Ordinul nr. 177/2005
pentru aprobarea Instrucțiunilor tehnice privind conținutul-cadru al Documentației cu calculul resurselor/rezervelor minerale
prezumat în vigoare
Legături cu alte acte
Având în vedere prevederile
art. 103 alin. (1) lit. m) din Normele pentru aplicarea Legii minelor nr. 85/2003 , aprobate prin
Hotărârea Guvernului nr. 1.208/2003 , cu modificările ulterioare,
în temeiul
Hotărârii Guvernului nr. 756/2003
privind organizarea și funcționarea Agenției Naționale pentru Resurse Minerale,
președintele Agenției Naționale pentru Resurse Minerale emite prezentul ordin.
Articolul 1
Se aprobă Instrucțiunile tehnice privind conținutul-cadru al Documentației cu calculul resurselor/ rezervelor minerale, prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.
Articolul 2
Pe data intrării în vigoare a instrucțiunilor tehnice aprobate prin prezentul ordin se abrogă Instrucțiunile tehnice privind Conținutul-cadru al documentațiilor de evaluare a resurselor minerale și a rezervelor de substanțe minerale utile, aprobate prin art. 1 pct. 2 din
Ordinul președintelui Agenției Naționale pentru Resurse Minerale nr. 93/1998
pentru aprobarea instrucțiunilor tehnice elaborate în vederea aplicării unitare a dispozițiilor
Legii minelor nr. 61/1998 , publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 330 bis din 1 septembrie 1998.
Articolul 3
Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Președintele Agenției Naționale pentru Resurse Minerale, Gheorghe Buliga București, 6 decembrie 2005. Nr. 177.
Anexa INSTRUCȚIUNI TEHNICE
privind conținutul-cadru al Documentației
cu calculul resurselor/rezervelor minerale
Prezentele instrucțiuni tehnice sunt emise în conformitate cu prevederile
art. 103 alin. (1) lit. m) din Normele pentru aplicarea Legii minelor nr. 85/2003 , aprobate prin
Hotărârea Guvernului nr. 1.208/2003 , cu modificările ulterioare.
Articolul 1
Documentația cu calculul resurselor/rezervelor minerale conține, în mod minimal, următoarele date și informații:
a) introducere;
b) geologia regiunii;
c) metodica de cercetare geologică;
d) geologia zăcământului;
e) hidrogeologia zăcământului;
f) caracterizarea calitativă a substanței minerale utile;
g) evaluarea resurselor minerale;
h) concluzii;
i) anexe la text, prevăzute de prezentele instrucțiuni tehnice.
Articolul 2
Introducerea prevăzută de art. 1 lit. a) va avea următorul conținut minimal:
a) obiectul și scopul documentației;
b) date de geografie fizică și economică;
c) localizarea administrativă a zăcământului sau a perimetrului;
d) obiectul și scopul lucrărilor geologice executate și ipotezele geologice care stau la baza proiectării și executării lor;
e) perioada în care s-au executat lucrările, volumul fizic și valoric al acestora;
f) evoluția cercetărilor geologice și a exploatării;
g) situația resurselor minerale și a rezervelor de substanțe minerale utile evaluate și luate în evidență anterior și cele evaluate în documentație.
Articolul 3
Geologia regiunii prevăzută de art. 1 lit. b) va avea următorul conținut minimal:
a) stratigrafia cuprinzând succesiunea formațiunilor geologice, limitele geologice, reperele stratigrafice, precum și o scurtă caracterizare litologică;
b) tectonica regiunii cuprinzând descrierea structurii, accidentele tectonice majore, fazele în care au avut loc acestea;
c) alte substanțe minerale utile cunoscute în perimetru.
Articolul 4
Metodica de cercetare geologică, prevăzută de art. 1 lit. c), va cuprinde minimal următoarele:
a) metodele de cercetare folosite, și anume prospecțiuni geologice, geochimice, geofizice, lucrări de explorare generală și de detaliu, precum și motivarea metodicii de cercetare aplicate;
b) lucrările de cercetare executate;
c) motivația distanțelor dintre lucrările de cercetare;
d) devierea sondelor și recuperarea în util și steril;
e) lucrările executate în zăcământ care nu au fost luate în considerare în calculul resurselor minerale și al rezervelor de substanțe minerale utile și motivarea excluderii lor;
f) metodologia de probare, numărul, locul, caracterul reprezentativ al probelor, prelucrarea lor, felul analizelor și determinărilor, cum ar fi mineralogice, petrografice, paleontologice, chimice, fizico-mecanice etc.
Articolul 5
Geologia zăcământului prevăzută de art. 1 lit. d) va avea următorul conținut minimal:
a) stratigrafia zăcământului cuprinzând descrierea detaliată a formațiunilor cercetate din punct de vedere litologic, mineralogic și paleontologic, împărțite în subunități, în ordinea formării lor;
b) petrografia zăcământului cuprinzând descrierea detaliată a formațiunilor sedimentare, metamorfice sau eruptive în care este localizat zăcământul sau care au legătură genetică cu acesta și compoziția mineralogică, structura, textura, zonele de metamorfism etc.;
c) tectonica zăcământului cuprinzând descrierea detaliată și caracterizarea completă a structurii în care este cuprins zăcământul, cu evidențierea direcției și înclinării stratelor, cutelor, faliilor, a săriturilor faliilor și blocurilor tectonice;
d) regimul gazo-dinamic, dacă este cazul, în funcție de substanța minerală utilă;
e) prezentarea substanței minerale utile, și anume compoziția chimică, mineralogică și petrografică, parageneza, structura și textura substanței minerale utile, forma și poziția corpurilor de substanță minerală utilă, natura limitelor acestora, variația principalelor caracteristici ale zăcământului cu privire specială asupra conturului și grosimii, precum și descrierea petrografică a rocilor din culcușul și acoperișul zacământului;
f) geneza zăcământului cuprinzând descrierea condițiilor și proceselor geologice care au dus la formarea zacământului.
Articolul 6
Hidrogeologia zăcământului prevăzută de art. 1 lit. e) se va elabora în măsura în care constituie o problemă pentru valorificarea zăcământului și va avea următorul conținut minimal în cazul în care apar probleme legate de condițiile hidrogeologice:
a) metodica cercetărilor hidrogeologice, lucrările executate și motivarea distanțelor dintre lucrări;
b) formațiunile acvifere, caracteristicile lor, și anume număr, grosime, adâncime, poziția față de zăcământ, alcătuirea geologică, granulație, conținut de argilă, prezența gazelor etc.;
c) parametrii hidrogeologici, și anume porozitate, coeficient de filtrare, coeficient de cedare, debit, presiune, nivel hidrostatic, direcția de curgere etc.;
d) sursa de alimentare a formațiunilor acvifere;
e) nivelul apelor freatice stabilit cu ajutorul forajelor și a puțurilor;
f) posibilitățile de asecare pe baza rezultatelor obținute în cercetările experimentale;
g) concluzii privind gradul de cunoaștere a condițiilor hidrogeologice.
Articolul 7
Caracterizarea calitativă a substanței minerale utile prevăzută de art. 1 lit. f) se va elabora pe baza rezultatelor analizelor și determinărilor de laborator și tehnologice, obținute pe materialul recoltat din lucrările executate până la data la care se calculează resursele/ rezervele de substanțe minerale utile, și va avea următorul conținut minimal:
a) compoziția mineralogică și petrografică exprimată în procente, variația acesteia în cuprinsul zăcământului pe direcție și înclinare, mărimea granulelor minerale utile și gradul de concreștere a acestora cu minerale nevalorificabile, etapele de depunere sau de formare a mineralelor utile și fenomenele de alterare;
b) compoziția chimică exprimată, după caz, în procente sau g/t, variația acesteia în cuprinsul zăcământului pe direcție și înclinare, cu atenție deosebită asupra componenților utili principali și a accesoriilor valorificabile, precum și asupra componenților dăunători, pentru fiecare corp de substanță minerală utilă; compoziția chimică se prezintă detaliat numai pentru substanțele minerale utile din care se valorifică anumiți componenți sau pentru substanțele a căror valorificare este condiționată de îndeplinirea anumitor condiții de compoziție chimică;
c) caracteristicile fizice și mecanice ale substanței minerale utile și variația lor în cuprinsul zăcământului, în funcție de condițiile tehnice pentru anumite domenii de valorificare, măsura în care rezultatele determinărilor individuale și ale valorilor medii se încadrează în acestea;
d) concluzii privind gradul de cunoaștere a caracteristicilor calitative.
Articolul 8
Evaluarea resurselor minerale prevăzută de art. 1 lit. g) va cuprinde datele de bază care fundamentează calculul resurselor de substanțe minerale utile și va avea următorul conținut minimal:
a) metoda de calcul adoptată și motivarea ei în funcție de forma zăcământului, de amplasarea lucrărilor de cercetare și de gradul de cunoaștere obținut;
b) delimitarea panourilor de calcul al resurselor și justificarea acestora;
c) metodele de determinare a parametrilor de calcul, conturarea și evaluarea suprafețelor de calcul, justificarea distanțelor de extrapolare, determinarea grosimii în punctele de cunoaștere, justificarea grosimilor minime luate în considerare, metoda de determinare a grosimilor medii, metoda de determinare a greutății volumetrice, metodele de determinare a caracteristicilor calitative sau a conținuturilor medii, coeficienții de corecție utilizați și motivarea lor;
d) situația resurselor minerale pe corpuri de substanță minerală utilă, sorturi industriale și pe zăcământ sau pe perimetru, clasificate în categorii și grupe;
e) analiza gradului de precizie a cantității și calității resurselor minerale, stabilit fie direct, prin metode statistice și geostatistice, fie prin compararea rezultatelor obținute prin îndesirea rețelei lucrărilor ori prin compararea resurselor/rezervelor de substanțe minerale utile cu rezultatele abatajelor experimentale, ale probelor tehnologice sau ale exploatării curente, interpretarea rezultatelor analizelor de control intern, extern și ale probelor excepționale.
Articolul 9
Concluziile prevăzute de art. 1 lit. h) vor avea următorul conținut minimal:
a) prezentarea succintă a conturului, formei, grosimii, continuității, poziției în spațiu a zăcământului de substanțe minerale utile, a caracteristicilor rocilor din culcușul și acoperișul acestuia și hidrogeologiei zăcământului;
b) prezentarea succintă a compoziției mineralogice, a caracteristicilor calitative, a conținuturilor în componenți utili și dăunători, precum și a variației acestora;
c) propuneri privind luarea în evidență a resurselor de substanțe minerale utile calculate cantitativ și calitativ, clasificate pe categorii;
d) propuneri privind continuarea activității de cercetare geologică pentru mărirea cantității resurselor minerale și creșterea gradului de cunoaștere a acestora.
Articolul 10
Documentația cu calculul resurselor/ rezervelor minerale are ca părți integrante următoarele anexe la text:
a) descrierea aflorimentelor, dezvelirilor, șanțurilor, puțurilor, galeriilor, planurilor înclinate, nișelor, carotelor obținute în foraje etc., în zonele în care au traversat corpurile de substanță minerală utilă;
b) rezultatele măsurătorilor hidrogeologice;
c) tabele cu calculul devierii sondelor și interpretarea grafică;
d) tabel cu coordonatele topogeodezice ale lucrărilor de cercetare și de exploatare, care fundamentează evaluarea resurselor minerale și a rezervelor;
e) în cazul cărbunilor, tabel sinoptic cu rezultatele forajelor, carotaj mecanic și geofizic, executate în perimetru;
f) tabel cu rezultatele analizelor și ale determinărilor pe probe;
g) tabel cu rezultatele analizelor și ale determinărilor de control intern și extern și prelucrarea acestora;
h) studii elaborate de agenți economici specializați privind situația hidrogeologică, compoziția mineralogică, respectiv petrografică, caracteristicile fizico-mecanice, condițiile tehnico-economice de exploatare, preparare valorificare;
i) tabele cu stabilirea valorilor medii ale parametrilor de calcul și tabele cu evaluarea resurselor minerale și a rezervelor de substanță minerală utilă pe unități de calcul.
Articolul 11
Documentația cu calculul resurselor/ rezervelor minerale va fi prezentată pe suport hârtie și pe suport magnetic.
-----------
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.