Decizia nr. 596/2005

Ioan Vida - președinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Constantin Doldur - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Kozsokar Gabor - judecător

Petre Ninosu - judecător

Ion Predescu - judecător

Șerban Viorel Stănoiu - judecător

Florentina Baltă - procuror

Florentina Geangu - magistrat-asistent

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 720^1 alin. 1 din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Societatea de Asigurare-Reasigurare "ARDAF" - S.A. Sucursala Bihor din Oradea în Dosarul nr. 291/C/2005 al Curții de Apel Oradea - Secția comercială și de contencios administrativ și fiscal.

La apelul nominal răspunde, pentru Societatea Comercială "Transilvania Import Export" - S.R.L. din Oradea, consilier juridic Mircea Tudose, lipsind autorul excepției și celelalte părți, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Cauza fiind în stare de judecată, se dă cuvântul părții prezente, care solicită respingerea excepției de neconstituționalitate. În acest sens, se arată că prevederile legale criticate referitoare la soluționarea litigiilor, în materie comercială, prin conciliere directă cu cealaltă parte, înainte de introducerea cererii de chemare în judecată, sunt în concordanță cu dispozițiile art. 21 din Legea fundamentală, referitor la accesul liber la justiție.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției ca neîntemeiată, invocând jurisprudența Curții Constituționale în această materie și apreciind că dispozițiile legale criticate nu contravin prevederilor constituționale.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:

Prin Încheierea din 3 iunie 2005, pronunțată în Dosarul nr. 291/C/2005, Curtea de Apel Oradea - Secția comercială și de contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 720^1 din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Societatea de Asigurare-Reasigurare "ARDAF" - S.A. Sucursala Bihor din Oradea.

În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține că dispozițiile art. 720^1 alin. 1 din Codul de procedură civilă, care instituie, în materie comercială, procedura concilierii prealabile, încalcă prevederile constituționale ale art. 21 alin. (1) privind accesul liber la justiție, deoarece "nu ține cont de realitățile specifice materiei dreptului comercial, dominat de celeritatea operațiunilor comerciale, de interesul părții care și-a îndeplinit obligațiile de a încasa imediat și nemijlocit debitul evitând astfel calea dificilă și din ce în ce mai plină de formalități a unui proces și mai apoi a unei executări silite sau faliment, care în majoritatea cazurilor nu au ca rezultat recuperarea creanței; conduce la formalizarea procedurilor comerciale, complicând în mod inutil mecanismul economico-financiar; este o procedură excesivă, care presupune cheltuieli exagerate pentru creditor, fiind ineficientă".

Curtea de Apel Oradea - Secția comercială și de contencios administrativ și fiscal apreciază că art. 720^1 alin. 1 din Codul de procedură civilă instituie o procedură extrajudiciară în cadrul căreia părțile încearcă rezolvarea litigiului, comunicându-și pretențiile și înscrisurile pe care se întemeiază. Întrucât în raporturile comerciale respectarea celerității este esențială, textul de lege criticat dă posibilitatea părților de a soluționa cu bună-credință, în mod direct și fără a apela la instanța judecătorească, problemele lor litigioase. În măsura în care nu se ajunge la un acord, acestea au posibilitatea de a se adresa instanței, ceea ce reprezintă expresia deplină a liberului acces la justiție.

În conformitate cu dispozițiile

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate.

Guvernul consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. În acest sens arată că instanța de contencios constituțional s-a pronunțat prin

Decizia nr. 335 din 16 septembrie 2004 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 955 din 19 octombrie 2004, în sensul că dispozițiile art. 720^1 alin. 1 din Codul de procedură civilă sunt constituționale.

Avocatul Poporului, invocând jurisprudența Curții Constituționale în materie, apreciază că textul de lege criticat nu îngrădește liberul acces la justiție, ci, dimpotrivă, asigură realizarea acestui drept în acord cu prevederile art. 21 din Constituție.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate ridicată.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și dispozițiile

Legii nr. 47/1992 , reține următoarele:

Curtea Constituțională este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2),

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate ridicată.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie prevederile art. 720^1 alin. 1 din Codul de procedură civilă, potrivit cărora "În procesele și cererile în materie comercială evaluabile în bani, înainte de introducerea cererii de chemare în judecată, reclamantul va încerca soluționarea litigiului prin conciliere directă cu cealaltă parte."

Autorul excepției de neconstituționalitate susține, în esență, că textul de lege criticat este contrar dispozițiilor art. 21 din Legea fundamentală, referitor la accesul liber la justiție, întrucât condiționează accesul la instanța judecătorească de parcurgerea unei proceduri prealabile de conciliere, care este de natură a tergiversa soluționarea litigiului comercial.

Examinând excepția astfel cum a fost formulată, se constată că, în jurisprudența sa, Curtea Constituțională s-a mai pronunțat asupra constituționalității dispozițiilor art. 720^1 alin. 1 din Codul de procedură civilă, în acest sens fiind, de exemplu,

Decizia nr. 335 din 16 septembrie 2004 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 955 din 19 octombrie 2004.

Cu acel prilej, respingând excepția de neconsti-tuționalitate ca neîntemeiată, Curtea a constatat că "dispozițiile privind soluționarea litigiilor în materie comercială, cuprinse în cap. XIV din Cartea a VI-a a Codului de procedură civilă, instituie o procedură specială de rezolvare a acestei categorii de litigii ce cuprinde concilierea directă prealabilă între părți și o procedură de judecată derogatorie de la dreptul comun".

Totodată, Curtea a reținut că, "potrivit dispozițiilor art. 126 alin. (2) din Constituție, republicată, stabilirea regulilor de desfășurare a procesului în fața instanțelor judecătorești este de competența exclusivă a legiuitorului, care poate institui, în considerarea unor situații deosebite, reguli speciale de procedură. Sub acest aspect, principiul liberului acces la justiție presupune posibilitatea neîngrădită a celor interesați de a le utiliza, în formele și în modalitățile prevăzute de lege. Prin instituirea procedurii prealabile de conciliere, ca de altfel în toate cazurile în care legiuitorul a condiționat valorificarea unui drept de exercitarea sa în cadrul unei anumite proceduri, nu s-a urmărit restrângerea accesului liber la justiție, de care, în mod evident, cel interesat beneficiază în condițiile legii, ci, exclusiv, instaurarea unui climat de ordine, indispensabil, în vederea exercitării dreptului constituțional prevăzut de art. 21, prevenindu-se, astfel, abuzurile și asigurându-se protecția drepturilor și intereselor legitime ale celorlalte părți. Așa fiind, textul de lege criticat este în deplin acord cu dispozițiile art. 109 alin. 2 din Codul de procedură civilă, potrivit cărora, «În cazurile anume prevăzute de lege, sesizarea instanței competente se poate face numai după îndeplinirea unei proceduri prealabile, în condițiile stabilite de acea lege» [...]."

Prin decizia menționată se arată, de asemenea, că, "din ansamblul reglementării, rezultă că, prin instituirea procedurii prealabile de conciliere, legiuitorul a urmărit să transpună în practică principiul celerității soluționării litigiilor dintre părți - mai pregnant în materie comercială - și să degreveze activitatea instanțelor de judecată. Astfel, rolul normei procedurale criticate este acela de a reglementa o procedură extrajudiciară care să ofere părților posibilitatea de a se înțelege asupra eventualelor pretenții ale reclamantului, fără implicarea autorității judecătorești competente. Față de aceste rațiuni majore, condiționarea sesizării instanței de parcurgerea procedurii de conciliere cu partea potrivnică nu poate fi calificată ca o îngrădire a accesului liber la justiție, în accepțiunea prohibită de prevederile constituționale de referință, atâta vreme cât partea interesată poate sesiza instanța judecătorească cu cererea de chemare în judecată."

Soluția Curții Constituționale în cauza respectivă, precum și considerentele care au stat la baza să își păstrează valabilitatea și în cauza de față, întrucât nu se invocă elemente noi, de natură să schimbe această jurisprudență.

Față de cele arătate, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al

art. 29 alin. (1) și (6) din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 720^1 alin. 1 din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Societatea de Asigurare-Reasigurare "ARDAF" - S.A. Sucursala Bihor din Oradea în Dosarul nr. 291/C/2005 al Curții de Apel Oradea - Secția comercială și de contencios administrativ și fiscal.

Definitivă și general obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 8 noiembrie 2005.