Decizia nr. 127/2005
referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 85 din Legea nr. 303/2004 privind statutul magistraților
prezumat în vigoare
Legături cu alte acte
Ce face acest act
Constată neconstituționalitatea unor prevederi din 1
- Legea nr. 303/2004 28 iunie 2004 (prevederi anume) privind statutul judecătorilor și procurorilor
Are ca temei 1
- Constituția din 1991 21 noiembrie 1991 (prevederi anume) CONSTITUȚIE din 21 noiembrie 1991
Textul nu are o structură pe articole recunoscută și este afișat ca atare.
Ioan Vida - președinte
Nicolae Cochinescu - judecător
Aspazia Cojocaru - judecător
Constantin Doldur - judecător
Acsinte Gaspar - judecător
Kozsokar Gabor - judecător
Petre Ninosu - judecător
Ion Predescu - judecător
Șerban Viorel Stănoiu - judecător
Florentina Baltă - procuror
Patricia Marilena Ionea - magistrat-asistent
Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 85 din Legea nr. 303/2004
privind statutul magistraților, excepție ridicată de Ion Doran în Dosarul nr. 2.798/2004 al Tribunalului Tulcea.
La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.
Cauza fiind în stare de judecată, reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției ca neîntemeiată. În acest sens, arată că
art. 85 din Legea nr. 303/2004
se aplică deopotrivă tuturor persoanelor care se află în ipoteza normei legale, fără privilegii sau discriminări, astfel că nu este încălcat principiul constituțional al egalității în drepturi.
CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:
Prin Încheierea din 16 decembrie 2004, pronunțată în Dosarul nr. 2.798/2004, Tribunalul Tulcea a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 85 din Legea nr. 303/2004
privind statutul magistraților, excepție ridicată de Ion Doran cu prilejul soluționării unei contestații formulate împotriva Deciziei nr. 44.684 din 20 august 2004 a Casei Județene de Pensii Tulcea, având ca obiect recalcularea pensiei.
În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține, în esență, că textul de lege criticat contravine principiului constituțional al egalității în drepturi. În acest sens, arată că
art. 85 din Legea nr. 303/2004
nu prevede luarea în calcul la stabilirea vechimii în magistratură și a perioadei în care magistratul a urmat cursurile de zi ale învățământului juridic superior. Așa fiind, aceste prevederi legale creează o situație discriminatorie în raport cu celelalte categorii de pensionari, care, potrivit
art. 169 alin. (1^1) din Legea nr. 19/2000
privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, beneficiază, la stabilirea stagiului de cotizare, și de luarea în calcul a perioadei studiilor superioare urmate și absolvite la cursuri de zi.
Tribunalul Tulcea apreciază că excepția de neconstituționalitate nu este întemeiată. Astfel arată că perioada în care asiguratul a urmat cursurile de zi ale învățământului superior este o perioadă necontributivă, asimilată, potrivit
art. 38 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 19/2000 , stagiului de cotizare și care a fost avută în vedere la recalcularea pensiei de asigurări sociale și nu la recalcularea pensiei de serviciu.
Potrivit prevederilor
art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate.
Guvernul apreciază că excepția de neconstituționalitate nu este întemeiată. În acest sens, arată că vechimea în magistratură, așa cum este definită de textul de lege criticat, reprezintă în fapt un beneficiu pentru persoanele care au calitatea de magistrat, întrucât nu cuprinde numai perioada cât persoana îndeplinește funcția de judecător, procuror sau magistrat asimilat, ci și alte perioade considerate relevante pentru cariera acestor persoane. Legiuitorul are competența exclusivă de a stabili funcțiile care sunt cuprinse în această noțiune. În același timp menționează că vechimea în magistratură nu se confundă cu vechimea în muncă și nici cu alte perioade asimilate stagiului de cotizare, ci este o noțiune specifică, ce nu are relevanță juridică decât în măsura în care însuși legiuitorul îi acordă efecte juridice. În ceea ce privește pensia de serviciu, arată că aceasta este, de asemenea, un beneficiu acordat magistraților de către legiuitor, în competența căruia revine stabilirea condițiilor în care se acordă acest tip de pensie. În consecință, arată că textul legal criticat nu contravine principiului constituțional al egalității în drepturi, întrucât atât definirea noțiunii de vechime în magistratură, cât și stabilirea condițiilor de acordare a pensiei de serviciu revin competenței legiuitorului.
Avocatul Poporului apreciază că dispozițiile
art. 85 din Legea nr. 303/2004
nu contravin prevederilor art. 16 din Constituție. Astfel, arată că textul legal criticat se aplică tuturor categoriilor de persoane prevăzute în ipoteza normei legale, fără nici o discriminare pe criterii arbitrare. În același sens, amintește jurisprudența Curții Constituționale în care s-a statuat că principiul egalității presupune ca la situații egale să corespundă un tratament egal, iar violarea acestui principiu există atunci când se aplică un tratament diferențiat unor cazuri egale, fără să existe o motivare obiectivă și rezonabilă. În același timp observă că, prin excepția de neconstituționalitate, autorul acesteia solicită în realitate extinderea dispozițiilor legale criticate și la alte situații care nu sunt prevăzute de
art. 85 din Legea nr. 303/2004 , dar se regăsesc în cuprinsul
art. 38 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 19/2000 , or, amintește că instanța de contencios constituțional nu are competența de a crea, de a abroga sau de a modifica o normă juridică, devenind astfel un "legislator pozitiv", și nici nu se poate substitui legiuitorului pentru adăugarea unor noi prevederi celor deja existente.
Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și dispozițiile
Legii nr. 47/1992 , reține următoarele:
Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituția României, ale art. 1 alin. (2), ale
art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate ridicată.
Obiectul excepției îl constituie dispozițiile
art. 85 din Legea nr. 303/2004
privind statutul magistraților, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 576 din 29 iunie 2004, dispoziții potrivit cărora: "Constituie vechime în magistratură perioada în care magistratul sau persoana asimilată acestuia a îndeplinit funcțiile de judecător, procuror, personal de specialitate juridică din fostele arbitraje de stat, magistrat-asistent, auditor de justiție sau personal de specialitate juridică asimilat magistraților, precum și perioada în care o persoană a fost avocat, notar, asistent judiciar, consilier juridic sau a îndeplinit funcții de specialitate juridică în aparatul Parlamentului, Administrației Prezidențiale, Guvernului, Curții Constituționale, Avocatului Poporului, Curții de Conturi sau al Consiliului Legislativ, potrivit legii."
În susținerea neconstituționalității acestui text de lege, autorul acesteia invocă dispozițiile art. 16 din Constituție. Curtea observă însă că în realitate criticile de neconstituționalitate sunt raportate doar la prevederile alin. (1) al art. 16, prevederi potrivit cărora "Cetățenii sunt egali în fața legii și a autorităților publice, fără privilegii și fără discriminări."
Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că, potrivit
art. 38 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 19/2000
privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, la stabilirea stagiului de cotizare, în vederea acordării pensiei și a altor drepturi în sistemul public, se ia în calcul ca perioadă necontributivă asimilată și perioada în care asiguratul a urmat cursurile de zi ale învățământului universitar, cu condiția absolvirii acestora. Aceste reglementări sunt aplicabile, deopotrivă, tuturor persoanelor care solicită acordarea drepturilor de asigurări sociale. Conform art. 169 alin. (1^1) din aceeași lege, în cazul recalculării la cerere a pensiilor stabilite anterior intrării în vigoare a
se ia în calcul și stagiul de cotizare asimilat, prevăzut de art. 38 alin. (1) lit. b).
Spre deosebire de aceste prevederi legale, dispozițiile
art. 85 din Legea nr. 303/2004 , criticat de autorul excepției, reglementează vechimea în magistratură, respectiv funcțiile îndeplinite care sunt cuprinse în această noțiune. Vechimea în magistratură constituie temeiul acordării unor drepturi specifice acestei categorii profesionale, printre care și pensia de serviciu pentru magistrați. Acest tip special de pensie are două componente: o parte achitată din fondurile de asigurări sociale din sistemul public și o parte acordată de la bugetul de stat.
Perioada studiilor universitare se ia în calcul la stabilirea părții de pensie cuvenită din sistemul public de asigurări sociale în mod egal pentru toți asigurații. Legiuitorul a optat însă, fără a încălca nici o dispoziție constituțională, în sensul că perioada studiilor juridice nu trebuie inclusă în calculul vechimii în magistratură care este temei al stabilirii pensiei de serviciu.
Curtea constată în același timp că din modul în care a fost formulată excepția de neconstituționalitate autorul acesteia nu critică
art. 85 din Legea nr. 303/2004
pentru cuprinsul său, ci pentru ceea ce lipsește acestui text de lege. În consecință, față de dispozițiile
art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 , potrivit cărora "Curtea Constituțională se pronunță numai asupra constituționalității actelor cu privire la care a fost sesizată, fără a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului", excepția de neconstituționalitate urmează să fie respinsă ca inadmisibilă.
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al
art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge, ca fiind inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 85 din Legea nr. 303/2004
privind statutul magistraților, excepție ridicată de Ion Doran în Dosarul nr. 2.798/2004 al Tribunalului Tulcea.
Definitivă și general obligatorie.
Pronunțată în ședința publică din data de 1 martie 2005.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE, prof. univ. dr. IOAN VIDA Magistrat-asistent, Patricia Marilena Ionea
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.