Decizie · Curtea Constituțională

Decizia nr. 68/1994

referitoare la excepția de neconstituționalitate a art. 7 din Legea nr. 85/1992 , a art. 1 din Decretul-lege nr. 61/1990 și a art. 22 și 51 din Legea nr. 5/1973

prezumat în vigoare

Data actului
14 iunie 1994
Emitent
Curtea Constituțională
Publicat în
Monitorul Oficial nr. 284 din 6 octombrie 1994
Citează
8 acte
Structură
1 articol · 11.119 caractere
Sursă
legislatie.just.ro

Viorel Mihai Ciobanu - judecător

Florin Bucur Vasilescu - judecător

Florentina Geangu - magistrat-asistent

Completul de judecată, convocat potrivit prevederilor

art. 24 alin. (2) din Legea nr. 47/1992 , constata:

În fața Judecătoriei Petrosani s-a invocat, de către Societatea Comercială "Conpet" - S.A. Petrosani, excepția de neconstituționalitate a

art. 7 din Legea nr. 85/1992 , a

art. 1 din Decretul-lege nr. 61/1990

și a

art. 22 și 51 din Legea nr. 5/1973

în mai multe dosare aflate pe rolul acestei instanțe (nr. 5724/1993, nr. 2712/1993, nr. 3364/1993, nr. 2713/1993, nr. 3354/1993, nr. 2247/1993, nr. 3350/1993, nr. 3346/1993, nr. 2248/1993, nr. 2708/1993, nr. 3353/1993 și nr. 2714/1993), motivând ca acestea contravin dispozițiilor art. 41 din Constituție.

Curtea Constituțională a fost sesizată prin încheierile pronunțate la termenele din 14 ianuarie 1994, 16 februarie 1994, 23 februarie 1994 și 6 aprilie 1994, formindu-se dosarele cu numerele: 20C/1994, 25C/1994, 26C/1994, 27C/1994 28C/1994, 31C/1994, 32C/1994, 33C/1994, 34C/1994, 35C/1994, 36C/1994 și 42C/1994. Deoarece instanța nu și-a exprimat opinia cu privire la excepțiile invocate, conform art. 12 din Regulamentul de organizare și funcționare a Curții Constituționale s-a solicitat completare încheierii de sesizare și trimiterea dosarelor în care s-au invocat excepțiile. Judecătoria Petrosani apreciază ca articolele a căror neconstituționalitate se invoca sunt în spiritul normelor cuprinse în Constituție, care ocrotesc proprietatea în România.

În vederea soluționării excepției, Curtea Constituțională a solicitat, în baza

art. 24 din Legea nr. 47/1992 , puncte de vedere celor două Camere ale Parlamentului și Guvernului.

Guvernul, în punctul sau de vedere, arata ca excepția de neconstituționalitate a prevederilor

art. 7 din Legea nr. 85/1992

nu poate fi admisă deoarece aceste prevederi nu contravin art. 41 din Constituție. În susținerea acestui punct de vedere se arata ca, urmărind evoluția reglementărilor legale în materie, în inlantuirea lor logica, rezultă opțiunea constanta a puterii legiuitoare de a crea prin lege posibilitatea ca oricare chiriaș al unei locuințe construite din fondurile statului ori din fondurile unităților economice sau bugetare de stat sa devină proprietar al locuinței respective, prin cumpărare, în condițiile în care, potrivit

Legii nr. 15/1990 , întreprinderile transformate în societăți comerciale sau regii autonome au devenit proprietare ale locuințelor construite din fondurile proprii.

Senatul apreciază ca prevederile

art. 7 din Legea nr. 85/1992

sunt constituționale și, în consecința, excepția este vadit neîntemeiată.

Camera Deputaților nu a comunicat punctul sau de vedere.

Având în vedere ca prin raportul întocmit în cauza s-a propus conexarea excepțiilor întrucît ele privesc aceleași dispoziții legale și pentru o mai buna administrare a justiției, în ședința din 14 iunie 1994 Curtea a dispus conexarea, urmînd a se pronunța asupra tuturor excepțiilor prin decizia de fața.

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

examinînd dosarele nr. 5724/1993, nr. 2172/1993, nr. 3364/1993, nr. 2713/1993, nr. 3354/1993, nr. 2247/1993, nr. 3350/1993, nr. 3346/1993, nr. 2248/1993, nr. 2708/1993, nr. 3353/1993 și nr. 2714/1993, punctele de vedere ale Senatului și Guvernului, raportul judecătorului-raportor, dispozițiile

art. 7 din Legea nr. 85/1992 , ale art. 1 din Decretul - lege nr. 61/1990 și ale

art. 22 și 51 din Legea nr. 5/1973 , prevederile

art. 3 alin. (2) din Legea nr. 47/1992 , precum și dispozițiile art. 41, art. 43, art. 134 și ale art. 145 din Constituție, retine următoarele:

Curtea Constituțională este competența să se pronunțe asupra tuturor excepțiilor invocate.

Prin

art. 7 din Legea nr. 85/1992

privind vânzarea de locuințe și spații cu alta destinație construite din fondurile statului și din fondurile unităților economice sau bugetare de stat s-a stabilit ca "Locuintele construite din fondurile unităților economice sau bugetare de stat, până la data intrării în vigoare a prezentei legi, altele decît locuintele de intervenție, vor fi vîndute titularilor contractelor de închiriere, la cererea acestora, cu plata integrală sau în rate a prețului, în condițiile

Decretului-lege nr. 61/1990

și ale prezentei legi.

*) Definitivă prin nerecurare.

Ioan Muraru - președinte

Articolul 1

alin. 2 se aplică în mod corespunzător. Beneficiază de prevederile alin. 1 și chiriașii care nu sunt angajații unităților proprietare.

Evaluarea și vânzarea locuințelor prevăzute la alin. 1, conform

Decretului-lege nr. 61/1990

și prezentei legi, se fac de către unitățile proprietare sau de către unitățile specializate în vânzarea locuințelor, pe bază de contract de prestări de servicii, cu un comision de 1% calculat la prețul de vînzare.

Prin locuințe de intervenție de înțelege locuintele situate în incinta unităților economice sau bugetare de stat, cît și cele legate nemijlocit de îndeplinirea atribuțiilor de serviciu ale persoanelor care le ocupa".

Cu privire la dispozițiile

art. 7 din Legea nr. 85/1992 , Curtea Constituțională s-a pronunțat prin Decizia nr. 10/1994, rămasă definitivă prin nerecurare și publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 114 din 5 mai 1994, constatind ca dispozițiile sale sunt constituționale. În același sens sunt și deciziile nr. 26, nr. 27 și nr. 28 din 23 martie 1994, rămase, de asemenea, definitive prin nerecurare și publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 143 din 6 iunie 1994.

Constituționalitatea dispozițiilor

art. 7 din Legea nr. 85/1992

s-a motivat în deciziile nominalizare prin aceea ca:

- art. 41 din Constituție da legii posibilitatea de a stabili conținutul și limitele dreptului de proprietate. Astfel, deși în proprietatea societăților comerciale sau a regiilor autonome au intrat și locuintele construite din fondurile proprii, legiferarea, ulterior adoptării Constituției, a opțiunii ca fiecare chiriaș din asemenea locuințe sa devină proprietar nu poate fi privită decît numai ca o limita stabilită de lege (art. 41 din Constituție) a dreptului de proprietate exercitat de societatea comercială în al carei patrimoniu se afla locuintele construite din fondurile proprii ale întreprinderii, asa cum de altfel tot o limita este și exceptarea de la vînzare a locuințelor de intervenție;

- se asigura chiriașilor dreptul și prioritatea la cumpărarea locuințelor, dând astfel expresie dispozițiilor art. 43 alin. (1) și ale art. 134 alin. (2) lit. f) din Constituție cu privire la obligația statului de a crea condiții necesare pentru creșterea calității vieții și mai ales de a lua măsuri de dezvoltare economică și de protecție socială, de natura să asigure cetățenilor un nivel de trai decent;

- este o norma de justiție socială și economică, dând posibilitatea chiriașilor sa cumpere locuintele la construirea cărora au contribuit direct sau indirect, în vechiul sistem statal juridic. Ca atare, dispozițiile sale sunt nu numai conforme literei și spiritului art. 41 și art. 135 din Constituție, ci și legitimate din punct de vedere economic, social și moral.

În strinsa legătură cu

art. 7 din Legea nr. 85/1992

este și

art. 1 din Decretul-lege nr. 61/1990 , care prevede că "Întreprinderile pentru vânzarea locuințelor și oficiile specializate pot vinde către populație locuintele construite din fondurile statului, în condițiile prezentului decret-lege". În

art. 7 din Legea nr. 85/1992

se prevede că vânzarea se poate face și de către unitățile proprietate. Nici unul dintre aceste texte nu este neconstitutional, din moment ce stabilesc doar unitățile prin care se poate face vânzarea locuințelor construite din fondurile statului.

În legătură cu

art. 22 din Legea nr. 5/1973 , trebuie reținut conținutul sau, în sensul că "În caz de divorț, dacă sotii nu au convenit altfel, beneficiarul contractului privitor la locuinta folosește soțului căruia i s-au dat în îngrijire copii, iar în cazul când nu sunt copii, soțului care a obținut divorțul.

În toate celelalte situații, instanța care pronunța divorțul va hotărî care dintre soți va avea beneficiul contractului privitor la locuinta". Curtea constata ca acest articol de lege nu are legătură cu soluționarea cauzei. De altfel, prin Decizia nr. 69/1993, rămasă definitivă prin nerecurare și publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 49 din 25 februarie 1994, Curtea Constituțională a constatat ca dispozițiile acestui text sunt constituționale.

Cît privește art. 51 din Legea nr.5/1973, acesta stabilește modul în care pot fi închiriate suprafețele locative din clădirile proprietate de stat aflate în administrarea întreprinderilor și a organizațiilor economice de stat. Faptul ca legea determina condițiile în care se face închirierea nu poate fi considerat ca vine în contradictie cu prevederile art. 41 din Constituție, deoarece textul dispune în alin. 1 ca legea stabilește conținutul și limitele dreptului de proprietate.

Deoarece cu privire la

art. 7 din Legea nr. 85/1992

și la

art. 22 din Legea nr. 5/1973

Curtea Constituțională s-a pronunțat în sensul că sunt constituționale, iar motivarea data în deciziile Curții este pe deplin valabilă și în cauzele de fața, și din moment ce de la rămînerea lor definitivă nu a intervenit nici un element nou și deci Curtea nu are motive să se îndepărteze de la practica sa, precum și datorită faptului că nu exista contradictii între dispozițiile constituționale și cele ale

art. 1 din Decretul-lege nr. 61/1990

ori ale

art. 51 din Legea nr. 5/1973 , excepțiile de neconstituționalitate invocate urmează a fi respinse ca vadit nefondate, conform dispozițiilor

art. 24 alin. (2) din Legea nr. 47/1992 .

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 144 lit. c) și art. 145 alin. (2) din Constituție, precum și ale art. 13 alin. (1) lit. A. c), art. 24 alin. (2) și

art. 25 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , în unanimitate,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

1. Respinge ca vadit nefondate excepțiile de neconstituționalitate cu privire la prevederile

art. 7 din Legea nr. 85/1992 , ale

art. 1 din Decretul-lege nr. 61/1990

și ale art. 22 și

art. 51 din Legea nr. 5/1973 , invocate de Societatea Comercială "Conpet"- S.A. Petrosani în dosarele nr. 5724/1993, nr. 2172/1993, nr. 3364/1993, nr. 2713/1993, nr. 3354/1993, nr. 2247/1993, nr. 3350/1993, nr. 3346/1993, nr. 2248/1993, nr. 2708/1993, nr. 3353/1993 și nr. 2714/1993 ale Judecătoriei Petrosani.

2. Constata ca, în temeiul art. 145 alin. (2) din Constituție, Decizia Curții Constituționale nr. 10/1994 este obligatorie, iar rezolvarea proceselor, în speta, de către Judecătoria Petrosani, urmează a se face cu luarea în considerare a acestei decizii.

Cu recurs în termen de 10 zile de la comunicare.

Pronunțată la 14 iunie 1994.

PREȘEDINTE,
prof. univ. dr. Ioan Muraru
Magistrat-asistent,
Florentina Geangu

Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.