Normele din 22 decembrie 2006
privind stabilirea procedurii și a condițiilor de autorizare a antrepozitului de taxă pe valoarea adăugată, prevăzut la art. 144 alin. (1) lit. a) pct. 8 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal
prezumat în vigoare
Legături cu alte acte
Ce face acest act
Republică 1
- Legea nr. 15/1968 21 iunie 1968 privind adoptarea Codului penal al României
Articolul 1
Potrivit art. 144 alin. (1) lit. a) pct. 8 din Codul fiscal, sunt scutite de taxă pe valoarea adăugată livrările de bunuri care urmează să fie plasate în regim de antrepozit de taxă pe valoarea adăugată, definit după cum urmează:
a) pentru produse accizabile, orice locație situată în România, care este definită ca antrepozit fiscal, în sensul art. 163 lit. c) din Codul fiscal;
b) pentru bunuri, altele decât cele de la lit. a), locațiile definite ca atare prin prezentul ordin.
Articolul 2
Antrepozitul de taxă pe valoarea adăugată trebuie să fie autorizat să funcționeze în această calitate de către Ministerul Finanțelor Publice, cu excepția antrepozitului de taxă pe valoarea adăugată menționat la art. 1 lit. a), pentru care autorizația de funcționare ca antrepozit fiscal este valabilă în mod automat și pentru funcționarea ca antrepozit de taxă pe valoarea adăugată.
Articolul 3
Autorizația de funcționare a antrepozitului de taxă pe valoarea adăugată prevăzut la art. 1 lit. b) se emite de către Ministerul Finanțelor Publice, prin comisia instituită în acest scop prin ordin al ministrului finanțelor publice, denumită în continuare Comisia.
În vederea obținerii autorizației, pentru ca o locație să funcționeze ca antrepozit de taxă pe valoarea adăugată, persoana care intenționează să fie antrepozitar autorizat pentru acea locație trebuie să depună o cerere la autoritatea fiscală teritorială la care este înregistrat în scopuri de taxă pe valoarea adăugată.
Cererea va fi întocmită utilizând modelul prevăzut în anexa la prezentele norme și trebuie să conțină informații și să fie însoțită de documente cu privire la:
a) amplasarea și natura locului;
b) tipurile și cantitatea de bunuri estimate a fi depozitate în decursul unui an;
c) identitatea și alte informații cu privire la persoana care urmează să-și desfășoare activitatea ca antrepozitar autorizat;
d) capacitatea persoanei care urmează a fi antrepozitar autorizat de a satisface cerințele prevăzute la art. 8.
Autoritatea fiscală teritorială verifică realitatea și exactitatea informațiilor și a documentelor depuse de persoana care intenționează să fie antrepozitar autorizat.
Persoana prevăzută la alin. (4) este obligată ca pe durata acțiunii de verificare să asigure condițiile necesare bunei desfășurări a acesteia.
În termen de 30 de zile de la depunerea cererilor de autorizare, documentațiile vor fi înaintate Comisiei, însoțite de un referat care să cuprindă punctul de vedere asupra oportunității emiterii autorizației de antrepozitar autorizat și, după caz, aspectele sesizate privind neconcordanța cu datele și informațiile prezentate de persoana care intenționează să fie antrepozitar autorizat. Aceste referate vor purta semnătura și ștampila autorității fiscale teritoriale.
Comisia poate să solicite persoanei care intenționează să fie antrepozitar autorizat orice informație și documente pe care le consideră necesare, cu privire la:
a) amplasarea și natura antrepozitului de taxă pe valoarea adăugată a cărui autorizare se solicită;
b) tipurile și cantitățile de bunuri ce urmează a fi depozitate în antrepozitul de taxă pe valoarea adăugată respectiv;
c) identitatea persoanei care intenționează să fie antrepozitar autorizat.
Persoana care intenționează să fie antrepozitar autorizat va prezenta, de asemenea, o copie a contractului de închiriere /concesionare/administrare sau a actelor de proprietate ale sediului unde va fi amplasat antrepozitul.
Persoana care își manifestă în mod expres intenția de a fi antrepozitar autorizat pentru mai multe antrepozite de taxă pe valoarea adăugată poate depune la autoritatea fiscală teritoriala o singură cerere. Cererea va fi însoțită de documentele prevăzute de prezentul ordin, aferente fiecărei locații.
Articolul 4
Comisia eliberează autorizația de antrepozit de taxă pe valoarea adăugată pentru o locație numai dacă sunt îndeplinite următoarele condiții:
a) locația urmează a fi folosită pentru depozitarea bunurilor și prestarea serviciilor prevăzute prin
Ordinul ministrului finanțelor publice nr. 2.218/2006
privind aprobarea Normelor de aplicare a scutirilor de taxă pe valoarea adăugată pentru traficul internațional de bunuri, prevăzute la
art. 144 alin. (1) din Legea nr. 571/2003
privind Codul fiscal, cu modificările ulterioare;
b) locul este amplasat, construit și echipat astfel încât să se prevină scoaterea bunurilor din acest loc fără plata taxei;
c) locul nu va fi folosit pentru vânzarea cu amănuntul a bunurilor, cu excepțiile prevăzute prin
Ordinul ministrului finanțelor publice nr. 2.218/2006
privind aprobarea Normelor de aplicare a scutirilor de taxă pe valoarea adăugată pentru traficul internațional de bunuri, prevăzute la
art. 144 alin. (1) din Legea nr. 571/2003
privind Codul fiscal, cu modificările ulterioare;
d) în cazul unei persoane fizice care urmează să-și desfășoare activitatea ca antrepozitar autorizat, aceasta să nu fi fost condamnată în mod definitiv pentru infracțiunea de abuz de încredere, fals, uz de fals, înșelăciune, delapidare, mărturie mincinoasă, dare ori luare de mită în România sau în oricare dintre statele străine în care aceasta a avut domiciliul/rezidența în ultimii 5 ani, să nu fi fost condamnată pentru o infracțiune dintre cele reglementate de Codul fiscal, de
Ordonanța Guvernului nr. 92/2003
privind Codul de procedură fiscală, republicată, cu modificările și completările ulterioare, de legislația vamala, de
pentru prevenirea și combaterea evaziunii fiscale, de
Legea contabilității nr. 82/1991 , republicată, de
privind societățile comerciale, republicată, cu modificările și completările ulterioare, sau pentru orice altă faptă contra regimului fiscal, reglementată de Codul penal al României, republicat, cu modificările și completările ulterioare;
e) în cazul unei persoane juridice care urmează să-și desfășoare activitatea ca antrepozitar autorizat, administratorii acestor persoane juridice să nu fi fost condamnați pentru infracțiunile enumerate la lit. d);
f) persoana care urmează să își desfășoare activitatea ca antrepozitar autorizat trebuie să dovedească că poate îndeplini cerințele prevăzute la art. 8.
Articolul 5
Comisia emite decizii de aprobare sau de respingere a cererilor persoanelor care intenționează să devină antrepozitari autorizați, după analizarea documentațiilor complete depuse de solicitanți.
Urmare a deciziei menționate la alin. (1), Comisia va notifica în scris solicitantului acceptarea sau respingerea cererii de autorizare ca antrepozit de taxă pe valoarea adăugată, în termen de 60 de zile de la data depunerii documentației complete de autorizare. Notificarea referitoare la respingerea cererii de autorizare va conține și motivele care au condus la luarea acestei decizii.
În cazul respingerii cererii de autorizare ca antrepozit de taxă pe valoarea adăugată, persoana care a depus cererea poate contesta această decizie, conform prevederilor legislației în vigoare.
Autorizația pentru un antrepozit de taxă pe valoarea adăugată este valabilă începând cu data de 1 a lunii următoare celei în care a fost emisă decizia de aprobare a cererii de autorizare de către comisie.
Articolul 6
Autorizația va conține următoarele:
a) elementele de identificare ale antrepozitarului autorizat;
b) descrierea și amplasarea antrepozitului de taxă pe valoarea adăugată;
c) tipul bunurilor;
d) perioada de valabilitate a autorizației;
e) orice alte informații relevante pentru autorizare.
Procedura de autorizare a antrepozitelor de taxă pe valoarea adăugată nu intră sub incidența prevederilor legale privind procedura aprobării tacite.
Articolul 7
Autorizațiile pot fi modificate de către autoritatea emitentă.
Înainte de a fi modificată autorizația, Comisia trebuie să-l informeze pe antrepozitarul autorizat asupra modificării propuse și asupra motivelor acesteia.
Antrepozitarul autorizat poate solicita Ministerului Finanțelor Publice modificarea autorizației, în condițiile prevăzute în prezentele norme.
Articolul 8
Orice antrepozitar autorizat are obligația de a îndeplini următoarele cerințe:
a) să instaleze și să mențină încuietori, sigilii, instrumente de măsură sau alte instrumente similare adecvate, necesare asigurării securității bunurilor amplasate în antrepozitul de taxă pe valoarea adăugată;
b) să depoziteze în antrepozit numai bunurile stabilite prin
Ordinul ministrului finanțelor publice nr. 2.218/2006
privind aprobarea Normelor de aplicare a scutirilor de taxă pe valoarea adăugată pentru traficul internațional de bunuri, prevăzute la
art. 144 alin. (1) din Legea nr. 571/2003
privind Codul fiscal, cu modificările ulterioare;
c) să țină evidențe exacte și actualizate cu privire la bunurile deținute în antrepozitele de taxă pe valoarea adăugată și expediate din aceste antrepozite, și să prezinte evidențele corespunzătoare, la cererea autorităților fiscale competente;
d) să țină un sistem corespunzător de evidență a stocurilor din antrepozitul de taxă pe valoarea adăugată, inclusiv un sistem de administrare, contabil și de securitate;
e) să asigure accesul autorităților fiscale competente în orice zonă a antrepozitului de taxă pe valoarea adăugată, în orice moment în care antrepozitul de taxă pe valoarea adăugată este în exploatare sau este deschis pentru primirea sau expedierea bunurilor;
f) să prezinte bunurile deținute în antrepozitul de taxă pe valoarea adăugată pentru a fi inspectate de autoritățile fiscale competente, la cererea acestora;
g) să cerceteze și să raporteze către autoritățile fiscale competente orice pierdere, lipsă sau neregularitate cu privire la bunurile aflate în antrepozitul de taxă pe valoarea adăugată;
h) să înștiințeze autoritățile fiscale competente cu privire la orice extindere sau modificare propusă a structurii antrepozitului de taxă pe valoarea adăugată, precum și a modului de operare în acesta;
i) să înștiințeze autoritatea fiscală competentă despre orice modificare adusă datelor inițiale în baza cărora a fost emisă autorizația de antrepozitar, în termen de 30 de zile de la data înregistrării modificării;
j) pentru antrepozitele de taxă pe valoarea adăugată în care se vor desfășura activități care se supun reglementării din punctul de vedere al protecției mediului, este obligatorie obținerea autorizației/autorizației integrate de mediu, conform prevederilor legislației în vigoare;
k) să se conformeze cu alte cerințe impuse prin prezentele norme.
Articolul 9
Autorizațiile emise sunt nominale și netransferabile.
Atunci când are loc vânzarea spațiului utilizat ca antrepozit sau încetează contractul de închiriere/concesionare/administrare, autorizația nu va fi transferată în mod automat noului deținător al spațiului. Noul posibil antrepozitar autorizat trebuie să depună o cerere de autorizare.
Articolul 10
Ministerul Finanțelor Publice poate anula autorizația pentru un antrepozit de taxă pe valoarea adăugată atunci când i-au fost oferite informații inexacte sau incomplete în legătură cu autorizarea antrepozitului de taxă pe valoarea adăugată.
Comisia poate revoca autorizația pentru un antrepozit de taxă pe valoarea adăugată în următoarele situații:
a) în cazul unui antrepozitar autorizat, persoană fizică, dacă:
1. persoana a decedat;
2. persoana a fost condamnată pentru una dintre infracțiunile prevăzute la art. 4 lit. d);
3. activitatea desfășurată este în situație de faliment sau lichidare;
b) în cazul unui antrepozitar autorizat, care este persoană juridică, dacă se află în una dintre următoarele situații:
1. în legătură cu persoana juridică a fost deschisă o procedură de faliment ori de lichidare;
2. oricare dintre administratorii persoanei juridice a fost condamnat pentru una dintre infracțiunile prevăzute la art. 4 lit. e);
c) antrepozitarul autorizat nu respectă oricare dintre cerințele prevăzute la art. 8;
d) când antrepozitarul încheie un act de vânzare a locului sau încetează contractul de închiriere/concesionare/administrare a spațiului respectiv;
e) pentru situația prevăzută la alin. (8).
La propunerea organelor de control, Comisia poate suspenda autorizația pentru un antrepozit de taxă pe valoarea adăugată până la soluționarea definitivă a cauzei penale, în cazul în care a fost pusă în mișcare acțiunea penală pentru una dintre infracțiunile menționate la art. 4 lit. d) sau e).
Decizia prin care Comisia a hotărât suspendarea, revocarea sau anularea autorizației de antrepozit de taxă pe valoarea adăugată va fi comunicată antrepozitarului deținător al autorizației.
Antrepozitarul autorizat nemulțumit poate contesta decizia de suspendare, revocare sau anulare a autorizației pentru un antrepozit de taxă pe valoarea adăugată, potrivit legislației în vigoare.
Decizia de suspendare, revocare sau anulare a autorizației de antrepozit de taxă pe valoarea adăugată produce efecte de la data comunicării sau de la o altă dată ulterioară menționată în aceasta, după caz.
Contestarea deciziei de suspendare, revocare sau anulare a autorizației de antrepozit de taxă pe valoarea adăugată suspendă efectele juridice ale acestei decizii pe perioada soluționării contestației în procedură administrativă.
În cazul în care antrepozitarul autorizat dorește să renunțe la autorizația pentru un antrepozit de taxă pe valoarea adăugată, acesta are obligația să notifice acest fapt Ministerului Finanțelor Publice cu cel puțin 60 de zile înainte de data de la care renunțarea la autorizație își produce efecte.
În cazul anulării autorizației, cererea pentru o nouă autorizație poate fi depusă numai după o perioadă de cel puțin 5 ani de la data anulării.
În cazul revocării autorizației, cererea pentru o nouă autorizație poate fi depusă numai după o perioadă de cel puțin 6 luni de la data revocării.
Măsura suspendării, revocării sau anulării autorizațiilor se va dispune de către Comisie, în baza actelor de control emise de organele de specialitate, prin care s-au constatat încălcări ale prevederilor legale.
Actele de control vor fi înaintate, în termen de două zile lucrătoare de la finalizare, Comisiei, care va analiza propunerea organului de control și va dispune în consecință.
Decizia Comisiei va fi comunicată antrepozitarului autorizat sancționat și organului fiscal teritorial.
În cazul antrepozitarilor autorizați cărora le-a fost suspendată, revocată sau anulată autorizația, dacă există stocuri de bunuri în antrepozit la data suspendării, revocării ori anulării, acestea pot fi valorificate numai cu acordul Comisiei.
Anexa -----
la norme
--------
Nr. înregistrare...............................
Data............................
CERERE
privind acordarea autorizației de antrepozit de taxă
pe valoarea adăugată
I. INFORMAȚII PRIVIND PERSOANA CARE SOLICITĂ SĂ DEVINĂ
ANTREPOZITAR AUTORIZAT
1. Numele
2. Adresa
3. Telefon
4. Fax
5. Adresa e-mail
6. Numărul de înregistrare la Registrul Comerțului
7. Codul de înregistrare în scopuri de TVA
8. Numele și numărul de telefon ale reprezentantului
legal sau ale altei persoane de contact
9. Descrierea activităților economice desfășurate
în România
10. Dacă solicitantul este persoană juridică: numele,
adresa și codul numeric personal al fiecărui
administrator; se vor anexa și cazierele judiciare
ale administratorilor
11. Informații privind condamnarea definitivă în
ultimii 5 ani pentru infracțiunile prevăzute în
legislație fiscală a solicitantului (în cazul în
care solicitantul este persoană juridică, oricare
dintre administratorii săi)
12. Anexați certificatul de atestare fiscală sau,
după caz, extrasul de rol privind obligațiile
fiscale la bugetul de stat, precum și cazierul
fiscal al solicitantului
13. Anexați copia situațiilor financiare anuale
(bilanț) din ultimii doi ani
14. Anexați un certificat constatator, eliberat de
Oficiul Registrului Comerțului, din care să
rezulte: capitalul social, asociații, obiectul
de activitate, administratorii, precum și copia
certificatului de înregistrare eliberat potrivit
reglementărilor legale în vigoare
II. INFORMAȚII PRIVIND ANTREPOZITUL DE TAXĂ PE VALOAREA ADĂUGATĂ A
CĂRUI AUTORIZARE A FOST SOLICITATĂ (pentru fiecare antrepozit de taxă
pe valoarea adăugată se completează separat această parte, precum și
oricare alte informații necesare)
1. Adresa antrepozitului de taxă pe valoarea
adăugată
2. Descrierea activităților ce urmează a se
desfășura în antrepozitului de taxă pe valoarea
adăugată
3. Arătați dacă anterior a fost respinsă, revocată
sau anulată vreo autorizație de antrepozit de
taxă pe valoarea adăugată pentru locul respectiv
4. Anexați un plan de amplasare a antrepozitului de
taxă pe valoarea adăugată
5. Anexați copiile licențelor, autorizațiilor sau
avizelor privind desfășurarea activităților din
antrepozitul de taxă pe valoarea adăugată
6. Dacă locul se află în proprietatea persoanei
care solicită autorizarea, anexați copiile
actelor de proprietate
7. Dacă locul se află în proprietatea altei
persoane, anexați următoarele:
a) copia contractului de închiriere/
concesionare/administrare sau dovada deținerii
sub orice formă legală;
b) o declarație semnată de proprietar care
confirmă permisiunea de acces pentru personalul
cu atribuții de control
Cunoscând dispozițiile art. 292 din Codul penal, privind falsul în
declarații, declar că datele înscrise în acest formular sunt corecte
și complete.
......................................................
.........
Semnătura solicitantului sau a reprezentantului fiscal
Data
------------
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.