Convenția din 24 ianuarie 2006
între România și Spania în domeniul securității sociale
prezumat în vigoare
România și Spania, denumite în continuare părți contractante,
recunoscând legăturile de prietenie care unesc cele două state,
hotărâte să coopereze în domeniul securității sociale,
au convenit asupra următoarelor:
Titlul I Dispoziții generale
Articolul 1
Definiții
1. Pentru aplicarea Convenției dintre România și Spania în domeniul securității sociale, denumită în continuare convenție, expresiile și termenii enumerați în continuare au următoarea semnificație:
a) legislație - desemnează legile, reglementările și alte dispoziții din domeniul securității sociale, prevăzute la art. 2, în vigoare pe teritoriul fiecărei părți contractante;
b) autoritate competentă - pentru România: Ministerul Muncii, Solidarității Sociale și Familiei și Ministerul Sănătății; pentru Spania: Ministerul Muncii și Afacerilor Sociale;
c) instituție - organismul sau autoritatea responsabilă cu aplicarea legislației prevăzute la art. 2;
d) instituție competentă - instituția responsabilă cu recunoașterea dreptului și/sau cu plata prestațiilor, conform legislației fiecărei părți contractante;
e) organism de legătură - organismul de coordonare și informare între instituțiile ambelor părți contractante, care intervine în aplicarea prezentei convenții și îi informează pe cei interesați asupra drepturilor și obligațiilor ce decurg din aceasta;
f) lucrător - orice persoană care este sau a fost asigurată, în baza legislației oricăreia dintre părțile contractante, ca o consecință a desfășurării în prezent sau în trecut a unei activități în interesul altuia sau în interes propriu;
g) membri de familie - persoanele recunoscute ca atare de legislația aplicabilă a fiecărei părți contractante;
h) domiciliu - locul de ședere obișnuită;
i) reședință - locul de ședere temporară;
j) perioadă de asigurare - perioadele de contribuție sau perioadele asimilate, în conformitate cu legislația fiecărei părți contractante;
k) asistență medicală - prestațiile în natură acordate în scopul menținerii sau restabilirii sănătății în caz de boală, maternitate sau accident, în conformitate cu legislațiile menționate la art. 2;
l) prestații și pensii - toate prestațiile și pensiile în bani, prevăzute de legislațiile menționate la art. 2, precum și majorările, revalorizările, completările și suplimentele acestora;
m) prestații necontributive - prestațiile care nu depind de perioadele de asigurare și care sunt condiționate de nivelul veniturilor.
2. Ceilalți termeni și celelalte expresii utilizate în prezenta convenție au semnificația care le este atribuită de legislația aplicabilă.
Articolul 2
Câmpul material de aplicare
1. Prezenta convenție se va aplica:
A. pentru România, legislației privind:
a) asistența medicală în caz de boală obișnuită și maternitate;
b) asistența medicală în caz de boală profesională și accidente de muncă;
c) indemnizații pentru incapacitate temporară de muncă determinată de boală obișnuită sau de accidente în afara muncii, de boli profesionale și accidente de muncă;
d) indemnizații de maternitate;
e) indemnizații pentru creșterea copilului și îngrijirea copilului bolnav;
f) pensii pentru limită de vârstă, pensii anticipate, pensii de invaliditate, pensii de urmaș;
g) ajutoare de deces;
h) alocația de stat pentru copii;
i) indemnizații de șomaj.
B. pentru Spania, legislației privind prestațiile sistemului spaniol de securitate socială, cu excepția regimurilor funcționarilor publici, civili și militari, care se referă la:
a) asistența medicală în cazuri de boală obișnuită sau profesională, accidente de muncă sau în afara muncii și maternitate;
b) prestații pentru incapacitate temporară în cazul bolilor obișnuite și al accidentelor în afara muncii;
c) prestații de maternitate și legate de riscurile pe durata sarcinii;
d) prestații pentru incapacitate permanentă, pensii pentru limită de vârstă și pensii de urmaș;
e) alocație de deces;
f) prestații familiale, cu plata periodică, pentru copii aflați în îngrijire;
g) prestații pentru accidente de muncă și boli profesionale;
h) prestații în caz de șomaj.
2. Prezenta convenție se va aplica și legislației care, în viitor, completează sau modifică legislația prevăzută la paragraful 1.
3. Prezenta convenție se va aplica legislației care va institui un nou regim sau o nouă schemă de securitate socială, dacă părțile contractante convin astfel.
Articolul 3
Câmpul personal de aplicare
Prezenta convenție se va aplica lucrătorilor care sunt sau au fost supuși legislațiilor prevăzute la art. 2, în una sau în ambele părți contractante, precum și membrilor lor de familie și urmașilor.
Articolul 4
Egalitatea de tratament
Cetățenii unei părți contractante, membrii lor de familie și urmașii vor fi supuși obligațiilor și vor putea beneficia de drepturile prevăzute de legislația de securitate socială pe teritoriul celeilalte părți contractante în aceleași condiții ca și cetățenii acesteia, sub rezerva dispozițiilor specifice prevăzute de prezenta convenție. Prezenta dispoziție se va aplica, de asemenea, și persoanelor care au statutul de refugiat, potrivit Convenției de la Geneva din 28 iulie 1951 referitoare la statutul refugiaților și Protocolului de la New York din 31 ianuarie 1967, precum și apatrizilor, potrivit Convenției referitoare la statutul apatrizilor de la New York din 28 septembrie 1954, care au domiciliul pe teritoriul uneia dintre părțile contractante, precum și membrilor lor de familie și urmașilor.
Articolul 5
Totalizarea perioadelor de asigurare
1. Dacă legislația uneia dintre părțile contractante condiționează dobândirea, menținerea sau recuperarea dreptului la prestații de îndeplinirea unor perioade determinate de asigurare, instituția competentă va lua în calcul în acest sens, dacă este necesar, perioadele de asigurare realizate conform legislației celeilalte părți contractante, ca și cum ar fi perioade realizate conform legislației primei părți contractante, cu condiția ca acestea să nu se suprapună.
2. Dacă pentru recunoașterea drepturilor la prestații trebuie efectuată totalizarea perioadelor de asigurare realizate conform legislațiilor ambelor părți contractante, se vor aplica următoarele reguli:
a) Dacă o perioadă de asigurare obligatorie coincide cu o perioadă de asigurare facultativă sau asimilată, se va lua în considerare perioada de asigurare obligatorie.
b) Dacă două perioade de asigurare facultativă, recunoscute în ambele părți contractante, coincid, fiecare parte contractantă va lua în considerare perioada de asigurare facultativă realizată pe teritoriul său.
c) Dacă o perioadă de asigurare facultativă recunoscută de o parte contractantă coincide cu o perioadă de asigurare asimilată recunoscută de cealaltă parte contractantă, se va lua în considerare perioada de asigurare facultativă.
d) Dacă nu este posibil să se determine precis perioada de timp în care anumite perioade de asigurare au fost realizate în una dintre părțile contractante, se va considera că aceste perioade de asigurare nu se suprapun cu perioadele de asigurare realizate în cealaltă parte contractantă.
3. Dacă admiterea la asigurarea facultativă sau continuarea asigurării facultative este condiționată de realizarea unor perioade de asigurare anterioare, perioadele de asigurare realizate de către lucrător conform legislației uneia dintre părțile contractante se vor totaliza, dacă este necesar, cu perioadele de asigurare realizate conform legislației celeilalte părți contractante, cu condiția ca acestea să nu se suprapună.
Articolul 6
Prestații cu caracter necontributiv
1. Prestațiile necontributive prevăzute la art. 2 se vor recunoaște de fiecare parte contractantă cetățenilor celeilalte părți contractante, în conformitate cu propria legislație.
2. Pentru acordarea de prestații necontributive, fiecare parte contractantă va lua în considerare numai perioadele de domiciliu pe teritoriul acelei părți contractante.
Articolul 7
Menținerea drepturilor dobândite și plata prestațiilor în străinătate
1. Dacă prezenta convenție nu prevede altfel, prestațiile și pensiile nu vor fi supuse reducerii, modificării, suspendării sau încetării datorită faptului că beneficiarul are domiciliul sau reședința pe teritoriul celeilalte părți contractante și se vor plăti pe acest teritoriu.
2. Dispozițiile paragrafului precedent nu se vor aplica prestațiilor în caz de incapacitate temporară de muncă și nici prestațiilor necontributive a căror acordare depinde de domiciliu.
3. Pensiile acordate conform dispozițiilor prezentei convenții beneficiarilor care au domiciliul într-un stat terț vor fi plătite, luându-se în considerare prevederile paragrafelor precedente, în aceleași condiții și în aceeași măsură ca și propriilor cetățeni care au domiciliul în acest stat terț.
Titlul II Dispoziții referitoare la legislația aplicabilă
Articolul 8
Regulă generală
Lucrătorii cărora li se aplică prezenta convenție vor fi supuși doar legislației părții contractante pe al cărei teritoriu își exercită activitatea, sub rezerva dispozițiilor art. 9.
Articolul 9
Reguli speciale și excepții
În ceea ce privește dispozițiile art. 8, se stabilesc următoarele reguli speciale și excepții:
a) Lucrătorul angajat al unei întreprinderi al cărei sediu se află pe teritoriul uneia dintre părțile contractante, detașat de respectiva întreprindere pe teritoriul celeilalte părți contractante pentru desfășurarea unor activități cu caracter temporar, va rămâne supus legislației primei părți contractante, dacă durata previzibilă a activității pentru care a fost detașat nu depășește 3 ani și dacă nu a fost trimis pentru a înlocui o persoană a cărei perioadă de detașare a expirat.
b) Dacă durata activității la care se referă lit. a), datorită unor circumstanțe imprevizibile, depășește 3 ani, lucrătorul va continua să fie supus legislației primei părți contractante pentru o nouă perioadă, care nu va depăși 2 ani, cu condiția ca autoritatea competentă a celei de-a doua părți contractante sau organismul desemnat să fie de acord cu aceasta.
c) Lucrătorul independent care își desfășoară în mod obișnuit activitatea pe teritoriul părții contractante unde este asigurat și care începe să desfășoare o activitate de același fel pe teritoriul celeilalte părți contractante va continua să fie supus legislației primei părți contractante, cu condiția ca durata previzibilă a activității să nu depășească 3 ani.
d) Dacă durata activității la care se referă lit. c), datorită unor circumstanțe imprevizibile, depășește 3 ani, lucrătorul independent va continua să fie supus legislației primei părți contractante pentru o nouă perioadă, care nu va depăși 2 ani, cu condiția ca autoritatea competentă a celei de-a doua părți contractante sau organismul desemnat să-și dea acordul.
e) Personalul itinerant al întreprinderilor de transport aerian și terestru care își desfășoară activitatea pe teritoriul ambelor părți contractante va fi supus legislației părții contractante pe al cărei teritoriu își are sediul întreprinderea.
f) Lucrătorul angajat care își desfășoară activitatea la bordul unei nave va fi supus legislației părții contractante sub al cărei pavilion se află nava. Cu toate acestea, dacă lucrătorul este remunerat pentru această activitate de către o întreprindere cu sediul sau de către o persoană care are domiciliul pe teritoriul celeilalte părți contractante, acesta va fi supus legislației acestei părți contractante, dacă are domiciliul pe teritoriul acesteia. Întreprinderea sau persoana care plătește remunerația va fi considerată angajator în ceea ce privește aplicarea respectivei legislații. Lucrătorii angajați pentru activități de încărcare, descărcare, reparații de nave și servicii de supraveghere în port vor fi supuși legislației părții contractante pe al cărei teritoriu se află portul.
g) Membrilor misiunilor diplomatice și oficiilor consulare li se vor aplica dispozițiile Convenției de la Viena cu privire la relațiile diplomatice din 18 aprilie 1961 și ale Convenției de la Viena cu privire la relațiile consulare din 24 aprilie 1963.
h) Membrii personalului administrativ și tehnic și membrii personalului de serviciu al misiunilor diplomatice și oficiilor consulare ale fiecărei părți contractante, precum și personalul aflat în serviciul privat al membrilor acestora vor putea opta pentru aplicarea legislației oricărei părți contractante, dacă sunt cetățeni ai statului acreditant sau dacă au fost supuși legislației acestui stat. Opțiunea se va exercita într-o perioadă de 3 luni de la intrarea în vigoare a prezentei convenții sau, după caz, în primele 3 luni care urmează datei de începere a activității pe teritoriul statului acreditar.
i) Funcționarii publici ai unei părți contractante, alții decât cei la care se referă lit. g), care se află pe teritoriul celeilalte părți contractante, vor rămâne supuși legislației părții contractante în a cărei administrație sunt angajați.
j) Persoanele trimise de una dintre părțile contractante în misiuni de cooperare pe teritoriul celeilalte părți contractante vor rămâne supuse legislației de securitate socială a părții contractante trimițătoare, cu excepția situației în care se dispune altfel în acordurile de cooperare.
Articolul 10
Excepții de la dispozițiile art. 8 și 9
Autoritățile competente ale ambelor părți contractante sau organismele desemnate de acestea pot conveni și alte excepții de la dispozițiile art. 8 și 9, în interesul unor persoane sau al unor categorii de persoane.
Titlul III Dispoziții privind asistența medicală, prestații și pensii
Capitolul I Asistența medicală
Articolul 11
Prestații de asistență medicală în caz de reședință
1. Lucrătorul care îndeplinește condițiile cerute de legislația uneia dintre părțile contractante, pentru a avea dreptul la prestații de asistență medicală și a cărui stare de sănătate necesită imediat acordarea prestațiilor atunci când se află temporar pe teritoriul celeilalte părți contractante, va beneficia de aceste prestații conform legislației pe care o aplică instituția competentă. Aceste prestații vor fi acordate de către instituția părții contractante în care se află, în conformitate cu modalitățile și dispozițiile legislației sale și pe cheltuiala instituției competente.
2. Dispozițiile paragrafului anterior vor fi, de asemenea, aplicabile și membrilor de familie ai lucrătorilor care au dreptul la asistență medicală în conformitate cu legislația aplicabilă.
Articolul 12
Prestații de asistență medicală în cazurile prevăzute la art. 9
1. Lucrătorii la care se referă art. 9 și care îndeplinesc condițiile cerute de legislația părții contractante căreia îi sunt supuși vor beneficia, pe perioada în care își desfășoară activitatea pe teritoriul celeilalte părți contractante, de prestații de asistență medicală acordate de către instituția acestei ultime părți contractante, în conformitate cu modalitățile și dispozițiile legislației sale și pe cheltuiala instituției competente.
2. Dispozițiile paragrafului anterior vor fi, de asemenea, aplicabile și membrilor de familie ai acestor lucrători care îi însoțesc și care au dreptul la asistență medicală în orice împrejurare care necesită respectiva asistență, atunci când au, legal, reședința sau domiciliul pe teritoriul părții contractante în care lucrătorul își exercită activitatea sa profesională.
Articolul 13
Asistența medicală pentru membrii de familie ai lucrătorilor
Membrii de familie ai unui lucrător asigurat în una dintre părțile contractante, care au domiciliul pe teritoriul celeilalte părți contractante, vor beneficia de asistența medicală acordată de instituția locului de domiciliu, conform procedurilor și modalităților prevăzute de legislația aplicabilă, și pe cheltuiala instituției competente, în măsura în care nu au dreptul la aceasta în baza legislației părții contractante pe teritoriul căreia își au domiciliul.
Articolul 14
Asistența medicală pentru pensionari și membrii de familie ai acestora
1. Titularul unei pensii acordate conform legislațiilor ambelor părți contractante va primi asistență medicală de la instituția locului de domiciliu, conform legislației pe care aceasta o aplică și pe cheltuiala sa. Aceeași dispoziție se aplică și membrilor de familiei ai pensionarului care au dreptul la această asistență medicală.
2. Titularul unei pensii acordate doar conform legislației unei părți contractante va primi asistența medicală dacă are domiciliul pe teritoriul celeilalte părți contractante. Asistența medicală va fi acordată titularului și membrilor săi de familie, care își au domiciliul pe teritoriul celeilalte părți contractante, de către instituția locului de domiciliu, conform legislației pe care aceasta o aplică și pe cheltuiala instituției competente.
Articolul 15
Rambursarea cheltuielilor pentru asistența medicală
Cheltuielile pentru asistența medicală acordată de către instituția unei părți contractante în numele și pe cheltuiala instituției competente a celeilalte părți contractante, în aplicarea articolelor prezentului capitol, vor fi rambursate în euro conform modalității și procedurilor stabilite în Aranjamentul administrativ.
Articolul 16
Acordarea de proteze și de alte dispozitive importante și tratamente de reabilitare
Acordarea de către instituția locului de domiciliu sau de reședință de proteze, orteze și alte dispozitive medicale, a căror listă figurează în Aranjamentul administrativ prevăzut la art. 34, precum și tratamentele de reabilitare vor fi supuse autorizării instituției competente, cu excepția cazurilor de urgență absolută sau a cazurilor stabilite prin Aranjamentul administrativ.
Capitolul II
Prestații pentru incapacitate temporară, maternitate și risc pe durata sarcinii, indemnizații pentru incapacitate temporară de muncă, de maternitate și indemnizații pentru creșterea copilului și îngrijirea copilului bolnav
Articolul 17
Recunoașterea dreptului
Prestațiile pentru incapacitate temporară ca urmare a unei boli obișnuite sau a unui accident în afara muncii, pentru maternitate și risc pe durata sarcinii, indemnizațiile pentru incapacitate temporară de muncă, de maternitate, precum și indemnizațiile pentru creșterea copilului și îngrijirea copilului bolnav vor fi acordate de către instituția competentă a părții contractante a cărei legislație îi este aplicabilă lucrătorului.
Capitolul III Prestații în caz de incapacitate permanentă, bătrânețe și urmași
Articolul 18
Determinarea dreptului și calculul prestațiilor
Lucrătorul care a fost supus legislației uneia sau alteia dintre părțile contractante va avea dreptul la prestațiile prevăzute în acest capitol, în condițiile următoare:
1. Instituția competentă a fiecărei părți contractante va determina dreptul și va calcula prestația, luând în considerare numai perioadele de asigurare recunoscute conform legislației acestei părți contractante.
2. De asemenea, instituția competentă a fiecărei părți contractante va determina drepturile la prestații totalizând perioadele de asigurare realizate conform legislației ambelor părți contractante. Pentru calcularea sumei de plată, atunci când totalizarea dă dreptul la prestație, se vor aplica următoarele reguli:
a) se va determina cuantumul prestației la care cel îndreptățit ar fi avut dreptul, ca și cum toate perioadele de asigurare ar fi fost realizate conform propriei legislații (pensie teoretică);
b) partea de prestație se va stabili aplicându-se la pensia teoretică aceeași proporție existentă între perioada de asigurare realizată conform legislației acestei părți contractante și totalitatea perioadelor de asigurare realizate conform legislației ambelor părți contractante (pensia pro rata temporis);
c) dacă legislația uneia dintre părțile contractante prevede o durată maximă a perioadelor de asigurare pentru recunoașterea unei prestații complete, instituția competentă a acestei părți contractante va lua în considerare, pentru calcularea pensiei, doar perioadele de asigurare realizate conform legislației celeilalte părți contractante necesare pentru acordarea unei prestații complete. Dispoziția precedentă nu se aplică pentru prestațiile al căror cuantum, potrivit legislației interne a fiecăreia dintre părțile contractante, nu depinde de perioada de asigurare.
3. După determinarea drepturilor, conform dispozițiilor paragrafelor 1 și 2, instituția competentă a fiecărei părți contractante va recunoaște și va acorda persoanei interesate prestația cea mai favorabilă, independent de soluția adoptată de instituția competentă a celeilalte părți contractante.
Articolul 19
Sumele datorate în baza perioadelor de asigurare voluntară
Pentru calculul atât al pensiei teoretice, cât și al sumei efective a prestațiilor conform prevederilor art. 18 paragraful 2, se aplică regulile stabilite la art. 5.
Suma datorată efectiv, calculată conform prevederilor art. 18 paragraful 2, va crește corespunzător perioadelor de asigurare facultativă care nu au fost luate în considerare conform prevederilor art. 5 paragraful 2 lit. a). Această creștere se va calcula în funcție de legislația părții contractante în care s-au realizat perioade de asigurare facultativă.
Articolul 20
Perioade de asigurare mai mici de un an
1. Fără a lua în considerare prevederile art. 18 paragraful 2, dacă durata totală a perioadelor de asigurare realizate conform legislației unei părți contractante este mai mică de un an și, conform legislației acestei părți contractante, nu se dobândește dreptul la prestații, instituția respectivei părți contractante nu va fi obligată să acorde nicio prestație pentru perioada respectivă. Perioadele respective vor fi luate în considerare, dacă va fi necesar, de către instituția celeilalte părți contractante pentru recunoașterea dreptului și determinarea cuantumului pensiei conform propriei legislații, dar aceasta nu va aplica ceea ce s-a stabilit în art. 18 paragraful 2 lit. b).
2. Fără a lua în considerare prevederile paragrafului anterior, perioadele mai mici de un an recunoscute în ambele părți contractante vor putea fi totalizate de acea parte contractantă în care cel interesat îndeplinește condițiile pentru a avea dreptul la prestație.
Dacă dreptul există în ambele părți contractante, acesta se va recunoaște numai de către aceea în care cel în cauză a plătit ultimele contribuții. În aceste cazuri, pentru calcularea pensiei nu se vor aplica dispozițiile art. 18 paragraful 2 lit. b).
Articolul 21
Condiții specifice pentru recunoașterea dreptului la prestații
1. Dacă legislația unei părți contractante subordonează acordarea prestațiilor prevăzute în prezentul capitol condiției ca lucrătorul să fi fost supus legislației acestei părți contractante în momentul producerii evenimentului care determină acordarea prestației, această condiție se va considera îndeplinită dacă în momentul respectiv lucrătorul este asigurat în baza legislației celeilalte părți contractante sau în lipsa acesteia, când primește o prestație de la acea parte contractantă pe baza propriilor perioade de asigurare. Pentru recunoașterea pensiilor de urmaș se va lua în considerare, dacă este necesar, dacă persoana care generează dreptul era asigurată sau era pensionar, conform legislației celeilalte părți contractante.
2. Dacă legislația unei părți contractante condiționează dreptul la prestație de realizarea unor perioade de contribuții într-o perioadă determinată, imediat anterioară producerii evenimentului care determină prestația, această condiție se va considera îndeplinită dacă persoana îndreptățită le-a realizat în perioada imediat anterioară recunoașterii prestației în cealaltă parte contractantă.
3. Clauzele privind reducerea, suspendarea sau sistarea prestațiilor, prevăzute de legislația uneia dintre părțile contractante în cazul pensionarilor care desfășoară o activitate profesională, vor fi aplicate chiar dacă aceștia își exercită activitatea pe teritoriul celeilalte părți contractante.
Articolul 22
Aplicarea legislației spaniole
1. Instituția competentă va lua în considerare, în vederea stabilirii bazei de reglementare a prestațiilor, numai perioadele de asigurare realizate în conformitate cu propria legislație.
2. Pentru determinarea bazei de reglementare a prestațiilor, când se aplică prevederile art. 18 paragraful 2, se vor aplica următoarele reguli:
a) calculul pensiei teoretice spaniole se va face asupra bazei de cotizare reale a asiguratului din Spania, pe durata anilor imediat anteriori plății ultimei cotizații la securitatea socială spaniolă;
b) suma prestației va crește cu fiecare mărire și reevaluare, calculate pentru fiecare an posterior pentru pensiile de aceeași natură.
Articolul 23
Aplicarea legislației române
Pentru a stabili baza de calcul a pensiei, instituția competentă va lua în considerare punctajul mediu anual care se va determina, conform legislației române, în funcție de veniturile obținute și în baza cărora ar fi trebuit să se plătească sau s-au plătit, după caz, asigurările sociale.
Articolul 24
Calculul perioadelor de contribuții în regimuri speciale sau pentru anumite profesii
Dacă legislația uneia dintre părțile contractante condiționează dreptul la prestații sau acordarea acestora de realizarea unor perioade de asigurare într-o profesie supusă unui regim special ori într-o profesie sau loc de muncă determinat, perioadele realizate conform legislației celeilalte părți contractante vor fi luate în considerare pentru acordarea acestor prestații ori beneficii numai dacă vor fi fost realizate în cadrul unui regim de aceeași natură sau, în lipsa acestuia, în aceeași profesie ori, după caz, într-un loc de muncă similar. Dacă, luându-se în considerare perioadele astfel realizate, persoana respectivă nu îndeplinește condițiile necesare pentru a beneficia de o prestație acordată de un regim special, aceste perioade pentru acordarea prestațiilor vor fi luate în considerare în regimul general sau într-un alt regim special în care acelei persoane i s-ar putea acorda acest drept.
Articolul 25
Determinarea gradului de invaliditate
1. Pentru determinarea diminuării capacității de muncă a lucrătorului, cu efecte asupra acordării prestațiilor corespunzătoare de invaliditate, instituțiile competente ale fiecăreia dintre părțile contractante vor efectua o evaluare conform legislației pe care o aplică.
2. Pentru aplicarea dispozițiilor paragrafului anterior, instituțiile competente din fiecare parte contractantă vor lua în considerare informațiile medicale și datele administrative emise de către instituțiile părții contractante. Cu toate acestea, fiecare instituție competentă va putea să supună asiguratul unui control medical, la alegerea și pe cheltuiala sa.
Capitolul IV Prestații familiale pentru copilul aflat în întreținere
Articolul 26
Recunoașterea dreptului
1. Lucrătorul asigurat sau titularul unei pensii, în baza legislației uneia dintre părțile contractante și care are domiciliul pe teritoriul acestei părți contractante, va avea dreptul, pentru membrii săi de familie care au domiciliul împreună cu el, la prestațiile familiale prevăzute în legislația părții contractante în care se află asiguratul sau de la care primește pensie, aplicând toate efectele principiului egalității de tratament.
2. În cazul în care există dreptul la prestații în aceeași perioadă și pentru același membru de familie, conform legislațiilor ambelor părți contractante, va fi considerată competentă partea contractantă în care lucrătorul este asigurat sau aceea în care, pe baza legislației proprii, lucrătorului i se plătește o pensie.
3. Dacă aplicarea acestor reguli duce la drepturi concurente, prestațiile vor fi acordate numai de către partea contractantă pe al cărei teritoriu au reședința membrii de familie respectivi.
Capitolul V Ajutor de deces
Articolul 27
Recunoașterea dreptului la ajutor
1. Ajutorul de deces va fi acordat de instituția competentă a părții contractante a cărei legislație este aplicabilă lucrătorului sau pensionarului în momentul decesului.
2. În cazul decesului unui pensionar al ambelor părți contractante, care determină recunoașterea dreptului la ajutor în ambele părți contractante, acesta va fi recunoscut de către instituția competentă a părții contractante pe al cărei teritoriu pensionarul a avut domiciliul în momentul decesului. Dacă decesul are loc pe teritoriul unei terțe țări, recunoașterea dreptului la ajutor în caz de deces va reveni instituției competente a părții contractante unde pensionarul a fost asigurat ultima dată.
Capitolul VI Prestații de șomaj
Articolul 28
Determinarea dreptului
1. Dacă legislația unei părți contractante condiționează dobândirea, menținerea, restabilirea sau durata drepturilor la prestații de realizarea unor perioade determinate de asigurare, instituția competentă care aplică legislația unei părți contractante va calcula, în măsura necesară, perioadele de asigurare realizate ca lucrători angajați, conform legislației celeilalte părți contractante, cu condiția ca aceste perioade să nu fi fost luate în calcul pentru dobândirea, menținerea sau restabilirea unei prestații în acea parte contractantă, ca și cum ar fi perioade de asigurare realizate conform legislației aplicate de aceasta.
2. Aplicarea dispozițiilor paragrafului anterior rămâne condiționată de faptul ca persoana interesată să fi realizat perioade de asigurare în ultimul loc, cu respectarea dispozițiilor legislației conform căreia s-au solicitat prestațiile. Pentru aplicarea legislației spaniole și totalizarea perioadelor de asigurare realizate în baza legislației celeilalte părți contractante, perioada de asigurare realizată în Spania trebuie să fie de cel puțin 180 de zile în ultimii 6 ani anteriori situației legale de șomaj. Pentru aplicarea legislației române și totalizarea perioadelor de asigurare realizate în baza legislației celeilalte părți contractante, perioada de asigurare care trebuie realizată pe teritoriul României, conform legislației sale, este de cel puțin 6 luni în ultimele 12 luni anterioare solicitării prestației.
3. Perioada maximă de asigurare care va fi totalizată de către cealaltă parte contractantă va fi perioada de referință comună prevăzută de legislațiile celor două părți contractante în domeniul protecției în caz de șomaj. Perioada de încadrare a acestei perioade de asigurare va fi cea stabilită de legislația pe care o aplică instituția competentă.
4. Pentru stabilirea bazei care dă dreptul la ajutorul de șomaj instituția competentă din fiecare parte contractantă va lua în considerare numai propriile perioade de asigurare.
5. Prestațiile pentru șomaj se vor plăti atât timp cât beneficiarii acestora au domiciliul legal pe teritoriul părții contractante care le-a recunoscut.
Capitolul VII Prestații în caz de accident de muncă și boală profesională
Articolul 29
Determinarea dreptului la prestații
Dreptul la prestațiile datorate în cazul unui accident de muncă sau al unei boli profesionale va fi determinat conform legislației părții contractante căreia i-a fost supus lucrătorul la data producerii accidentului sau contractării bolii.
Articolul 30
Agravarea consecințelor unui accident de muncă
Dacă lucrătorul, victimă a unui accident de muncă, suferă o recidivă sau agravare a stării de sănătate, ca o consecință a accidentului, fiind supus legislației celeilalte părți contractante, prestațiile datorate acestei recidive sau agravări vor fi în sarcina instituției competente a părții contractante în care lucrătorul era asigurat în momentul producerii accidentului de muncă.
Articolul 31
Boală profesională
1. Prestațiile pentru boli profesionale se reglementează conform legislației părții contractante aplicabile lucrătorului în perioada în care și-a exercitat activitatea susceptibilă a fi cauza bolii profesionale, chiar dacă aceasta a fost diagnosticată pentru prima dată când lucrătorul era supus legislației celeilalte părți contractante.
2. Dacă lucrătorul a realizat, succesiv sau alternativ, respectiva activitate, fiind supus legislației unei sau celeilalte părți contractante, drepturile sale vor fi determinate conform legislației părții contractante căreia i-a fost supus ultima dată ca urmare a respectivei activități. Dacă nu se acordă dreptul la prestație conform legislației acelei părți contractante, se vor aplica dispozițiile legislației primei părți contractante.
Articolul 32
Agravarea bolii profesionale
1. În cazul în care o boală profesională a determinat acordarea de prestații de către una dintre părțile contractante, aceasta va avea responsabilitatea pentru orice agravare a bolii care poate să apară, chiar dacă lucrătorul este supus legislației celeilalte părți contractante, dacă acesta nu desfășura o activitate cu același grad de risc, fiind supus legislației acestei ultime părți contractante.
2. Dacă, după ce i s-a recunoscut dreptul la o pensie de invaliditate pentru o boală profesională de către instituția unei părți contractante, persoana interesată desfășoară o activitate susceptibilă să agraveze boala profesională, fiind supusă legislației celeilalte părți contractante, instituția competentă a primei părți contractante va continua să plătească prestația care a fost recunoscută fără a lua în considerare agravarea și respectând dispozițiile propriei legislații. Instituția competentă a celei de-a doua părți contractante, a cărei legislație îi era aplicabilă persoanei îndreptățite la momentul producerii agravării, îi va acorda o prestație într-un cuantum care va fi egal cu diferența dintre cuantumul prestației la care cel interesat are dreptul după agravare și cuantumul prestației la care ar fi avut dreptul în această parte contractantă înainte de agravare.
Articolul 33
Accidente de muncă sau boli profesionale anterioare
Pentru evaluarea diminuării capacității de muncă ca urmare a unui accident de muncă sau a unei boli profesionale, se vor lua în considerare accidentele de muncă anterioare sau bolile profesionale pe care putea să le fi suferit un lucrător, deși acestea s-au produs când lucrătorul era supus legislației celeilalte părți contractante.
Titlul IV Dispoziții diverse, tranzitorii și finale
Capitolul I Dispoziții diverse
Articolul 34
Atribuțiile și obligațiile autorităților competente
1. Autoritățile competente ale ambelor părți contractante vor stabili Aranjamentul administrativ necesar aplicării prezentei convenții.
2. Autoritățile competente ale ambelor părți contractante vor trebui:
a) să desemneze organismele de legătură;
b) să comunice măsurile adoptate pe plan intern în vederea aplicării prezentei convenții;
c) să notifice toate dispozițiile legislative și regle-mentă rile care le modifică pe cele menționate la art. 2;
d) să ofere bune oficii și cea mai amplă colaborare tehnică și administrativă posibilă pentru aplicarea prezentei convenții;
e) să interpreteze dispozițiile prezentei convenții care pot crea neclarități instituțiilor lor competente.
3. Ambele părți contractante se pot reuni la solicitarea oricăreia dintre ele, în scopul examinării problemelor care pot interveni în aplicarea prezentei convenții și a Aranjamentului administrativ.
Articolul 35
Efectele prezentării documentelor
1. Solicitările, declarațiile, recursurile și alte documente care, în urma aplicării legislației unei părți contractante, trebuie prezentate într-un termen determinat autorităților sau instituțiilor corespunzătoare din acea parte contractantă se vor considera că au fost prezentate în același termen și autorității sau instituției corespunzătoare din cealaltă parte contractantă.
2. Orice solicitare de prestație prezentată conform legislației unei părți contractante va fi considerată ca o solicitare a prestației corespunzătoare conform legislației celeilalte părți contractante, dacă cel interesat arată în mod expres sau se deduce din documentația prezentată că a desfășurat o activitate profesională sau că a fost asigurat pe teritoriul respectivei părți contractante.
3. Fără a lua în considerare cele prevăzute la paragraful 2, în cazul în care este o prestație pentru pensie, nu se va considera că cererea a fost prezentată celeilalte instituții competente decât dacă cel interesat menționează aceasta în mod expres.
4. Documentele și corespondența pe care autoritățile competente, organismele de legătură și instituțiile competente și le transmit reciproc în legătură cu aplicarea prezentei convenții se vor redacta în limba română sau spaniolă.
5. Persoanele interesate pot prezenta cererile și alte documente în limba română sau spaniolă.
Articolul 36
Actualizarea sau revalorizarea prestațiilor
1. Prestațiile recunoscute pentru aplicarea dispozițiilor titlului III se vor actualiza sau revaloriza cu aceeași periodicitate și în același cuantum ca și prestațiile recunoscute conform legislației interne.
2. Pe lângă cele stabilite în paragraful anterior, în cazul pensiilor al căror cuantum a fost determinat conform formulei pro rata temporis prevăzută la art. 18 paragraful 2, suma revalorizată se va putea determina prin intermediul aplicării aceleiași reguli de proporționalitate care s-a utilizat pentru stabilirea cuantumului pensiei.
Articolul 37
Scutirile de taxe pentru acte și documente administrative
1. Scutirea de taxe de înregistrare, înscriere, timbrare și taxe consulare sau altele asemănătoare, prevăzute în legislația fiecărei părți contractante, se va extinde la certificatele și documentele care se eliberează de administrațiile sau instituțiile competente ale celeilalte părți contractante în aplicarea prezentei convenții.
2. Toate actele administrative și documentele care se eliberează pentru aplicarea prezentei convenții nu vor trebui legalizate.
Articolul 38
Asistență administrativă între instituții
1. Instituțiile competente ale ambelor părți contractante vor putea să-și solicite reciproc, în orice moment, recunoașteri de evaluări medicale, verificări de date și acte din care pot rezultă obținerea, modificarea, suspendarea, stingerea sau menținerea dreptului la prestațiile recunoscute. Cheltuielile care se efectuează în acest scop vor fi suportate, fără întârziere, de către instituția competentă care a solicitat recunoașterea sau verificarea, când se primesc documente justificative ale acestor cheltuieli.
2. Instituția competentă a uneia dintre părțile contractante care, la acordarea sau revizuirea unei prestații conform dispozițiilor titlului III, dovedește plata către beneficiarul prestațiilor într-un cuantum mai mare decât cel datorat va putea solicita instituției competente a celeilalte părți contractante care datorează prestații de aceeași natură către același beneficiar reținerea din prima plată a sumelor corespunzătoare plăților periodice efectuate în plus, în cadrul limitelor stabilite de legislația internă a părții contractante care realizează reținerea. Această ultimă instituție va transfera suma reținută instituției care a acordat-o.
Articolul 39
Modalitățile și garantarea plății prestațiilor
1. Instituțiile competente ale fiecărei părți contractante vor efectua plățile determinate de aplicarea prezentei convenții în moneda oficială a țării lor.
2. Dacă în una dintre părțile contractante se adoptă dispoziții care restrâng transferul de devize, ambele părți contractante vor adopta măsurile necesare pentru garantarea efectivității drepturilor acordate conform dispozițiilor prezentei convenții.
Articolul 40
Reglementarea diferendelor
1. Autoritățile competente ale ambelor părți contractante vor soluționa, prin negocieri, diferendele de interpretare a prezentei convenții și a Aranjamentului administrativ.
2. În cazul în care diferendele nu pot fi soluționate potrivit dispozițiilor paragrafului anterior, acestea vor fi supuse deciziei unei comisii mixte constituite, de comun acord, de către autoritățile competente.
Capitolul II Dispoziții tranzitorii
Articolul 41
Evenimente produse anterior intrării în vigoare a convenției
1. Aplicarea prezentei convenții va da dreptul la pensii pentru evenimente apărute anterior datei intrării sale în vigoare. Totuși, acordarea acestora nu se va efectua în niciun caz pentru perioadele anterioare intrării sale în vigoare.
2. Pensiile care au fost lichidate de ambele părți contractante sau drepturile la pensii care au fost refuzate anterior intrării în vigoare a prezentei convenții vor putea fi revizuite pe baza acesteia, la cererea celor interesați.
3. Nu se vor revizui prestațiile plătite care au constat într-o sumă unică.
Articolul 42
Calculul perioadelor anterioare intrării în vigoare a convenției
1. Perioadele de asigurare realizate conform legislației fiecărei părți contractante înainte de data intrării în vigoare a prezentei convenții vor fi luate în considerare pentru determinarea dreptului și cuantumului prestațiilor care se recunosc în virtutea acesteia.
2. Când s-a produs o suprapunere a perioadelor de asigurare care corespund perioadelor anterioare intrării în vigoare a prezentei convenții, fiecare parte contractantă va lua în considerare perioadele recunoscute de propria legislație pentru a determina dreptul la prestație și cuantumul acesteia.
Capitolul III Dispoziții finale
Articolul 43
Ratificarea și intrarea în vigoare
Prezenta convenție va fi supusă ratificării conform procedurilor interne ale fiecărei părți contractante și va intra în vigoare la 30 de zile de la data schimbului instrumentelor de ratificare.
Articolul 44
Durata convenției
1. Prezenta convenție se încheie pentru o perioadă nedeterminată, putând fi denunțată de oricare dintre părțile contractante prin notificarea celeilalte părți contractante. În acest caz, prezenta convenție își va înceta valabilitatea după 6 luni de la respectiva notificare.
2. În cazul denunțării, dispozițiile prezentei convenții vor fi aplicabile drepturilor obținute în baza acesteia. De asemenea, părțile contractante vor aplica dispozițiile care garantează drepturile în curs de a fi obținute, drepturi rezultate din perioadele de asigurare realizate anterior datei încetării valabilității prezentei convenții.
Semnată la Madrid la 24 ianuarie 2006, în două exemplare, în limbile română și spaniolă, ambele texte fiind egal autentice.
Pentru România,
Valer Bindea,
secretar de stat,
Departamentul afaceri europene
și relații externe,
Ministerul Muncii,
Solidarității Sociale și Familiei
Pentru Spania,
Octavio Jose Granado Martinez,
secretar de stat,
Departamentul securitate socială,
Ministerul Muncii și Afacerilor Sociale
_________
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.