meteorologice 4.5.1 Mesajele regulate și speciale de observații meteorologice difuzate pe plan local trebuie să fie furnizate în limbaj clar abreviat în conformitate cu procedurile specifice stabilite de către autoritatea meteorologică aeronautică potrivit prevederilor prezentei reglementări. 4.5.2 Mesajele regulate și speciale de observații meteorologice în cod METAR și SPECI trebuie să fie furnizate în conformitate cu procedurile specifice stabilite de către autoritatea meteorologică aeronautică pe baza codurilor OMM Formele codificate METAR și SPECI sunt utilizate în baza documentului OMM nr. 306, Manualul de coduri, volumul 1.1, Partea A - Coduri alfanumerice. 4.5.3 Mesajele regulate și speciale de observații meteorologice în cod METAR șI SPECI trebuie să fie furnizate băncilor de date OPMET internaționale și centrului responsabil pentru operarea SADIS. 4.5.4 Mesajele regulate de observații meteorologice difuzate pe plan local trebuie să fie furnizate către unitățile serviciilor de trafic aerian și trebuie să fie disponibile operatorilor aerieni și altor beneficiari la aerodrom. 4.5.5 Mesajele speciale de observații meteorologice difuzate pe plan local trebuie să fie furnizate imediat după apariția condițiilor meteorologice specifice. Totuși, pe baza procedurii de cooordonare între unitatea meteorologică aeronautică și unitățile serviciilor de trafic aerian, acestea pot să nu fie emise pentru: a) orice element pentru care la unitatea locală a serviciilor de trafic aerian se află un indicator similar cu cel existent la stația meteorologică și dacă există procedurile corespunzătoare pentru utilizarea acestui indicator la actualizarea informațiilor incluse în mesajele regulate și speciale de observații meteorologice difuzate pe plan local; b) RVR , când toate schimbările acestui element , corespunzând la diverse praguri de pe scara de raportare utilizată, sunt comunicate către unitatea locală a serviciilor de trafic aerian de un meteorolog aeronautic de pe aerodrom . Mesajele speciale de observații meteorologice difuzate pe plan local trebuie să fie disponibile operatorilor aerieni și altor beneficiari la aerodrom. RACR-ASMET MINISTERUL TRANSPORTURILOR, CONSTRUCȚIILOR ȘI TURISMULUI Capitolul 4 Reglementări Aeronautice Civile Române 4.6 Conținutul mesajelor meteorologice 4.6.1 Mesajele regulate și speciale de observații meteorologice difuzate pe plan local și mesajele METAR și SPECI trebuie să conțină următoarele elemente în ordinea indicată mai jos: a) identificatorul tipului de mesaj; b) indicatorul de localizare; c) ora observației ; d) identfficatorul pentru mesaj automat sau mesaj lipsă , când este cazul ; e) viteza și direcția vântului la suprafață; f) vizibilitatea orizontală ; g) distanța vizuală în lungul pistei, când este cazul; h) fenomenele meteorologice de timp prezent; i) nebulozitatea, tipui norilor (doar pentru Cumulonimbus și Cumulus Congestus) și înălțimea bazei norilor, sau în cazul în care este măsurată, vizibilitatea verticală: j) temperatura aerului și temperatura punctului de rouă; și k) QNH și dacă este necesar, QFE (QFE trebuie inclus doar în mesajele regulate și speciale de observații meteorologice difuzate pe plan local) . Indicatorii de localizare menționați la punctul b) și semnificația acestora este publicată în documentul OACI nr. 791 O - Indicatori de localizare . 4.6.2 Suplimentar față de elementele enumerate mai sus, mesajele regulate și speciale de observații meteorologice difuzate pe plan local și mesajele METAR și SPECI trebuie să conțină informații suplimentare și acestea trebuie incluse în mesaj după informațiile de la punctul k) de mai sus. 4.6 3 Elementele opționale care sunt raportate în grupa informațiilor suplimentare și care trebuie să fie incluse în mesajele METAR și SPECI sunt: MINISTERUL TRANSPORTURILOR, CONSTRUCȚIILOR ȘI TURISMULUI Reglementări Aeronautice Civile Române RACR-ASMET Capitolul 4 a) informațiile asupra temperaturii suprafeței mării și asupra stării mării de la stațiile meteorologice aeronautice situate pe platformele marine în scopul deservirii operațiunile de zbor cu elicoptere; b) informațiile despre starea pistei furnizate de către administrația aeroportului; 4.7 Criterii de emitere a mesajelor SPECI și mesajelor speciale de observații meteorologice difuzate pe plan local 4.7.1 Criteriile pentru emiterea mesajelor speciale de observații meteorologice trebuie să includă următoarele: a) acele valori care sunt apropiate cât mai mult de minimele de exploatare ale operatorilor care utHizează aerodromul respectiv; b) acele valori care să satisfacă alte cerințe locale ale unităților serviciilor de trafic, aerian și ale operatorilor aerieni; c) o creștere a temperaturii aerului de 2°c sau mai mult față de valoarea indicată în ultimul mesaj, sau față de o valoare de prag convenită în procedurile de colaborare între administația meteorologică aeronautică, servicrile de trafic aerian și operatorii aerieni interesați; d) informațiile suplimentare disponibile asupra apariției condițiilor meteorologice semnificative în zona de apropiere și urcare inițială în conformitate cu procedurile specifice; și e) acele valori care constituie criterii pentru mesajele SPECI. 4.7.2 SPECI trebuie să fie emise atunci când se produc schimbări care corespund următoarelor criterii : a) direcția medie a vântului la suprafață s-a modificat cu 60° sau mai mult, în comparație cu direcția îndicată în ultimul mesaj, iar viteza medie a vântului înainte și/sau după această modificare este de 1O kt (20 km/h) sau mai mult; b) viteza medie a vântului la suprafață s-a modificat cu 10 kt (20 km/h) sau mai mult față de viteza indicată în ultimul mesaj de observație; c) variația față de viteza medie a vântului la suprafață (rafala) a crescut cu 1O kt (20 km/h) sau mai mult , în comparație cu viteza indicată în ultimul mesaj, iar viteza medie înainte și/sau după modificare este de 15 kt (30 km/h) sau mai mult; RACR-ASMET MINISTERUL TRANSPORTURILOR, CONSTRUCȚIILOR ȘI TURISMULUI Capitolul 4 Reglementări Aeronautice Civile Române d) vântul se schimbă trecând prin valori de importanță operațională. Valorile de prag trebuie stabilite în procedurile specifice între administrația meteorologică aeronautică după consultarea cu operatorii aerieni și serviciile de trafic aerian interesate, luând în considerare schimbările vântului care: 1) necesită schimbarea pistei în serviciu; și 2) indică componente ale vântului de spate și ale vântului lateral pe pistă trecând prin valori corespunzătoare limitelor principale de utilizare a aeronavelor care folosesc aerodromul; e) vizibilitatea orizontală crește, se schimbă la sau trece una sau mai multe din următoarele valori sau vizibilitatea orizontală scade sau trece prin una sau mai multe din următoarele valori: 1) 800, 1 500 sau 3 OOO m; și 2) 5000 m, în cazul în care un număr semnificativ de zboruri sunt executate conform regulilor de zbor la vedere; f) RVR crește, se schimbă la sau trece prin una sau mai multe din următoarele valori sau RVR scade sau trece prin una sau mai multe din următoarele valori: 150, 350, 600 sau 800; g) apariția, încetarea și modificarea intensității oncaruia dintre fenomenele meteorologice următoare sau combinații ale acestora: precipitații care îngheață precipitații moderate sau puternice {incluzând aversele) furtună de praf furtună de nisip; h) apariția, încetarea și modificarea intensității oncaruia dintre fenomenele meteorologice următoare sau combinații ale acestora: ace de gheață ceață care îngheață - transport la sol de praf, nisip sau zăpadă transport la înălțime de praf, nisip, sau zăpadă oraj (cu sau fără precipitații) vijelie trombă (terestră sau marină); MINISTERUL TRANSPORTURILOR, CONSTRUCȚIILOR ȘI TURISMULUI Reglementări Aeronautice Civile Române RACR-ASMET Capitolul 4 i) înălțimea bazei celui mai jos strat de nori cu nebulozitate BKN sau OVC crește, se schimbă la sau trece prin una sau mai multe din următoarele valori, sau înălțimea bazei celui mai jos strat de nori cu nebulozitate BKN sau ove scade sau trece prin una sau mai multe din următoarele valori: 1) 30, 60, 150 sau 300 m (100,200,500 sau 1000 ft); și 2) 450 m (1500 ft) în cazul în care un număr semnificativ de zboruri sunt executate conform regulilor de zbor la vedere; j) nebulozitatea unui strat de nori situat mai jos de 450 m (1500 ft) se schimbă: 1) de la SKC, FEW sau seT la BKN sau ove, sau 2) de la BKN sau OVC la SKC, FEW sau SCT; și k) cerul este invizibil și vizibilitatea verticală crește, se schimbă la sau trece prin una sau mai multe din următoarele valori, sau vizibilitatea verticală scade sau trece prin una sau mai multe din următoarele valori: 30, 60, 150 sau 300 m (100,200, 500 sau 1000 ft). 4.7.3 Când agravarea unui element sau fenomen meteorologic este însoțită de îmbunătățirea altuia trebuie emis un singur mesaj SPECI; acesta trebuie considerat ca un mesaj de agravare. 4.7.4 Mesajul "SPECI" care reprezintă o agravare a condițiilor meteorologice trebuie să se difuzeze imediat după observație. Mesajul "SPEel" care reprezintă o îmbunătățire a condițiilor meteorologice trebuie să se difuzeze numai dacă îmbunătățirea se menține pe un interval de timp de 1O minute; dacă este necesar, mesajul trebuie să se amendeze înaintea difuzării pentru a reflecta condițiile predominante la sfârșitul intervalului de timp de 10 minute. Mesajul "SPECI" care reprezintă agravarea unui element produsă concomitent cu îmbunătățirea altui element trebuie să fie difuzat imediat după efectuarea observației. 4.8 Observarea și raportarea vântului la suprafață Reprezentativitate 4.8.1 Direcția medie și viteza medie a vântului la suprafață, precum și variațiile semnificative ale direcției și vitezei vântului trebuie să fie măsurate și raportate în grade, față de Nordul adevărat și respectiv, noduri (sau km/h). RACR-ASMET Capitolul 4 MINISTERUL TRANSPORTURILOR, CONSTRUCȚIILOR ȘI TURISMULUI Reglementări Aeronautice Civile Române 4.8.2 În cazul în care mesajele regulate și speciale de observații meteorologice difuzate pe plan local sunt utHîzate pentru aeronavele care pleacă de la aerodrom, observațiile asupra vântului la suprafață trebuie să fie reprezentative pentru condițiile de-a lungul pistei; în cazul în care mesajele regulate și speciale de observații meteorologice difuzate pe plan local sunt utilizate pentru aeronavele care sosesc la aerodrom, observațiile asupra vântului la suprafață trebuie să fie reprezentative pentru zona de contact a roților cu pista. 4.8.3 Pentru mesajele METAR și SPECI observațiile asupra vântului la suprafață trebuie să fie reprezentative pentru condițiile deasupra întregii piste, unde este o singură pistă și deasupra întregului complex de piste acolo unde există mai multe piste. Amplasare 4.8.4 Vântul la suprafață trebuie să fie observat la o înălțime de aproximativ 1 O m (30 ft) deasupra pistei(pistelor). 4.8.5 Observațiile reprezentative asupra vântului la suprafață se pot obține prin utilizarea senzorilor, situați în mod corespunzător. Senzorii pentru efectuarea observațiilor asupra vântului la suprafață destinate mesajelor regulate și speciale de observații meteorologice difuzate pe plan local trebuie să fie amplasați astfel încât să furnizeze cea mai bună indicație posibilă asupra condițiilor în lungul pistei și asupra zonei de contact. Pe aerodromurile unde condițiile topografice sau cele meteorologice predominante generează diferențe însemnate ale vântului la suprafață pe diferite tronsoane ale pistei trebuie să fie instalați senzori suplimentari. Deoarece, în practică, vântul la suprafață nu poate fi măsurat direct pe pistă, observațiile asupra vântului la suprafață pentru aterizare și decolare trebuie să reprezinte cea mai bună aproximare a vântului pe care în poate întâlni aeronava la decolare sau aterizare. Afișare 4.8.6 Indicatoarele pentru vântul la suprafață referitoare la fiecare senzor trebuie să fie localizate la stația meteorologică aeronautică și trebuie să corespundă cu indicatoarele instalate la unitățile serviciilor de trafic aerian. Indicatoarele de la stația meteorologică și de la unitățile serviciilor de trafic aerian trebuie să fie conectate la aceeași senzori, iar în cazurile când, conform prevederilor de mai sus, sunt necesari și senzori suplimentari, indicatoarele trebuie să fie marcate cu claritate, precizându-se fiecare pistă și tronsoanele pistei supravegheate de senzorul corespunzător. • MINISTERUL TRANSPORTURILOR, CONSTRUCȚIILOR ȘI TURISMULUI Reglementări Aeronautice Civile Române RACR-ASMET Capitolul 4 4.8.7 Direcția medie și viteza medie a vântului la suprafață, precum și variațiile semnificative ale direcției și vitezei vântului pentru fiecare senzor trebuie să fie calculate și afișate de către echipamentele automate. Mediere 4.8.8 Perioada de mediere pentru vântul la suprafață trebuie să fie: a) 2 minute pentru mesajele regulate și speciale de observații meteorologice difuzate pe plan local, precum și pentru indicatoarele de vânt amplasate la unitățile serviciilor de trafic aerian; și b) 10 minute pentru mesajele METAR și SPECI, cu excepția cazurilor când direcția și/sau viteza vântului prezintă o discontinuitate marcantă în cursul acestei perioade de 1O minute și în consecință, numai datele observate după această discontinuitate trebuie mediate, iar perioada medierii redusă în consecință. O discontinuitate marcantă înseamnă o schimbare bruscă și prelungită a direcției vântului de 30° sau mai mult, cu o viteză a vântului de 1O kt (20km/h) înainte sau după schimbare, sau o schimbare a vitezei vântului de 1O kt (20km/h) sau mai mult care se manifestă cel puțin 2 minute. 4.8.9 Perioada de mediere pentru măsurarea variațiilor față de viteza medie a vântului (rafalele) trebuie să fie de 3 secunde în cazul mesajelor regulate și speciale de observații meteorologice difuzate pe plan local, mesajelor METAR și SPECI și pentru indicatoarele amplasate al unitățile de trafic aerian. Raportare 4.8.10 În mesajele regulate și speciale de observații meteorologice difuzate pe plan local și în mesajele METAR și SPECI, direcția și viteza vântului la suprafață trebuie să fie raportate în praguri de 1O grade față de Nordul adevărat pentru direcție și respectiv, 1 kt (1 km/h) pentru viteză. Orice valoare observată care nu se încadrează în intervalele de raportare trebuie să fie aproximate la valoarea cea mai apropiată. 4.8.11 În mesajele regulate și speciale de observații meteorologice difuzate pe plan local și în mesajele METAR și SPECI: a) trebuie sa fie indicate unitățile de măsură pentru viteza vântului; b) variațiile de la direcția medie a vântului, cu o variație totală de 60° sau mai mult, observate în decursul ultimelor 1O minute trebuie să fie raportate după cum urmează: RACR-ASMET MINISTERUL TRANSPORTURILOR, CONSTRUCȚIJLOR ȘI TURISMULUI Capitolul 4 Reglementări Aeronautice Civile Române 1) dacă variația totală a direcției vântului este între 60° și 180° și viteza vântului este de 3 kt (6 km/h) sau mai mult, variația direcțională trebuie să fie raportată ca cele două direcții extreme între care a variat vântul la suprafață; 2) dacă variația totală a direcției vântului este între 60° și 180° și viteza vântului este mai mică de 3 kt (6 km/h), direcția vântului trebuie să fie raportată ca variabilă fără a specifica direcția medie; sau 3) dacă variația totală a direcției vântului este de 180° sau mai mult , direcția vântului trebuie să fie raportată ca variabilă fără a specifica direcția medie; c) variațiife de la viteza medie a vântului (rafalele), observate în decursul ultimelor 1O minute trebuie să fie raportate în cazul în care viteza maximă a vântului depășește cu 1O kt (20 km/h) sau mai mult viteza medie, d) când viteza vântului, mediată pe intervalul corespunzător, este mai mică de 2 km/h (1kt) aceasta trebuie să fie raportată ca vânt calm; e) când viteza vântului, mediată pe intervalul corespunzător, este mai mare de 200 km/h (100 kt) aceasta trebuie să fie raportată ca fiind mai mare de 199 km/h {99 kt); și f) direcția și/sau viteza vântului prezintă o discontinuitate marcantă în cursul acestei perioade de 1O minute trebuie raporate numai variațiile de la direcția medie și viteza vântului observate după această discontinuitate . O discontinuitate marcantă înseamnă o schimbare bruscă și prelungită a direcției vântului de 30 ° sau mai mult, cu o viteză a vântului de 1O kt (20km/h) înainte sau după schimbare, sau o schimbare a vitezei vântului de 1O kt (20km/h) sau mai mult care se manifestă cel puțin 2 minute. 4.8.12 În mesajele regulate și speciale de observații meteorologice difuzate pe plan local: a) dacă vântul la suprafață este observat într-unul sau mai multe tronsoane ale pistei, trebuie să fie indicate locațiile pentru care sunt reprezentative aceste valori; b) atunci când se utilizează una sau mai multe piste și vântul la suprafață este observat pe toate aceste piste, tre ,uie să fie raportate toate valorile disponibile pentru fiecare din aceste piste împreună cu pistele la care se referă aceste valori; MINISTERUL TRANSPORTURILOR, CONSTRUCTIILOR ȘI TURISMULUI Reglementări Aeronautice Civile Române RACR-ASMET Capitolul 4 c) dacă variația totală a direcției vântului de la direcția medie este între 60° și 180° și viteza vântului este de 3 kt (6 km/h) sau mai mult, trebuie să fie raportate cele două direcții extreme între care a variat vântul la suprafață; d) dacă variațiile de la viteza medie a vântului (rafalele), depășesc cu 1O kt (20 km/h) sau mai mult viteza medie, trebuie să fie raportate valorile minime și maxime între care a variat vântul; 4.8.13 În mesajele METAR și SPECI, dacă variațiile de la viteza medie a vântului (rafalele), depășesc cu 1O kt (20 km/h) sau mai mult viteza medie, trebuie să fie raportată valoarea maximă atinsă. 4.9 Observarea și raportarea vizibilității orizontale Reprezentativitate 4.9.1 Vizibilitatea orizontală trebuie să fie măsurată sau observată și raportată în metri sau kilometri. 4.9.2 În cazul în care mesajele regulate și speciale de observații meteorologice difuzate pe plan local sunt utilizate pentru aeronavele care pleacă de la aerodrom, obseNațiile asupra vizibilității orizontale trebuie să fie reprezentative pentru condițiile de-a lungul pistei; în cazul în care mesajele regulate și speciale de observații meteorologice difuzate pe plan local sunt utilizate pentru aeronavele care sosesc la aerodrom, observațiile asupra vizibilității orizontale trebuie să fie reprezentative pentru zona de contact a roților cu pista. 4.9.3 Pentru mesajele METAR și SPECI observațiile asupra vizibilității orizontale trebuie să fie reprezentative pentru condițiile la aerodrom. Amplasare 4.9.4 În cazul în care sunt utilizate instrumente pentru măsurarea vizibilității, observațiile reprezentative asupra vizibilității trebuie să fie obținute prin utilizarea unor senzori instalați corespunzător. Pentru mesajele regulate și speciale de observații meteorologice difuzate pe plan local senzorii pentru observarea vizibilității trebuie să fie instalați pentru a furniza cele mai bune indicații ale vizibilității de-a lungul pistei și pentru zona de contact a roților cu pista. Vizibilitatea orizontală trebuie să fie măsurată la o înălțime de aproximativ 2,5 m (7,5 ft) deasupra nivelului pistei. RACR-ASMET MINISTERUL TRANSPORTURILOR, CONSTRUCȚIILOR ȘI TURISMULUI Capitolul 4 Reglementări Aeronautice Civile Române Afișare 4.9.5 În cazul în care sunt utilizate instrumente pentru m surarea vizibilității, indicatoarele pentru vizibilitatea orizontală referitoare la fiecare senzor trebuie să fie localizate la stația meteorologică aeronautică și trebuie să corespundă cu indicatoarele instalate la unitățile serviciilor de trafic aerian. Indicatoarele de la stația meteorologică și de la unitățile serviciilor de trafic aerian trebuie să fie conectate la aceeași senzori, iar în cazurile când, conform prevederilor de mai sus, sunt necesari și senzori suplimentari, indicatoarele trebuie să fie marcate cu claritate, precizându-se zona, de exemplu pista și tronsoanele pistei, supravegheate de fiecare din senzori. Mediere 4.9.6 În cazul în care sunt utilizate instrumente pentru măsurarea vizibilității, valorile măsurate trebuie să fie actualizate cel puțin la fiecare 60 de secunde pentru a permite furnizarea valorilor reprezentative actuale . Perioada de mediere pentru vizibilitatea orizontală trebuie să fie: a) 1 minut pentru mesajele regulate și speciale de observații meteorologice difuzate pe plan local, precum și pentru indicatoarele de vizibilitate orizontală amplasate la unitățile serviciilor de trafic aerian; și b) 1 O minute pentru mesajele METAR și SPECI, cu excepția cazurilor în care vizibilitatea orizontală prezintă o discontinuitate marcantă în decursul unei perioade de 1 O minute anterioare momentului observației și în consecință, numai datele observate după această discontinuitate trebuie mediate. O discontinuitate marcantă înseamnă o schimbare bruscă și prelungită a vizibilității orizontale, care se manifestă cel puțin 2 minute și care atinge sau trece prin valorile considerate criterii pentru emiterea mesajelor SPECI. · Raportare 4.9.7 În mesajele regulate și speciale de observații meteorologice difuzate pe plan local și în mesajele METAR și SPECI vizibilitatea aceasta trebuie să se raporteze în praguri de 50 m atunci când este mai mică de 800 m; în praguri de 100 m atunci când vizibilitatea orizontală este mai mare de 800 m dar mai mică sau egală cu 5 km; în praguri de 1 kilometru atunci când vizibilitatea orizontală este 5 km sau mai mult, dar mai puțin de 1 O km; și trebuie să fie raportată ca 1 O km atunci când vizibilitatea orizontală este 1 O km sau mai mult, cu excepția cazurilor când condițiile meteorologice permit utilizarea termenului "CAVOK". Orice valoare observată care nu se încadrează în intervalele de raportare MINISTERUL TRANSPORTURILOR, CONSTRUCTIILOR ȘI TURISMULUI Reglementări Aeronautice Civile Române RACR-ASMET Capitolul 4 trebuie să fie aproximată la valoarea lnferioară cea mai apropiată. Specificații cu privire la utilizarea termenului "CAVOK" sunt precizate în continuare. 4.9.8 În mesajele regulate și speciale de observații meteorologice difuzate pe plan local vizibilitatea orizontală de-a lungul pistei trebuie să fie raportată împreună cu unitățile de măsură. 4.9.9 În cazul în care sunt utilizate instrumente pentru măsurarea vlzibilității orizontale, în mesajele regulate și speciale de observații meteorologice difuzate pe plan local: a) dacă vizibilitatea orizontală este observată pentru mai multe tronsoane ale pistei , valoarea reprezentativă pentru zona de contact trebuie să fie raportată prima, urmată, după caz, de valorile reprezentative pentru zona de mijloc și ce îndepărtată a pistei șî trebuie să fie indicate locațiile pentru care sunt reprezentative aceste valori; și b) atunci când se utilizează mai multe piste și vizibilitatea orizontală este observată pe toate aceste piste, trebuie să fie raportate toate valorile disponibile pentru fiecare din aceste piste împreună cu pistele la care se referă aceste valori. 4.9.10 În mesajele METAR și SPECI vizibilitatea orizontală trebuie să fie raportată ca vizibilitate predominantă. Când vizibilitatea nu este aceeași în toate direcțiile și a) când vizibilitatea minimă este diferită de vizibilitatea predominantă și mai mică de 1500 m sau mai puțin de 50% din vizibilitatea predominantă, vizibilitatea minimă trebuie să fie raportată împreună cu direcția, indicată prin referință la unul din cele 8 puncte cardinale în care este observată, relativă la aerodrom. Dacă vizibilitatea minimă este observată în mai multe direcții trebuie raportată direcția semnificativă din punct de vedere operațional; și b) când vizibilitatea fluctuează rapid și vizibilitatea predominantă nu poate fi determinată trebuie să fie raportată·· doar vizibilitatea minimă fără vreo indicație asupra direcției. 4.10 Observarea și raportarea distanței vizuale în lungul pistei (RVR) Reprezentativitate 4.10.1 RVR trebuie să fie evaluat pentru toate pistele care sunt planificate a fi utilizate pentru operare la Categoria li și III . Materiale de îndrumare cu privire la RVR RACR-ASMET MlNISTERUL TRANSPORTURILOR, CONSTRUCȚIILOR ȘI TURISMULUI Capitolul 4 Reglementări Aeronautice Civile Române sunt conținute în documentul OACI - "Manualul metodelor de observare șl de comunicare în mesaje a RVR" (Doc 9328). 4.10.2 RVR trebuie să fie evaluat pentru toate pistele utilizate în condiții de vizibilitate redusă, inclusiv: a) pentru piste utilizate pentru apropiere de precizie planificate a fi utilizate pentru operare la Categoria I; și b) pentru piste utilizate pentru decolare având lumini de mare intensitate care delimitează pista și/sau care ldentiflcă axul acesteia; Pistele utilizate pentru apropiere de precizie sunt definite în reglementarea aeronautică elaborată potrivit prevederilor Anexei 14, Volumul I, Capitolul I ,,Piste instrumentale". 4.10.3 RVR evaluat în conformitate cu 4.10.1. șl 4.10.2 de mai sus, trebuie să fie raportat în metri și pe toată perioada în care ori vizibilitatea orlzontală, ori RVR­ ul sunt mai mici de 1500 m. 4.10.4 Evaluările RVR trebuie să fie reprezentative pentru: a) zona de contact pentru piste utilizate pentru apropiere fără preclzie sau planificate a fi utilizate pentru operare la Categoria I; b) zona de contact și zona de mijloc a pistei pentru piste planificate a fi utilizate pentru operare la Categoria a li-a; și c) zona de contact, zona de mijloc și cea îndepărtată a pistei pentru piste planificate a fi utilizate pentru operare la Categoria a III-a. 4.10.5 Unitățile serviciilor de trafic aerian și serviciul de informare aeronautică la aerodrom trebuie să fie informate fără întârziere cu privire la schimbările în starea tehnică a echipamentelor automate utilizate pentru evaluarea RVR. Amplasare 4.10.6 RVR trebuie să fie măsurat la o înălțime de aproximativ 2,5 m (7,5 ft) deasupra nivelului pistei. 4.10.7 RVR trebuie să fie evaluat la o distanță laterală față de axul piste.i care să nu depășească 120 m. Ca observațiile să fie reprezentative pentru zona de contact a roților cu pista, punctul de observație trebuie să fie situat la aproximativ 300 m, măsurați în lungul pistei de la pragul acesteia. Ca observațiile să fie reprezentative pentru zona de mijloc și cea îndepărtată a pistei, punctele de MINISTERUL TRANSPORTURILOR, CONSTRUCȚIILOR ȘI TURISMULUI Reglementări Aeronautice Civile Române RACR-ASMET Capitolul 4 observație trebuie să fie fixate la o distanță de 1 OOO m până la 1 500 m față de pragul pistei și la o distanță de aproximatlv 300 m față de cealaltă extremitate a pistei. Dispunerea exactă a punctelor de observație și după caz, a punctelor de observație suplimentare trebuie stabilită în funcție de factori aeronautici, meteorologici și climatologici cum ar fi: lungimea mare a pistei, vecinătatea unor arii mlăștinoase sau a altor zone favorabile formării ceții. Măsurare 4.10.8 Deoarece acuratețea măsurătorilor poate varia de la un tip de instrument la altul, înainte de selectarea tipului de echipament ce va fi utilizat pentru evaluarea RVR trebuie verificate performanțele acestuia. Calibrarea unui vizibilometru trebuie să aibă trasabilitate și să fie verificată prin comparație cu un transmisometru a cărui acuratețe a fost verificată pentru intervalul operațional planificat. Materîale de îndrumare cu privire la utilizarea transmisometrelor și vizibilometrelor în sisteme instrumentale de evaluare RVR sunt conținute în documentul OACI - "Manualul metodelor de observare și de comunicare în mesaje a RVR" (Doc 9328). 4.10.9 Instrumentele de tip transmisometru sau vizibîlometru trebuie să fie utilizate pentru evaluarea RVR pe piste utilizate pentru operare la Categoria li și III. 4.10.1 O Instrumentele de tip transmisometru sau vizibilometru trebuie să fie utilizate pentru evaluarea RVR pe piste utilizate pentru operare la Categoria I. 4.10.11 În cazul în care sunt utilizate instrumente pentru măsurarea RVR, calcularea valorilor trebuie efectuată pentru fiecare pistă în parte. Se recomandă ca RVR să nu fie calculat dacă intensitatea balizajului este de 3% sau mai puțin decât intensitatea maximă disponibilă pe pistă. Pentru mesajele regulate și speciale de observații meteorologice difuzate pe plan local, intensitatea balizajului utllizată la calculul RVR se recomandă să fie: a) în cazul în care balizajul este aprins, intensitatea utilizată în mod curent, și b) în cazul în care balizajul este stins (sau pe o treaptă inferioară în funcție de nivelul operării), intensitatea optimă care este necesară pentru operare ținând seama de condițiile predominante la aerodrom. În cazul mesajelor METAR și SPECI, la calcularea RVR trebuie să se Ia In considerare intensitatea maximă a balizajului. Instrucțiuni cu privire la conversia valorilor măsurate în RVR sunt date prin proceduri specifice de aplicare a prevederilor prezentei reglementări. RACR-ASMET MINISTERUL TRANSPORTURILOR, CONSTRUCȚIILOR ȘI TURISMULUI Capitolul 4 Reglementări Aeronautice Civile Române Afișare 4.10.12 În cazul în care sunt utilizate instrumente pentru măsurarea RVR, unul sau mai multe afișaje trebuie să fie localizate la stația meteorolo"gică aeronautică și trebuie să corespundă cu afișajele instalate la unitățile serviciilor de trafic aerian. Afișajele de la stația meteorologică și de la unitățile serviciilor de trafic aerian trebuie să fie conectate la aceeași senzori, iar în cazurile când, conform prevederilor de mai sus, sunt necesari și senzori suplimentari, afișajele trebuie să fie marcate cu claritate, pentru a identifica pista și tronsoanele pistei, supra vegheate de fiecare din senzori. 4.10.13 În cazul în care RVR este observat de către meteorolog, RVR trebuie să fie raportat către unitatea serviciilor de trafic aerian corespunzătoare ori de câte ori este o schimbare a valorii raportate (cu excepția cazurilor în care se aplică prevederile 4.5.5 de mai sus). Transmiterea acestor mesaje trebuie să fie efectuată într-un interval de 15 secunde imediat după efectuarea observației. Mediere 4.10.14 În cazul în care sunt utilizate instrumente pentru evaluarea RVR, valorile măsurate trebuie să fie actualizate cel puțin la fiecare 60 de secunde pentru a permite furnizarea valorilor reprezentative actuale. Perioada de mediere pentru RVR trebuie să fie: a) 1 minut pentru mesajele regulate și speciale de observații meteorologice difuzate pe plan local, precum și pentru afișajele RVR amplasate la unitățile serviciilor de trafic aerian; și b) 10 minute pentru mesajele METAR și SPECI, cu excepția cazurilor în care valorile RVR prezintă o discontinuitate marcantă în decursul unei perioade de 1O minute anterioare momentului observației și în consecință, numai datele observate după această discontinuitate trebuie mediate. O discontinuitate marcantă înseamnă o schimbare bruscă și prelungită a RVR, care se manifestă cel puțin 2 minute și care atinge sau trece prin valorile considerate criterii pentru emiterea mesajelor SPECI. Raportare 4.10.15 în mesajele regulate și speciale de observații meteorologice difuzate pe plan local și în mesajele METAR și SPECI, RVR trebuie să se raporteze în praguri de 25 m atunci când RVR este mai mic de 400 m; în praguri de 50 m atunci când RVR este între 400 m și 800 m; și în praguri de 100 m atunci când RVR este mai mare de 800 m. Orice valoare observată care nu se încadrează în MINISTERUL TRANSPORTURILOR, CONSTRUCȚIILOR ȘI TURISMULUI Reglementări Aeronautice Civile Române RACR-ASMET Capitolul 4 intervalele de raportare trebuie să fie aproximată la valoarea inferioară cea mai apropiată. 4.10.16 Limita inferioară a evaluării RVR este de 50 m iar limita superioară a evaluării RVR este de 2000 m. În afara acestor limite, mesajele regulate și speciale de observații meteorologice difuzate pe plan local și mesajele METAR și SPECI trebuie să lndice doar că RVR este mai mic de 50 m sau mai mare de 2000 m . 4.10.17 În mesajele regulate și speciale de observații meteorologice difuzate pe plan local și în mesajele METAR și SPECI: a) atunci când RVR depășește valoarea maximă ce poate fi determinată de sistemul utilizat, RVR trebuie raportat utilizând abrevierea "ABV" în mesajele regulate și speciale de observații meteorologice difuzate pe plan local și abrev i erea ăP" în mesajele METAR și SPECI, urmată de valoarea maximă pe care o poate determina sistemul utilizat; și b) atunci când RVR este sub valoarea minimă ce poate fi determinată de sistemul utilizat, RVR trebuie raportat utilizând abrevierea ''BLW" în mesajele regulate și speciale de observații meteorologice difuzate pe plan local și abrevierea ăM" în mesajele METAR și SPECI, urmată de valoarea minimă pe care o poat 8 determina sistemul utilizat. 4.10.18 În mesajele regulate și speciale de observații meteorologice difuzate pe plan local: a) trebuie să fie incluse și unitățile de măsură; b) dacă RVR este observat doar dintr-un punct de pe pistă, de exemplu zona de contact, valoarea trebuie să fie inclusă fără referire la locație, c) dacă RVR este observat pentru mai multe tronsoane ale pistei, valoarea reprezentativă pentru zona de contact trebuie să fie raportată prima, urmată, după caz, de valorile reprezentative pentru zona de mijloc și ce îndepărtată a pistei și trebuie să fie indicate locațiile pentru care sunt reprezentative aceste valori; și d) atunci când se utilizează mai multe piste, trebuie să fie raportate toate valorile RVR disponibile pentru fiecare pistă și trebuie să fie indicate și pistele la care se referă aceste valori. 4.10.19 În mesajele METAR și SPECI : a) trebuie să fie raportată doar valoarea RVR reprezentativă pentru zona de contact, fără referire la locație; și RACR-ASMET Capitolul 4 MINISTERUL TRANSPORTURILOR, CONSTRUCȚIILOR Și TURISMULUI Reglementări Aeronautice Civile Române b) atunci când se utilizează mai multe piste pentru aterizare, trebuie să fie raportate doar valorile RVR reprezentative pentru zona de contact pentru toate pistele și trebuie să fie indicate și pistele la care se referă aceste valori. 4.10.20 în cazul în care sunt utilizate instrumente pentru măsurarea RVR, variațiile RVR în timpul celor 1 O minute care preced imediat observația trebuie să fie raportate în mesajele METAR și SPECI după cum urmează: a) dacă în timpul celor 10 minute, valorile RVR manifestă o tendință distinctă de variație astfel încât media valorilor pentru primele 5 minute variază cu cel puțin 100 m față de media valorilor pentru ultimele 5 minute aceasta trebuie raportată. Dacă variația valorilor RVR manifestă o tendință de creștere aceasta trebuie raportată prin abrevierea "U", iar dacă manifestă o tendință de scădere aceasta trebuie raportată prin abrevierea "D". Dacă fluctuațiile apărute în perioada celor 1 O minute nu indică o tendință distinctă aceasta trebuie raportată cu abrevierea "N". Dacă indicațiile referitoare la tendință nu sunt disponibile abrevierile mai sus menționate nu trebuie utilizate; b) dacă valorile RVR observate într-un minut în timpul perioadei de 1 O minute ce precede momentul observației variază față de valoarea medie cu mai mult de 50 m sau cu mai mult de 20% din valoarea medie, trebuie raportată valoarea minimă mediată pe un minut și valoarea maximă mediată pe un minut în locul valorii medii pe 1 O minute. Dacă în cele 1 O minute ce preced observația se constată o discontinuitate marcantă în valorile de RVR se vor utiliza numai valorile observate după acea discontinuitate pentru a determina valorile medii și variațiile coerspunzătoare. O discontinuitate marcantă reprezintă o schimbare bruscă și prelungită a valorilor RVR , adică o schimbare care durează cel puțin 2 minute și în cursul căreia valoarea RVR atinge sau trece prin valorile stabilite în 4.3.3 f) pentru emiterea mesajelor de observații speciale selecționate. 4.11 Observarea și raportarea fenomenelor meteorologice de timp prezent Reprezentativitate 4.11.1 Observații asupra fenomenelor de timp prezent care apar la aerodrom și/sau în vecinătatea lui, trebuie să fie observate și raportate după cum este necesar. 4.11.2 Pentru mesajele regulate și speclale de observații meteorologice difuzate pe plan local, informațiile privind fenomenele de timp prezent trebuie să fie reprezentative pentru condițiile la aerodrom. MINISTERUL TRANSPORTURILOR, CONSTRUCȚIILOR ȘI TURISMULUI Reglementări Aeronautice Civile Române RACR-ASMET Capitolul 4 4.11.3 Pentru mesajele METAR și SPECI informațiile privind fenomenele de timp prezent trebuie să fie reprezentative pentru condițiile la aerodrom, iar pentru anumite fenomene meteorologice, și în vecinătatea acestuia. 4.11.4 Când observarea fenomenelor de timp prezent se efectuează cu ajutorul instrumentelor, acestea trebuie să permită inserarea manuală a acelor elemente ale fenomenelor de timp prezent care nu pot fi determinate corespunzător de aceste instrumente. Amplasare 4.11.5 în cazul în care sunt utilizate instrumente pentru observarea fenomenelor de timp prezent, informațiile reprezentative trebuie să fie obținute prin utilizarea unor senzori instalați corespunzător. Raportare 4.11.6 În mesajele regulate și speciale de observații meteorologice difuzate pe plan local, fenomenele meteorologice de timp prezent observate trebuie raportate, prin indicarea tipului și caracteristicilor acestora precizându-se, când este cazul, intensitatea sau apropierea față de aerodrom. 4.11.7 În mesajele METAR și SPECI fenomenele meteorologice de timp prezent observate trebuie raportate, prin indicarea tipului și caracteristicilor acestora precizându-se, când este cazul, intensitatea sau apropierea față de aerodrom. 4.11.8 în mesajele regulate și speciale de observații meteorologice difuzate pe plan local și în mesajele METAR și SPECI trebuie raportate următoarele tipuri de fenomene meteorologice de tip prezent precizându-se abrevierile lor corespunzătoare și criteriile specifice de raportare, ținând seama de semnificația lor pentru aviație, după cum urmează: a) Precipitațli - Burniță OZ - Ploaie RA - Ninsoare SN - Ninsoare grăunțoasă SG - Granule de gheață PL - Ace de gheață IC (ace de gheață foarte miel aflate în suspensie cunoscute și ca "pulbere de diamant") - Fenomen semnalat doar când vlzlbilitatea corespunzătoare este mai mică sau egală cu 5000 m RACR-ASMET MINISTERUL TRANSPORTURILOR, CONSTRUCȚIILOR ȘI TURISMULUI Capitolul 4 Reglementări Aeronautice Civile Române - Grindină GR Fenomen semnalat când granulele de gheață au dlametrul mai mare sau cel puțin egal cu 5 mm - Măzăriche tare și/sau măzăriche moale GS Fenomen semnalat când granulele de gheață au diametrul sub 5 mm. b) Fenomene obscurizante (hidrometeori) - Ceață FG Fenomen semnalat când vizibilltatea este sub 1 OOO m, exceptând cazurile când este însoțită de descriptorii "Ml", "BC", "PR" sau "VC" - Aer cețos BR Fenomen semnalat când vizibilitatea este de cel puțin 1 OOO m și până la 5 OOO m inclusiv c) Fenomene obscurizante (litometeori) Fenomenele menționate mai jos trebuie raportate numai când reducerea vizibilității e datorată în majoritate de litometeori și când vizibilitatea este mai mică sau egală cu 5 OOO m, în afară de cazul "SA" însoțit de "DR" și de cenușă vulcanică. - Nisip SA - Praf (răspândit pe o suprafață largă) DU - Pâclă HZ - Fum FU - Cenușă vulcanică VA d) Fenomene diverse - Vârtejuri de praf/nisip PO - Vijelie SQ - Trombă (terestră sau marină) FC - Furtună de praf DS - Furtună de nisip ss 4.11.9 în mesajele regulate și speciale de observații meteorologice difuzate pe plan local și în mesajele METAR și SPECI trebuie raportate următoarele caracteristici ale fenomenelor meteorologice de tip prezent precizându-se MINISTERUL TRANSPORTURILOR, CONSTRUCȚIILOR ȘI TURISMULUI Reglementări Aeronautice Civile Române RACR-ASMET Capitolul 4 abrevierile lor corespunzătoare și criteriile specifice de raportare, ținând seama de semnificațîa lor pentru aviație, după cum urmează: - Oraj TS Utilizat pentru a raporta oraj cu ploaie ' TSRA", oraj cu ninsoare "TSSN " , oraj cu granule de gheață "TSPL", oraj cu grindină "TSGR", sau oraj cu măzăriche tare și/sau măzăriche moale ''TSGS" sau cu combinații ale acestora, de exemplu ''TSRASN " Dacă tunetul se produce în timpul celor 1O minute care preced momentul observației, dar nu se observă nici o precipitație la aerodrom, trebuie să se raporteze abrevierea "TS" fără alt calificativ. -Aversă SH Utilizat pentru a raporta aversă de ploaie "SHRA", aversă de ninsoare "SHSN", aversă de granule de gheață "SHPL", aversă de grindină "SHGR", sau aversă de măzăriche tare și/sau măzăriche moale "SHGS" sau cu combinații ale acestora, de exemplu "SHRASN". Aversele observate în vecinătatea aerodromului trebuie raportate sub forma "VCSH" fără nici o indicație asupra tipului sau intensității precipitației. - Care îngheață FZ (picături de apă sau precipitații suprarăcite, acest descriptor însoțind numai "FG'', "OZ", ''RA") - Transport la înălțime BL Descriptor folosit pentru "DU", "SA" sau "SN" (inclusiv pentru viscol), ridicate de vânt la o înălțime de 2 m (6 ft) sau mai mult deasupra solului; poate fi folosit și în cazul zăpezii căzute din nori amestecată cu zăpada ridicată de vânt de la sol. - Transport la sol DR Descriptor folosit pentru "DU " , " SA " sau " SN" ridicate de vânt la mai puțin de 2 m deasupra solului - Subțire Ml (ceață sub 2 m deasupra nivelului solului) - Bancuri SC (bancuri de ceață acoperind din loc în loc aerodromul) - Parțial PR (o mare parte a aerodromului este acoperită de ceață, în timp ce restul este degajat) RACR-ASMET Capitolul 4 MINISTERUL TRANSPORTURILOR, CONSTRUCȚIILOR ȘI TURISMULUI Reglementări Aeronautice Civile Române 4.11.10 În mesajele regulate și speciale de observații meteorologice difuzate pe plan local și în mesajele METAR și SPECl intensitatea fenomenelor meteorologice de tip prezent sau, după caz, apropierea lor de aerodrom trebuie raportată după cum urmează: Slab Moderat Puternic (mesaje regulate și speciale de observații meteorologice difuzate pe plan local) FBL MOD HVY (METAR și SPECI) (fără indicație) + Se raportează numai cu: precipitațîi sau în combinații ale acestora (în aceste cazuri intensitatea se referă la precipitații), DS și SS (în aceste cazuri trebuie utilizate numai intensitățile moderat și puternic) Apropiere (Vecinătate) VC Fenomenul nu este observat la aerodrom, dar nu la mai mult de 8 km de la perimetrul aerodromului; Acest descriptor este utilizat numai în METAR și SPECI și se raportează numai cu: DS, SS, FG, FC, SH, PO, BLDU, BLSA, BLSN, TS și VA când nu este raportat conform prevederilor de la 4.11.9. 4.11.11 în mesajele regulate și speciale de observații meteorologice difuzate pe plan local și în mesajele METAR și SPECI trebuie raportate, una până la maxim trei din abrevierile fenomenelor meteorologice de timp prezent enumerate mai sus indicându-se, dacă este cazul, caracteristicile, intensitatea sau apropierea față de aerodrom, în scopul unei descrieri complete a timpulul prezent observat la aerodrom sau în vecinătatea lui, semnificativ pentru operațiunile de zbor. La raportarea acestor informații, intensitatea sau vecinătatea, după caz, trebuie raportată prima urmată de caracteristicile și tipul fenomenului meteorologic. Când sunt observate două tipuri diferite de fenomene meteorologice trebuie raportate în două grupe distincte, indicatorul de lntensitate sau de apropiere referindu-se la fenomenul care urmează acestui indicator. Totuși, dacă există mai multe tipuri de precipitații în momentul observației, acestea trebuie raportate într-o singură grupă, tipul fenomenului meteorologic dominant fiind indicat primul și precedat de un singur indicator de intensitate care să caracterizeze intensitatea de ansamblu a fenomenelor. MINISTERUL TRANSPORTURILOR, CONSTRUCTIILOR ȘI TURISMULUI Reglementări Aeronautice Civile Române RACR-ASMET Capitolul 4 4.12 Observarea și raportarea norilor Reprezentativitate 4.12.1 Nebulozitatea , tipul norilor și înălțimea bazei norilor trebuie să fie observate și raportate pentru a descrie repartiția generală a norilor semnificativi din punct de vedere operațional. În cazul în care cerul este obscurizat, vizibilitatea verticală trebuie să fie observată și raportată, atunci când este măsurată, în locul nebulozității, tipului norilor și înălțimii bazei norilor . Înălțimea bazei norilor și vizibilitatea verticală trebuie să fie raportate în picioare . 4.12.2 Pentru mesajele regulate și speciale de observații meteorologice difuzate pe plan local , observațiile privind norii trebuie să fie reprezentative pentru zona de apropiere . 4.12.3 Pentru mesajele METAR și SPECI observațiile privind norii trebuie să fie reprezentative pentru condițiile la aerodrom și pentru vecinătatea acestuia. 4.12.4 Când observarea norilor se efectuează cu ajutorul instrumentelor , acestea trebuie să permită inserarea manuală a nebulozității și când este cazul, a tipului norilor precum și a înățimii straturilor sau maselor noroase care nu pot fi determinate corespunzător de aceste instrumente. 4.12.5 Înălțimea bazei norilor trebuie raportată față de cota aerodromului. În cazul în care se utilizează pista cu apropiere de precizie , iar pragul este mai jos cu 15 m sau mai mult față de cota aerodromului, înălțimea bazei norilor trebuie să fie raportată aeronavelor la sosire față de cota pragului pistei. în cazul mesajelor de la stațiile de pe platformele maritime, înălțimea bazei norilor trebuie raportată față de nivelul mediu al mării. Amplasare 4.12.6 în cazul în care sunt utilizate instrumente pentru măsurarea nebulozității și înălțimii bazel norllor, observațlile reprezentative trebuie să fie obținute prin utilizarea unor senzori instalați corespunzător. Pentru mesajele regulate și speciale de observații meteorologice difuzate pe plan local senzorii pentru observarea nebulozității și înălțimii bazei norilor trebuie să fie instalați pentru a furniza cele mai bune indicații ale nebulozității și înălțimii bazei norilor pentru zona markerului intermediar al ILS sau, pentru aerodromurile neechipate cu lLS, la o distanță de 900 până la 1200 m de pragul fizic sau decalat al pistei. Specificații cu privire la zona markerului intermediar al lLS sunt date în procedurile PIAC-CNS, potrivit prevederilor Anexei 1 O OACI, Volumul I, Capitolul 3 și Anexei C. RACR-ASMET MINISTERUL TRANSPORTURILOR, CONSTRUCȚIILOR ȘI TURISMULUI Capitolul 4 Reglementări Aeronautice Civile Române Afișare 4.12.7 În cazul în care sunt utilizate echipamente automate pentru măsurarea înălțimii bazei norilor, indicatoarele/afișajele pentru înălțimea bazei norilor trebuie să fie localizate la stația meteorologică aeronautică și trebuie să corespundă cu indicatoarele/afișajele instalate la unitățile serviciilor de trafic aerian. Indicatoarele de la stația meteorologică și de la unitățile serviciilor de trafic aerian trebuie să fie conectate la aceeași senzori, iar în cazurile când, conform prevederilor de mai sus, sunt necesari și senzori suplimentari, indicatoarele trebuie să fie marcate cu claritate, precizându-se zona supravegheată de fiecare din senzori. Nivel de referință 4.12.8 Înălțimea bezei norilor trebuie să fie raportată, în mod normal, deasupra cotei aerodromului. În cazul în care este utilizată o pistă cu apropiere de precizie care are cota pragului cu 15 m (50 fi) sau mai mult sub cota aerodromului, trebuie stabllite proceduri locale pentru ca înalțimea bazei norilor raportată aeronavelor la sosire, să fie măsurată față de cota pragului. În cazul mesajelor provenite de la platformele maritime, înălțimea bazei norilor trebuie să fie raportată deasupra nivelului mării Raportare 4.12.9 În mesajele regulate și speciale de observații meteorologice difuzate pe plan local și în mesajele METAR și SPECI: a) nebulozitatea trebuie raportată cu ajutorul următoarelor abrevieri: "FEW" (1- 2 optimi), "SCT" (3-4 optimi), "BKN" (5-7 optimi), sau "OVC" (8 optimi); b) norii Cumulonimbus și norii Cumulus congestus trebuie raportați cu abrevierile "CB" și respectiv "TCU"; c) înălțimea bazei norilor trebuie raportată în multipli de 30 m (100 fi) până la 3 OOO m (1O OOO ft) și în multipli de 300 m (1OOO ft) peste înălțimea de 3000 m (1O OOO ft). d) vizibilitatea verticală trebuie să fie raportată în multipli de 30 m (100 ft) până la 600 m (2 OOO ft); e) în absența norilor, în cazul în care nu trebuie raportată vizibilitatea verticală și dacă abrevierea "CAVOK" nu poate fi utilizată, trebuie utilizată abrevierea "SKC"; MINISTERUL TRANSPORTURILOR, CONSTRUCTIILOR ȘI TURISMULUI Reglementări Aeronautice Civile Române RACR-ASMET Capitolul 4 f) în absența norilor semnificativi din punct de vedere operațional, în absența norilor Cumulonimbus și în cazul în care nu trebuie raportată vizibilitatea verticală și dacă abrevierile "CAVOK" și ăSKC" nu pot fi utilizate, trebuie utilizată abrevierea "NSC"; g) dacă maî multe straturi sau mase noroase semnificative din punct de vedere operațional sunt observate, nebulozitatea și înălțimea bazei norilor trebuie raportată în ordine crescătoare ținând seama de înălțimea bazei norilor și în conformitate cu următoarele criterii: 1) stratul sau masa noroasă cea mai joasă, oricare ar fi nebulozitatea, sub forma FEW, SCT, BKN sau OVC după caz; 2) următorul strat sau masă noroasă și care acoperă mai mult de 2/8, sub forma SCT, BKN sau ove după caz; 3) următorul strat sau masa noroasă și care acoperă mai mult de 4/8, sub forma BKN sau OVC după caz; și 4) norii Cumulonimbus și/sau Cumulus congestus oricând sunt observați dar nu au fost raportați la punctele 1), 2) sau 3) de mai sus; h) dacă baza norilor este neregulată, zdrențuită sau variază rapid înălțimea minimă a bazei norilor, sau fragmentelor de nori, trebuie raportată; și i) dacă un strat individual de nori sau o masă noroasă se compune din nori Cumulonimbus și TCU care au aceeași bază, tipul norilor trebuie raportat doar ca și Cumulonimbus. Termenul TCU este utilizat pentru a indica un nor Cumulus congestus cu mare dezvoltare pe verticală. 4.12.1 O În mesajele regulate și speciale de observații meteorologice difuzate pe plan local: a) trebuie să fie incluse și unitățile de măsură pentru înălțimea bazei norilor și vizibilitatea verticală, după caz; și b) atunci când se utilizează mai multe piste și înălțimea bazei norilor este observată cu ajutorul instrumentelor pentru toate aceste piste, trebuie să fie raportate toate valorile disponibile pentru fiecare din acestea împreună cu pistele la care se referă aceste valori. 4.13 Utilizarea CAVOK 4.13.1 Atunci când următoarele condiții meteorologice apar simultan la momentul observației: RACR-ASMET Capitolul 4 MINISTERUL TRANSPORTURILOR, CONSTRUCȚIJLOR ȘI TURISMULUI Reglementări Aeronautice Civile Române a) vizibilitatea orizontală este 1 O km sau mai mult (raportată conform prevederilor anterioare) ; b) nici un nor sub 1500 m (5 OOO ft) sau sub altitudinea minimă de sector dacă aceasta este mai mare de 1500 m sî nici un nor Cumulonimbus; c) nici un fenomen meteorologic semnificativ pentru aviație (conform prevederilor anterioare); informațiile asupra vizibilității orizontale, RVR-ului, fenomenelor meteorologice de timp prezent și nebulozității, înălțimii bazei norilor și tipului norilor trebuie să fie înlocuite în toate mesajele meteorologice de termenul ăCAVOK" . 4.14 Observarea și raportarea temperaturii aerului și temperaturii punctului de rouă Reprezentativitate 4.14.1 4.14.2 Afișare 4.14.3 Temperatura aerului și temperatura punctului de rouă trebuie să fie măsurate ș i raportate în grade Celsius. Observațiile asupra temperaturii aerului și temperaturii punctului de rouă pentru mesajele regulate și speciale de observații meteorologice difuzate pe plan local și pentru mesajele METAR și SPECI trebuie să fie reprezentative pentru întregul complex de piste. În cazul în care sunt utilizate echipamente automate pentru măsurarea temperaturii aerului și temperaturii punctului de rouă, indicatoarele/afișajele pentru temperatura aerului și temperatura punctului de rouă trebuie să fie localizate la stația meteorologică aeronautică și trebuie să corespundă cu indicatoarele/afișajele instalate la unitățile serviciilor de trafic aerian. Indicatoarele de la stația meteorologică și de la unitățile serviciilor de trafic aerian trebuie să fie conectate la aceeași senzori. Raportare 4.14.4 în mesajele regulate și speciale de observații meteorologice difuzate pe plan local și în mesajele METAR și SPECI temperatura aerului și temperatura punctului de rouă trebuie să fie raportate în multipli de grade Celsius întregi. Orice valori observate care nu se încadrează în intervalele de raportare trebuie să fie rotunjite la gradul întreg cel mai apropiat, cu valorile observate ale căror primă zecimală este 5 (0,5 °) rotunjite la gradul Celsius întreg imediat superior . MINISTERUL TRANSPORTURILOR, CONSTRUCȚIILOR ȘI TURISMULUI Reglementări Aeronautice Civile Române RACR-ASMET Capitolul 4 4.14.5 în mesajele regulate și speciale de observații meteorologice difuzate pe plan local și în mesajele METAR și SPECI temperaturile sub o° C trebuie să fie identificate în conformitate cu procedurile specifice de aplicare a prezentei reglementări. • 4.15 Observarea și raportarea presiunii atmosferice Reprezentativitate 4.15.1 Presiunea atmosferică trebuie să fie măsurată și valorile presiunilor QNH șl/sau QFE trebuie să fie calculate și raportate în hectopascali. Afișare 4.15.2 În cazul în care sunt utilizate echipamente automate pentru măsurarea presiunii, indicatoarele/afișajele QNH-ului și, dacă este necesar a QFE-ului, în conformitate cu 4.15.5 b), trebuie să fie localizate la stația meteorologică aeronautică și trebuie să corespundă cu indicatoarele/afișajele instalate la unitățile serviciilor de trafic aerian. Dacă valorile QFE sunt calculate pentru mai multe piste, în conformitate cu 4.15.5 d), indicatoarele/afișajele trebuie să identifice afișajele trebuie să fie marcate cu claritate, pentru a identifica la care se referă valorile afișate ale QFE. Nivel de referință 4.15.3 Raportare 4.15.4 4.15.5 La calcularea QFE trebuie utilizat ca nivel de referință cota aerodromului. Pentru piste cu apropiere fără precizie ce au pragurile situate cu 2 m sau mal mult sub sau deasupra cotei aerodromului și, dacă se consideră necesar, pentru piste cu apropiere de precizie, valorile QFE trebuie calculate în funcție de cota pragului respectiv. În mesajele regulate și speciale de observații meteorologice difuzate pe plan local și în mesajele METAR și SPECI, QNH și QFE trebuie calculate cu zecimi de hectoPascal și trebuie raportate în multipli de hPa întregi, utilizând 4 cifre. Orice valoare observată care nu se încadrează în intervalele de raportare trebuie să fie rotunjite la hectopascalul întreg inferior. În mesajele regulate și speciale de observații meteorologice difuzate pe plan local: a) trebuie să fie inclus QNH-ul; RACR-ASMET Capitolul 4 MINISTERUL TRANSPORTURILOR, CONSTRUCȚIILOR ȘI TURISMULUI Reglementări Aeronautice Civile Române b) QFE trebuie inclus în mod regulat, doar dacă este solicitat de către utilizatori sau agreat pe plan local între serviciile meteorologice aeronautice și serviciile de trafic aerian; c) trebuie să fie incluse și unitățile de măsură pentru valorile QNH și QFE; d) dacă valorile QFE sunt cerute pentru mai mult de o pistă, valorile QFE trebuie să fie raportate pentru fiecare pistă împreună cu indicarea pistei la care se referă fiecare din aceste valori. 4.15.6 În mesajele METAR și SPECl trebuie să fie raportate doar valorile QNH. 4.16 Informații suplimentare 4.16.1 Observațiile efectuate la aerodrom trebuie să conțină, după caz, informațiile suplimentare disponibile referitoare la condițlile meteorologice semnificative, în particular pentru zonele de apropiere și de urcare inițială. Atunci când este posibil, informațiile trebuie să identifice și localizarea fenomenelor meteorologice. 4.16.2 Dacă observațiile se fac cu ajutorul unui echipament de observații automat, acesta trebuie să permită posibilitatea introducerii manuale a informațiilor asupra condițiilor meteorologice semnificative, pe care acest echipament nu le poate determina in mod adecvat. 4.16.3 în mesajele regulate și speciale de observații meteorologice difuzate pe plan local și în mesajele METAR și SPECl, următoarele fenomene meteorologice recente, adică fenomenele meteorologice care au fost observate la aerodrom în ultima oră sau în intervalul de timp de la ultimul mesaj regulat de observații meteorologice dacă acesta este mai mic de o oră, dar nu mai sunt prezente în momentul obseNației trebuie să fie raportate, ca informații suplimentare, folosindu-se maxim trei grupe: - Precipitații care îngheață - Precipitații moderate sau puternice (inclusiv aversele) - Transport de zăpadă la înălțime - Furtună de praf, furtună de nisip - Trombă (terestră sau marină) - Cenușă vulcanică REFZDZ,REFZRA REDZ,RERA,RESN,RESG, REPL, RESHRA, RESHSN, RESHGR,RESHGS REBLSN REDS,RESS REFC REVA MINISTERUL TRANSPORTURILOR, CONSTRUCȚIILOR ȘI TURISMULUI Reglementări Aeronautice Civile Române RACR-ASMET Capitolul 4 4.16.4 În mesajele regulate și speciale de observații meteorologice difuzate pe plan local următoarele fenomene meteorolog i ce sau combinații ale acestora trebuie să fie raportate ca informații suplimentare: - Nori Cumulonimbus - Oraj - Turbulență moderată sau puternică - Forfecarea vântului - Grindină - Linie de gren puternică - Givraj moderat sau puternic - Precipitații care îngheață - Unde orografice puternice - Furtună de praf , furtună de nisip - Transport de zăpadă la înălțime - Trombă (terestră sau marină) CB TS MOD TURB, SEV TURB ws GR SEV SQL MOD ICE, SEV ICE FZDZ , FZRA SEV MTW DS,SS BLSN FC Localizarea fenomenelor meteorologice trebuie să fie indicată. Dacă este necesar trebuie să fie incluse informații suplimentare în limbaj clar abreviat. 4.16.5 În mesajele METAR și SPECI , când condițiile locale o permit, trebuie să fie raportate informațiile cu privire la forfecarea vântului. Condițiile locale menționate anterior cuprind cazurile de forfecare a vântului de natură persistentă care pot fi legate de inversiuni de temperatură la joasă înălțime sau de topografie locală, dar ele nu sunt neapărat limitate la aceste cazuri. 4.16.6 În mesajele METAR și SPECI trebuie să fie incluse următoarele informații ca informații suplimentare: , a) informațiile asupra temperaturii suprafeței mării și asupra stării mării de la stațlile meteorologice aeronautice s i tuate pe platformele marine în scopul deservirii operațiunile de zbor cu elicoptere; b) informațiile despre starea pistei furnizate de către administrația aeroportului; Codificările pentru starea marn și starea pistei sunt efectuate conform procedurilor PIAC-CMA, potrivit documentului OMM nr. 306, Manualul de coduri , volumul 1.1, partea A - Coduri alfanumerice, Tabelele de cod 0366, 0519 , 0919 și 1079 . RACR-ASMET Capitolul 4 MINISTERUL TRANSPORTURILOR, CONSTRUCȚIILOR ȘI TURISMULUI Reglementări Aeronautice Civile Române 4.17 Raportarea informațiilor meteorologice de la sisteme automate de observare 4.17.1 Mesajele METAR și SPECI de la sisteme automate de obse:rvare meteorologică trebuie să fie emise numai în intervalul de timp în care aerodromul nu este operațional. Aceste mesaje METAR și SPECI automate trebuie să fie identificate prin cuvântul de cod ăAUTO". 4.17.2 În mesajele METAR și SPECI automate vântul la suprafață, RVR-ul, temperatura aerului și temperatura punctului de rouă și presiunea atmosferică trebuie să fie raportate în conformitate cu prevederile corespunzătoare menționate anterior. 4.17.3 În mesajele METAR și SPECI automate vizibilitatea orizontală trebuie să fie raportată în conformitate cu prevederile corespunzătoare menționate anterior. Totuși, când senzorii de vizibilitate sunt poziționați astfel încât nu poate fi raportată variația direcțională, valorile vizibilității trebuie să fie raportate urmate de abrevierea ăNDV". 4.17.4 În mesajele METAR și SPECI automate fenomenele meteorologice de timp prezent trebuie să fie raportate în conformitate cu prevederile corespunzătoare menționate anterior. Totuși, în plus față de tipurile de precipitații menționate, abrevierea ăUP" trebuie să fie utilizată în cazul în care tipul de precipitații nu poate fi identificat de echipamentele automate de observare meteorologică. 4.17.5 În mesajele METAR și SPECI automate norii și vizibilitatea verticală trebuie să fie raportate în conformitate cu prevederile corespunzătoare menționate anterior. Totuși: a) când tipul norilor nu poate fi observat de echipamentul automat de observare meteorologică, tipul norilor din fiecare grupă de nori trebuie să fie înlocuit cu ,,///"; și b) când norii nu pot fi detectați de echipamentul automat de observare meteorologică, acest fapt trebuie să fie indicat prin abrevierea ăNCD", 4.17.6 În mesajele METAR și SPECI automate informațiile suplimentare trebuie să fie raportate în conformitate cu prevederile corespunzătoare menționate anterior. Totuși, în plus față de fenomenele meteorologice de timp recent menționate anterior, abrevierea ăREUP" trebuie să fie utilizată în cazul în care tipul de precipitații recente nu pot fi identificate de echipamentele automate de observare meteorologică.

MINISTERUL TRANSPORTURILOR,

CONSTRUCȚIILOR ȘI TURISMULUI

Reglementări Aeronautice Civile Române

RACR-ASMET

Capitolul 5

Capitolul 5.

OBSERVAȚII ȘI RAPOARTE DE LA AERONAVELE ÎN ZBOR

5.1 Obligații 5.1.1 Autoritatea de stat în domeniul aviației civile trebuie să organizeze în conformitate cu prevederile prezentei reglementări, efectuarea observațiilor de către aeronavele înregistrate, ce operează pe rutele aeriene internaționale din spațiul aerian din România, precum și raportarea și înregistrarea acestor observații. 5.2 Tipuri de observații de la aeronavele în zbor 5.2.1 Următoarele observații trebuie să fie efectuate de la bordul aeronavelor aflate în zbor: a) observații regulate pe rută și în faza de urcare; și b) observații speciale și alte tipuri de observații neregulate în timpul oricărei faze a zborului. 5.3 Observații regulate efectuate de aeronavele în zbor - organizare 5.3.1 În cazul în care se aplică supravegherea dependentă automată (ADS) și este utilizată legătura de date aer - sol, trebuie să fie efectuate observații regulate în mod automat, la fiecare 15 minute în timpul zborului pe rută și la fiecare 30 de secunde în faza de urcare, pentru primele 10 minute ale zborului. 5.3.2 În cazul în care se utilizează comunicațiile prin fonie, în timpul fazei de zbor pe rută observațiile regulate trebuie să fie efectuate la intervalele și punctele de raportare utilizate de către serviciile de trafic aerian: a) pentru care sunt stabilite rapoarte de poziție regulate prm procedurile serviciilor de trafic aerian aplicabile; și b) care sunt separate prin distanțe ce corespund cel puțin unor intervale de o oră de zbor. 5.3.3 Pentru operațiunile cu elicoptere la și de la aerodromurile situate pe platforme maritime, observațiile regulate trebuie să fie efectuate de către elicoptere la RACR-ASMET Capitolul 5 MINISTERUL TRANSPORTURILOR, CONSTRUCȚIILOR ȘI TURISMULUI Reglementări Aeronautice Civile Române punctele și la momentele de timp stabilite prin acord între administrația meteorologică aeronautică și operatorii aerieni interesați. 5.3.4 În cazul rutelor aeriene cu densitate mare de trafic aerian (de exemplu rutele de traversare a oceanului), dintre aeronavele care operează la fiecare nivel de zbor, la intervale de aproximativ o oră, trebuie să fie stabilită o aeronavă pentru a efectua observații regulate în conformitate cu 5.3.1 sau 5.3.2, după caz. Procedurile de desemnare aeronavelor care efectuează aceste observații regulate sunt stabilite prin acord regional de navigație aeriană. 5.3.5 în cazul în care există cerința raportării observațiilor în timpul fazei de urcare (după decolare), la intervale de aproximativ 1 oră, la fiecare aerodrom, trebuie să fie desemnată o aeronavă care să facă observații regulate, în conformitate cu 5.3.1. 5.4 Observații regulate efectuate de aeronavele in zbor - excepții 5.4.1 Atunci când sunt utilizate comunicațiile în fonie, o aeronavă trebuie să fie exceptată de a efectua observațiile regulate specificate în 5.3.2 în următoarele cazuri: a) aeronava nu este echipată RNAV; sau b) durata zborului este de 2 ore sau mai puțin; sau c) aeronava este la o distanță echivalentă cu mai puțin de 1 oră de zbor de aterizare; sau; d) nivelul de zbor este mai mic de 1500m (5000ft). 5.4.2 în cazul în care se utilizează comunicațiile în fonie, prin acord regional de navigație aeriană se fac exceptări suplimentare de efectuare a observațiilor pentru zborurile pe rută și în zone cu densitate mare de trafic și/sau cu o rețea meteorologică sinoptică corespunzătoare. Astfel de proceduri trebuie să fie sub forma unor proceduri de exceptare sau de alocare și trebuie: a) să răspundă, în măsura posibilităților, cerințelor minime de observații efectuate de aeronave de la toate centrele (unitățile) meteorologice interesate; și b) să fie exprimate cât mai simplu posibil și, de preferință, să nu ia în considerare cazurile individuale. MINISTERUL TRANSPORTURILOR, CONSTRUCȚIILOR ȘI TURISMULUI Reglementări Aeronautice Civile Române RACR-ASMET Capitolul 5 5.5 Observații speciale efectuate de aeronavele în zbor 5.5.1 Observațiile speciale trebuie să fie efectuate de către toate aeronavele ori de câte ori se întâlnesc sau se observă următoarele condiții: a) turbulență puternică; sau b) givraj puternic; sau c) unde orografice puternice; sau d) oraj, fără grindină, obscurizat, înglobat în alte tipuri de nori, pe o zonă extinsă sau care formează o linie de gren; sau e) oraj, cu grindină, obscurizat, înglobat în alte tipuri de nori, pe o zonă extinsă sau care formează o linie de gren; sau f) furtuni puternice de praf sau nisip; sau g) nori de cenușă vulcanică; sau h) activitate vulcanică preeruptivă sau erupție vulcanică. Activitatea vulcanică preeruptivă, în acest context, înseamnă o activitate vulcanică neobișnuită și/sau în creștere, care ar putea prevecede o erupție vulcanică . În plus , în cazul zborurilor transonice și supersonice: i) turbulență moderată; sau j) grindină; sau k) nori cumulonimbus. 5.6 Alte observații efectuate de aeronavele în zbor 5.6.1 Atunci când sunt întâlnite condiții meteorologice altele decât cele enumerate mai sus, de exemplu forfecarea vântului și care în opinia pilotului comandant poate afecta siguranța sau în mod deosebit eficiența operațiunilor de zbor a altor aeronave, acesta trebuie să anunțe cât mai curând serviciile de trafic aerian corespunzătoare. Givrajul, turbulența și în mare măsură, forfecarea vântului , sunt elemente care, în prezent, nu pot fi observate în mod satisfăcător de la sol și în cele mai multe cazuri observațiile acestora de la bordul aeronavelor în zbor reprezintă singurele evidențe disponiblle. RACR-ASMET Capitolul 5 MINISTERUL TRANSPORTURILOR, CONSTRUCȚIILOR ȘI TURISMULUI Reglementări Aeronautice Civile Române 5.6.2 Raportarea observațiilor de la aeronavă asupra forfecării vântului întâlnită în fazele zborului de apropiere sau de urcare după decolare trebuie să includă și tipul aeronavei. 5.6.3 în cazul în care au fost raportate sau prognozate, dar nu au fost întâlnite condiții de forfecarea vântului în fazele zborului de apropiere sau de urcare după decolare, pilotul comandant trebuie să anunțe unitățile serviciilor de trafic aerian cât mai curând posibil cu excepția situației când pilotul comandant cunoaște faptul că unitățile serviciilor de trafic aerian au fost anunțate în prealabil de o aeronavă precedentă . 5.7 Raportarea observațiilor de la aeronave în timpul zborului 5.7.1 Observațiile de la aeronave trebuie să fie raportate prin legătura de date aer­ sol. În cazul în care legătura de date aer-sol nu există sau nu este corespunzătoare, acestea trebuie raportate prin comunicații în fonie. 5.7.2 Observațiile de la aeronave în zbor trebuie să fie raportate în momentul în care sunt observate sau imediat după, cât mai curând posibil. 5.7.3 Observațiile de la aeronave trebuie să fie raportate sub formă de rapoarte din zbor. 5.7.4 Formatul și conținutul rapoartelor din zbor, precum si criteriile de raportare trebuie să respecte prevederile prezentei reglementări și trebuie să fie în conformitate cu procedurile specifice elaborate de către autoritatea meteorologică aeronautică în acest sens. 5.8 Distribuirea rapoartelor din zbor 5.8.1 Administrația meteorologică aeronautică trebuie să stabilească proceduri de coordonare cu autoritatea ATS astfel încât să fie asigurată recepționarea de către unitățile ATS a: a) rapoartelor regulate și speciale din zbor, transmise prin comunicații prin voce, iar acestea să le transmită fără întârziere centrului de veghe meteorologică asociat; b) rapoartelor regulate din zbor transmise prin legătură de date, iar acestea să le transmită fără întârziere către centrul de veghe meteorologică asociat pentru a fi înaintate către WAFC; și MINISTERUL TRANSPORTURILOR, CONSTRUCȚIILOR ȘI TURISMULUI Reglementări Aeronautice Civile Române RACR-ASMET Capitolul 5 c) rapoartelor speciale din zbor transmise prin legătură de date, iar acestea să le transmită fără întârziere către centrul de veghe meteorologică asociat pentru a fi înaintate către WAFC. 5.8.2 În cazul în care este cerută distribuirea suplementară a rapoartelor din zbor pentru a răspunde unor cerințe speciale aeronautice sau meteorologice, această distribuire trebuie să fie realizată prin acord între administrațiile meteorologice intersate. 5.9 Responsabilitățile centrului de veghe meteorologică cu privire la schimbul rapoartelor din zbor 5.9.1 Centrul de veghe meteorologică trebuie să colecteze rapoartele din zbor transmise prin comunicații prin voce și trebuie să le distribuie către WAFC Londra și către celelalte centre de veghe meteorologică în conformitate cu procedurile stabilite prin acord regional de navigație aeriană. În cazul în care există un număr considerabil de mesaje acestea pot fi schimbate din oră în oră în colective de mesaje. 5.9.2 Centrul de veghe meteorologică trebuie să transmită fără întârziere rapoartele speciale din zbor primite, ce au fost transmise prin comunicații prin voce, către WAFC Londra și către celelalte centre de veghe meteorologică a căror arie de responsabilitate este cuprinsă total sau parțial într-o arie de 1850 km (1OOO NM) față de centrul emitent al mesajelor pentru a asigura distribuția acestora către unitățile serviciilor de trafic aerian și birourilor meteorologice de aerodrom. 5.9.3 Centrul de veghe meteorologică trebuie să transmită fără întârziere către VAAC rapoartele speciale din zbor primite în ceea ce privește activitatea vulcanică pre-eruptivă, erupțiile vulcanice sau norul de cenușă vulcanică. 5.9.4 În cazul în care este primit un raport special din zbor la centrul de veghe meteorologică, dar meteorologul prognozist consideră că fenomenul meteorologic ce a cauzat emiterea respectivului raport a fost prognozat să înceteze și, drept urmare, nu face obiectul emiterii unui mesaj SIGMET, raportul special din zbor trebuie să fie transmis către banca de date OPMET Viena. 5.9.5 Rapoartele din zbor trebuie să fie transmite în formatul în care au fost primite, cu excepția cazurilor când sunt utilizate comunicațiile prin voce, caz în care dacă este dată poziția aeronavei prin referire la un punct de raportare ATS, aceasta trebuie să fie transformată de către centrul de veghe meteorologică în latitudinea și longitudinea corespunzătoare.

RACR-ASMET MINISTERUL TRANSPORTURILOR, CONSTRUCȚIILOR ȘI TURISMULUI

Capitolul 5 Reglementări Aeronautice Civile Române

5.1 O înregistrarea și raportarea după zbor a observațiilor de la aeronavă in ceea ce

privește activitatea vulcanică

5.10.1 Observațiile speciale de la aeronanave în ceea ce privește activitățatea vulcanică preeruptivă , o erupție vulcanică sau nori de cenușă vulcanică trebuie să fie înregistrate într-un formular corespunzător rapoartelor speciale pentru activitate vulcanică. O copie a formularului trebuie să fie inclusă în documentația de zbor furnizată operațiunilor de zbor pentru acele rute, care, în opinia autorității meteorologice interesate pot fi afectate de norii de cenușă vulcanică . Instrucțiuni detaliate cu privire la înregistrarea și raportarea observațiilor privind activitatea vulcanică sunt date în procedurile PIAC-ATS întocmite 'în baza documentului OACI nr. 4444 PANS-ATM, Anexa 1. 5.10.2 După sosirea unei aeronave la aerodrom , raportul privind activitatea vulcanică , completat, trebuie să fie predat la sosire de către operatorul aerian sau de către un membru al echipajului către unitatea meteorologică de aerodrom sau în cazul 'in care unitatea meteorologică aeronautică nu este ușor accesibilă membrilor echipajelor la sosire, formularul completat trebuie să fie transmis în conformitate cu procedurile locale stabilite între administrația meteorologică aeronautică și operatorul aerian în cauză. 5.10.3 Raportul privind activitatea vulcanică, completat, primit de către unitatea meteorologică aeronautică, trebuie să fie transmis fără întârziere către centrul de veghe meteorologică din regiunea de informare a zborurilor în care a fost obseivată activitatea vulcanică.

SPAȚIU LĂSAT LIBER INTENȚIONAT

MINISTERUL TRANSPORTURILOR, CONSTRUCȚIILOR ȘI TURISMULUI

Reglementări Aeronautice Civile Române

RACR-ASMET

Capitolul 6

Capitolul 6. PROGNOZE

6.1 Interpretarea și utilizarea prognozelor 6.1.1 Datorită variabilității elementelor meteorologice în spațiu și timp, limitărilor tehnicilor de prognoză și a limitărilor datorate definițiilor unor elemente meteorologice, valoarea specifică a oricărui element indicat într-o prognoză trebuie să fie înțeleasă ca valoarea cea mai probabilă a acelui element din timpul perioadei de prognoză. Similar, dacă ora de apariție sau de variație a unui element este indicată într-o prognoză, această oră trebuie să fie înțeleasă ca cea mai probabilă oră. Indicații asupra preciziei dorite din punct de vedere operațional pe care ar trebui să o aibă prognozele sunt date în procedurile specifice de aplicare a prevederilor prezentei reglementări. 6.1.2 Emiterea unei noi prognoze, de către o unitate meteorologică aeronautică, de exemplu o prognoză regulată de aerodrom, trebuie să fie înțeleasă ca o anulare a oricărei alte prognoze de același tip, emisă anterior, pentru același loc, aceeași perioadă de valabilitate sau pentru o parte a acestei perioade. 6.2 Prognoze de aerodrom 6.2.1 O prognoză de aerodrom trebuie să fie elaborată de către o unitate meteorologică aeronautică autorizată de către autoritatea meteorologică aeronautică în conformitate cu prevederile legale în vigoare. 6.2.2 O prognoză de aerodrom trebuie să fie emisă la un moment de timp specificat și trebuie să reprezinte o expunere concisă asupra condițiilor meteorologice prognozate la un aerodrom pe o perioadă de timp determinată. 6.2.3 Prognozele de aerodrom și amendamentele la acestea trebuie să fie emise în cod TAF și trebuie să includă următoarele informații în ordinea indicată mai jos: a) identificarea tipului prognozei; b) indicator de localizare; c) momentul de timp al emiterii prognozei; d) identificarea unei prognoze care lipsește, când este cazul; RACR-ASMET Capitolul 6 MINISTERUL TRANSPORTURILOR, CONSTRUCȚIILOR ȘI TURISMULUI Reglementări Aeronautice Civile Române e) data și perioada de valabilitate a prognozei; f) indentificarea unei prognoze anulate, când este cazul; g) vântul la suprafață; h) vizibilitatea; vizibilitatea trebuie să fie vizibilltatea predominantă prognozată; i) fenomenele meteorologice; j) norii; și k) schimbările semnificative prognozate pentru unul sau mai multe din aceste elemente pe parcursul perioadei de valabilitate. Grupele opționale din codul TAF nu trebuie să fie utilizate pentru prognozele TAF valabile pentru 9 ore, iar grupele opționale pentru prognoza turbulenței și givrajului nu trebuie să fie utilizate pentru prognozele TAF valabile pentru 18 ore. Totuși, grupele opționale pentru prognoza temperaturii pot să fie incluse pentru aerodromurile stabilite pe baza acordului între administrația meteorologică aeronautică și utilizatorii interesați. 6.2.4 Unitățile meteorologice aeronautice care elaborează prognoze TAF trebuie să supravegheze constant aceste prognoze și, când este necesar, trebuie să emită prompt amendamentele necesare. Lungimea mesajelor de prognoză și numărul de schimbări indicate în prognoză trebuie să fie menținut la minimum. 6.2.5 Mesajele TAF care nu pot fi menținute sub o revizuire continuă trebuie să fie anulate. 6.2.6 Prognozele TAF trebuie să aibă perioada de valabilitate de 9 ore și/sau 18 ore și trebuie să fie emise ținând seama de următoarele cerințe: a) prognozele TAF valabile 9 ore trebuie să fie emise pentru toate aerodromurile utilizate în mod regulat de către transportul aerian internațional planificat (RS) și aerodromurile utilizate ca rezervă de către transportul aerian internațional planificat (AS); b) prognozele TAF valabile 9 ore trebuie să fie emise pentru aerodromurile utilizate în mod regulat de către transportul aerian internațional neplanificat (RNS) specificate în EUR-ANP (tabelul MET 1); c) prognozele TAF valabile 18 ore trebuie să fie emise pentru toate aerodromurile specificate în EUR-ANP (tabelul MET 1). MINISTERUL TRANSPORTURILOR, CONSTRUCȚIILOR ȘI TURISMULUI Reglementări Aeronautice Civile Române RACR-ASMET Capitolul 6 6.2.7 Intervalele de valabilitate și orele la care trebuie să fie disponibile prognozele de aerodrom valabile pe o perîoadă de 9 ore trebuie să fie: 00-09, 03-12, 06-15, 09- 18, 12-21, 15-24, 18-03, 21-06 UTC exceptând cazul prognozelor de aerodrom pentru acele aerodromuri care sunt difuzate prin MOTNE, perioada de disponibilitate fiind cea precizată în programul MOTNE. , 6.2.8 Intervalele de valabilitate și orele la care trebuie să fie disponibile prognozele de aerodrom valabile pe o perioadă de 18 ore trebuie să fie: 00-18, 06-24, 12-06, 18-12 UTC. 6.2.9 Fiecare prognoză TAF trebuie să se refere la un singur aerodrom. 6.2.1 O TAF trebuie să fie emis în conformitate cu forma specificată în procedurile specifice de aplicare a prevederilor prezentei reglementări. Materiale de îndrumare cu privire la forma codificată TAF sunt conținute în publicația OMM Nr. 306, Manual de coduri, Volumul I. Acuratețea operațlonală dorită în cazul prognozelor trebuie să fie în conformitate cu cele specificate în procedurile specifice de aplicare a prevederilor prezentei reglementări. 6.2.11 Prognozele TAF și amendamentele la acestea trebuie să fie transmise către banca de date OPMET Viena și către centrul desemnat pentru operarea sistemului SADIS, respectiv WAFC Londra. 6.3 Prognoze de aterizare 6.3.1 Prognozele de aterizare trebuie să fie elaborate de către o unitate meteorologică aeronautică autorizată de către autoritatea meteorologică aeronautică în conformitate cu prevederile legale în vigoare; aceste prognoze trebuie să răspundă nevoilor utilizatorilor locali și aeronavelor care se găsesc la mai puțin de o oră de zbor de aerodrom. 6.3.2 Prognozele de aterizare trebuie să fie elaborate sub formă de prognoze de tip TREND, în conformitate cu' formatul și criteriile specificate în procedurile specifice de aplicare a prevederilor prezentei reglementărL Modele de prognoze de aterizare sunt prezentate în procedurile specifice de aplicare a prevederilor prezentei reglementări. 6.3.3 Prognoza de aterizare de tip tendință trebuie să fie alcătuită dintr-o expunere concisă a tendinței prognozate pentru condițiile meteorologice la acel aerodrom și trebuie adăugată la mesajul regulat sau special de observații meteorologice difuzat pe plan local sau la mesajul METAR sau la mesajul SPECI. Perioada de valabilitate a prognozei de aterizare de tip tendință trebuie să fie de 2 ore, începând de la ora mesajului de observații care face parte din prognoza de aterizare. RACR-ASMET Capitolul 6 MINISTERUL TRANSPORTURILOR, CONSTRUCȚIILOR ȘI TURISMULUI Reglementări Aeronautice Civile Române 6.3.4 Prognoza de aterizare de tip tendință trebuie să indice schimbările semnificative a unuia sau a mai multor elemente meteorologice după cum urmează: vânt la suprafață, vizibilitate, fenomene meteorologice și nori. Trebuie să fie incluse numai elementele pentru care se prognozează o evoluție semnificativă. În cazul unei evoluții semnificative a nebulozității, toate grupele de nori prognozate, inclusiv straturile sau masele de nori pentru care nu s-a prevăzut o schimbare, trebuie să fie indicate. În cazul evoluției semnificative a vizibilității, fenomenul care va produce reducerea de vizibilitate trebuie să fie indicat. Dacă nu se prognozează nici o schimbare, aceasta trebuie să se indice prin abrevierea "NOSIG". 6.3.5 Emiterea prognozelor de aterizare trebuie să fie limitată la acele perioade de timp stabilite prin acord între administrația meteorologică aeronautică și operatorii aerieni interesați. 6.4 Prognoze pentru decolare 6.4.1 Prognozele pentru decolare trebuie să fie elaborate de către o unitate meteorologică aeronautică autorizată de către autoritatea meteorologică aeronautică, în conformitate cu prevederile legale în vigoare. 6.4.2 O prognoză pentru decolare trebuie să se refere la o perioadă de timp determinată și trebuie să conțină informații despre condițiile prognozate pentru ansamblul pistelor în ceea ce privește direcția și viteza vântului la suprafață precum și orice variații a acestora, temperatura, presiunea (QNH) și orice alte elemente dacă acestea au fost agreate, pe plan local. 6.4.3 O prognoză pentru decolare trebuie să fie furnizată operatorilor și membrilor echipajelor aeronavelor, la cerere, în intervalul de 3 ore ce precede momentul planificat al plecării. 6.4.4 Unitățile meteorologice aeronautice care elaborează prognoze pentru decolare trebuie să urmărească permanent aceste prognoze și, când este necesar, trebuie să difuzeze în cel mai scurt timp amendamentele necesare. 6.4.5 Formatul prognozei de decolare trebuie să fie agreat pe baza unui acord între administrația meteorologică aeronautică și operatorii interesați. Ordinea elementelor, terminologia, unitățile și scărlle de valori utilizate în prognozele pentru decolare trebuie să coincidă cu cele utilizate în mesajele de observație pentru același aerodrom. 6.4.6 Criteriile pentru emiterea amendamentelor la prognozele pentru decolare pentru direcția și viteza vântului la suprafață, temperatură, presiune (QNH) și orice alte elemente agreate pe plan local trebuie să fie agreate pe baza unui acord între administrația meteorologică aeronautică și operatorii interesați. Aceste criterii MINISTERUL TRANSPORTURILOR, CONSTRUCȚIILOR ȘI TURISMULUI Reglementări Aeronautice Civile Române RACR-ASMET Capitolul 6 trebuie să corespundă cu criteriile existente pentru emiterea mesajelor speciale de observații pentru aerodromul respectiv, în conformitate cu prevederile prezentei reglementări, Capitolul 4. 6.5 Prognoze de zonă și prognoze de rută emise pe plan național 6.5.1 Prognozele de zonă și de rută trebuie să conțină informații despre vântul și temperatura în altitudine, fenomenele meteorologice semnificative pe rută și norii asociați. La cerere, prin acord între administrația meteorologică aeronautică, autoritatea ATS corespunzătoare și operatorii aerieni interesați, se pot adăuga și alte elemente la acestea. Aceste informații trebuie să țină seama de orarul, altitudinea și extinderea geografică a zborurilor cărora le sunt destinate. 6.5.2 Unitățlle meteorologice aeronautice autorizate de autoritatea meteorologică aeronautică să elaboreze prognoze de zonă și de rută trebuie să urmărească permanent aceste prognoze și trebuie să emită amendamente când este necesar. 6.5.3 Prognozele de zonă și de rută și amendamentele la acestea, distribuite pe plan local trebuie să fie în formatul ROFOR stabilită de Organizația Meteorologică Mondială pentru schimbul acestor informații între unitățile meteorologice aeronautice sau în alt format după cum a fost agreat pe plan local, cu acordul autorității meteorologice aeronautice. Materiale de îndrumare cu privire la forma codificată ROFOR sunt conținute în documentul OMM nr. 306, Manual de coduri, Volumul I. 6.5.4 Ordinea elementelor în prognozele de zonă și de rută (sau în amendamentele la aceste prognoze) elaborate în limbaj clar abreviat, trebuie să urmeze, în mod normal, ordinea elementelor din forma codificată a mesajului. Terminologia și unitățile utilizate trebuie să corespundă cu cele utilizate în mesajele de observație de aerodrom și prognozele de aerodrom.· fndicativul folosit trebuie să fie "AREA FCST'' respectiv "ROUTE FCST" precedat, în cazul unui amendament, de "AMD". Procedura CAVOK utilizată în prognozele de aerodrom nu trebuie folosită în prognozele de zonă și de rută. 6.5.5 Lista criteriilor utilizate pentru amendamentele la prognozele de zonă și de rută trebuie să fie stabilite de administrația meteorologică aeronautică, cu consultarea operatorilor și a altor utilizator] interesați. 6.5.6 Amendamentele la prognozele de zonă și de rută trebuie să fie emise în conformitate cu criteriile stabilite prin procedurile specifice de aplicare a prevederilor prezentei reglementări. RACR-ASMET Capitolul 6 MINISTERUL TRANSPORTURILOR, CONSTRUCȚIILOR ȘI TURISMULUi Reglementări Aeronautice Civile Române 6.6 Prognoze de zonă pentru zboruri la niveluri joase

6.6.1

6.6.2

6.6.3

6.6.4

6.6.5

6.6.6

Frecvența emiterii, formatul și momentul fix de timp sau perioada de valabilitate a acestor prognoze precum și criteriile de amendare a acestora trebuie să fie în conformitate cu procedurile specifice de aplicare a prevederilor prezentei reglementări și trebuie să fie stabilite de către administrația meteorologică aeronautică, cu acordul autorității meteorologice aeronautice, pe baza acordului cu operatorii aerieni interesați.

Prognozele de zonă destinate acestor zboruri trebuie să fie elaborate în formatul stabilit în conformitate cu procedurile specifice de aplicare a prevederilor prezentei reglementări și agreat între unitățile meteorologice aeronautice responsabile pentru emiterea documentației de zbor pentru zborurile la niveluri joase în regiunile de informare a zborului corespunzătoare. Când este utilizat limbajul clar abreviat, prognoza trebuie să fie elaborată ca prognoză de zonă GAMET utilizând abrevieri OACI aprobate și valori numerice. Prognozele de zonă trebuie să fie emise pentru a acoperi stratul de la sol până la nivelul de zbor 100 (sau până la nivelul de zbor 150 în zona muntoasă, sau mai sus dacă este necesar) și trebuie să conțină informații despre fenomenele meteorologice pe rută care afectează zborurile la niveluri joase, în sprijinul informațiilor AlRMET, precum și informații suplimentare cerute de zborurile la niveluri joase.

Prognozele de zonă pentru zborurile la niveluri joase elaborate în sprijinul emiterii informațiilor AIRMET trebuie să fie emise la intervale de 3 ore, cu o perioadă de valabilitate de 6 ore și trebuie să fie transmise unităților meteorologice aeronautice interesate, în conformitate cu acordul încheiat cu acestea, cel mai târziu cu o oră înainte de începutul perioadei lor de valabilitate.

Prognozele de zonă pentru zborurile la niveluri joase în format GAMET trebuie să fie elaborate cu formatul și conținutul specificat în procedurile specifice de aplicare a prevederilor prezentei reglementări.

În cazul în care fenomenele meteorologice periculoase pentru zborurile la niveluri joase au fost incluse în prognoza de zonă GAMET și fenomenul prognozat nu mai apare, sau nu mai este prognozată trebuie emis un amendament GAMET AMD, ce amendează elementul meteorologic în cauză. Prevederile pentru elaborarea și difuzarea informațiilor AlRMET care amendează prognozele de zonă în ceea ce privește fenomenele meteorologice periculoase pentru zborurile la niveluri joase sunt enunțate în Capitolul 7 al prezentei reglementări.

Prognozele de zonă pentru zborurile la niveluri joase elaborate în scopul emiterii informațiilor AIRMET trebuie să fie schimbate între unitățile meteorologice responsabile pentru emiterea documentației de zbor pentru zborurile la niveluri joase în regiunea de informare a zborurilor în cauză.

MINISTERUL TRANSPORTURILOR, CONSTRUCȚIILOR ȘI TURISMULUI

Reglementări Aeronautice Civile Române

RACR-ASMET

Capitolul 7

Capitolul 7.

INFORMATII SIGMET ȘI AIRMET, AVERTIZĂRI DE AERODROM ȘI DE FORFECAREA VÂNTULUI

7.1 Informații SIGMET 7.1.1 Informațiile SIGMET trebuie să fie emise de către un centru de veghe meteorologică și trebuie să constituie o descriere concisă, în Hmbaj clar abreviat asupra apariției și/sau apariției prognozate a fenomenelor meteorologice pe rută specificate, care pot afecta siguranța operațiunilor de zbor, precum și evoluția acestor fenomene în timp și spațiu. 7.1.2 Informațiile SIGMET trebuie fie anulate atunci când fenomenele meteorologice semnalate încetează sau nu mai sunt prognozate să se producă în zonă. 7.1.3 Perioada de valabilitate a mesajului SIGMET trebuie să fie nu mai mult de 6 ore și de preferință nu mai mult de 4 ore. 7.1.4 În cazurile speciale în care sunt emise mesaje SIGMET pentru nori de cenușă vulcanică și ciclani tropicali, acestea trebuie să includă și o prognoză de până la 12 ore dincolo de perioada de valabilitate specificată la punctul 7.1.3 de mai sus și care să ofere informații cu privire la traiectoria norului de cenușă vulcanică, respectiv a centrului ciclonului tropical. 7.1.5 Mesajele SIGMET emise în conformitate cu punctul 7.1.4 de mai sus, cu privire la norii de cenușă vulcanică și ciclanii tropicali trebuie să se bazeze pe informațiile consultative furnizate de către VAAC și respectiv de TCAC, desemnate prîn acord regional de navigație aeriană pentru regiunea EUR. Pentru regiunea EUR, VAAC Toulouse este desemnat să furnizeze centrelor de veghe meteorologică informații consultative cu privire la traiectoria norului de cenușă vulcanică. 7.1.6 Între centrul de veghe meteorologică și ACC/FIC asociat trebuie menținută o strânsă coordonare, pentru ca informațiile cu privire la cenușă vulcanică incluse în mesajele SIGMET și NOTAM să fie coroborate. 7.1.7 Mesajele SIGMET cu privire la apariția prognozată a fenomenelor meteorologice pe rută, cu excepția norilor de cenușă vulcanică și ciclanilor tropicali, trebuie să fie emise cu cel mult 6 ore și de preferință, nu mai mult de 4 ore, înainte de ora estimată de apariție a fenomenelor. RACR-ASMET Capitolul 7 MINISTERUL TRANSPORTURILOR, CONSTRUCȚIILOR ȘI TURISMULUI Reglementări Aeronautice Civile Române 7 . 1 . 8 Atunci când se prognozează că un nor de cenușă vulcanică sau un ciclon tropical vor afecta o regiune de informare a zborului, mesajele SIGMET corespunzătoare trebuie să fie emise cu până la 12 ore înainte de începutul perioadei de valabilitate sau cât mai curând posibil , în caz _ ul în care existența acestor fenomene nu a făcut obiectul unei avertizări prealabile. Mesajele SIGMET pentru cenușă vulcanică și ciclani tropicali trebuie să fie actualizate cel puțin la fiecare 6 ore. 7.2 Forma mesajelor SIGMET 7.2.1 Conținutul, ordinea elementelor și criteriile de includere a fenomenelor meteorologice care se raportează într-un mesaj SIGMET trebuie să fie în conformitate cu prevederile prezentei reglementări și sunt detaliate prin proceduri specifice. 7.2.2 Mesajele ce includ informații SIGMET pentru aeronavele subsonice trebuie să fie identificate ca "SIGMET" iar acelea care conțin informații SIGMET despre aeronavele supersonice în timpul zborurilor supersonice sau transsonice trebuie să fie identificate ca "SIGMET SST" . 7.2.3 Numărul de ordine al mesajului trebuie să corespundă cu numărul de mesaje SIGMET emise pentru regiunea de informare a zborurilor de la 0001 UTC în ziua în curs . Pentru mesajele "SIGMET" și "SIGMET SST" trebuie utilizate serii separate ale numerelor de ordine. Centrele de veghe meteorologică ale căror arii de responsabilitate cuprind mai mult decât un FIR și/sau o zonă de control trebuie să emită mesaje SIGMET diferite pentru fiecare FIR și/sau zonă de control din cuprinsul ariilor de responsabilitate. 7.2.4 Doar unul din următoarele fenomene trebuie să fie inclus într-un mesaj S!GMET, folosind abrevierile după cum urmează: a) la nivele de croazieră subsonică : oraje - obscurizate OBSC TS - înglobate în nori EMBD TS - frecvente FRQTS - linie de vijelie SQLTS - obscuri z ate, cu grindină OBSC TSGR - înglobate în nori, cu grindină EMBD TSGR - frecvente, cu grindină FRQ TSGR MINISTERUL TRANSPORTURILOR 1 CONSTRUCȚIILOR ȘI TURISMULUI Reglementări Aeronautice Civile Române RACR-ASMET Capitolul 7 - linie de gren, cu grindină ciclon tropical - ciclon tropical având o viteză medie a vântului la suprafață de 63 km/h (34 kt) sau mai mult turbulență - turbulență puternică givraj - givraj puternic - givraj puternic datorat ploii care îngheață unde orografice - unde orografice puternice furtună de praf - furtună de praf puternică furtună de nisip - furtună de nisip puternică cenușă vulcanică - cenușă vulcanică (fără a se ține seama de altitudine) b) la nivele de croazieră transsonice și supersonice: turbulență - turbulență moderată - turbulență puternică SQL TSGR TC (+ numele ciclonului) SEVTURB SEVICE SEV ICE (FZRA) SEV MTW HVYDS HVY SS VA(+ numele vulcanului, dacă este cunoscut) MOD TURB SEVTURB cumulonimbus - cumulonimbus izolați - cumulonimbus ocazionali - cumulonimbus frecvenți !SOL GB OCNL CB FRQ CB RACR-ASMET Capitolul 7 MINISTERUL TRANSPORTURILOR, CONSTRUCȚIILOR ȘI TURISMULUI Reglementări Aeronautice Civile Române grindină - grindină GR cenușă vulcanică - cenușă vulcanică (fără a se ține seama de altitudine) VA(+ numele vulcanului, dacă este cunoscut) 7.2.5 Informațiile ASIGMET trebuie să conțină doar elementele descriptive care sunt necesare. ln descrierea fenomenelor meteorologice pentru care mesajul SIGMET este emis, trebuie incluse doar elementele descriptive menționate în 7.2.4. Informațiile SIGMET cu privire la oraje sau ciclon tropical nu trebuie să includă referiri la turbulența și givrajul care le sunt asociate . 7.2.6 Centrele de veghe meteorologică pot să emită informații SIGMET pentru nori de cenușă vulcanică și ciclani tropicali sub formă grafică utilizând forma codificată BUFR a OMM, suplimentar față de emiterea acestora în limbaj clar abreviat ca informații SIGMET în conformitate cu 7.2.1. Materiale de îndrumare cu privire la forma codificată BUFR sunt conținute în publicația OMM nr.306, Manualul de Coduri, voi. 1.2, partea B- Coduri Binare. 7.3 Distribuirea mesajelor SIGMET 7 . 3.1 Mesajele SIGMET trebuie să fie distribuite către centrele de veghe meteorologică a căror arie de responsabilitate este total sau parțial într-o arie de 1850 km {1000 NM) de central emitent al mesajelor pentru a asigura distribuția acestora către unitățile serviciilor de trafic aerian și birourilor meterologice de aerodrom. Suplimentar, toate informațiile SIGMET trebuie transmise către WAFC Londra și în cazul informațiilor SIGMET asupra cenușii vulcanice și ciclanilor tropicali, distribuirea trebuie să fie și către Banca de date OPMET Viena, la adresa LOZZMMSS pentru a asigura distribuția mai departe către toate centrele de veghe meterologică în regiunea EUR și în consecință, disponibilitatea pentru planificarea înaintea zborului. Mesajele SIGMET referitoare la cenușă vulcanică trebuie de asemenea să fie distribuite către toate centrele VAA, inclusiv a celor din afara regiunii EUR 7.3.2 Mesajele SIGMET trebuie să fie distribuite și către WAFC Londra, desemnat prin acord regional de navigație aeriană pentru exploatarea sistemelor de distribuție prin satelit SADIS a serviciilor aeronautice fixe. MINISTERUL TRANSPORTURILOR, CONSTRUCȚIILOR ȘI TURISMULUI Reglementări Aeronautice Civile Române RACR-ASMET Capitolul 7 7.4 Informații AIRMET 7.4.1 Informațiile AIRMET trebuie să fie emise de centrul de veghe meteorologică , luând în considerare densitatea traficului aerian ce se 9esfășoară sub nivelul de zbor 100 . Informațiile AIRMET trebuie să ofere o descriere concisă, în limbaj clar abreviat , asupra apariției sau apariției prognozate a fenomenelor meteorologice pe rută specifice , care nu au fost incluse în în secțiunea I a prognozelor de zonă pentru zborurile la nivele joase emise conform Capitolului 6 și care pot afecta siguranța zborurilor la nivele joase, precum și evoluția acestor fenomene în timp și în spațiu . 7.4.2 Informațiile AIRMET trebuie fie anulate atunci când fenomenele semnalate încetează sau nu mai sunt prognozate să se producă în zonă . 7.4.3 Perioada de valabilitate a unui mesaj AIRMET trebuie să fie nu mai mult de 6 ore, și de preferință nu mai mult de 4 ore . 7.5 Forma mesajelor AIRMET 7.5.1 Conținutul, ordinea elementelor și criteriile de includere a fenomenelor meteorologice care se raportează înt r -un mesaj AIRMET trebuie să fie în conformitate cu prevederile pre z ente i reglementări și sunt detaliate prin proceduri specifice . 7.5.2 Numărul de ordine al mesajului trebuie să corespundă cu numărul de mesaje AIRMET emise pentru regiunea de informare a zborurilor de la 0001 UTC în ziua în curs . Centrele de veghe meteorologică ale căror arii de responsabilitate cuprind mai mult decât un FIR și/sau o CTA trebuie să emită mesaje AIRMET diferite pentru fiecare FIR și/sau CTA din cuprinsul ariilor lor de responsabilitate. 7.5.3 Regiunea de informare a zborurilor poate să fie împărțită în sectoare, dacă este necesar. 7.5.4 Doar unul din următoarele fenomene trebuie să fie incluse într-un mesaj AIRMET, folosind abrevierile indicate mai jos: la nivele de croazieră sub nivelul de zbor 100 (sau sub nivelul de zbor 150 în zonele de munte, sau mai sus, după cum este necesar) : - viteza vântului la suprafață - viteza medie a vântului la suprafață pe o arie extinsă, viteză mai mare de 60 km/h (30 kt) SFC WSPD (+ viteza vântului și unitățile de măsură RACR-ASMET Capitolul 7 MINISTERUL TRANSPORTURILOR, CONSTRUCȚIILOR ȘI TURISMULUI Reglementări Aeronautice Civile Române - vizibilitatea la suprafață - suprafețe extinse afectate de reducerea vizibilității la mai puțin de 5000 m, inclusiv fenomenele meteorologice care au cauzat reducerea vizibilității oraje - izolate fără grindină - ocazionale fără grindină - izolate cu grindină - ocazionale cu grindină - obscurizarea montană - munți obscurizați nori - suprafețe întinse cu acoperire(nebulozitate) fragmentată sau totală, cu înălțimea bazei norilor sub 300m (1OOO ft) deasupra solului: - fragmentați - cer total acoperit SFC VIS (+vizibilitatea) (+ unul dintre următoarele fenomene meteorologice sau combinații ale acestora: BR, OS, DU, OZ, FC, FG, FU, GR, GS, HZ, IC, PL, PQ, RA, SA, SG, SN SQ, SS sau VA) ISOL TS OCNL TS !SOL TSGR OCNL TSGR MT OBSC BKN CLD (+ înălțimea bazei norului și vârful acestuia, precum și unitățile de măsură) ove cLo (+ înălțimea bazei norului și vârful acestuia, precum și unitățile de măsură) MINISTERUL TRANSPORTURILOR, CONSTRUCȚIILOR ȘI TURISMULUI Reglementări Aeronautice Civile Române RACR-ASMET Capitolul 7 - nori cumulonimbus care sunt: - izolați - ocazionali - frecvenți - nori cumulus congestus care sunt: - izolați - ocazionali - frecvenți ISOL GB OCNL CB FRQ CB ISOL TCU OCNL TCU FRQ TCU - givraj - givraj moderat (exceptând givrajul în nori convectivi) - turbulență - turbulență moderată (exceptând turbulența în nori convectivi) - unde orografice - unde orografice moderate MODICE MOD TURB MOD MTW 7.5.5 Informațiile AIRMET trebuie să conțină doar elementele descriptive necesare . În descrierea fenomenelor meteorologice pentru care se emite un mesaj AIRMET, trebuie să fie incluse doar elementele descriptive menționate la 7.5.4. Informațiile AIRMET referitoare la oraje sau la norii cumulonimbus nu trebuie să includă mențiuni în legătură cu turbulența și givrajul asociate . Detalii în legătură cu informațiile SIGMET care sunt, de asemenea, aplicabile zborurilor la nivele joase sunt date la 7.2.4. 7.6 Distribuirea mesajelor AIRMET 7.6.1 Mesajele meteorologice AIRMET trebuie să fie distribuite către centrele de veghe meteorologică în regiunile de informare a zborurilor învecinate și către alte unități meteorologice, conform procedurilor de coordonare între administrațifle meteorologice interesate. 7.6.2 Mesajele meteorologice de tip AIRMET trebuie transmise către banca de date OPMET Viena șl către WAFC Londra, desemnat prin acord regional de navigație aeriană, pentru exploatarea sistemelor de distribuție prin satelit SADIS RACR-ASMET MINISTERUL TRANSPORTURILOR, CONSTRUCȚIILOR ȘI TURISMULUI Capitolul 7 Reglementări Aeronautice Civile Române a serviciilor aeronautice fixe, după cum va fi stabilit prin acord reglona! de navigație aeriană. 7.7 Avertizări de aerodrom 7.7.1 Avertizările de aerodrom trebuie să fie emise de către unitățile meteorologice aeronautice autorizate de autoritatea meteorologică aeronautică și trebuie să conțină informații concise despre condițiile meteorologice care pot afecta în mod negativ aeronavele la sol, inclusiv aeronavele parcate, facilitățile și servicfile de aerodrom. 7.7.2 Avertizările de aerodrom trebuie să fie anulate atunci când condițiile semnalate încetează și/sau nu mai sunt prognozate să se producă la aerodrom. 7.7.3 În cazul în care sunt cerute de operatorii aerieni și serviciile de aerodrom, avertizările de aerodrom trebuie să fie emise în formatul stabilit prin procedurile specifice și trebuie să fie distribuite local în conformitate cu procedurile de coordonare dintre administrația meteorologică aeronautică și cei interesați. 7.7.4 Avertizările de aerodrom trebuie să se refere la apariția sau apar i ția prognozată a unuia sau mai multora din următoarele fenomene meteorologice: oraJ; grindină; ninsoare (inclusiv depozitul de zăpadă observat sau prognozat); precipitațiile care îngheață; givraj sub formă de brumă sau de chiciură; - furtună de nisip; - furtună de praf; nisip sau praf transportat la înălțime; vânt puternic la suprafață și rafale; - vijelie; - tornadă; alte fenomene, după cum s-a agreat pe plan local. 7.7.5 Utilizarea unui text suplimentar la abrevierile specificate prin procedurile specifice de abreviere a acestor avertizări trebuie să fie minim. Textul suplimentar trebuie să fie întocmit în limbaj clar abreviat utilizând abrevierile OACI aprobate și valorile numerice corespunzătore. Dacă abrevierile OACI nu sunt disponibile, textul trebuie întocmit utilizând limbajul clar în limba engleză. 7.7.6 Când sunt necesare criteriile cantitative pentru emiterea unor avertizări de aerodrom ca de exemplu, viteza maximă a vântului prognozată sau căderea de zăpadă prognozată, criteriile trebule să fie stabilite prin procedurile de MINISTERUL TRANSPORTURILOR, CONSTRUCȚIILOR ȘI TURISMULUI Reglementări Aeronautice Civile Române RACR-ASMET Capitolul 7 coordonare între administrația meteorologică aeronautică și utilizatorii avertizărilor . 7.8 Avertizări despre forfecarea vântului 7.8.1 Avertizările despre forfecarea vântului trebuie să fie întocmite de către unitățile meteorologice aeronautice autorizate de către autoritatea meteorologică aeronautică și trebuie conțină informații concise despre existența observată sau prognozată a forfecării vântului care ar putea afecta în mod negativ aeronavele aflate pe panta de apropiere în vederea aterizării sau decolării sau în tur de pistă între nivelul pistei și 500 m (1600 ft) deasupra acestui nivel precum și aeronavele aflate pe pistă în timpul rulajului după aterizare sau înainte de decolare. Acolo unde datorită topografiei locale manifestarea forfecării vântului este semnificativă și la înălțimi care depășesc 500 m (1600 fi) deasupra nivelului pistei, atunci pragul de 500 m nu trebuie considerat restrictiv. Material de îndrumare cu privire la forfecarea vântului sunt detaliate în documentul nr 9817 OACI , Manualul despre forfecarea vântului. 7.8.2 Avertizările despre forfecarea vântului destinate aeronavelor care sosesc și/sau aeronavelor care pleacă trebuie să fie anulate atunci când rapoartele de la aeronave indică încetarea forfecării , sau după trecerea unui interval de timp convenit. Criteriile de anulare a unei avertizări de forfecare a vântului trebuie să fie stabilite pe plan loca! , pentru fiecare aerodrom in parte, prin procedurile de coordonare încheiate între administrația meteorologică aeronautică, unitățile ATS corespunzătoare și operatorii aerieni interesați. 7.8.3 Dovezi asupra existenței forfecării vântului trebuie să fie luate în considerare atunci când provin de la: a) un echipament de detecție de la distanță a forfecării vântului, instalat la sol , de ex. radar Doppler; b) un echipament montat la sol pentru detectarea forfecării vântului , de ex. rețea de senzori la suprafață pentru măsurarea vântului și/sau a presiunii destinați a monitoriza una sau mai multe piste împreună cu traiectoriile de apropiere și depărtare asociate; c) obseNații ale aeronavelor în timpul fazelor de urcare sau de apropiere efectuate î n conformitate cu Capitolul 5 ale prevederilor prezentei reglementări ; sau d) alte informații meteorologice obținute, de exemplu , cu ajutorul senzorilor specifici, instalați pe stâlpi, pe turnuri situate în apropierea aerodromului sau pe înălțimile înconjurătoare. RACR-ASMET MINISTERUL TRANSPORTURILOR, CONSTRUCȚIILOR ȘI TURISMULUI Capitolul 7 Reglementări Aeronautice Civile Române Condițiile de forfecare a vântului sunt asociate , în mod normal, următoarelor fenomene: oraje, mîcrorafale, trombe (trombe terestre sau trombe marine) și fronturi de rafale; suprafețe frontale; vânturi puternice la suprafață asociate cu topografia locală; - fronturi de briză marină; unde orografice (inclusive rotori la nivele joase îzona terminală); inversiuni de temperatură la nivele joase 7.8.4 Avertizările de forfecare a vântului trebuie să fie elaborate în limbaj clar abreviat în conformitate cu procedurile specifice și trebuie să fie difuzate pentru acele aerodromuri unde forfecarea vântului este considerată un factor de risc în conformitate cu cele agreate prin procedurile de coordonare între unitatea meteorologică aeronautică desemnată să furnizeze servicii pentru aerodromul respectiv, cu administrația ATS corespunzătoare și operatorii interesați sau trebuie să fie distribuită direct de la senzori sau de la echipamentele automate de teledetecție de la sol menționate la 7.8.3 a) și b) . 7.8.5 Informațiile asupra forfecării vântului trebuie, de asemenea, să fie incluse ca informații suplimentare în mesajele regulate și speciale de observații meteorologice difuzate la nivel local, precum și în mesajele METAR și SPECI în conformitate cu procedurile specifice.

7,8.6 în cazul în care sunt observate microrafale, raportate de către piloți sau detectate de senzori sau de echipamentele automate de teledetecție a forfecării vântului de la sol , avertizările de forfecare a vântului trebuie să includă referințe specifice despre microrafale.

7.8.7 În cazul în care informațiile de la senzori sau echipamente automate de teledetecție de la sol a forfecării vântului sunt utilizate pentru elaborarea avertizărilor de forfecarea vântului, avertizarea, dacă se poate, trebuie să se refere la porțiuni specifice ale pistei și distanțe de-a lungul pantei de apropiere sau decolare în conformitate cu procedurile de coordonare agreate între administrația meteorologică aeronautică, administrația ATS corespunzătoare și operatorii interesați. 7.8.8 În cazul în care un raport de la o aeronavă este utilizat pentru elaborarea avertizărilor de forfecare a vântului sau pentru a confirma o avertizare emisă anterior, raportul de la aeronavă corespunzător, inclusiv tipul aeronavei, trebuie inclus în avertizare, fără modificări. 7.8.9 Dacă forfecarea vântului este semnalată pe de o parte de către aeronavele care sosesc și pe de altă parte de către aeronavele care pleacă, pot exista două avertizări de forfecare a vântului destinate diferit, una aeronavelor care sosesc

RACR-ASMET MINISTERUL TRANSPORTURILOR, CONSTRUCȚIILOR ȘI TURISMULUI

Capitolul 7 Reglementări Aeronautice Civile Române

SPAȚIU LĂSAT LIBER INTENȚIONAT

MINISTERUL TRANSPORTURILOR, CONSTRUCȚIILOR ȘI TURISMULUI

Reglementări Aeronautice Civile Române

RACR-ASMET

Capitolul 8

Capitolul 8.

INFORMAȚII CLIMATOLOGICE AERONAUTICE

8.1 Prevederi generale 8.1.1 Administrația meteorologică aeronautică trebuie să satisfacă cerințele de informații climatologice aeronautice la nivel național și trebuie să asigure colectarea, procesarea și înregistrarea datelor de observație cu ajutorul mijloacelor informatice disponibile la nivel național. În cazul în care, în practică nu este posibil să se satisfacă cerințele de informații climatologice aeronautîce ta nivel național, precum și colectarea, procesarea și stocarea datelor de observație, acestea pot fi asigurate cu ajutorul mijloacelor informatice disponibile la nivel internațional și responsabilitatea pentru elaborarea informațiilor climatologice aeronautice necesare poate fi delegată, cu acordul autorității aeronautice de stat. 8.1.2 lnformațlile climatologice aeronautice necesare pentru planificarea zborurilor trebuie să fie elaborate sub formă de tabele climatologice de aerodrom și rezumate climatologice de aerodrom. Aceste informații trebuie să fie furnizate utilizatorilor aeronautici conform acordului încheiat între administrația meteorologică aeronautică și aceștia. Datele climatologice necesare în scopul planificării de aerodrom sunt cele prevăzute în reglementarea aeronautică RACR-AD-PETA, Capitolul 3 și Anexa A, potrivit prevederilor Anexei 14 (OACI), volumul I. 8.1.3 Informațiile climatologice aeronautice trebuie să SG bazeze pe observații efectuate pe o perioadă de cel puțin cincî ani și la furnizarea informațiilor trebuie indicată această perioadă. 8.1.4 Datele climatologice referitoare la amplasarea a noi aerodromuri și a pistelor suplimentare la aerodromurHe existente trebuie să fie colectate cât mai devreme posibil, înainte de a fi date în funcțiune aceste aerodromuri sau piste. 8.1.5 Observațiile meteorologice pentru aerodromurile permanente și pentru aerodromurile de rezervă trebuie colectate, procesate și înregistrate în forma adecvată pentru elaborarea informațiilor climatologice de aerodrom. 8.1.6 Informațiile climatologice aeronautice trebuie schimbate, la cerere, între administrațille meteorologice aeronutice. Operatorii aerieni și alți beneficiari aeronautici care au nevoie de asemenea informații trebuie să se adreseze administrației meteorologice aeronautice responsabilă pentru elaborarea acestora. Ediția 3.0 8-1 2one, RACR-ASMET Capitolul 8 MINISTERUL TRANSPORTURILOR, CONSTRUCȚIILOR ȘI TURISMULUI Reglementări Aeronautice Civile Române 8.2 Tabele climatologice de aerodrom 8.2.1 Administrația meteorologică aeronautică trebuie să se asigure că este efectuată colectarea și înregistrarea datelor meteorologice de observații necesare de către unități meterologice aeronautice autorizate de către autoritatea meteorologică aeronautică și acestea trebuie să dețină capabilitatea de a: a) întocmi tabele climatologice de aerodrom pentru fiecare aerodrom internațional de destinație și de rezervă din zona sa de responsabilitate; și b) pune la dispoziția beneficiarilor aeronautici aceste tabele climatologice de aerodrom în intervalul de timp stabilit prin acord cu aceștia. 8.2.2 Tabelul chmatologic de aerodrom trebuie să indice, în funcție de disponibilitatea datelor: a) valorile medii și variațiile în raport de acestea, inclusiv valorile maxime și minime ale elementelor meteorologice (de exemplu, temperatura aerului); și/sau b) frecvența apariției fenomenelor meteorologice de timp prezent care influențează operațiunile de zbor în zona aerodromului (de exemplu, orajele); și /sau c) frecvența apariției valorilor specifice a unuia sau a unei combinații de două sau mai multe elemente (de exemplu, o combinație de vizibilitate redusă și nori joși). 8.2.3 Tabelele climatologice de aerodrom trebuie să conțină informațiile necesare pentru întocmirea rezumatelor climatologice de aerodrom în concordanță cu prevederile de mai jos. 8.3 Rezumate climatologice de aerodrom 8.3.1 Rezumatele climatologice de aerodrom trebuie să fie elaborate conform procedurilor stabilite de Organizația Meteorologică Mondială. Atunci când există mijloacele informatice care să permită înregistrarea, procesarea și extragerea informațiilor, rezumatele trebuie publicate, sau puse la dispoziția beneficiarilor aeronautici, la cererea acestora. Când aceste facilități nu sunt disponibile, rezumatele trebuie să fie elaborate folosind modele specificate de Organizația Meteorologică Mondială și trebuie să fie publicate și aduse la zi după caz. 8.3.2 Rezumatele climatologice de aerodrom trebuie să cuprindă: MINISTERUL TRANSPORTURILOR, CONSTRUCȚIILOR ȘI TURISMULUI Reglementări Aeronautice Civile Române RACR-ASMET Capitolul 8 a) frecvențele cazurilor când distanța vizuală în lungul pistei/vizrbilitatea și/sau înălțimea bazei celui mai jos strat de nori, de nebulozitate BKN sau ove sunt inferioare unor valori specifice, la momente de timp precizate; b) frecvențele cazurilor când vizibiHtatea este inferioară unor valori specifice, la momente de timp precizate; c) frecvențele cazurilor când înălțimea bazei celui mat JOS strat nori de nebulozitate BKN sau ove este inferioară unor valori specifice, la momente de timp precizate; d) frecvențele de apariție simultană a unor valori specifice ale direcției și vitezei vântului în intervale precizate; e) frecvențele temperaturii la suprafață în intervale de 5°C precizate, la momente de timp precizate; f) valorile medii și variațiile în raport cu aceste medii, inclusiv valorile maxime și minime ale elementelor meteorologice cerute în scopul planificării operațiunilor de zbor, inclusiv pentru calcule ale performanțelor la decolare. Modelele rezumatelor climatologice de aerodrom menționate de la a) până la e) sunt date în publicația OMM Nr.49, Regulamentul tehnic, voi.li, C.3.2. 8.4 Copii ale datelor de observații meteorologice 8.4.1 La cerere și în măsura posibilităților, administrația meteorologică aeronautică, cu acordul autorității meteorologice aeronautice, poate să pună la dispoziția oricărei alte administrații meteorologice aeronautice, operatorilor aerieni și tuturor celor interesați de aplicarea meteorologiei în navigația aeriană internațională, datele de observații meteorologice necesare pentru cercetări, investigații sau alte analize operaționale.

RACR-ASMET

Capitolul 8

MINISTERUL TRANSPORTURILOR, CONSTRUCȚIILOR ȘI TURISMULUI

Reglementări Aeronautice Civile Române

SPAȚIU LĂSAT LIBER INTENȚIONAT

MINISTERUL TRANSPORTURILOR, CONSTRUCȚIILOR ȘI TURISMULUI

Reglementări Aeronautice Civile Române

RACR-ASMET

Capitolul 9

Capitolul 9.

ASISTENȚA METEOROLOGICĂ PENTRU OPERATORII AERIENI ȘI PENTRU MEMBRII ECHIPAJELOR AERONAVELOR ·

9.1 Prevederi generale 9.1.1 Informațiile meteorologice trebuie să fie furnizate operatorilor aerieni și membrilor echipajelor aeronavelor pentru: a) planificarea preliminară a zborurilor efectuată de operatorii aerieni; b) replanificarea în timpul zborului efectuată de către operatorii aerieni care utilizează control operațional centralizat a operațiunilor de zbor; c) utilizarea de către membrii echipajelor aeronavelor înainte de plecare; d) aeronavele în zbor. 9.1.2 Informațiile meteorologice furnizate operatorilor aerieni și membrilor echipajelor aeronavelor trebuie să acopere cerințele zborului ținând seama de ora , altitudinea și extinderea geografică. Astfel, aceste informații trebuie să se refere la o anumită oră sau anumit interval de timp și trebuie să fie extinse, pentru asigurarea întregului traiect, până la aerodromul ales pentru aterizare unde se asigură obținerea unor informații noi. La cerere, sau atunci când condițiile meteorologice creează incertitudini asupra posibilității aterizării pe un anumit aerodrom trebuie să fie incluse informații suplimentare despre condițiile meteorologice prevăzute între aerodromul de destinatie și aerodromul de rezervă stabilit de către operatorul aerian. În plus, co'nform acordului între administrația meteorologică aeronautică și operatorii aerieni, se pot pune la dispoziție informații meteorologice până la un aerodrom mai îndepărtat (altul decât cel de destinație sau de rezervă). 9.1.3 Informațiile meteorologice furnizate operatorilor aerieni și membrilor echipajelor aeronavelor trebuie să cuprindă date despre vântul și temperatura în altitudine, fenomene meteorologice de timp semnificativ pe rută , mesaje METAR și SPECI (incluzând prognoze de aterizare), prognoze TAF, prognozele pentru decolare, informații SIGMET și rapoartele din zbor speciale care n-au făcut obiectul unei informații SIGMET și informații AIRMET, care sunt disponibile la unitatea meteorologică aeronautică și care prezintă importanță pentru zborurile planificate. RACR-ASMET Capitolul 9 MINISTERUL TRANSPORTURILOR, CONSTRUCȚIILOR ȘI TURISMULUI Reglementări Aeronautice Civile Române 9.1.4 Administrația meteorologică aeronautică trebuie să inițieze coordonarea cu alte administrații meteorologice aeronautice , dacă este cazul, pentru a obține de la acestea mesajele de observații și/ sau prognoze cerute de operatorii aerieni sau membrii echipajelor aeronavelor. 9.1.5 Informațiile meteorologice trebuie să fie furnizate operatorilor aerieni și membrilor echipajelor aeronavelor în locația stabilită de administrația meteorologică aeronautică, în urma consultării operatorilor aerieni și la ora care se stabilește în baza acordului între unitatea meteorologică aeronautică și operatorul aerian interesat. Asistența meteorologică trebuie să fie limitată în mod normal la zborurile provenind de pe teritoriul național, exceptând cazul existenței unui acord între administrația meteorologică aeronautică și operatorul aerian interesat. La un aerodrom fără birou meteorologic, modalitatea de comunicare a informațiilor meteorologice trebuie să se stabilească între administrația meteorologică aeronautică și operatorul aerian interesat. 9.1.6 Informațiile meteorologice trebuie să fie furnizate operatorilor aerieni și membrilor echipajelor aeronavelor prin una sau mai multe mijloace de mai jos, pe baza acordului între administrația meteorologică aeronautică și operatorul aerian interesat și în ordinea de mai jos , fără ca aceasta să impună o anume prioritate : a) text scris de mână sau imprimat, inclusiv hărți și formulare specffice; b) date digitale în puncte de grilă; c) expozeu verbal (briefing); d) consultație; e) afișaj; sau f) în locul celor specificate de la a) la e) mai sus , prin intermediul sistemului automat de informare înaintea zborului ce furnizează auto-informare și facilități pentru documentația de zbor, dar care permite accesul operatorilor aerieni și membrilor echipajelor la consultație, după cum este necesar, cu unitatea meteorologică aeronautică în conformitate cu prevederile prezentei reglementări . 9.1.7 Administrația meteorologică aeronautică, în urma consultării operatorilor aerieni, trebuie să stabilească : a) tipul și formatul informațiilor meteorologice ce vor fi furnizate ; și b) metodele și mijloacele utilizate pentru furnizarea acestor informații. MINISTERUL TRANSPORTURILOR, CONSTRUCȚIILOR ȘI TURISMULUI Reglementări Aeronautice Civile Române RACR-ASMET Capitolul 9 9.1.8 La cererea operatorului aerian, informarea meteorologică furnizată pentru planificarea zborului trebuie să includă datele necesare pentru determinarea celui mai jos nivel de zbor utilizabil. 9.2 Informații destinate planificării preliminare a zborului de operatorii aerieni și replanificării în timpul zborului sub control operațional centralizat 9.2.1 Informațiile meteorologice pentru operatorii aerienii destinate planificării preliminare a zborului și replanificării în timpul zborului, trebuie să cuprindă parțial sau în totalitate următoarele informații, după cum a fost stabilit prin acord între administrația meteorologică aeronautică și operatorii aerieni interesați: a) date actuale și prognozate asupra: vântului în altitudine, temperaturii în altitudine și umidității; b) înălțimea și temperatura tropopauzei și direcția, viteza și înălțimea vântului maxim; c) date existente și prevăzute asupra fenomenelor meteorologice de timp semnificativ pe rută și amendamentelor la acestea; d) o prognoză pentru decolare; e) mesaje METAR și, unde sunt disponibile, mesaje SPECI (incluzând prognoze de aterizare) pentru aerodromurile de plecare, aerodromurile de rezervă la decolare, aerodromurile de aterizare și de rezervă la destinație; f) mesaje TAF și amendamente la acestea pentru aerodromurile de plecare, aerodromurile de rezervă la decolare, aerodromurile de aterizare și de rezervă la destinație; g) informații SIGMET și mesajele speciale din zbor corespunzătoare relevante pentru întreaga rută; mesajele speciale din zbor corespunzătoare trebuie să fie acelea care un au fost deja incluse în informațiile SIGMET; și h) informații AIRMET pentru zborurile la niveluri joase, după cum se stabilește prin acord regional de navigație aeriană. 9.2.2 Când informațiile privind condițiile în altitudine sunt furnizate sub formă de hărți, acestea trebuie să fie hărți ale nivelelor de zbor standard. 9.2.3 Informațiile asupra vântului și temperaturii în altitudine și informațiile asupra fenomenelor meteorologice de timp semnificativ pe rută cerute pentru planificarea preliminară a zborului și replanificarea în timpul zborului de către operatorii aerieni trebuie să fie furnlzate imediat ce sunt disponibile, dar nu mai RACR-ASMET Capitolul 9 MINISTERUL TRANSPORTURILOR, CONSTRUCȚIILOR ȘI TURISMULUI Reglementări Aeronautice Civile Române târziu de 3 ore înainte de ora de plecare. Alte informații meteorologice cerute pentru planificarea preliminară a zborului și replanificarea în timpul zborului de către operatorii aerieni trebuie să fie furnizate imediat ce sunt disponibile. 9.2.4 Informațiile pentru nivele înalte furnizate de către WAFC, pentru planificarea preliminară a zborului și replanificarea în timpul zborului sunt transmise și trebuie să fie recepționate în forma codificată GRIB. Forma codificată GRIB este conținută în documentul OMM nr. 306, Manual de coduri, volumul 1.2, partea B - coduri binare 9.2.5 Informațiile despre fenomenele meteorologice semnificative furnizate de către WAFC pentru planificarea preliminară a zborului și replanificarea în timpul zborului sunt transmise și trebuie să fie recepționate în forma codificată BUFR Forma codificată BUFR este conținută în documentul OMM nr. 306, Manual de coduri, volumul 1.2, partea B - coduri binare. 9.2.6 lnformațille meteorologice pentru planificarea preliminară a zborului și replanificarea în timpul zborului, efectuate de către operatorii aerieni pentru aeronave supersonice, trebuie să conțină date despre nivelele utilizate în regim transonîc și supersonic, împreună cu nivelele care pot fi utilizate în zborul subsonic. Trebuie menționate, în mod particular, apariția sau apariția prognozată a norilor cumulonimbus, turbulenței și precipitațillor, precizând localizarea și extinderea lor verticală. 9.2.7 Informațiile meteorologice pentru planificarea preliminară a zborilor și replanificarea în timpul zborului, efectuate de către operatorii aerieni pentru zborurile elicopterelor către platformele maritime trebuie să conțină date referitoare la stratul de la nivelul mării și până la nivelul de zbor 100. Trebuie menționate, în mod particular, prognoza vizibilității la suprafață, nebulozității, tipului norilor (când sunt disponibile), bazei și vârfului norilor sub nivelul de zbor 100, stării mării și temperaturii suprafeței mării, presiunii la nivelul mediu al mării și apariției și apariției prognozate a turbulenței și givrajulul. 9.3 Expozeul verbal (briefing), consultație și afișare 9.3.1 Expozeul verbal și/sau consultația trebuie să fie furnizate la cerere membrilor echipajelor aeronavelor și/sau altui personal operațional de zbor. Scopul acestora este furnizarea ultimelor informații disponibile asupra condițiilor meteorologice existente și prevăzute de-a lungul rutel de zbor, la aerodromul de destinație, la aerodromurile de rezervă și la alte aerodromuri care prezintă interes, pentru a explica și completa informațiile conținute 'in documentația de zbor sau, în baza acordului încheiat între administrația meteorologică și operatorul aerian, pentru a înlocui documentația de zbor. MINISTERUL TRANSPORTURILOR, CONSTRUCȚIILOR ȘI TURISMULUI Reglementări Aeronautice Civile Române RACR-ASMET Capitolul 9 9.3.2 Informațiile meteorologice folosite pentru expozeul verbal și pentru consultație trebuie să cuprindă, parțial sau total, informațiile de la 9.2.1. 9.3.3 Dacă unitatea meteorologică aeronautică aeronautică exprimă o părere diferită despre evoluția condițrilor meteorologice la un aerodfom, care se deosebește substanțial de prognoza pentru aerodromul respectiv inclusă în documentația de zbor, trebuie să fie atrasă atenția membrilor echipajului aeronavei asupra diferenței respective. Partea care conține diferența menționată trebuie să fie înregistrată la momentul expozeului verbal, și această înregistrare trebuie să fie pusă la dispoziția operatorilor aerieni. 9.3.4 Expozeul verbal, consultația, afișarea și/sau documentația de zbor necesară trebuie să fie asigurate, în mod normal, de către unitatea meteorologică asociată aerodromului de plecare. La un aerodrom unde aceste servicii nu sunt disponibile, informațiile necesare pentru a răspunde cerințelor membrilor echipajelor aeronavelor trebuie să fie furnizate pe baza unui acord între administrația meteorologică aeronautică și operatorii aerieni interesați. în situații excepționale, de exemplu o întârziere neprevăzută, unitatea meteorologică asociată aerodromului trebuie să asigure, la cerere, un nou expozeu verbal, o nouă consultație și/sau o nouă documentație de zbor, după cum este necesar. 9.3.5 Membrii echipajelor aeronavelor sau alt personal operațional de zbor pentru care au fost cerute expozeul verbal, consultația și/sau documentația de zbor trebuie să se prezinte la unitatea meteorologică aeronautică la ora convenită între unitatea meteorologică și operatorul aerian interesat. Acolo unde condițiile locale la aerodrom nu permit asigurarea în mod direct a unei consultații sau a expozeului verbal, unitatea meteorologică trebuie să asigure aceste servicii prin telefon sau prin alte mijloace corespunzătoare de telecomunicații. 9.3.6 Expozeul verbal și/sau consultația pentru membrii echipajelor aeronavelor supersonice trebuie să conțină informații meteorologice pentru nivelele de zbor transonice și supersonice. Trebuie menționate, în mod particular, apariția sau apariția prognozată a norilor cumulonimbus, a turbulenței și precipitațiilor, precizând localizarea și extinderea lor verticală. 9.3.7 Expozeul verbal și/sau consultația efectuate pentru zborurile la nivele joase, înclusiv cele efectuate după reguli de zbor la vedere, trebuie să conțină informații meteorologice până la nivelul de zbor 100 (sau până la nivel de zbor 150 sau mai sus în zonele montane, dacă este necesar). Trebuie menționate, în mod particular, aparitia sau apariția prognozată a oricăror fenomene meteorologice pe o suprafață extinsă și care pot reduce vizibilitatea sub 5000 m, precum și apariția sau apariția prognozată a norilor care pot afecta zborul. 9.3.8 Pentru a asista membrii echipajelor aeronavelor și alt personal interesat care participă la pregătirea zborului și în scopul asigurării expozeului verbal și a RACR-ASMET MINISTERUL TRANSPORTURILOR, CONSTRUCȚIILOR ȘI TURISMULUI Capitolul 9 Reglementări Aeronautice Civile Române consultației, unitatea meteorologică aeronautică trebuie să afișeze ultimele informații disponibile, după cum urmează : a) mesaje METAR și SPECI; b) mesaje TAF și prognoze de aterizare; c) avertizări de aerodrom referitoare la aerodromul local; d) prognoze pentru decolare ; e) informații SIGMET și AIRMET și rapoarte speciale din zbor care nu fac obiectul unei informații SIGMET; f) hărți ale condițiilor prezente și prognozate; g) imagini sau combinații de imagini de la sateliții meteorologici și/sau nefanalize; și h) informații furnizate de radarul meteorologic de la sol; 9.3.9 Materialele afișate trebuie să fie ușor accesibile pentru membrii echipajelor aeronavelor sau personalului deoperațiuni zbor interesați. Prin acord între administrația meteorologică aeronautică și beneficiari , afișajul poate fi utilizat în locul expozeului verbal și/sau a consultației. 9.4 Documentația de zbor Generalități 9.4.1 Documentația de zbor tebuie să se refere la toată ruta pe care se zboară și trebuie să conțină informațiile specificate la 9.2.1. a), c) și de la e) la h). Totuși, pe baza acordului între administrația meteorologică aeronautică și operatori] interesați, documentația de zbor pentru zborurile cu o durată de 2 ore sau mai puțin, după o scurtă escală intermediară sau pentru un zbor cu întoarcerea la aerodromul de plecare, poate fi limitată la minimumul necesar pentru operare, dar în toate cazurile documentația de zbor trebuie să conțină cel puțin informații asupra elementelor indicate în 9.2.1 e), f), g) și, dacă este necesar, h). 9.4.2 Pentru documentația de zbor, unitățile meteorologice aeronautice trebuie să furnizeze informațiile primite din cadrul sistemului mondial de prognoze de zonă. Documentația de zbor trebuie să fie prezentată sub formă de hărți, tabele sau texte în limbaj clar abreviat. Prognozele TAF trebuie să fie prezentate în forma codificată sau sub formă tabelară în limbaj clar abreviat în conformitate cu procedurile specifice. Modelele hărților și formularelor utilizate pentru MINISTERUL TRANSPORTURILOR, CONSTRUCȚIILOR ȘI TURISMULUI Reglementări Aeronautice Civile Române RACR-ASMET Capitolul 9 documentația de zbor în România trebuie să fie în conformitate cu procedurile specifice elaborate în conformitate cu prevederile prezentei reglementări. Modelele utilizate la nivel internațional și modul în care trebuie să fie completate sunt specificate în procedurile specifice pe baza celor stabilite de Organizația Meteorologică Mondială pe baza cerințelor operaționale relevante, formulate de Organizația Aviației Civile Internaționale. 9.4.3 Ori de câte ori apare situația în care informațiile meteorologice care trebuie incluse în documentația de zbor vor diferi semnificativ decât cele care au fost puse la dispoziția operatorilor aerieni pentru planificarea preliminară a zborului și replanificarea în timpul zborului, operatorul aerian trebuie să fie anunțat imediat și dacă este posibil, să îi fie furnizate informațiile revizuite după cum a fost stabilit prin acord între unitatea meteorologică aeronautică și operatorii aerieni . 9.4.4 De fiecare dată când este necesar și posibil, documentația de zbor trebuie să fie înnoită, în scris sau oral, înainte de a fi furnizată membrilor echipajului. Dacă este necesară amendarea unei documentații de zbor care a fost deja furnizată și dacă decolarea aeronavei nu s-a produs, prin acord local unitatea meteorologică aeronautică trebuie să comunice amendamentul sau informațiile actualizate operatorilor aerieni sau unității serviciilor de trafic aerian , pentru a fi transmise aeronavei, după cum a fost stabilit prin acord între unitatea meteorologică aeronautică și operatorii aerieni. 9.4.5 Formularele și hărțile incluse în documentația de zbor trebuie tipărite și completate în limba engleză sau în limba română, după caz. Abrevierile corespunzătoare trebuie să fie utilizate în conformitate cu prevederile prezentei reglementări și procedurile specifice asociate. Unitățile de măsură folosite pentru fiecare element trebuie raportate; acestea trebuie să fie utilizate în conformitate cu prevederile prezentei reglementări și procedurile specifice asociate . 9.4.6 Unîtatea meteorologică aeronautîcă care a furnizat documentația de zbor, trebuie să păstreze o copie scrisă sau tipărîtă a acestei documentații , cuprinzând hărțile sau formularele specifice, furnizate membrilor echipajelor aeronavelor, pentru o perioadă de cel puțin 30 de zile de la data furnizării. Aceaste informații trebuie să fie disponibile, la cerere, pentru anchete sau investigații și , în acest caz, trebuie să fie păstrate până la terminarea anchetei sau a investigației . 9.4.7 Hărțile incluse în documentația de zbor trebuie să fie foarte clare și lizibile și trebuie să aibe următoarele caracteristici fizice: a) pentru facilitare, dimensiunea maximă ale hărțllor trebuie să fie aproximativ 42 x 30 cm (format standard A3) și dimensiunea minimă de aproximativ 21 x 30 cm (format standard A4). Alegerea între aceste două formate trebuie să RACR-ASMET MINISTERUL TRANSPORTURILOR, CONSTRUCȚIILOR ȘI TURISMULUI Capitolul 9 Reglementări Aeronautice Civile Române depindă de lungimea rutei și de cantitatea detaliilor care trebuie să fie reprezentate pe hărtă, după cum a fost agreat între administrația meteorologică aeronautică și beneficiari; b) principalele caracteristici geografice precum liniile de coastă, principalele cursuri de apă și principalele lacuri trebuie să fie prezentate într-un mod ușor de recunoscut; c) pentru hărțile întocmite pe calculator, datele meteorologice trebuie să aibă prioritate asupra informațiilor cartografice de bază, primele anulându-ie pe cele secundare ori de câte ori acestea se suprapun; d) principalele aerodromuri trebuie să fie reprezentate prin puncte și indicate prin prima literă a numelui orașului pe care îl deservesc, nume care se găsește în Tabelul AOP din EUR-ANP; e) o grilă geografică formată din meridiane și paralele ce trebuie să fie reprezentate prin linii, punctate la intervale de 1 o 0 , atât în latitudine cât și în longitudine; spațiul între puncte trebuie să fie de 1°; f) valorile de latitudine și longitudine trebuie să fie indicate în diferite locuri pe hartă (și nu numai pe marginile acesteia); g) legenda hărților trebuie să fie clară și simplă și trebuie să indice, fără ambiguitate, numele centrului de prognoză care emite harta, tipul hărții, data și ora de valabilitate și, dacă este necesar, tipul de unități de măsură utilizat. 9.4.8 Informațiile meteorologice utilizate în documentația de zbor trebuie să fie reprezentate după cum urmează: a) vântul trebuie să fie reprezentat pe hărți prin săgeți cu barbule ș[ fanioane pline pe o grilă suficient de deasă; b) temperaturlle trebuie să fie reprezentate prin cifre pe o grilă suficient de deasă; c) datele de vânt și temperatură selecționate din ansamblul de date primite de la un centru mondial de prognoze de zonă trebuie să fie reprezentate pe o grilă de latitudini și longitudini suficient de deasă; d) săgețile vântului trebuie să aibă prioritate față de temperaturi și oricare din aceste două elemente trebuie să aibă prioritate față de fondul hărților. 9.4.9 Pentru zborurile scurt-curier, hărțile trebuie să fie elaborate pentru zone limitate, la scara de 1/15 OOO OOO, după caz, în conformitate cu procedurile specifice de aplicare a prevederilor prezentei reglementări. MINISTERUL TRANSPORTURILOR, CONSTRUCȚIILOR ȘI TURISMULUI Reglementări Aeronautice Civile Române RACR-ASMET Capitolul 9 9.4.1 O 9.4.11 9.4.12 Numărul minim de hărți pentru zborurile efectuate între nivelele de zbor 250 și 630 trebuie să includă o hartă cu fenomenele meteorologice semnificative pentru nivele superioare (între nivelele de zbor 250 și 630) și o hartă cu prognoza vântului și temperaturii în altitudine pentru nivelul de 250 hPa. Hărțile actuale cu fenomene meteorologice semnificative furnizate pentru planificarea înaintea și în timpul zborului și pentru documentația de zbor trebuie să fie cele stabilite prin acord între administrația meteorologică aeronautică și beneficiari, din zona de responsabilitate. Setul de hărți care va fi procurat din cadrul sistemului mondial de prognoze de zonă pentru zborurile efectuate sub nivelul de zbor 250, trebuie să fie agreat între statele utilizatoare și beneficiari. Indicațiile de înălțime din documentația de zbor trebuie să fie date după cum urmează: a) toate referințele la condițiile meteorologice pe rută, ca de exemplu indicațiile de înălțime pentru vântul la nivele înalte, turbulența sau bazele și vârfurile norilor, trebuie să fie exprimate în nivele de zbor; acestea pot fi exprimate și în presiune, altitudine sau, pentru zborurile la nivele joase, înălțimi deasupra nivelului solului; și b) toate referințele la condițiile meteorologice la aerodrom, ca de exemplu indicațiile de înălțime pentru bazele norilor trebuie să fie exprimate în înălțimi deasupra cotei aerodromului. Informații asupra vântului și temperaturii în altitudine 9.4.13 Când informațiile asupra vântului și temperaturii în altitudine sub formă de hartă sunt furnizate membrilor echipajulul aeronavei, înainte de plecare, acestea trebuie să fie hărți prognozate pentru momente fixe de timp, pentru nivele de zbor standard. În zonele tropicale sau pentru zboruri de durată scurtă, pot fi furnizate hărți ale condițiilor prezente în locul hărților prognozate; în aceste cazuri nivelele descrise trebuie să corespundă suprafețelor izobarice standard. 9.4.14 Hărțile de vânt și temperatură în altitudine pentru zborurile la niveluri joase trebuie să fie furnizate pentru puncte situate la o distanță de nu mai mult de 500 km (300 NM) și pentru cel puțln următoarele altitudini: 600, 1500 și 3000 ( 2000, 5000 și 10000 ft). 9.4.15 Când informațiile asupra vântului și temperaturii în altitudine sunt furnizate sub formă de tabel, acesta trebuie să conțină date pentru aceleași nivele de zbor standard ca și hărțile. Aceste informații trebuie să fie furnizate în puncte stabilite pe o grilă normală. Modelele pentru formularele de prezentare a prognozelor de RACR-ASMET MINISTERUL TRANSPORTURILOR, CONSTRUCȚIILOR ȘI TURISMULUI Capitolul 9 Reglementări Aeronautice Civile Române vânt și temperatură în altitudine sub formă de tabel sunt date în procedurile specifice de aplicare a prevederilor prezentei reglementări. Informații asupra fenomenelor meteorologice semnificative Atunci când informațiile asupra fenomenelor meteorologice semnificative pe rută sub formă de hărți sunt furnizate membrilor echipajului aeronavei înainte de plecare, acestea trebuie să fie hărți de timp semnificativ valabile pentru un moment fix de timp. Aceste hărți trebuie să reprezinte, conform rutei de zbor, următoarele elemente: a) oraje; b) ciclani tropicaii; c) linii de vijelie puternice; d) turbulență moderată sau puternică (în nori sau în aer clar); e) givraj moderat sau puternic; f) furtuni de nisip/praf pe suprafețe extinse; g) pentru nivele de zbor de la 100 la 250, norii asociați fenomenelor de la a) la f) de mai sus; h) deasupra nivelului de zbor 250, norii cumulonimbus asociați fenomenelor de la a) la f) de mai sus; pentru aeronavele care operează peste nivelul de zbor 250, fenomenele de la a) la f) trebuie să fie indicate pe hartă doar dacă sunt prognozate să se manifeste deasupra acestui nivel și în cazul fenomenului de la punctul a), doar acele oraje care au făcut subiectul emiterii unui mesaj SIGMET în condițiile prevăzute în prezenta reglementare Indicații cu privire la utilizarea termenului "FRQ TS" sunt date în procedurile specifice; i) poziția la suprafață a zonelor de convergență bine definite; j) poziția la suprafață, viteza și direcția de deplasare a sistemelor frontale când sunt asociate cu fenomenele meteorologice semnificative pe rută; k) înălțimile tropopauzei; I) curenții jet; m) informații asupra locului erupțiilor vulcanice care produc nori de cenușă semnificativi pentru operațiunile de zbor, inclusiv a celor care produc doar aburi și care conțin: simbolul de erupție vulcanică la locația în care se află MINISTERUL TRANSPORTURILOR, CONSTRUCȚIILOR ȘI TURISMULUI Reglementări Aeronautice Civile Române RACR-ASMET Capitolul 9 vulcanul și la marginea hărții, simbolul erupției vulcanice, numele vulcanului, numărul său internațional, latitudinea/longitudinea, data și ora primei erupții, dacă este cunoscută și referința la informațiile SIGMET și NOTAM sau ASHTAM emise pentru zona respectivă; și n) informații asupra locului eliberării accidentale în atmosferă a materialelor radioactive cu semnificație pentru operațiunile de zbor și care conțin: simbolul radioactiv la locația la care s-a produs accidentul, data și ora accidentului și o atenționare a utilizatorilor de a revedea mesajul NOTAM emis pentru zona respectivă. În cazul în care o erupție vulcanică sau eliberarea accidentală a materialelor radioactive în atmosferă impun includerea simbolului de activitate vulcanică sau a simbolului de activitate radioactivă pe hărțile de fenomene meteorologice semnificative, aceste simboluri trebuie să fie incluse în toate hărțile pe înălțimi diferite (nivele joase, medii și înalte) la care se raportează sau care sunt prevăzute să fie atinse de coloana de cenușă sau de materialul radioactiv. Numărul internațional al vulcanului este alocat de Asociația Internațională Vulcanologică și a Chimiei Interiorului Pământului (lAVCEI) și pot fi regăsite în documentul OACI nr, 9691, Manualul asupra norilor de cenușă vulcanică, material radioactiv și substanțe chimice toxice, 9.4,17 9,4,18 Abrevierea "CB" sau simbolul orajului care figurează pe hărțile cu fenomene meteorologice semnificative trebuie să fie interpretată ca înglobând toate fenomenele meteorologice în mod normal asociate norilor Cumulonimbus sau orajelor, respectiv givraj moderat sau puternic, turbulență moderată sau puternică și grindină. Abrevierea "CB" este inclusă doar atunci când se face referire la existența sau la apariția prognozată a unei zone întinse de nori Cumulonimbus sau de nori Cumulonimbus dispuși în linie în care există sau nu spații mici între nori individuali, sau pentru norii Cumulonlmbus înglobați în alte straturi noroase sau mascați de pâclă, Această abreviere nu este folosită pentru norii Cumulonimbus izolați sau împrăștiați, neînglobați în straturi noroase sau nemascați de pâclă. Hărțile cu fenomene meteorologice semnificative destinate zborurilor la niveluri joase, inclusiv zborurile executate conform regulilor de zbor la vedere, care operează până la nivelul de zbor 100 (sau până la nivel de zbor 150 sau mai sus în zonele montane, dacă este necesar) trebuie să indice, în măsura în care ele se referă la zbor, următoarele elemente: a) fenomenele meteorologice care impun emiterea unui mesaj SIGMET conform prevederilor prezentei reglementări, capitolul 7 și care sunt prognozate să afecteze zborurile la niveluri joase; și RACR-ASMET Capitolul 9 MINISTERUL TRANSPORTURILOR, CONSTRUCȚIILOR ȘI TURISMULUI Reglementări Aeronautice Civile Române b) elementele incluse în prognozele de zonă pentru zborurile la nivelur i joase conform prevederilor prezentei reglementări , capitolul 6 exceptând elementele de la r) și u) referitoare la vântul și temperatura în altitudine și respectiv, prognoza celei mai mici valori a QNH. Modelele formularelor care reprezintă hărțile fenomenelor meteorologice semnificative sunt date în procedurile specifice de aplicare a prevederilor prezentei reglementări. Indicații cu privire la utilizarea termenilor "ISOL", "OCNL" și "FRQ" referitoare la norii Cumulonimbus și oraje sunt date în procedurile specifice de aplicare a prevederilor prezentei reglementări. 9.4.19 Când documentația de zbor pentru condițiile meteorologice semnificative pe rută nu este furnizată sub formă de hartă , aceasta poate fi furnizată sub formă de tabel și/sau text în limbaj clar abreviat. Modelele pentru formularele de prezentare a prognozelor sub formă de tabel sunt date în procedurile specifice de aplicare a prevederilor prezentei reglementări. Prevederi pentru prognozele TAF 9.4.20 Documentația de zbor trebuie să conțină în toate cazurile prognoze de aerodrom pentru aerodromul de plecare și pentru aerodromul de aterizare planificat. În plus , documentația de zbor trebuie să conțină prognoze de aerodrom pentru unul sau mai multe aerodromuri de rezervă corespunzătoare, după cum este necesar pentru completarea planului de zbor operațional, și care sunt stabilite pe baza unui acord între administrația meteorologică aeronautică și operatorii aerieni interesați și care fac parte din lista publicată în EUR-ANP . 9.4.21 Mesajele TAF primite de la alte unități meteorologice aeronautice trebuie să fie incluse în documentația de zbor fără modificări de conținut. 9.4.22 În baza acordului între administrația meteorologică aeronautică și operatorii aerieni, documentația de zbor trebuie să conțină mesaje TAF pentru aerodromuri de rezervă pe rută și pentru aerodromuri pe care sunt planificate escale . 9.4.23 Mesajul TAF trebuie să fie prezentat în forma codificată specificată prin procedurile specifice de aplicare a prevederilor prezentei reglementări; de asemenea, poate fi prezentat sub formă de tabel sau sub formă de text in limbaj clar abreviat. Indicatorii de localizare și abrevierile folosite trebuie să fie explicate în documentația de zbor. Mesajele TAF pentru aerodromurile de plecare , de destinație și de rezervă trebuie să acopere cel puțin 1 oră înainte șl 2 ore după ora estimată de sosire . Dacă sunt incluse mai multe mesaje TAF, acestea trebuie să fie prezentate într-o manieră care să permită identificarea imediată a începutului și sfârșitului fiecărei prognoze . Modele pentru formele de prezentare ale mesajelor TAF sunt date în procedurile specifice de aplicare a prevederilor prezentei reglementărl. MINISTERUL TRANSPORTURILOR, CONSTRUCȚIILOR ȘI TURISMULUI Reglementări Aeronautice Civile Române RACR-ASMET Capitolul 9 9.4.24 Când un mesaj TAF nu este primit la timp, unitatea meteorologică aeronautică asociată aerodromului de plecare trebuie să depună eforturile necesare pentru a obține prognoza, iar dacă aceasta nu poate , fi obținută , trebuie să pregătească, în măsura în care este posibil , o prognoză provizorie. Unitatea meterologică aeronautică trebuie să informeze membrii echipajului aeronavei că această prognoză este provizorie și trebuie să o introducă în documentația de zbor. Informații pentru zborurile la niveluri joase 9.4.25 Atunci când prognozele sunt furnizate sub formă de hartă , documentația de zbor pentru zborurile la niveluri joase, inclusiv zborurile executate conform regulilor de zbor la vedere, care operează până la nivelul de zbor 100 (sau până la nivel de zbor 150 sau mai sus în zonele montane , dacă este necesar) trebuie să conțină, următoarele elemente necesare zborului: a) informații din mesajele SIGMET și AIRMET relevante; b) hărți pentru vânt și temperatură în altitudine conform prevederilor de mai sus; și c) hărți de fenomene meteorologice semnificative conform prevederilor de mai sus. 9.4.26 Atunci când prognozele nu sunt furnizate sub formă de hartă, documentația de zbor pentru zborurile la niveluri joase, inclusiv zborurile executate conform regulilor de zbor la vedere, care operează până la nivelul de zbor 100 (sau până la nivel de zbor 150 sau mai sus în zonele montane , dacă este necesar) trebuie să conțină , următoarele elemente necesare zborului: a) informații SIGMET și AIRMET; și b) informații incluse în prognozele de zonă pentru zborurile la niveluri joase conform prevederilor Capitolului 6 sau în cazul în care prognozele sunt emise sub formă de text în limbaj clar abreviat, prognozele de zonă GAMET. Modele de prognoză de zonă GAMET sunt date în procedurile specifice de aplicare a prevederilor prezentei reglementări. 9.5 Sisteme automate de informare înaintea zborului pentru expozeul verbal (briefing), consultație, planificarea zborurilor și documentația de zbor 9.5.1 În cazul în care unitatea meteorologică aeronautică utilizează sisteme automate de informare înaintea zborului pentru a furniza și afișa informațiile meteorologice pentru operatorii aerieni și membrii echipajelor aeronavelor în RACR-ASMET Capitolul 9 MINISTERUL TRANSPORTURILOR, CONSTRUCȚIILOR ȘI TURISMULUI Reglementări Aeronautice Civile Române scopul autoinformării, planificării zborurllor și documentației de zbor, informațiile furnizate și afișate trebuie să fie în conformitate cu prevederile prezentei reglementărL 9.5.2 Sistemele automate de informare înaintea zborului ce oferă posibilitatea accesării din același loc a informațiîlor meteorologice și a informării realizată de serviclile de informare aeronautică de către operatorii aerieni, membrii echipajelor aeronavelor și alte categorii de personal interesate trebuie să fie stabilite prin acord între administrația meteorologică aeronautică și administrația serviciilor de informare aeronautică stabilită în conformitate cu prevederile reglementării aeronautice RACR-AIS, potrivit prevederilor Anexei 15 OACI , 3.1.1 c) și trebuie să fie autorizate corespunzător de către autoritatea meteorologică aeronautică. Informațiile meteorologice la care se face referire trebuie să fie în conformitate cu prevederile prezentei reglementări, iar informarea realizată de serviciile de informare aeronautică trebuie să țină seama de prevederile reglementări! aeronautice RACR-AIS, potrivit Anexei 15 OACI, 8.1 și, respectiv 8.2. 9.5.3 În cazul în care sunt utilizate sisteme automate de informare înaintea zborului ce oferă posibilitatea accesării din același loc a informațiilor meteorologice și a informării realizată de serviciile de informare aeronautică de către operatorii aerieni, membrii echipajelor aeronavelor și alte categorii de personal interesate, administrația meteorologică aeronautică trebuie să fie responsabilă pentru managementul și controlul calității informațiilor meteorologice prin mijloacele specificate la Capitolul 2. Responsabilitățile referitoare la informarea realizată de serviciile de informare aeronautică și asigurarea calității acestei informări trebuie să fie în conformitate cu prevederile reglementării aeronautlce RACR­ AIS, potrivit prevederilor Anexei 15 OACI, capitolul 3. 9.5.4 Sistemele automate de informare înaintea zborului ce furnizează facilități de autoinformare trebuie să permită accesul operatorilor aerieni și membrilor echipajelor la consultație, după caz, cu o unitate meteorologică aeronautică, prin intermediul telefonului sau a altormijloace de telecomunicații. 9.5.5 Sistemele automate de informare înaintea zborului pentru furnizarea informațiilor meteorologice pentru autoinformare, planificarea înaintea zborului și documentația de zbor trebuie să: a) permită actualizarea continuă și la timp a bazei de date a sistemului și să monitorizeze valabilitatea și integritatea (corectitudinea) informațiilor meteorologice stocate; b) permită accesul la sistem a operatorilor aerieni și membrilor echipajelor aeronavelor, precum și a altor utilizatori aeronautici prin intermediul mijloacelor de comunicație adecvate; MINISTERUL TRANSPORTURILOR, CONSTRUCȚIILOR ȘI TURISMULUI Reglementări Aeronautice Civile Române RACR-ASMET Capitolul 9 c) utilizeze procedurile de interogare și acces utilizând limbajul clar abreviat și, după cum este necesar, indicatorii de localizare OACI și indicatorii de tip de date meteorologice aeronautice în formă codificată OMM sau bazate pe interfată pentru utilizator pe bază de meniu de acces sau alte mecanisme pe ba a acordului între administrația meteorologică aeronautică și operatorii aerieni interesați;și d) furnizeze răspuns rapid pentru o cerere de informații a utilizatorului. Materiale de îndrumare cu privire la codurile și abrevierile OACI și indicatorii de localizare sunt date în documentele OACI nr. 8400 PANS-ABC și nr. 791O, Indicatori de localizare iar pentru indicatorii de tip de date meteorologice aeronautice în formă codificată în documentul OMM nr. 386, Manualul sistemului global de telecomunicațiL 9.6 Informații pentru aeronavele în zbor 9.6.1 Informațiile meteorologice destinate aeronavelor în zbor trebuie să fie furnizate de către unitatea meteorologică aeronautică către unitatea serviciilor de trafic aerian asociată și prin intermediul emisiunilor VOLMET sau 0-VOLMET. Informațiile meteorologice pentru planificarea efectuată de operatorul aerian pentru aeronavele în zbor trebuie să fie furnizate la cerere, după Cuma fost agreat între administrația meteorologică aeronautică și operatorul aerian interesat.

9.6,2 Informațiile meteorologice destinate aeronavelor în zbor trebuie să fie furnizate către unitățile serviciilor de trafic aerian în conformitate cu prevederile prezentei reglementări de la Capitolul 1 O.

9.6.3 Informațiile meteorologice trebuie să fie furnizate prin intermediul emisiunilor 0- VOLMET sau VOLMET după cum a fost stabilit prin acord regional de navigație aeriană și în conformitate cu prevederile prezentei reglementări de la Capitolul 11. 9.6.4 Dacă o aeronavă în zbor solicită informații meteorologice, unrtatea meteorologică aeronautică responsabilă trebuie să îi furnizeze informațiile, cu ajutorul, dacă este necesar, a altei unități meteorologice aeronautice. 9.6.5 Informațiile meteorologice pentru planificarea efectuată de operator pentru aeronava în zbor trebuie furnizată în timpul duratei zborului și trebuie să conțină, în mod normal, toate sau o parte din următoarele elemente: a) mesaje de observații meteorologlce, mesaje TAF și prognozele de aterizare; RACR-ASMET Capitolul 9 MINISTERUL TRANSPORTURILOR, CONSTRUCȚIILOR ȘI TURISMULUI Reglementări Aeronautice Civile Române b) informații SIGMET și AIRMET ș i rapoarte speciale din zbor relevante pentru zborul respectiv, în cazul în care aceste informații nu au constituit deja subiectul unui mesaj SIGMET; și c) informații asupra vântului în altitudine și temperaturii în altitudine . 9.6.6 Pentru aeronavele supersonice în zbor , unitatea meteorologică aeronautică care deservește aerodromul planificat pentru aterizare trebuie să furnizeze, la cererea operatorului aerian, o prognoză care acoperă fazele de decelerare transonică și coborâre subsonică. Această prognoză trebuie transmisă centrului regional de dirijare și control sau centrului de informare a zborului, într-un interval de două ore înainte de sosire. Operatorul aerian trebuie să anunțe, în timp util, unitatea meteorologică aeronautică asupra localizării traiectoriei de coborâre și a orei la care avionul este așteptat să înceapă coborârea .

SPAȚIU LĂSAT LIBER INTENȚIONAT

MINISTERUL TRANSPORTURILOR, CONSTRUCȚIILOR ȘI TURISMULUI

Reglementări Aeronautice Civile Române

RACR-ASMET

Capitolul 1O

Capitolul 1O.

INFORMATII PENTRU SERVICIILE DE TRAFIC AERIAN, SERVICIILE DE CĂUTARE.ȘI SALVARE ȘI SERVICIILE DE INFORMARE AERONAUTICĂ

10.1 Informații pentru serviciile de trafic aerian 10.1.1 Administrația meteorologică aeronautică, cu acordul autorității meteorologice aeronautice, trebuie să desemneze câte o unitate meteorologică aeronautică, autorizată de către autoritatea meteorologică aeronautică, asociată fiecărui organ al serviciilor de trafic aerian. Unitatea meteorologică asociată trebuie să furnizeze sau să asigure furnizarea, după coordonarea cu unitatea serviciilor de trafic aerian, a informațiilor meteorologice actualizate, după cum este necesar a fi executate funcțiile acestuia. 10.1.2 Unitatea meteorologică aeronautică asociată unui turn de control de aerodrom (lWR) sau unei unități pentru controlul de apropiere (APP) trebuie să fie un birou meteorologic de aerodrom. 10.1.3 Unitatea meteorologică aeronautică asociată unui centru de informare a zborurilor (FIG) sau unui centru regional de dirijare și control (ACC) trebuie să fie un centru de veghe meteorologică. 10.1.4 În cazul în care, datorită circumstanțelor locale, este convenabil pentru atribuțiile unei unități meteorologice aeronautice asociate să fie împărțite între două sau mai multe unități meteorologice aeronautice, împărțirea responsabilităților trebuie să fie efectuată de către administrația meteorologică aeronautică prin coordonare cu autoritatea ATS corespunzătoare, cu acordul autorității meteorologice aeronautice. 10.1.5 Orice informații meteorologice solicitate de o unitate a serviciilor de trafic aerian aflată în legătură cu o aeronavă într-o situație de urgență trebuie să fie furnizată cât mai curând posibil. 10.1.6 Unitatea meteorologică aeronautică asociată unui turn de control de aerodrom (TWR) trebuie să furnizeze acestuia următoarele informații meteorologice: a) mesaje meteorologice regulate și speciale difuzate pe plan local, mesaje METAR și SPECI, prognoze TAF și prognoze de aterizare și amendamente la acestea, referitoare la aerodromul respectiv; b) informații SIGMET și AIRMET, avertizări de forfecare a vântului șl avertizări de aerodrom; RACR-ASMET MINISTERUL TRANSPORTURILOR, CONSTRUCȚIILOR ȘI TURISMULUI Capitolul 1O Reglementări Aeronautice Civile Române c) orice informații meteorologice suplimentare stabilite pe plan local, de exemplu prognoze ale vântului la suprafață pentru aprecierea unor posibile schimbări ale pistei în serviciu; și d) informații primite asupra norului de cenușă vulcanică, pentru care nu a fost emis deja un mesaj SIGMET, conform acordului între unitatea meteorologică aeronautică și unitatea serviciilor de trafic aerian în cauză. 10.1.7 Unitatea meteorologică aeronautică asociată unei unități pentru controlul de apropiere (APP) trebuie să furnizeze acestuia următoarele informații meteorologice: a) mesaje meteorologic regulate și speciale difuzate pe plan local, mesaje METAR și SPECl, prognoze TAF și prognoze de aterizare și amendamente la acestea, referitoare la aerodromul(urile) din aria sa de responsabilitate; b) informații SIGMET și AIRMET, avertizări de forfecare a vântului și rapoarte speciale din zbor pentru spațiul aerian aflat în aria sa de responsabilitate și avertizări de aerodrom; c) orice informații meteorologice suplimentare stabilite pe plan local; și d) informații primite asupra norului de cenușă vulcanică, pentru care nu a fost emis deja un mesaj SIGMET, conform acordului între unitatea meteorologică aeronautică și unitatea serviciilor de trafic aerian în cauză. 10.1.8 Centrul de veghe meteorologică asocfat unui centru de informare a zborurilor (FIC) sau unui centru regional de dirijare și control {ACC) trebuie să furnizeze acestuia următoarele informații meteorologîce: a) mesaje METAR și SPECI, inclusiv valorile de presiune actuale pentru aerodromuri și alte locații, prognoze TAF și prognoze de aterizare și amendamente la acestea pentru regiunea de informare a zborului (FIR) sau pentru regiunea de control (ACC) și la solicitarea centrului de informare a zborului (FlC) sau a centrului regional de dirijare și control (ACC), pentru aerodromurile din regiunile de informare a zborului vecine,; b) prognoze ale vântului în altitudine și temperaturii în altitudine și ale fenomenelor meteorologice semnificative pe rută și amendamentele la acestea, în particular pentru acele fenomene care fac imposibil zborul după reguli la vedere, informații SlGMET și AIRMET și rapoarte speciale din zbor pentru spațiul aerian aflat în aria sa de responsabilitate; rapoartele speciale din zbor asupra fenomenelor meteorologice pe rută care nu au fost incluse în mesaje SlGMET deja emise sau care vor fi emise trebuie să fie transmise și către centrele de veghe meteorolog1că a căror zone de MINISTERUL TRANSPORTURILOR, CONSTRUCȚIILOR ȘI TURISMULUI Reglementări Aeronautice Civile Române RACR-ASMET Capitolul 1O responsabilitate sunt incluse total sau parțial în 1850 km (1OOO NM) de la centrul emitent al mesajului astfel încât să fie asigurată distribuirea acestuia către unitățile ATS și unitățile meteorologice de aerodrom; c) orice altă informație meteorologică solicitată de către centrul de informare a zborului (FIG) sau de către centrul regional de dirijare și control (ACC) pentru a răspunde cererilor venite din partea aeronavelor în zbor; dacă centrul de veghe meteorologică nu dispune de informația solicitată acesta trebuie să se adreseze unei alte unități meteorologice pentru a-i fi furnizată; d) informații primite asupra norului de cenușă vulcanică, pentru care nu a fost deja emis un mesaj SIGMET, conform procedurii de coordonare între administrația serviciilor meteorologice aeronautice și unitățile serviciilor de trafic aerian interesate; e) informații primite asupra activității vulcanice preeruptive și/sau asupra erupțiilor vulcanice, conform procedurii de coordonare între administrația meteorologică aeronautică și unitățile serviciilor de trafic aerian interesate; și f) informații primite referitoare la eliberarea accidentală a materialelor radioactive în atmosferă, conform procedurii de coordonare între administrația meteorologică aeronautică și unitățile serviciilor de trafic aerfan interesate. 10.1.9 Unitățile serviciilor de trafic aerian interesate trebuie să primească, cât mai curând posibil, informațiile SIGMET referitoare la regiunea de informare a zborurilor în care își desfășoară activîtatea și alte informații SIGMET care pot afecta aeronava în zbor pe rută, pe o distanță în limita a 925 km (500 NM). 10.1.1 O Unitățile serviciilor de trafic aerian interesate trebuie să primească, cât mai curând posibil, orice raport special din zbor asupra fenomenelor meteorologice care pot afecta aeronava în zbor pe o distanță în limita 925 km (500 NM). 10.1.11 Informațiile furnizate centrelor de informare a zborului (FIC) și centrelor regionale de dirijare și control (ACC) pentru aeronavele supersonice trebuie să acopere nivelele utilizate pentru zborul transonic și supersonic și trebuie să conțină prognoze pentru traiectoriile de coborâre, în regim subsonic, spre aerodromurile situate în regiunea de informare a zborului. 10.1.12 În cazul în care sunt necesare pentru planificarea zborurilor, mesaje actuale de observații și prognoze meteorologice trebuie să transmise stațiilor de telecomunicații aeronautice desemnate. O copie a informațiilor transmise trebuie să fie furnizată, dacă este solicitat. centrului de informare a zborului (FIC) sau centrului regional de dirijare și control (ACC). RACR-ASMET Capitolul 10 MINISTERUL TRANSPORTURILOR, CONSTRUCȚIILOR ȘI TURISMULUI Reglementări Aeronautice Civile Române 10.1.13 Mesajele meteorologice regulate și speciale difuzate pe plan local, mesajele METAR și SPECI, prognozele TAF și prognozele de aterizare, informațiile SIGMET și AIRMET, prognozele vântului și temperaturii În altitudine și amendamentele la acestea trebuie să fie transmise unităților de trafic aerian În formatul în care sunt elaborate și distribuite către alte centre meteorologice sau primite de la acestea, cu excepția cazurilor când a fost agreat altfel prin procedurile de coordonare locale. 10.1.14 Atunci când datele de altitudine în puncte de grilă sunt disponibile, în formă digitală, unităților serviciilor de trafic aerian, pentru a fi utilizate în sistemele computerizate ale acestora, conținutul, formatul și procedeul de transmitere a datelor trebuie stabilite pe baza procedurii de coordonare dintre administrația meteorologică aeronautică și cea a serviciilor de trafic aerian interesate. Datele trebuie să fie furnizate imediat ce sunt disponibile, după terminarea prelucrării lor pentru prognoze. 10.2 Informații pentru serviciile de căutare și salvare 10.2.1 Unitățile meteorologice aeronautice desemnate de către autoritatea de stat în domeniul aviației civile și autorizate de către autoritatea meteorologică aeronautică trebuie să furnizeze unităților care asigură serviciul de căutare și salvare informațiile meteorologice stabilite În procedurile de coordonare dintre acestea. În acest scop, unitatea meteorologică aeronautică desemnată trebuie să mențină o legătură permanentă, în timpul întregii operațiuni de căutare și salvare, cu unitatea serviciului de căutare și salvare. Unitățile meteorologice aeronautice desemnate trebuie să fie publicate în EUR-ANP. 10.2.2 Informațiile furnizate către centrele de coordonare a serviciului de căutare și salvare trebuie să includă informații privind condițiile meteorologice existente în zona ultimei poziții cunoscute a aeronavei dispărute și pe ruta planificată a aeronavei respective, în mod particular asupra: a) fenomenelor meteorologice semnificative pe rută; b) nebulozității și tipului norilor, în special Cumulonimbus; înălțimea bazei și vârfului norilor; c) vizibilității și fenomenelor care au determinat reducerea vizibilității; d) vântului la suprafață și vântului în altitudine; e) stării solului, în special, prezenței stratului de zăpadă sau a inundațHlor; MINISTERUL TRANSPORTURILOR, CONSTRUCȚIILOR ȘI TURISMULUI Reglementări Aeronautice Civile Române RACR-ASMET Capitolul 1O f) temperaturii suprafeței mării, stării suprafeței mam, acoperirea cu gheață, dacă este cazul, curenții marini, atunci când sunt necesare pentru zona de căutare; și g) valorilor de presiune la nivelul mării. 10.2.3 La solicitarea centrului de coordonare a acțiunii de căutare și salvare, unitatea meteorologică aeronautică desemnată trebuie să ia măsurile necesare pentru a obține detalii privind conținutul documentației de zbor care a fost furnizată aeronavei dispărute, împreună cu toate amendamentele la prognoze care au fost transmise aeronavei în zbor. 10.2.4 Pentru a facilita operațiunile de căutare și salvare, unitatea meteorologică aeronautică desemnată trebuie să pună la dispoziție, la cerere: a) informații complete și amănunțite asupra condițiilor meteorologice actuale și prognozate în regiunea de căutare; b) condițiile actuale și prognozate pe rută, pentru zborurile aeronavei de la și înspre aerodromul de la care sunt efectuate operațiunile de căutare. 10.2.5 La solicitarea centrului de coordonare a acțiunii de salvare, unitatea meteorologică aeronautică desemnată trebuie să furnizeze sau să asigure furnizarea informațiilor meteorologice cerute de navele care efectuează operațiuni de căutare și salvare. 10.2.6 Informațiile disponibile cu privire la prezența gheții pe mare, lacuri sau râuri trebuie să fie furnizate în cazul în care acestea sunt relevante pentru acțiunile de căutare și salvare. 10.3 Informații destinate unităților serviciilor de informare aeronautică 10.3.1 Administrația meteorologică aeronautică în colaborare cu autoritatea ATS corespunzătoare trebuie să se asigure că sunt furnizate cele mai recente informații meteorologice către unitățile serviciilor de informare aeronautică relevante, după caz, pentru îndeplinirea funcțiilor ce le revin pe baza procedurilor de coordonare cu unitățile meteorologice aeronautice corespunzătoare, autorizate de către autoritatea meteorologică aeronautică în acest sens. 10.3.2 Următoarele nformații trebuie să fie furnizate, după caz, unităților serviciilor de informare aeronautică: a) informații asupra funcționării serviciilor meteorologice destinate navigației aeriene naționale și internaționale pentru a fi incluse în publicațiile de RACR-ASMET MINISTERUL TRANSPORTURILOR, CONSTRUCȚIILOR ȘI TURISMULUI Capitolul 1O Reglementări Aeronautice Civile Române informare aeronautică în cauză; detalii asupra acestor informații sunt date în reglementarea aeronautică RACR-AIS, elaborată în conformitate cu Anexa 15, Suplimentul 1, partea 1, 3.5 și partea a 3-a, 2.2, 2.11, 3.2 și 3.11; b) informații necesare pentru elaborarea NOTAM-urilor sau ASHTAM-urilor cuprinzând, în particular, informații despre: 1) înființarea, retragerea și schimbările semnificative în funcționarea serviciilor meteorologlce aeronautice. Aceste informații trebuie comunicate unităților serviciilor de informare aeronautică cu suficlent timp înaintea datei de intrare în vigoare pentru a permite emiterea NOTAM-ului în conformitate cu reglementarea aeronautică RACR-AIS, elaborată potrivit prevederilor Anexei 15, 5.1.1 și 5.1.1.1; 2) începutul unei activități vulcanice; informațiile specifice cerute sunt date în capitolele 3 și 4 ale prezentei reglementări; și 3) eliberarea accidentală în atmosferă a materialelor radioactive, după cum a fost stabilit prin procedurile de coordonare între administrația serviciilor meteorologice aeronautice și unitățile serviciilor de informare aeronautică; informațiile specifice cerute sunt date în capitolul 3 al prezentei reglementări; c) informațiile necesare pentru elaborarea circularelor de informare aeronautică cuprinzând, în particular, informații despre: 1) modificări importante prevăzute a fi făcute în procedurile, serviciile și facilitățile meteorologice aeronautice oferite; și 2) efectul anumitor fenomene meteorologice asupra operațiunilor de zbor.

SPAȚIU LĂSAT LIBER INTENȚIONAT

MINISTERUL TRANSPORTURILOR, CONSTRUCȚIILOR ȘI TURISMULUI

Reglementări Aeronautice Civile Române

RACR-ASMET

Capitolul 11

Capitolul 11.

CERINȚE PENTRU MIJLOACELE DE COMUNICAȚIE.ȘI UTILIZAREA ACESTORA

11.1 Cerințe privind comunicațiile 11.1.1 Administrația meteorologică aeronautică trebuie să decidă în funcție de capabilitățile sale interne asupra organizării și responsabilităților pentru implementarea facilităților de telecomunicații la care se face referire în acest capitol. 11.1.2 Facilități de telecomunicații adecvate trebuie să fie disponibile pentru a permite birourilor meteorologice de aerodrom și, după caz, stațiilor meteorologice de aerodrom să furnizeze informațiile meteorologice necesare unităților serviciilor de trafic aerian la aerodromurile pentru care aceste birouri sau stații sunt responsabile și, în particular, turnurilor de control de aerodrom, unităților de control a apropierii și stațiilor de telecomunicații aeronautice ce deservesc aceste aerodromuri. Circuitele serviciului fix aeronautic sunt utilizate pentru colectarea și schimbul regional și inter-regional a informațiilor meteorologlce operaționale, precum și pentru accesul la băncile internaționale de date meteorologice operaționale. Sunt utilizate trei sisteme de distribuție satelitară ale serviciului fix aeronautfc, cu acoperire globală, pentru a realiza schimbul regional și inter-regional de informații meteorologice operaționale, Prevederi referitoare la sistemele de distribuție satelitară se regăsesc în procedurlle PIAC­ CNS, potrivit prevederilor Anexei 1O, volumul III, Partea 1, 10.1 și 10.2. 11.1.3 Facilități de telecomunicații adecvate trebuie să fie puse la dispoziția centrului de veghe meteorologică pentru a-i permite furnizarea informațiilor meteorologice necesare unităților serviciilor de trafic aerian și serviciilor de căutare și salvare pentru regiunea de informare a zborului corespunzătoare, regiunile de dirijare și control și regiunea de căutare și salvare pentru care acest centru este responsabil și în particular, centrului de informare a zborului, centrelor regionale de dirijare și control, centrelor de coordonare a căutării și salvării și stațiilor de telecomunicații aeronautice asociate. 11.1.4 Facilitățile de telecomunicații între birourile meteorologice sau, dacă este necesar, stațiile meteorologice aeronautice și turnurile de control de aerodrom sau unitățile controlului de apropiere trebuie să permită comunicațiile în fonie, viteza cu care comunicațiile pot fi stabilite fiind astfel încât punctele solicitate să poată fi în mod normal contactate în aproximativ 15 secunde. RACR-ASMET MINISTERUL TRANSPORTURILOR, CONSTRUCȚIILOR ȘI TURISMULUI Capitolul 11 Reglementări Aeronautice Civile Române 11.1.5 11.1.6 • 11.1.7 11.1.8 11.1.9 Facilitățile de telecomunicații între unitățile meteorologice aeronautice, pe de o parte și centrele de informare a zborului, centrele regionale de dirijare și control, centrele de coordonare a căutării și salvării și stațiile de telecomunicații aeronautice, pe de altă parte, trebuie să permită: a) comunicațiile în fonie, viteza cu care comunicațiile pot fi stabilite fiind astfel încât punctele solicitate să poată fi în mod normal contactate în aproximativ 15 secunde; și b) comunicațiile imprimate (de exemplu prin telex), când destinatarii au nevoie de o înregistrare scrisă; durata transmiterii mesajului nu trebuie să depășească 5 minute. Exprimările "aproximativ 15 secunde" se referă la comunicații telefonice care implică utilizarea unui panou de comutare și "5 minute" se referă la comunicații prin telex care pot implica retransmiterea lor. Facilitățile de telecomunicații necesare în conformitate cu 11.1.4 și 11.1.5 de mai sus trebuie să fie suplimentate, după cum și unde sunt necesare, prin alte forme de comunicații vizuale sau auditive, de exemplu televiziune cu circuit închis sau sisteme informatice distincte. Prin acord între administrația meteorologică aeronautică și operatorii aerieni, se pot stabili mijloacele de telecomunicație corespunzătoare pentru obținerea informațiilor meteorologice de către operatorii aerieni de la birourile meteorologice de aerodrom sau de la alte surse corespunzătoare. Pentru a permite unităților meteorologice aeronautice să schimbe informații meteorologice operaționale cu alte unități meteorologice aeronautice trebuie să fie disponibile facilități de telecomunicații adecvate. Pentru schimbul informațiilor meteorologlce operaționale, facilitățile de telecomunicații utilizate trebuie să aparțină serviciului fix aeronautic. Sistemul satelitar de distribuție (SADIS) este implementat și utilizat ca o componentă a sistemului fix aeronautic. SADIS furnizează un serviciu internațional cap - cap multiderivație și duplex protejat cu același grad de prioritate a informațiilor, pe un interval de 24 de ore. SADIS trebuie să fie utilizat pentru a recepționa produse WAFS, precum și pentru colectarea și distribuirea informațiilor OPMET în format alfanumeric oriunde este necesar în zona de acoperire a sistemului. SADIS este capabil să transmită produse meteorologice aeronautice adiționale în cazul în care este necesar. Toate informațiile meteorologice operaționale {excluzând produsele slstemului de prognoză de zonă) schimbate la nivel international pentru a fi utilizate în regiunea EUR trebuie să fie transmise către băncile internaționale de date EUR OPMET. MINISTERUL TRANSPORTURILOR, CONSTRUCȚIILOR ȘI TURISMULUI Reglementări Aeronautice Civile Române RACR-ASMET Capitolul 11 11.1.1 O Informațiile meteorologice operaționale necesare în regiunea EUR după cum sunt specificate în Partea a VI a - MET a EUR-ANP FASID trebuie să fie schimbate între stațiile la sol și trebuie să fie puse la dispoziția utilizatorilor aeronautici atât cât este necesar pentru a răspunde cer i nțelor operațiunilor existente. În ceea ce privește schimbul mesajelor TAF trebuie să fie luate în considerare următoarele: a) schimburile de mesaje TAF trebuie să fie implementare numai când sunt cerute din punct de vedere operațional; b) schimburile regulate de mesaje individuale TAF trebuie să fie implementate doar pentru zborurile care se desfășoară cu o frecvență mai mare de 5 zboruri pe săptămână; și c) schimburile de mesaje TAF adiționale pot fi realizate pentru a răspunde unor cerințe speciale de prognoze pentru aerodromuri de rezervă pe rută sau pentru operațiuni de zbor neplanificate. 11.1.11 Colectarea și distribuția mesajelor TAF , METAR, SPECI și SIGMET de avertizare asupra cenușii vulcanice și ciclanilor tropicali , precum și a rapoartelor speciale din zbor trebuie să fie efectuate utilizând componentele corespunzătoare ale serviciului fix aeronautic. 11.1.12 Mesajele și buletinele AFTN conținând informații meteorologice operaționale trebuie să realizeze timpi de tranzit mai mici decăt următoarele valori: Mesaje SIGMET, AIRMET, informații de avertizare cu privire la cenușa vulcanică și ciclanii tropicali și rapoarte speciale din zbor 5 minute Amendamente în limbaj clar abreviat referitoare la progno z e ale fenomenelor meteorologice semnificative și prognoze de altitudine 5 minute Amendamente și corecții la TAF . . . ... .. .................... , 5 minute Mesaje METAR Prognoze de aterizare Prognoze de aerodrom Mesaje SPECI l I I 0-900 km 5 minute r I I mai mult de J 900 km 1O minute RACR-ASMET MINISTERUL TRANSPORTURILOR, CONSTRUCȚIILOR ȘI TURISMULUI Capitolul 11 Reglementări Aeronautice Civile Române 11.1.13 Amendamentele mesajelor TAF trebuie să fie transmise cu ajutorul acelorași mijloace de telecomunicații ca și cele utilizate pentru transmiterea mesajelor TAF. 11.1.14 Mesajele SPECI trebuie să fie transmise cu ajutorul acelorași mijloace de telecomunicații ca și cele utilizate pentru transmiterea mesajelor METAR. 11.1.15 Mesajele SIGMET și rapoartele speciale din zbor trebuie să fie întocmite fără întârziere și trebuie să fie transmise cu prioritate în rețeaua de telecomunicații. 11.1.16 în cazul în care datele de altitudine în puncte de grilă sub formă digitală sunt puse la dispoziția serviciilor de trafic aerian pentru a fi utilizate în sistemele lor computerizate, organizarea transmiterii acestor date trebuie să facă obiectul unor proceduri de coordonare între administrația meteorologică aeronautică și administrația serviciilor de trafic aerian. 11.1.17 În cazul în care datele de altitudine în puncte de grilă sub formă digitală sunt puse la dispoziția operatorilor aerieni pentru a fi utilizate în sistemele lor computerizate la planificarea zborurilor, organizarea transmiterii acestor date trebuie să facă obiectul unor proceduri de coordonare între administrația meteorologică aeronautică și operatorii aerieni interesați, cu acordul autorității meteorologice aeronautice. 11.1.18 Amendamentele la datele WAFS în puncte de grilă trebuie să fie transmise cât mai curând posibil utilizând aceleași mijloace de telecomunicații ca și cele utilizate pentru transmiterea datelor inițiale. 11.1.19 În cazul apariției unor cerințe pentru noi zboruri, schimbul informațlilor meteorologice operaționale trebuie să fie agreat bilateral între administrațiile meteorologice aeronautice, cu acordul autorităților meteorologice aeronautice și trebuie să fie notificat corespunzător către Biroul OACI pentru Europa pentru amendarea corespunzătoare a EUR-ANP. 11.2 Utilizarea mijloacelor de comunicații ale serviciului fix aeronautic - Buletine meteorologice în format alfanumeric 11.2.1 Buletinele meteorologice conținând informații meteorologice operaționale pentru a fi transmise prin intermediul serviciului fix aeronautic trebuie să fie emise de către centrul, biroul meteorologic aeronautic sau de stația meteorologică aeronautică corespunzătoare. Buletinele meteorologice ce conțin informații meteorologice operaționale care sunt autorizate să fie transmise prin intermediul serviciului fix aeronautic, precum și prioritățile și indicativele de prioritate relevante, sunt specificate în procedurile PIAC-CNS, potrivit prevederilor Anexei 1 O (OACI), Volumul 11, Capitolul 4. MINISTERUL TRANSPORTURILOR, CONSTRUCȚIILOR ȘI TURISMULUI Reglementări Aeronautice Civile Române RACR-ASMET Capitolul 11 11.2.2 Ori de câte ori este posibil, schimbul informațiilor meteorologice operaționale trebuie făcut în buletine compacte ce conțin același tip de informații meteorologice. 11.2.3 Buletinele meteorologice necesare pentru transmiterea programată la ore fixe trebuie să fie completate regulat și la momentele prestabilite ale programării. Buletinele de mesaje METAR trebuie să fie disponibile pentru transmitere, nu mai târziu de 5 minute după momentul efectuării observației. Buletinele de mesaje TAF transmise pe plan internațional în mod regulat trebuie să fie disponibile pentru transmitere cu cel puțin 30 minute înaintea intrării lor în valabilitate, pentru mesajele TAF valabile pentru 9 ore și cu cel puțin 6½ oră înaintea intrării lor în valabilitate, pentru mesajele TAF valabile pentru 18 ore. 11.2.4 Buletinele meteorologice conținând informații meteorologice operaționale pentru a fi transmise prin intermediul serviciului fix aeronautic trebuie să aibă un antet compus din următoarele elemente: a) o grupă de identificare din patru litere și două cifre; b) indicatorul OACI de localizare din patru litere corespunzător poziției geografice a biroului meteorologic emitent sau responsabil de alcătuirea buletinului meteorologic; c) o grupă dată-oră; și d) dacă este necesar, un indicator din trei litere. Specificații detaliate despre forma și conținutul antetului figurează în Manualul sistemului mondial de telecomunicații (OMM), Volumul I; de asemenea, sunt menționate în Manualul de practici în domeniul meteorologiei aeronautice (Doc. 8896, OACI). Indicatorii OACI de localizare sunt precizați în Doc. 7910 --­ Indicatori de localizare. 11.2.5 Buletinele meteorologice care conțin informații meteorologice operaționale ce sunt transmise prin rețeaua serviciului fix de telecomunicații aeronautice (AFTN) trebuie să fie conținute în partea de text a formei de mesaj AFTN. 11.3 Utilizarea mijloacelor de comunicații ale serviciului fix aeronautic - Produsele sistemului mondial de prognoze de zonă 11.3.1 Administrația meteorologică aeronautică trebuie să asigure recepționarea produselor sistemului mondial de prognoze de zonă transmise utilizând tehnici de comunicații de date binare. Mijloacele de distribuție pentru produsele sistemului mondial de prognoze de zonă trebuie să garanteze disponibilitatea acestor produse pentru a răspunde necesităților operaționale. RACR-ASMET MINISTERUL TRANSPORTURILOR, CONSTRUCȚIILOR ȘI TURISMULUI Capitolul 11 Reglementări Aeronautice Civile Române 11.3.2 Facilitățile de comunicații utilizate pentru recepționarea produselor sistemului mondial de prognoze de zonă trebuie să fie servicial fix aeronautic . 11.3.3 Hărțile WAFS trebuie să fie disponibile către utilizatori: a) cu 7 ore înainte de intrarea în vigoare, pentru zborurile în regiunea EUR și zona Mediteraneană; b) cu 9 ore înainte de intrarea în vigoare , pentru zborurile din regiunea EUR către alte regiuni; 11 .3.4 Atunci când produsele sistemului mondial de prognoze de zonă sunt distribuite sub formă de hartă, calitatea hărților recepționate trebuie să permită reproducerea într-o formă suficient de lizibilă în documentația de zbor și pentru planificarea zborurilor. Hărțile recepționate trebuie să fie lizibile în peste 95% din suprafața lor. 11.3.5 Transmisiile trebuie efectuate astfel încât să se asigure că întreruperea lor să nu depășește 1O minute pe o perioadă de 6 ore . 11.3.6 Buletinele meteorologice conținand produse WAFS în formă digitală care sunt transmise prin mijloacele serviciilor fixe aeronautice trebuie să conțină un antet în conformitate cu paragraful 11.2.4 . 11.3.7 Amendamentele la hărțile WAFS furnizate pentru documentația de zbor trebuie să fie emise ca mesaje în limbaj clar abreviat transmise pe AFTN sau alte circuite de comunicație, cât mai curând posibil, utilizând aceleași mijloace de telecomunicații ca și cele utilizate pentru transmiterea hărților originale. 11.4 Utilizarea mijloacelor de comunicații ale serviciului mobil aeronautic 11.4.1 Conținutul și formatul informațiilor meteorologice transmite către și de la aeronavele în zbor trebuie să fie în conformitate cu prevederile prezentei reglementări . 11.4.2 Conținutul buletinului meteorologic transmis prin intermediul serviciului mobil aeronautic trebuie să rămână neschimbat în raport cu buletinul de origine. 11.5 Utilizarea mijloacelor de comunicații ale serviciului aeronautic prin legătură de date - conținutul emisiunilor D-VOLMET 11.5.1 0-VOLMET trebuie să conțină mesaje actuale METAR și SPECI împreună cu prognozele de aterizare TREND, în cazul în care sunt disponibile, mesaje TAF, MINISTERUL TRANSPORTURILOR, CONSTRUCȚIILOR ȘI TURISMULUI Reglementări Aeronautice Civile Române RACR-ASMET Capitolul 11 SIGMET, rapoarte speciale din zbor care nu au fost înlocuite de SIGMET și informații AIRMET, în cazul în care sunt disponibile. Cerințele pentru furnizarea mesajelor METAR și SP _ ECI pot fi îndeplinite de serviciul de infrmare a zborurilor prin legătură de date (D-FIS), aplicația numită ,,Serviciul de legături de date - mesaj meteorologic regulat de aerodrom (D­ METAR)"; cerințele pentru furnizarea mesajelor TAF pot fi îndeplinite prin O­ FIS, aplicația numită ăServiciul de legături de date - prognoză de aerodrom (D­ TAF)"; și cerințele pentru furnizarea mesajelor SIGMET și AIRMET pot fi îndeplinite prin 0-FIS, aplicația numită ăServiciul de legături de date - SIGMET {D-SIGMET)". Detalii cu privire la aceste servicii de legături de date sunt precizate în Manualul aplicațiilor pentru legături de date pentru serviciile de trafic aerian, Doc. 9694. 11.5.2 Aerodromurile pentru care sunt disponibile mesaje METAR, SPECI și TAF pentru a fi transmise prin legătură de date către aeronava în zbor sunt stabilite prin acord regional de navigație aeriană. 11.5.3 Regiunile de informare a zborurilor pentru care sunt disponibile mesaje SIGMET și AlRMET pentru a fi transmise prin legătură de date către aeronava în zbor sunt stabilite prin acord regional de navigație aeriană. 11.5.4 Mesajele METAR, SPECI, TAF, SIGMET și AIRMET transmise prin legătură de date către aeronava în zbor trebuie să fie ultimele disponibile. 11.5.5 Mesaju! TAF inclus în D-VOLMET trebuie să fie amendat în consecință pentru a asigura că prognoza transmisă către aeronava în zbor reprezintă ultima opinie a unității meteorologice responsabile cu emiterea acestuia. 11.5.6 În cazul în care nici un mesaj SIG_MET nu este disponibil pentru regiunea de informare a zborurilor, indicația ăNIL SIGMET" trebuie să fie inclusă în 0- VOLMET. 11.5.7 Conținutul și formatul mesajelor de observații, prognoză și informații SIGMET și AIRMET incluse în 0-VOLMET trebuie să fie în conformitate cu prevederile prezentei reglementări. 11.6 Utilizarea serviciului de emisie a informațiilor aeronautice - conținutul emisiunilor VOLMET 11.6.1 Emisiunile VOLMET continue, utilizând în mod normal frecvențe foarte înalte (VHF), trebuie să conțină mesaje actuale de observații de aerodrom, cu prognoza de aterizare TREND, atunci când este disponibilă.

T A R I F E L E

aplicate pentru publicațiile prevăzute de lege a fi inserate în Monitorul Oficial al României începând cu 1 ianuarie 2006

1. 1.1. Ordine ale miniștrilor, precizări, instrucțiuni, criterii, norme metodologice emise de organe ale administrației publice și de alte instituții publice, 49 lei/pag. de manuscris care nu sunt prevăzute de Constituție, republicată, în art. 78, 100, 108, 115 și 147 1.2. Deciziile pronunțate de Secțiile Unite ale Înaltei Curți de Casație și Justiție 49 lei/pag. de manuscris 2. MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a III-a 2.1. Pierderi de acte, sigilii, ștampile, ciocane silvice 12 lei/act 2.2. Schimbări de nume 12 lei/act 2.3. Citații emise de instanțele judecătorești 12 lei/ /act 2.4. Citații la care numărul persoanelor citate este mai mare de unu 12 lei/act + 0,25/cuvânt 2.5. Publicarea ordonanței judecătoriei privind pierderea, sustragerea sau distrugerea cecului ca instrument de plată, 65 lei/pag. de manuscris a cambiei și a biletului la ordin 2.6. Acte procedurale ale instanțelor judecătorești, a căror publicare este prevăzută de lege 65 lei/pag. de manuscris 2.7. Extras-cerere pentru dobândirea sau renunțarea la cetățenia română 75 lei/anunț 2.8. Concursuri pentru ocuparea de posturi didactice în învățământul superior și a posturilor vacante de funcționari publici 65 lei/pag. de manuscris 2.9. Anunțuri privind concursul de admitere la Institutul Național al Magistraturii, la examenul de capacitate pentru magistrații 65 lei/pag. de manuscris și procurorii stagiari, pentru personalul de specialitate juridică asimilat judecătorilor și procurorilor din Ministerul Justiției și Institutul de Criminologie, precum și pentru locurile vacante de magistrați, magistrați-asistenți la Înalta Curte de Casație și Justiție, executori judecătorești și notari publici 2.10. Anunțuri privind concursul pentru posturile vacante de manager economic și celelalte posturi vacante de personal ale curților de apel; tribunalelor, 65 lei/pag. de manuscris Parchetului Național Anticorupție, Ministerului Public și Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, 2.11. Anunțuri privind data la care au loc adunările generale ale judecătorilor și procurorilor, precum și perioada 65 lei/pag. de manuscris de depunere a propunerilor de candidaturi pentru Consiliul Superior al Magistraturii (C.S.M.) 2.12. Publicarea ordonanței de clasare a comisiei de cercetare a averilor sau a hotărârii irevocabile a instanței judecătorești, 65 lei/pag. de manuscris prin care se constată că proveniența bunurilor este justificată 2.13. Publicarea declarațiilor de avere potrivit legii 49 lei/pag. de manuscris 2.14. Publicarea raportului propriu al Consiliului Superior al Magistraturii și a raportului privind starea justiție 49 lei/pag. de manuscris 2.15. Publicarea rapoartelor periodice de activitate a autorităților publice 49 lei/pag. de manuscris 2.16. Bilanțuri de ocupare a forței de muncă pe județe și la nivel național 49 lei/pag. de manuscris 2.17. Publicarea listei donatorilor și a donațiilor făcute partidelor politice 5 lei/rând tabel 2.18. Publicarea raportului de venituri și cheltuieli electorale ale partidelor 49 lei/pag. de manuscris + 5 lei/rând tabel 2.19. Alte publicații cu prezentare tabelară 5 lei/rând tabel 2.20. Alte acte a căror publicare este prevăzută de lege 0,25 lei/cuvânt 3. MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a IV-a 3.1. Publicarea în extras sau integral a încheierilor judecătorului delegat de autorizare a constituirii societăților comerciale și de înmatriculare a acestora 31,5 lei/pag. de manuscris 3.2. Alte hotărâri judecătorești prevăzute de lege 75 lei/pag. de manuscris 3.3. Publicarea proiectului de fuziune sau divizare 87,5 lei/pag. de manuscris 3.4. Bilanțuri și conturi de profit și pierdere (anunțuri-extras) 79,5 lei/anunț 3.5. Bilanțuri ale băncilor 87,5 lei/pag. de manuscris 3.6. Acte adiționale 87,5 lei/pag. de manuscris 3.7. Publicarea dispozitivului hotărârii definitive de excludere a unui asociat (S.N.C., S.C.S., S.R.L.), precum 40 lei/anunț și a hotărârii de declarare a nulității unei societăți comerciale 3.8. Alte publicații ale agenților economici, sub formă de text, a căror publicare este prevăzută de lege (somații, convocări de adunări generale, 87,5 lei/pag. de manuscris hotărâri ale adunărilor generale, acte de numire a lichidatorilor, bilanțuri contabile ale lichidatorilor, raportul cenzorilor în caz de lichidare etc.) 3.9. Publicații cu prezentare tabelară 5 lei/rând tabel 3.10. Alte acte a căror publicare este prevăzută de lege 87,5 lei/pag. de manuscris 4. MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a V-a 4.1. Publicarea contractelor colective de muncă încheiate la nivel național și de ramură Tariful se calculează în funcție de numărul de pagini și de tirajul comandat 5. MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a VI-a 5.1. Publicarea anunțurilor de intenție, de participare și de atribuire, conform O.U.G. nr. 34/2006 49 lei/pag. de manuscris 5.2. Publicarea anunțului de participare la concesiune de lucrări/servicii, conform O.U.G. nr. 34/2006 49 lei/pag. de manuscris 5.3. Publicarea anunțurilor de licitație/negociere directă și de atribuire a contractului de concesionare de bunuri, conform O.U.G. nr. 54/2006 49 leipag. de manuscris 5.4. Publicarea anunțului de licitație publică deschisă pentru delegarea gestiunii serviciilor publice de salubrizare a localităților prin concesiune 49 lei/pag. de manuscris 5.5. Publicarea anunțului de licitație publică deschisă privind organizarea și funcționarea serviciilor publice de administrare a domeniului public 49 lei/pag. de manuscris și privat de interes local 5.6. Publicarea anunțului de licitație publică deschisă pentru delegarea gestiunii serviciilor publice de alimentare cu apă și canalizare 5.7. Alte acte a căror publicare este prevăzută de lege 49 lei/pag. de manuscris 6. MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a VII-a 6.1. Încheierea judecătorului delegat de înmatriculare în registrul comerțului a societății cooperative, conform Legii nr. 1/2005 31,5 lei/pag. de manuscris 6.2. Hotărârea adunării generale și/sau actul adițional cuprinzând textul integral al clauzelor modificatoare 87,5 lei/pag. de manuscris 6.3. Hotărârea judecătorească irevocabilă de anulare a hotărârii adunării generale 40 lei/anunț 6.4. Hotărârea adoptată de adunarea generală a membrilor cooperatori prin care se aprobă situația financiară anuală 87,5 lei/pag. de manuscris 6.5. Hotărârea adunării generale pentru majorarea capitalului social, numai dacă majorarea este mai mare de 10% 87,5 lei/pag. de manuscris 6.6. Proiectul de fuziune sau de divizare, vizat de judecătorul delegat, integral sau în extras 87,5 lei/pag. de manuscris 6.7. Actul modificator al actului constitutiv al societății cooperative absorbante, vizat de judecătorul delegat 87,5 lei/pag. de manuscris 6.8. Actul de dizolvare a societății 87,5 lei/pag. de manuscris 6.9. Actul de numire a lichidatorilor, precum și orice alt act care ar aduce schimbări în persoana acestora 87,5 lei/pag. de manuscris

Tarifele de publicare cuprind T.V.A. în cotă de 19%.

P R E Ț U R I L E

publicațiilor legislative pentru anul 2006

— pe suport tradițional —

Valoarea Valoarea

crt. anual — lei noi —

Nr. Denumirea publicației abonamentului abonamentului trimestrial

— lei noi — Trim. I Trim. II Trim. III Trim. IV 1. Monitorul Oficial, Partea I, în limba română 1.480 370,00 370,00 370,00 370,00 2. Monitorul Oficial, Partea I, în limba română, numere bis*) 250 — — — — 3. Monitorul Oficial, Partea I, în limba maghiară 1.140 285,00 285,00 285,00 285,00 4. Monitorul Oficial, Partea a II-a 1.700 425,00 425,00 425,00 425,00 5. Monitorul Oficial, Partea a III-a 370 92,50 92,50 92,50 92,50 6. Monitorul Oficial, Partea a IV-a 1.540 385,00 385,00 385,00 385,00 7. Monitorul Oficial, Partea a VI-a 1.420 355,00 355,00 355,00 355,00 8. Monitorul Oficial, Partea a VII-a 460 115,00 115,00 115,00 115,00 9. Colecția Legislația României 375 93,75 93,75 93,75 93,75 10. Colecția de hotărâri ale Guvernului și alte acte normative 620 155,00 155,00 155,00 155,00 11. Repertoriul actelor normative 117 — — — — 12. Decizii ale Curții Constituționale 100 — — — — 13. Ediții trilingve 350 — — — —

*) Cu excepția numerelor bis în care se publică acte cu un volum extins și care interesează doar un număr restrâns de utilizatori.

Toate publicațiile Regiei Autonome îMonitorul Oficial“ sunt purtătoare de T.V.A. în cotă de 9%, aceasta fiind inclusă în prețul de abonament.

Pentru siguranța clienților, abonamentele la publicațiile Regiei Autonome îMonitorul Oficial“ se pot efectua prin următorii difuzori:

u COMPANIA NAȚIONALĂ îPOȘTA ROMÂNĂ“ — S.A. — prin oficiile sale poștale

u RODIPET — S.A. — prin toate filialele

u INTERPRESS SPORT — S.R.L. — București, str. Hristo Botev nr. 6 (telefon/fax: 313.85.07; 313.85.08; 313.85.09)

u PRESS EXPRES — S.R.L. — Otopeni, str. Flori de Câmp nr. 9 (telefon/fax: 221.05.37; 0745.133.712)

u M.T. PRESS IMPEX — S.R.L. — București, bd. Basarabia nr. 256 (telefon/fax: 255.48.15; 255.48.16)

u INFO EUROTRADING — S.A. — București, Splaiul Independenței nr. 202A (telefon: 316.30.57, fax: 316.30.58)

u ACTA LEGIS — S.R.L. — București, str. Banul Udrea nr. 10, (telefon/fax: 411.91.79)

u CURIER PRESS — S.A. — Brașov, str. Traian Grozăvescu nr. 7 (telefon/fax: 0268/47.05.96)

u MIMPEX — S.R.L. — Hunedoara, str. Ion Creangă nr. 2, bl. 2, ap. 1 (telefon/fax: 0254/71.92.43)

u CALLIOPE — S.R.L. — Ploiești, str. Candiano Popescu nr. 36 (telefon/fax: 0244/51.40.52, 0244/51.48.01)

u ART ADVERTISING — S.R.L. — Râmnicu Vâlcea, str. Regina Maria nr. 7, bl. C1, sc. C, mezanin II

(tel. 0250/73.54.75, 0744.50.90.99)

u ZIRKON MEDIA — S.R.L. — București, str. Călin Ottoi nr. 29

(tel. 250.52.77, 250.22.94, fax 250.56.30)