HG nr. 409/2005
privind aprobarea stemelor unor comune din județul Caraș-Severin
prezumat în vigoare
Legături cu alte acte
Ce face acest act
Are ca temei 1
- Constituția din 1991 21 noiembrie 1991 (prevederi anume) CONSTITUȚIE din 21 noiembrie 1991
În temeiul art. 108 din Constituția României, republicată, și al
art. 10 alin. 2 din Legea nr. 102/1992
privind stema țării și sigiliul statului,
Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.
Articol unic
Se aprobă stemele comunelor Bolvașnița, Bozovici, Brebu, Brebu Nou, Buchin, Constantin Daicoviciu, Domașnea, Fârliug, Mehadica, Naidăș, Obreja, Ocna de Fier, Pojejena, Prigor, Răcășdia, Sichevița din județul Caraș-Severin, prevăzute în anexele nr. 1.1-1.16.
Descrierea elementelor stemelor și semnificațiile acestora sunt prevăzute în anexele nr. 2.1.-2.16.
Anexele nr. 1.1-1.16 și 2.1-2.16 fac parte integrantă din prezenta hotărâre.
PRIM-MINISTRU CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU Contrasemnează: ──────────────── Ministrul administrației și internelor, Vasile Blaga București, 5 mai 2005. Nr. 409.
Anexa 1.1
Anexa 2.1 DESCRIEREA ȘI SEMNIFICAȚIILE
elementelor însumate ale stemei comunei Bolvașnița,
județul Caraș-Severin
Descrierea stemei:
Stema comunei Bolvașnița, potrivit anexei nr. 1.1, se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, despicat în formă de furcă.
În centrul scutului broșează peste tot un scut de aur încărcat cu un trofeu de cerb, în culori naturale.
În dreapta și în stânga, în câmp albastru, se află câte trei cristale de cuarț, cu fațete hexagonale și dreptunghiulare, de argint.
În vârful furcii, în câmp de aur, se află un zid de cetate roșu.
Scutul este trimbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat.
Semnificațiile elementelor însumate:
Trofeul de cerb face trimitere la zona montană bogată în păduri și fond cinegetic.
Cristalele de cuarț reprezintă principala bogăție a zonei.
Zidul de cetate arată că în localitate se afla granița dintre Imperiul Habsburgic și Banatul Otoman.
Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună.
Anexa 1.2
Anexa 2.2 DESCRIEREA ȘI SEMNIFICAȚIILE
elementelor însumate ale stemei comunei Bozovici,
județul Caraș-Severin
Descrierea stemei:
Stema comunei Bozovici, potrivit anexei nr. 1.2, se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, tripartit.
În primul câmp, pe fond albastru, se află un pește, de argint, înotând spre dreapta.
În câmpul al doilea, pe fond argintiu, se află două prune în culori naturale, unite printr-o codiță, având o frunză verde spre stânga.
În câmpul inferior, pe fond roșu, se află trei albine, de aur, dispuse două la una.
Scutul este trimbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat.
Semnificațiile elementelor însumate:
Peștele (păstrăvul) reprezintă bogăția piscicolă a zonei, în localitate existând și o păstrăvărie.
Albinele reprezintă o importantă îndeletnicire a locuitorilor, și anume apicultura.
Prunele simbolizează bogăția pomicolă a zonei.
Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună.
Anexa 1.3
Anexa 2.3 DESCRIEREA ȘI SEMNIFICAȚIILE
elementelor însumate ale stemei comunei Brebu,
județul Caraș-Severin
Descrierea stemei:
Stema comunei Brebu, potrivit anexei nr. 1.3, se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, împărțit în două.
În primul câmp, pe fond albastru, pe mijloc, se află o cruce de aur cu brațele egale, flancată în stânga și în dreapta de câte o albină, de argint.
În câmpul al doilea, pe fond argintiu, se află două mere unite printr-o crenguță cu două frunze, totul conceput simetric și colorat în roșu.
Scutul este trimbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat.
Semnificațiile elementelor însumate:
Crucea este imaginea simbolică a spiritualității creștine, materializată prin prezența în localitate a unui ansamblu monahal.
Albinele semnifică hărnicia locuitorilor zonei.
Merele simbolizează livezile întinse.
Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună.
Anexa 1.4
Anexa 2.4 DESCRIEREA ȘI SEMNIFICAȚIILE
elementelor însumate ale stemei comunei Brebu Nou,
județul Caraș-Severin
Descrierea stemei:
Stema comunei Brebu Nou, potrivit anexei nr. 1.4, se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, de culoare verde, tăiat de trei fascii undate înguste, de argint, și o bandă roșie, în căprior.
În partea superioară, spre dreapta, se află un lup de argint.
Pe banda roșie se află trei flori de colț, din argint cu roșu.
În vârful scutului, în câmp verde, se află un coș cu mâner și două panglici, pe stativ, totul de aur.
Scutul este trimbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat.
Semnificațiile elementelor însumate:
Lupul dă numele vechi al localității Gărâna (Wolfsberg - Dealul Lupului).
Cele trei fascii undate reprezintă stațiunea Trei Ape.
Florile de colț atestă frumusețea reliefului muntos.
Coșul reprezintă instrumentul de transport indispensabil și popular.
Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună.
Anexa 1.5
Anexa 2.5 DESCRIEREA ȘI SEMNIFICAȚIILE
elementelor însumate ale stemei comunei Buchin,
județul Caraș-Severin
Descrierea stemei:
Stema comunei Buchin, potrivit anexei nr. 1.5, se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, tăiat și despicat.
În prima partiție, pe fond albastru, se află o dextroșeră, înarmată cu o secure, totul de argint.
În a doua partiție, în câmp auriu, se află un fag dezrădăcinat, în culori naturale.
În partea inferioară, în câmp roșu, sunt plasate două crengi de măr înflorit, de aur, așezate dreapta-stânga, surmontate de o stea cu opt raze, de aur.
Scutul este trimbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat.
Semnificațiile elementelor însumate:
Dextroșera simbolizează lupta dusă de localnici în anul 1789 împotriva trupelor otomane.
Fagul dezrădăcinat face trimitere la denumirea localității, care vine de la cuvântul slav bucov (fag).
Crengile de măr reprezintă imaginea simbolică a unui obicei străvechi, mătcălăul, în timpul căruia cuplurile de tineri își jură credință sub merii înfloriți.
Steaua cu opt raze face trimitere la sărbătoarea comunei, din data de 8 septembrie - Sărbătoarea Nașterii Maicii Domnului.
Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună.
Anexa 1.6
Anexa 2.6 DESCRIEREA ȘI SEMNIFICAȚIILE
elementelor însumate ale stemei comunei
Constantin Daicoviciu, județul Caraș-Severin
Descrierea stemei:
Stema comunei Constantin Daicoviciu, potrivit anexei nr. 1.6, se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite.
În câmp albastru, în dreapta, se află o călimară cu pană, de argint, iar în stânga, o tulpină de floarea-soarelui, de aur.
În centrul scutului, într-un triunghi, este așezat, pe o terasă verde, un coș de cărămidă roșu, plasat în câmp de aur.
Scutul este trimbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat.
Semnificațiile elementelor însumate:
Călimara și până de argint fac trimitere la istoricul și arheologul de renume, născut aici, Constantin Daicoviciu.
Floarea-soarelui reprezintă bogăția zonei, iar cultivarea ei, principala ocupație a locuitorilor.
Coșul de cărămidă reprezintă ocupația tradițională, și anume arderea calcarului în vederea obținerii varului.
Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună.
Anexa 1.7
Anexa 2.7 DESCRIEREA ȘI SEMNIFICAȚIILE
elementelor însumate ale stemei comunei Domașnea,
județul Caraș-Severin
Descrierea stemei:
Stema comunei Domașnea, potrivit anexei nr. 1.7, se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, tăiat de o linie zimțată.
În partea superioară, în centru, se află, în câmp albastru, un soare de aur.
Pe marginea liniei zimțate sunt plasați șapte arbori naturali.
Câmpul inferior aflat sub linia zimțată este de argint.
Scutul este trimbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat.
Semnificațiile elementelor însumate:
Soarele sugerează căldura și ospitalitatea locuitorilor.
Linia zimțată reprezintă relieful subcarpatic al zonei.
Copacii reprezintă plantațiile pomicole din zonă, precum și pădurile de fag, stejar și brad aflate pe culmile mai înalte.
Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună.
Anexa 1.8
Anexa 2.8 DESCRIEREA ȘI SEMNIFICAȚIILE
elementelor însumate ale stemei comunei Fârliug,
județul Caraș-Severin
Descrierea stemei:
Stema comunei Fârliug, potrivit anexei nr. 1.8, se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, tăiat de un brâu undat de argint.
În partea superioară, în câmp verde, se află un fazan în culori naturale, din profil, pășind spre dreapta.
În vârful scutului, în câmp albastru, se află șase spice de grâu, așezate în stea, de aur, flancate în dreapta și în stânga de două albine, de aur.
Scutul este trimbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat.
Semnificațiile elementelor însumate:
Brâul undat semnifică faptul că prin localitate trece râul Pogoniș, printr-o zonă cu relief deluros.
Spicele de grâu semnifică faptul că ocupația de bază este agricultura.
Albinele fac trimitere la o altă ocupație a locuitorilor, și anume apicultura.
Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună.
Anexa 1.9
Anexa 2.9 DESCRIEREA ȘI SEMNIFICAȚIILE
elementelor însumate ale stemei comunei Mehadica,
județul Caraș-Severin
Descrierea stemei:
Stema comunei Mehadica, potrivit anexei nr. 1.9, se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, împărțit în două.
În partea superioară, în câmp de argint, se află un topor și o furcă, aflate pe un fundal de flăcări roșii, cu aur.
În partea inferioară, în câmp verde, se află un cap de căprior, văzut din față, întors ușor spre stânga, de argint.
Scutul este trimbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat.
Semnificațiile elementelor însumate:
Focul și cele două unelte, toporul și furca, reprezintă simbolul răscoalei țăranilor din anul 1896.
Capul de căprior reprezintă bogăția cinegetică și silvică a zonei.
Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună.
Anexa 1.10
Anexa 2.10 DESCRIEREA ȘI SEMNIFICAȚIILE
elementelor însumate ale stemei comunei Naidăș,
județul Caraș-Severin
Descrierea stemei:
Stema comunei Naidăș, potrivit anexei nr. 1.10, se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, tăiat de un brâu undat de argint.
În partea superioară, în câmp albastru, se află un grup simetric - știuletele de porumb flancat de două spice de grâu, de aur; la extremități se află două albine orientate în sus, de argint.
În partea inferioară, în câmp verde, se află o terasă din trei coline, de pe care se ridică un arbore foios, cu ramuri și grupuri de frunze, din aur.
Scutul este trimbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat.
Semnificațiile elementelor însumate:
Porumbul și spicele de grâu simbolizează ocupația de bază a locuitorilor, și anume agricultura.
Albinele semnifică hărnicia locuitorilor.
Colinele și arborele reprezintă relieful zonei.
Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună.
Anexa 1.11
Anexa 2.11 DESCRIEREA ȘI SEMNIFICAȚIILE
elementelor însumate ale stemei comunei Obreja,
județul Caraș-Severin
Descrierea stemei:
Stema comunei Obreja, potrivit anexei nr. 1.11, se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, împărțit în patru.
În partea superioară, în cartierul din dreapta, în câmp albastru, se află stindardul legiunilor române, cu acvilă, văzute din profil spre dreapta; hampa este întretăiată în treimea inferioară de stindardul dacic, capul de lup cu trup de balaur, totul de argint.
În partea superioară, în cartierul din stânga, în câmp roșu, este plasată o crenguță de stejar, cu frunze și două ghinde, de aur.
În partea inferioară, în cartierul din dreapta, în câmp roșu, se află un cap de berbec de aur, văzut din față.
În partea inferioară, în cartierul din stânga, în câmp albastru, se află cornul abundenței, de argint, din care ies trei spice, mere, prune și un știulete de porumb.
Scutul este trimbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat.
Semnificațiile elementelor însumate:
Stindardul dac și român amintește faptul că în apropiere se află zona vechilor cetăți dacice.
Crenguța de stejar simbolizează fondul forestier, iar creșterea oilor și agricultura se regăsesc în simbolul capului de berbec.
Cornul abundenței este imaginea bogăției zonei.
Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună.
Anexa 1.12
Anexa 2.12 DESCRIEREA ȘI SEMNIFICAȚIILE
elementelor însumate ale stemei comunei Ocna de Fier,
județul Caraș-Severin
Descrierea stemei:
Stema comunei Ocna de Fier, potrivit anexei nr. 1.12, se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite.
În câmp roșu se află un cristal de cuarț, de argint.
Scutul este trimbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat.
Semnificațiile elementelor însumate:
Piatra de cuarț reprezintă avuția naturală cu care comuna se identifică.
Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună.
Anexa 1.13
Anexa 2.13 DESCRIEREA ȘI SEMNIFICAȚIILE
elementelor însumate ale stemei comunei Pojejena,
județul Caraș-Severin
Descrierea stemei:
Stema comunei Pojejena, potrivit anexei nr. 1.13, se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, tăiat de un brâu undat, albastru, încărcat cu trei pești cu capul spre dreapta, de argint, dispuși doi la unu.
În partea superioară, în câmp roșu, se află un vas de ceramică, de aur.
În partea inferioară se află un câmp zidit, de argint.
Scutul este trimbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat.
Semnificațiile elementelor însumate:
Brâul undat albastru semnifică faptul că localitatea este situată într-o zonă riverană fluviului Dunărea.
Cei trei pești (șalăi) reprezintă bogăția piscicolă a zonei și una dintre principalele ocupații ale locuitorilor.
Zidul de argint amintește de vestigiile istorice care atestă existența așezării încă din perioada Imperiului Roman.
Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună.
Anexa 1.14
Anexa 2.14 DESCRIEREA ȘI SEMNIFICAȚIILE
elementelor însumate ale stemei comunei Prigor,
județul Caraș-Severin
Descrierea stemei:
Stema comunei Prigor, potrivit anexei nr. 1.14, se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, tăiat de o fascie îngustă, de argint.
În partea superioară, în câmp de aur, se află trei munți verzi, peste care broșează o mână, ținând o cruce, totul de aur.
În partea inferioară, în câmp roșu, se află o roată de aur.
Scutul este trimbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat.
Semnificațiile elementelor însumate:
Mâna de aur ținând crucea este imaginea simbolică a luptei anticomuniste duse de preotul Coriolan Buracu în anul 1950 și după.
Munții verzi fac trimitere la bogăția silvică a localității, aflată în zona Semenicului.
Brâul undat de argint simbolizează izvoarele râului Nera, iar roata reprezintă ocupația tradițională a locuitorilor, rotăritul.
Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună.
Anexa 1.15
Anexa 2.15 DESCRIEREA ȘI SEMNIFICAȚIILE
elementelor însumate ale stemei comunei Răcășdia,
județul Caraș-Severin
Descrierea stemei:
Stema comunei Răcășdia, potrivit anexei nr. 1.15, se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, tăiat.
În partea superioară, în câmp albastru, figurează trei elemente compuse din câte două spice, în spatele cărora se înalță câte un știulete, totul de aur.
În partea inferioară, în câmp argintiu, se află un rac roșu cu picioarele dispuse în evantai.
Scutul este trimbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat.
Semnificațiile elementelor însumate:
Spicele și porumbul semnifică ocupația tradițională a locuitorilor, și anume agricultura.
Racul face trimitere la istoria localității și dă numele comunei.
Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună.
Anexa 1.16
Anexa 2.16 DESCRIEREA ȘI SEMNIFICAȚIILE
elementelor însumate ale stemei comunei Sichevița,
județul Caraș-Severin
Descrierea stemei:
Stema comunei Sichevița, potrivit anexei nr. 1.16, se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, tăiat.
În partea superioară, în câmp roșu, se află o fortificație compusă dintr-un turn central, cu poartă și acoperiș dublu, flancat în dreapta și în stânga de un zid crenelat terminat cu câte un turn cu un acoperiș, de argint.
În partea inferioară, în câmp albastru, se află o timonă de aur având în dreapta, respectiv în stânga, câte un pește înotând, de argint.
Scutul este trimbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat.
Semnificațiile elementelor însumate:
Fortăreața simbolizează trăinicia și încărcătura istorică a acestor locuri, în zona numită Căunița de Jos, satul Gornea.
Timona simbolizează faptul că pe raza comunei se află două porturi industriale.
Peștii simbolizează bogăția piscicolă a zonei și principala ocupație a locuitorilor.
Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună.
____________
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.