Decretul nr. 3608/1921

Articolul 1

În conformitate cu hotărîrea consiliului național din Bucovina, se declara expropriate pentru cauza de utilitate publică proprietățile rurale, în măsura condițiunilor cuprinse în legea de fața, în scop de a spori întinderea proprietății taranesti, de a înființa pășuni comunale, precum și pentru scopuri de interes general, economic și cultural.

Articolul 2

Starea juridică și întinderea proprietăților rurale, din punctul de vedere al aplicării acestei legi, se socotește pe ziua de 6 Septemvrie 1919, ținându-se socoteala de efectul succesiunilor deschise dela această dată pînă la promulgarea legii de fața.

Bunurile expropriate sînt lovite de indisponibilitatea din aceeași zi, fără îndeplinirea nici unei alte formalități.

Se exceptează și rămîn valabile;

a) Vînzările pînă la 10 ha de fiecare cumpărător făcute către țărani, invalizi, văduvele și orfanii de rasboi, agronomi, preoti, învățători, cultivatori de pămînt.

Aceste vânzări vor putea fi revizuite de comitetul agrar;

b) Vînzările făcute pînă la promulgarea legii, făcute cu aprobarea comitetului agrar, cu restrictiunile prevăzute de legea de fața în ceea ce privește exproprierea.

Toate vînzările peste 10 ha vor fi obligatoriu revizuite de comitetul agrar, care, în cazuri bine motivate, le validează.

Transcrierea dreptului de proprietate asupra imobilelor rurale, facuta fără aprobarea comitetului agrar, este nulă.

Articolul 3

Exproprierea atinge proprietatea fără privire la calitatea proprietarului, capacitatea lui juridică sau caracterul imobilului expropriat.

Articolul 4

Subsolul terenurilor expropriate trece în proprietatea Statului, cu excepția drepturilor câștigate.

Articolul 5

Se declara expropriate în întregime:

a) Proprietățile rurale, fără deosebire de caracter și întinderea, ale tuturor persoanelor juridice de drept public, fără considerarea oricărei clauze contrarii.

Se exceptează dela expropriere terenurile mănăstirilor: Dragomira, Putna, Suceava și Sucevita pînă la 100 ha.

Se mai exceptează 50 ha din pământul cultivabil al fondului bisericesc ortodox oriental pentru mitropolia din Cernauti.

Se mai exceptează proprietățile comunelor rurale și urbane, pădurile tovarasiilor, precum și pădurile fondului bisericesc greco-ortodox, afară de părțile marginase din apropierea satelor, pe cari comitetul agrar le va afla proprii pentru defrișare, în scop de a întemeia gospodării taranesti și pășuni comunale;

b) Proprietățile rurale ale absenteistilor, intrand în această categorie proprietarii care au petrecut în câte 5 ani consecutivi, în timpul dela 1 August 1909 pînă la 1 August 1919, pe an mai mult de o jumătate an afară de hotarele României intregite și ale Austriei, fără motive binecuvantate; precum și acei proprietari cari dela 15/28 Noemvrie 1918 și pînă azi nu și-au avut domiciliul în țara, lipsind fără vreo însărcinare oficială. Fac excepție proprietățile rurale pînă la 25 ha.

Cu autorizația comitetului agrar, persoanele juridice expropriate în întregime își pot rezerva clădirile și instalatiunile care nu sînt necesare unor scopuri naționale, culturale și economice.

Articolul 6

Se declara expropriat în întregime tot pământul cultivabil din:

a) Proprietățile persoanelor juridice de drept privat;

b) Proprietățile rurale cari între 1 Ianuarie 1905 și 1 Ianuarie 1919 au fost arendate mai mult de 9 ani, exceptând proprietățile minorilor, funcționarilor publici și femeilor incapabile a gospodari însăși.

Dacă proprietatea a fost arendată numai în parte, se expropriaza o întindere egala cu partea arendată din corpul întreg al proprietății, iar restul cade sub dispozițiile art. 7. Se înțelege prin arendare în sensul aliniatului b, art. 6, atît arendarea prin arendaș cat și arendările în parte în cari proprietarul nu a pus nici aratura, nici samanta;

c) Proprietățile interzișilor și celor puși sub curatela întrucât nu au descendenți direcți;

d) Pământul rural folosit prin embatic, plantat sau nu (emphyteusis), precum și acela ținut de sateni cu arenda cel puțin 10 ani neintrerupt, dacă aceștia își vor fi construit pe el case, salasuri, mori de apa primitive (rustice) sau vor fi făcut plantatiuni de vii sau pomi roditori, exproprierea făcându-se în folosul lor.

Articolul 7

Se declara expropriat parțial:

a) Sesiile existente pentru parohii pînă la 12 ha și sesiile existente pentru cooperatori pînă la 6 ha;

b) Pământul cultivabil din proprietățile rurale ale proprietarilor particulari cari au sau avut la 1 August 1914 instalatiuni importante agricole, în clădiri și inventar, crescatorii de vite sau industrii agricole, după următoarea scara:

Suprafața expropriabila

HA

Suprafața rămasă

Ha

100

100

105

104

110

109

115

113

120

117

125

121

130

124

135

128

140

132

145

135

150

138

155

141

160

144

165

147

170

150

175

153

180

155

185

158

190

160

195

163

200

165

210

170

220

174

230

178

240

182

250

185

260

189

270

192

280

195

290

198

300

201

320

207

340

212

360

216

380

220

400

224

420

228

440

232

460

235

480

238

500

241

525

244

550

247

575

249

600

250

Peste 600

250

Toate proprietățile cuprinse între 100 ha și 105 ha exclusiv se reduc la 100 ha; toate proprietățile cuprinse între 105 și 110 ha exclusiv se reduc la 104 ha și a. m. d.

c) Mosiile proprietarilor care nu îndeplinesc condițiunile dela art. 7, alin. b, se expropriaza pînă la 100 ha pămînt cultivabil;

d) Proprietarilor cari au unul sau mai mulți fii cari au studiat sau studiază agronomia, fiind înscriși în școala cel mai târziu pînă la 1 Ianuarie 1920, și o frecventează, li se poate rezerva un lot de 50 ha peste suprafața ce-i rămîne neexpropriata conform prevederilor acestei legi, cu obligația, sub pedeapsa de nulitate a acestui drept, să obțină diploma în cel mult 5 ani dela promulgarea acestei legi și dela acea data să-și cultive singur pământul.

Articolul 8

Proprietarului îi revine dreptul sa aleagă partea de moșie neexpropriata, cu condiția ca partea data satenilor să poată fi economiceste bine folosită. Tot asemenea nici proprietarul nu poate fi expropriat altfel, decât asa ca partea ce-i rămîne sa formeze un întreg economic cu investițiile economice principale aflătoare pe moșie.

Articolul 9

Dacă însă ocupația principala a proprietarului nu este agricultura și nici părinții lui n-au fost agricultori, terenul neexpropriabil se reduce la 4 ha. Intra în această categorie și acei proprietari cari nefiind agricultori au cumpărat moșii după 15/28 Noemvrie 1918.

Articolul 10

Se socotește ca pămînt cultivabil, în înțelesul legii de fața, tot terenul pe care s-au aflat pînă azi arături, locurile de fanete și pasune, precum și orice alt teren ce s-ar găsi propriu să fie întrebuințat cu folos pentru agricultura.

Exproprierea se calculează numai asupra pămîntului cultivabil, adică asupra întinderii rămase din fiecare moșie, după ce s-au scăzut: locurile permanente de arie și ferme, conacul cu gradina, viile și grădinile stabilite de zarzavaturi și pomi roditori, pădurile, poenile mai mici de 10 ha inconjurate de păduri, luncile împădurite, râurile, lacurile, stabilimentele industriale cu terenul de instalare strict necesar și parcelele pe cari se afla clădiri, întrucât toate acestea nu sînt cuprinse în partea expropriata.

Articolul 11

Sînt scutite de expropriere terenurile necesare ca locuri de hrana pentru personalul silvic de supraveghere, în întindere de 6 ha pentru personalul superior și 4 ha pentru personalul inferior.

Articolul 12

Mai multe proprietăți ale aceluias proprietar, precum și proprietățile stapanite în indiviziune se considera ca o singura proprietate, rămînînd ca proprietarul sau coproprietarii să-și aleagă partea ce rămîne libera de expropriere.

Articolul 13

Pășunile comunale existente se mențin.

Din terenurile expropriate după această lege, pământul propriu numai pentru pasune va fi întrebuințat la înființarea sau completarea pasunilor comunale.

Articolul 14

Pentru înființarea și completarea pasunilor comunale se poate expropria peste suprafața obținută prin dispozițiunile de mai sus:

a) Poenile mai mari de 10 ha. Proprietarul avînd dreptul sa dea în schimbul acestor poeni o suprafața legală din terenul impadurit, situat la marginea pădurii, după taierea lemnului;

b) Acolo unde este nevoie absolută vor putea fi expropriate cu avizul serviciului silvic și cu aprobarea comitetului agrar și din păduri, dar numai dacă terenul este propriu.

Articolul 15

Pământul expropriat, conform dispozițiunilor din acest capitol, va servi numai la înființarea sau completarea pasunilor comunale pentru folosință tuturor locuitorilor proprietari de vite, fără privire dau au pămînt cultivabil. Proprietatea acestor pășuni aparține comunelor cari le administrează sub conducerea și controlul serviciului agricol județean, cu excepția pădurilor alpine cari rămîn Statului și se vor administra conform unui regulament special întocmit de ministerul agriculturii.

Articolul 16

Cu aprobarea comitetului agrar se poate incuviinta schimbul între pământul expropriat și cel posedat de sateni, comune, școli biserici, parohii, etc.

Articolul 17

Pînă la luarea în seama a bunurilor expropriate, folosință lor rămîne proprietarilor cu toate drepturile și datoriile unui uzufructuar, fiind obligat a tolera operațiunile inginerilor și ale organelor însărcinate cu parcelarea și ameliorarea terenurilor.

Terenurile arendate taranilor pînă în prezent în vederea exproprierii rămîn în folosință lor pînă la expropriere și improprietarirea definitivă, proprietarul avînd dreptul la arenda.

Articolul 18

Dacă pe pământul expropriat și dat în folosință satenilor sînt semnături, ele rămîn pînă la recolta proprietarului, iar dacă sînt arături proprietarul are drept la valoarea lor. Stabilirea acestei valori se face în conformitate cu prețurile locale prin buna învoiala între interesați. în caz de neînțelegere va hotărî definitiv comisiunea agrară de ocol.

Articolul 19

Luarea în seama a bunurilor expropriate nu se poate împiedica prin nici un act judecătoresc. Instanța competența, la cererea Casei centrale a împroprietăririi, va închide relativ la aceste bunuri orice acțiune sau urmărire, orice drept pretins, putându-se exercită numai asupra prețului.

Articolul 20

Servituțile indispensabile pentru folosință bunurilor expropriate se mențin.

Proprietarii și satenii improprietariti vor permite unii altora drumul de acces și drumurile la apa.

Organele de aplicare vor determina pentru fiecare caz în parte aceste drepturi.

Articolul 21

Statul, prin ministerul agriculturii, poate rezerva din bunurile expropriate terenurile cari au sau cărora li s-ar putea da o destinație de interes obștesc cultural, economic și social.

Articolul 22

Contractele de arendare a mosiilor supuse exproprierii se desființează de drept pentru partea expropriata, reducându-se proporțional și arenda.

Dacă porțiunea expropriata trece de 25% din întinderea totală a mosiei, arendașii și proprietarii sînt în drept de a cere rezilierea întregului contract.

De asemenea sînt reziliate de drept în întregime contractele de arenda făcute pentru mosiile în cari arendașii nu au intrat în stapanire.

Din simplul fapt al desființării contractelor aci amintite nu vor rezultă nici un fel de pretențiuni de daune-interese.

Articolul 23

Mosiile rămase în urma exproprierii nu se pot arenda pe un termen mai mic de 7 ani.

Arendarea în total a mosiilor rămase după expropriere se va face cu drept de preferinta la preț și condițiuni egale obstiilor locale sau agronomilor de profesie.

Articolul 24

Casa centrala a împroprietăririi poate vinde prin buna învoiala satenilor atît bunurile mici cari sînt proprietatea Statului, cat și suprafețele de pămînt expropriate și cari prin natura lor nu sînt proprii a fi întrebuințate pentru improprietarire sau pentru pasune, preferîndu-se: așezămintele culturale, sanitare și cooperative, invalizii de rasboi, văduvele cu copii, vecinii sau cei cari l-au stapanit în arenda înainte.

Ministerul agriculturii poate vinde prin buna învoiala din pământul expropriat pînă la 10 jugare pentru instalatiuni industriale, dacă cumpărătorul se obliga ca în cel mult doi ani dela cumpărare sa instaleze o industrie cu un capital de cel puțin 60.000 lei. Nerespectarea condițiunilor de mai sus atrage rezilierea vânzării.

Articolul 25

Statul are drept de preemptiune, cu același preț și în condițiuni egale, la cumpărarea conacelor mosiilor expropriate, precum și a mosiilor în corpuri întregi dela 50 ha în sus.

Acest drept de preemptiune privește numai pământul cultivabil astfel cum este definit prin art. 13 din lege; el se exercită de Casa centrala a împroprietăririi. Ori și ce vânzare pentru a fi definitivă trebuie să fie notificată Casei centrale a împroprietăririi, care are timp de 30 de zile libere pentru a retine imobilul vândut pe prețul și în condițiunile arătate în contractul de vânzare. Dacă în acest timp Casa centrala a împroprietăririi nu și-a arătat în scris intenția de a cumpara pe același preț și în aceleași condițiuni imobilul, vînzarea este definitivă.

Ori și ce vînzător poate să evite exercițiul dreptului de preemptiune în condițiile de mai sus, notificând Casei centrale a împroprietăririi intențiunea sa de a vinde, arătând prețul și condițiunile. Dacă Casa centrala a împroprietăririi nu a răspuns în scris, în termen de 30 zile libere dela notificare, ca voiește sa cumpere imobilul în condițiunile și prețul arătat, vânzătorul este liber sa dispuie de imobilul sau cum va voi, vanzandu-l cu prețul și condițiunile indicate în notificare, în termen de 6 luni. Dacă vînzarea nu se face în acest termen, imobilul rămîne în situația dinaintea notificării.

Schimbul de moșii de o întindere egala sau echivalenta ca valoare, nu este supus dreptului de preemptiune.

Articolul 26

Procedura exproprierii pe baza legii de fața se face de drept numai o dată pentru fiecare moșie și este terminată prin hotărîrea definitivă data de organele de aplicare. După terminarea exproprierii dispozițiunile legii de fața relativ la expropriere se abroga.

Articolul 27

Prețul cu care se plătesc bunurile expropriate se fixează în prima instanța de comisiunea de ocol pentru expropriere, în a doua instanța de comisiunea regionala, cu drept de apel la Curtea de apel.

Articolul 28

După terminarea lucrărilor comisiunii regionale, comitetul agrar va face un studiu de unificare și armonizare a prețurilor făcute de aceste comisii. Acest studiu va fi înaintat Curții de apel respective pentru a-i servi de calauza la fixarea definitivă a prețurilor.

Hotărîrile Curților de apel pot fi atacate, în termen de 3 luni dela pronunțare, dinaintea înaltei Curți de casație, pentru violarea acestei legi, numai de către ministerul agriculturii, prin procurorul general de pe lîngă înaltă Curte.

Curtea de casație va judeca în secțiuni unite, citând părțile și ministerul agriculturii, considerând afacerea urgenta.

Dacă înaltă Curte casează hotărîrea, Curtea de trimitere este datoare să se supună hotărîrii Curții de casație.

Articolul 29

Prețul bunurilor expropriate se stabilește separat pentru fiecare moșie în parte și pentru fiecare categorie și calitate de pămînt:

a) Pentru pământul cultivabil se va avea în vedere orice elemente de apreciere și anume: prețul de vânzare a pămîntului în localitate și vecinătate în ultimii 5 ani înainte de 1 August 1914, taxarea facuta de institutiunile de credit sau media prețului normal de arenda din același interval inmultit cu 20. Se va tine seama și de calitatea fizica a pămîntului și puterea lui de productiune, depărtarea de târgurile de desfacere, gări sau porturi;

b) Pentru vii și sadiri se va socoti după prețul mijlociu în localitate și vecinătate în ultimii 5 ani înainte de 5 August 1914, se va avea însă în vedere vîrsta viei sau sadirilor, modul plantatiunii, varietatile viei sau sadirilor, modul plantatiunii, varietatile, lipsurile și starea vegetatiei, capitalul investit etc.;

c) Pentru păduri se va stabili luînd ca baza mijlocia prețurilor din localitate sau regiune în ultimii 5 ani înainte de 1 August 1914. Se va avea în vedere la prețuire calitatea materialului lemnos, speciile, căile de comunicație, depărtarea de gări și de centrele de desfacere.

d) Pentru clădiri și instalații industriale se va stabili prețul de cost, avându-se în vedere și starea de întreținere. Se va tine seama și de putinta și modul de utilizare.

Evaluarea se va face în coroane. Pentru stabilirea prețului coroana se considera egala cu leul.

Articolul 30

Deodată cu prețul bunurilor expropriate se va determina și partea restanta din dările publice și din sarcinile tabulare, precum și despăgubirile și investitiuni și ameliorări făcute, dacă valoarea acestora nu se poate calcula în prețul bunului expropriat.

Articolul 31

Servituțile, cari în urma exproprierii și-au pierdut rostul economic, se vor desfiinta fără nici un echivalent. Alte servituți desființate în detrimentul celui în drept se vor despăgubi, capitalizandu-se folosul lor anual cu 5 la suta.

Articolul 32

Organele de aplicare sînt:

1. Comitetul agrar;

2. Comisiunea regionala de expropriere;

3. Comisiunea de ocol pentru expropriere.

I - Comitetul agrar

Articolul 33

Comitetul agrar este organul consultativ al ministerului agriculturii în toate chestiunile privitoare la expropriere, improprietarire, înființare de proprietăți mijlocii și dare în folosință a pământurilor expropriate în perioada interimara.

Atribuțiunile și compunerea comitetului agrar sînt determinate prin art. 37 din legea pentru reforma agrară din vechiul regat.

II. Comisiunea regionala de expropriere

Articolul 34

Comisiunea regionala de expropriere și improprietarire își are sediul în Cernauti și se compune din opt membri: doi membri ai Curții de apel sau în lipsa doi judecători dela tribunalul din Cernauti, desemnați de președintele Curții de apel, din cari unul ca președinte și unul ca vice-președinte; doi delegați ai proprietarilor; doi delegați ai Casei centrale a împroprietăririi și doi delegați ai satenilor.

Ea se imparteste în doua secțiuni, compuse de către un membru din fiecare categorie amintita mai sus și prezidata de către membrul-judecător.

Odată cu numirea delegaților proprietarilor și satenilor se face și numirea câte unui supleant.

Normele acestor numiri se vor determina prin regulament.

Pe lîngă fiecare comisiune regionala va funcționa câte un secretar.

Hotărîrile secțiilor comisiunilor se iau cu majoritate de voturi în prezenta de cel puțin trei membri. În caz de paritate, votul președintelui va hotărî.

Aceste hotărîri se vor da de îndată ce lucrarea a fost terminată. Se vor constata prin procese-verbale cari vor cuprinde susținerile părților, motivele hotărîrii și semnăturile membrilor comisiunilor și a secretarului ei. Aceste procese-verbale vor cuprinde și părerile deosebite ale minorității.

Atribuțiunile comisiunilor regionale sînt:

1. Se pronunța în a doua instanța asupra prețuirii pămîntului expropriat și asupra edificatelor. Proprietarii cari accepta prețul fixat de comisiunea judeteana vor primi 80 la suta din valoarea suprafeței expropriate, după încheierile comisiunilor rămase definitive. Plata se va face în chipul arătat la art. 55 și 56. Restul de 20 la suta se va achită după facerea definitivă a masuratorii.

2. Se rosteste în ultima instanța asupra apelurilor făcute în contra hotărârilor de expropriere a comisiunilor de ocol. Privitor la prețul hotărârilor comisiunii de apel sînt supuse apelului la Curtea de apel;

3. Stabilește și dispune cari din comisiunile de ocol va face exproprierea proprietarilor cu mai multe moșii, situate în circumscripții judecătorești diferite.

Stabilirea pe teren a pămîntului expropriat se face de direcția cadastrului prin serviciul bucovinean de operatori topometri.

Hotărîrile comisiunii regionale cu privire la alin. II sînt definitive și executorii, fără drept de opoziție sau recurs, cu rezerva dreptului de revizuire a comitetului agrar timp de un an dela executarea în fapt a hotărîrii.

III. Comisiunea de ocol pentru expropriere

Articolul 35

Una pentru fiecare circumscriptiune de judecătorie de ocol, se compune din patru membri: un delegat al ministerului agriculturii, judecătorul de ocol, ca președinte, un delegat al proprietarilor și un delegat al satenilor.

Odată cu desemnarea delegaților proprietarilor și satenilor se face și desemnarea câte unui supleant. Normele pentru aceste delegatiuni se vor determina prin regulament.

Hotărîrile comisiunilor de ocol se dau cu majoritate de voturi și în prezenta a cel puțin trei membri. În caz de paritate, votul președintelui va hotărî.

Aceste hotărîri se vor da de îndată ce lucrarea a fost terminată. Se vor constata prin procese-verbale, cari vor cuprinde susținerile părților, motivele hotărîrii și semnăturile membrilor comisiunilor și a secretarului ei. Aceste procese-verbale cuprind și părerile deosebite ale minorității.

Hotărîrile date de unanimitatea membrilor comisiunii, dacă nu sînt apelate de nici una din părți, sînt definitive și se executa de îndată.

Atribuțiunile comisiunilor de ocol sînt:

1. Se pronunța în prima instanța asupra întinderii și situației juridice a proprietăților ce cad sub expropriere, asupra alegerii, întinderii, stabilirii a terenului expropriabil și asupra prețului bunurilor expropriate.

Pentru acest scop, comisiunea va asculta concluziunile părților și va face toate investigațiile pentru dobândirea datelor ce va socoti necesare pentru darea hotărîrii.

Comisiunea va putea - pentru aceste lămuriri - insarcina ca experiti orice persoane va crede.

2. Aduna toate elementele necesare:

a) Pentru evaluarea prețului pămîntului cultivabil expropriat după categorii (pămînt cultivabil, pasune și faneata) și calități;

b) Pentru evaluarea prețului pădurilor, viilor, plantatiunilor de orice fel, clădirilor, stabilimentelor industriale, baltilor, stuhariilor, iazurilor, pămîntului inundabil, necultivabil, etc., cari cad sub expropriere;

c) Pentru evaluarea prețului de arenda pe ha în perioada interimara pînă la expropriere.

Hotărîrile comisiunii de ocol pentru expropriere sînt supuse apelului la comisiunile regionale de expropriere.

Articolul 36

Procedura pentru funcționarea organelor de aplicare se va preciza prin regulament și instrucțiuni.

Articolul 37

Aplicarea dispozițiilor legii de fața privitoare la expropriere se va face de Casa centrala a împroprietăririi.

Operațiile de expropriere se vor infaptui deodată în toată țara.

Articolul 38

Toate dosarele privitoare la expropriere adunate pînă în prezent de organele de aplicare a decretului-lege No. 3871 din 6 Septemvrie 1919, se vor remite comisiunii regionale de expropriere și improprietarire spre a le distribui după competența comisiunilor de ocol de expropriere. Aceste dosare vor servi ca baza pentru lucrările de expropriere a legii de față.

Fiecare proprietar are dreptul ca în curs de o luna dela promulgarea legii de fața sa completeze aceste dosare cu următoarele date:

a) Numele proprietății, a satului, comunei, plășii și județului unde este asezata moșia;

b) Numele proprietarului, capacitatea lui juridică și domiciliul lui real;

c) Starea juridică a proprietății acum și la 6 Septemvrie 1919.

d) Suprafața de pămînt, specificand în ha, câtă padure, grădini, vii, terenuri irigabile, neproductive, balti etc., și cat teren cultivabil;

e) Numărul mosiilor ce poseda acum și la 6 Septemvrie 1919, cu arătarea suprafețelor lor totale și parțiale ca mai sus;

f) Dacă aceasta moșie era cultivată prin arendaș la 6 Septemvrie 1919 și de cat timp, și dacă mai este încă arendată.

g) Moșia sau mosiile în cari înțelege să-și păstreze maximum prevăzut de lege;

h) Dacă pe moșie are organizație agricolă, industriala sau intensiva, în ce consta, ce capital a investit;

i) Dacă moșia are plan de hotarnicie sau plan economic; dacă planul și hotarnicia sînt confirmate. Dacă posesiunea reală consuma cu cărțile funduare și dacă are procese de proprietate sau repozitie sumară sau în curgere;

k) Venitul total după cadastru și darea după pămînt, case și stabilimente industriale;

l) Prețul de cumpărare a mosiei, total sau pe jugare cad., evaluarea la partaj, moșteniri și orice evaluări a institutelor de credit, cu indicarea anului cînd sau plătit aceste prețuri și s-au făcut evaluarile.

Obligațiunea de mai sus pentru minor și curanzi cînd cad în sarcina reprezentanților lor legali, și în cazul cînd asupra imobilului este constituit un drept de uzufructuar legal sau convențional, asupra uzufructuarului.

Șeful judecătoriei de ocol va alătură declarației înaintate extrasele funduare și le va pune la dispoziția comisiunii de ocol.

Declarația data de proprietar servește ca baza pentru operațiunile exproprierii. Dacă un proprietar nu va da aceasta declarație, organele de aplicare sînt îndreptățite a și le procura pe cheltuiala proprietarului, afară de cazul de forta majoră adeverita.

Primăriile comunale vor fi datoare a soma pe proprietarii și în scris, în timp de 8 zile dela promulgarea acestei legi, să facă declarația. Somarea se va face la sediul administrației mosiei, păstrând primăria dovada despre aceasta.

Judecătorul de ocol va trimite după aceste declarații doua copii legalizate, una Casei centrale a împroprietăririi și alta consilierului agricol județean respectiv.

Articolul 39

Comisiunile de ocol pentru expropriere își vor începe operațiunile în cel puțin 70 zile dela promulgarea legii de fața.

Ele își fac lucrările lor pe baza dosarelor și declaratiunii dela art. 38, precum și pe baza încunoștințărilor ce ar avea pe orice cale despre existenta vreunei moșii supusă exproprierii și pentru care proprietarul nu a făcut deosebită declarație.

Oricine este în drept sa aducă la cunoștința comisiunii omisiunile săvîrșite de cei obligați a face declarațiunea conform art. 38.

Articolul 40

Ziua hotărâtă pentru începerea operațiunii va fi adusă la cunoștința de către președintele comisiunii atît proprietarului prin citatiune la sediul administrației mosiei, cat și Casei centrale a împroprietăririi.

Articolul 41

În ziua fixată, comisiunea de ocol se transporta la fața locului și rosteste asupra întinderii proprietății, pentru care se face declarație asupra diferitelor categorii de teren, asupra clădirilor și asupra suprafețelor cari în limitele art. 6 și 7 urmează a se lasă proprietarului.

În același timp comisiunea aduna și elementele necesare pentru fixarea prețului.

Articolul 42

Hotărîrile date de unanimitatea membrilor comisiunii de ocol pentru expropriere, dacă nu sînt apelate de nici una din părți, rămîn definitive și se executa imediat.

Articolul 43

Hotărîrea comisiunii de ocol se va da îndată după terminarea lucrărilor printr-un proces verbal, după care se trimit copii în termen de 15 zile dela data hotărîrii celor interesați și Casei centrale a împroprietăririi.

Articolul 44

În contra hotărârilor comisiunii de ocol pentru expropriere se va putea declara apel către comisiunea regionala de expropriere atît de proprietari, de țărani, cat și de Casa centrala a împroprietăririi.

Termenul de apel este de 15 zile libere după înmânarea hotărîrii.

În caz cînd hotărîrea nu a fost pronunțată în unanimitate, ea va fi în mod obligator cercetata de comisiunea regionala pentru expropriere. În acest scop i se va inainta dosarul din oficiu de către președintele comisiunii de ocol pentru expropriere.

Articolul 45

Președintele comisiunii regionale primind apelurile arătate la art. 44, fixează termenul de judecată care nu poate fi mai scurt de 30 zile dela primirea apelului. Acest termen se afișează la usa localului și se aduce la cunoștința părților prin citatiuni:

a) Proprietarului prin citatiuni la sediul administrației mosiei, afară de aceia cari prin declarațiunea facuta președinților comisiunii regionale vor alege alt domiciliu;

b) Satenilor prin afișare la usa primăriei comunei în care e sediul principal al mosiei expropriate. Aceștia vor fi reprezentați de delegații satenilor în folosință cărora s-a dat terenul expropriat;

c) Casa centrala a împroprietăririi.

Articolul 46

Înaintea comisiunilor de expropriere satenii vor putea fi reprezentați printr-un delegat, iar proprietarii în persoana sau printr-un reprezentant.

Articolul 47

Hotărîrea data de comisiunea regionala cu privire la fixarea prețului este supusă apelului, în termen de 15 zile dela înmânarea sentinței de expropriere, la Curtea de apel.

Poate face apel proprietarul, Casa centrala a împroprietăririi, satenii și oricine are drept real asupra imobilului expropriat, în temenele și condițiunile arătate mai sus.

Curtea de apel judeca aceste apeluri de urgenta și cu precădere. Deciziunile ei nu sînt supuse opoziției, nici recursului în casație.

Articolul 48

Toate sentințele definitive de expropriere se vor adnota în cărțile funduare. După plata prețului, conform art. 55 și 56, se va înscrie Statul ca proprietar al terenurilor expropriate. Toate organele însărcinate cu executarea reformei agrare vor fi obligate a cere judecătoriilor de ocol și tribunalelor ca în cărțile funduare să se treacă operațiunea exproprierii.

Articolul 49

Hotărîrile definitive ale comisiunilor de expropriere vor fi executate de comisia de ocol de expropriere prin inginerul operator delegat al directiunii cadastrului.

Articolul 50

În acest scop, comisia de ocol pentru expropriere va fixa termenul pentru începerea executării, va pune la dispoziția inginerului delegat al directiunii cadastrului toate datele, precum și dosarul de expropriere. Lucrările de executare vor începe îndată și se vor urma pînă la terminarea lor fără nici o întrerupere.

Articolul 51

Delegatul directiunii cadastrului, în conformitate cu hotărîrile definitive ale comisiunilor de expropriere, va alcătui planul terenului expropriat, folosind în acest scop planurile cadastrale existente, și relativ la comisiile comasate hartile și celelalte lucrări tehnice de comasare, sau executand un plan nou, în conformitate cu dispozițiunile regulamentului special și cu toate prevederile în vigoare cu privire la lucrările tehnice de comasare. După verificarea noului plan se vor fixa în natura hotarele terenului expropriat.

În contra lucrărilor de executare se va putea face, dela înmânarea avizului despre verificarea acestora, în termen de 15 zile, contestație la comisiunea regionala.

După terminarea lucrărilor de executare pe teren, judecătorul de ocol va trece în cărțile funduare hotărîrile definitive de expropriere, intabuland dreptul de proprietate al Statului. Planul original se va trimite directiunii cadastrului; o copie va fi reținută la dosarul de expropriere, care va fi păstrat la arhiva judecătoriei de ocol; alta copie va fi trimisa primăriei respective.

Articolul 52

Paralel cu operațiunile de expropriere Casa centrala a împroprietăririi va lua măsuri ca sa înceapă operatia de parcelarea pămîntului expropriat și vînzarea lui la țărani.

Articolul 53

Pînă la afectarea împroprietăririi, pământul expropriat va fi folosit prin arendare. Arendarea pămîntului supus exproprierii, atît în ceea ce privește întinderea, alegerea cat și prețul de arenda, se hotărăște de comisiunea regionala de expropriere.

Articolul 54

Odată cu începerea lucrărilor pentru arendare, Casa centrala a împroprietăririi poate organiza tovarasii de exploatare agricolă, cărora li se vor da în stapanire pământul supus arendării. Membrii acestor tovarasii nu sînt răspunzători decât pentru obligațiile lor proprii.

Articolul 55

Plata prețului cuvenit proprietarului expropriat se face în titluri de renta amortizabile în 50 de ani și purtătoare de dobînda de 5% pe an. Valoarea nominală este socotită la plata drept valoare reală.

Articolul 56

Plata prețului pentru fiecare proprietar se face de îndată ce exproprierea este definitivă. Statul face plata prețului totdeauna prin consemnarea rentei cuvenite la Banca Regionala Cernauti. El se liberează valabil prin simplu fapt al consemnarii prețului. Proprietarul va ridica titlurile de renta dela Banca Regionala numai cu autorizația judecătoriei, ca autoritate a cărții funduare competente.

Articolul 57

Orice acțiune de revendicare, urmăriri imobiliare sau de venituri, precum și orice drepturi reale, ca: privilegii, ipoteci legale sau convenționale, uzufruct, servituți, embatic sau besman și orice altele de orice natura, chiar cunoscute Statului, nu pot împiedica exproprierea și rămîn desființate de drept asupra porțiunii expropriate din ziua consemnarii prețului cuvenit în renta la Banca Regionala. Judecătoria prin oficiul cărții funduare, în urma cererii Casei centrale a împroprietăririi și sub dovada consemnarii prețului, va ordonă radierea tuturor acestora deasupra porțiunii expropriate și închiderea oricăror dosare de acțiuni sau urmăriri.

Articolul 58

Proprietarul este indatorat să-și ridice singur sau prin procurator special prețul. La ridicarea prețului se va cere dovada identității și autorizațiunii personale prin act public.

Articolul 59

Dacă imobilul este impovarat, judecătoria de ocol, ca autoritate de carte funduara, va retine tot prețul exproprierii, ordonand seriarea pretentiunilor după normele legilor în vigoare. În baza semnării judecătorești se vor achită creditorii ipotecari în renta.

Articolul 60

Orice acțiune de revendicare, urmăriri imobilizare sau venituri, precum și orice drepturi reale de pe imobil vor trece peste contravaloarea lor, neschimband aceasta împrejurare competința judecătoriei.

Sarcinile patronatelor inerente mosiilor expropriate vor trece asupra celor improprietariti pînă la ulterioară definitivă și unitară regulamentare a chestiunii.

Drepturile patronale inerente pămîntului expropriat trec pînă la regularea definitivă a chestiunii asupra mitropolitului Bucovinei.

Articolul 61

Pământul expropriat pe temeiul legii de fața se parceleaza spre a se vinde în loturi taranilor muncitori de pămînt, parohiilor ortodoxe crestine, ca sesie pentru cooperatori, cantori și palimari și școlilor ca teren de experiențe agricole.

Articolul 62

Pământul expropriat se vinde în loturi celor îndreptățiți în următoarea ordine de precădere:

1. Taranilor muncitori de pămînt cari au pămînt mai puțin decât întinderea lotului tip fixat în comuna;

2. Parohiilor ortodoxe, de fiecare loc sistematizat de cooperator câte 6 ha dacă nu are sesiune, iar dacă sesiunea lui este necompletata ea se va întregi pînă la 6 ha, însă numai în cazul cînd prin exproprierea sesiunilor, conform art. 5, vor fi pe teren disponibil din sesia parohului, de cantor și de palimar, câte un lot în întinderea arătată la art. 67;

3. Școlilor rurale, ca pămînt de experienta agricol, câte un hectar de fiecare clasa sistematizată;

Folosință acestui pămînt se va stabili prin regulament.

4. Taranilor muncitori de pămînt lipsiți cu desăvârșire de pămînt.

Se vor preferi în aceeași categorie:

a) Familiile celor căzuți în rasboi și invalizii;

b) Cei cari au luat parte la rasboi, cu precaderea voluntarilor cari au luat parte în armata română sau aliata;

c) Cei pagubiti în urma rasboiului.

Sînt îndreptățiți bărbații de 21 ani cu ziua publicării decretului-lege No. 3872*) din 6 Septemvrie 1919 și văduvele cu copii minori.

Cei cari fără motive s-au sustras dela recrutarile din anul 1919, precum și cei ce au comis după 28 Noemvrie 1918 acte de dușmănie față de Statul român, sau în acțiunea română, dacă actele acestora vor fi constatate prin sentințe judecătorești, nu vor fi luati în considerare la improprietarire.

În averea capilor de familie se va socoti și averea imobilă a sotiei.

Starea proprietății se va considera după starea din ziua promulgării legii de fața.

Articolul 63

La condițiuni egale de improprietariri se vor preferi:

1. Cei cari au inventar și gospodărire intemeiata;

2. Cei cari numai mulți copii;

3. Cei mai în vîrsta.

Articolul 64

În caz de paritate de condițiuni între improprietaritii din aceeași categorie și de neajungerea pămîntului se va proceda prin tragere la sorți.

Acolo unde nu este destul pămînt pentru a improprietari pe toți cei îndreptățiți, o parte din ei se vor putea muta în regiuni de colonizare. Aceasta alegere se va face de către locuitorii însăși, iar cînd pe aceasta cale nu s-ar ajunge la un rezultat impaciuitor alegerea se va face de comitetul local de improprietarire. Vor fi preferiti la improprietarirea pe loc invalizii și văduvele de rasboi, iar din fiecare categorie oamenii în vîrsta familisti cari poseda gospodării întemeiate.

Articolul 65

Pământul expropriat se parceleaza în loturi de completare, loturi întregi pînă la 4 ha și loturi de colonizare pînă la 6 ha. La munte, întrucât pământul nu este arabil, întinderea lotului poate fi sporită pînă la 8 ha.

Articolul 66

Acolo unde pământul cultivabil expropriat nu ar ajunge pentru improprietarirea tuturor celor îndreptățiți cu loturi de 4 ha împreună cu pământul ce poseda și unde mijlocul principal de existenta al locuitorilor nu este agricultura, comitetele locale pentru improprietarire, cu aprobarea prealabilă a comitetului agrar și în înțelegere cu majoritatea satenilor improprietariti, vor putea face loturi mai mici de 4 ha, avînd în vedere condițiunile locale, natura pămîntului și felul cultivarii lui. În formarea și distribuirea acestor loturi se va socoti și pământul ce satenii poseda.

Articolul 67

Parohiile ortodoxe vor primi de fiecare loc sistemizat de cooperator pînă la 6 ha, de fiecare loc de cantor câte 3 ha și de fiecare loc de palimar câte un ha.

Articolul 68

Școlile rurale vor primi câte 1 ha de fiecare clasa sistemizata.

Articolul 69

Pământurile cari au aptitudinea naturala deosebită vor putea fi împărțite, cu aprobarea ministrului agriculturii, deopotrivă între cei în drept exceptându-se acei locuitori cari poseda cel puțin 1 ha din asemenea pămînt.

Articolul 70

Loturile de completare se distribuie de preferinta în apropierea satelor, ele nu vor fi mai mici de 1/4 ha, iar scara va merge din 1/4 în 1/4 ha fracțiunile mai mici de un sfert completandu-se pînă la pătrime în favoarea satenilor.

Articolul 71

Pe pământurile irigate sau plantate cu vii și pomi roditori, întinderea loturilor poate fi scoborata pînă la 1/4 ha.

Articolul 72

Locurile rezervate pentru constructiuni de case se vand deosebit satenilor domiciliați de fapt în comuna căreia aparține terenul expropriat și cari nu au locuinta proprie.

Se da preferinta cumparatorilor de loturi.

Articolul 73

Meseriașii sateni din comunele rurale au drept numai la un loc de casa și cel mult un ha de pămînt.

Articolul 74

Organele de aplicare ale împroprietăririi sînt: 1. Comitetul local; 2. Comisiunea de ocol pentru improprietarire; 3. Comisiunea regionala pentru improprietarire. În orașul Cernauti funcționează în fiecare suburbie câte un comitet local de improprietarire.

1. Comitetul local se compune din: primar, preotul sau invatatorul diriginte și doi sateni delegați (aleși din sanul lor).

Comitetul local are însărcinarea de a întocmi în fiecare comuna un tablou de toți satenii care ar avea drept să fie improprietariti în conformitate cu dispozițiunile legii și cu ordinea de precădere ce se stabilește și cari se va desvolta prin instrucțiuni.

2. Comisia de ocol de improprietarire se comune din:

a) Judecătorul ocolului în care e asezata comuna sau substitutul sau;

b) Agronomul regional sau delegatul consilieratului agricol;

c) Doi delegați ai satenilor, desemnați de ei în fața judecătorului la începerea operațiunilor în fiecare comuna;

d) Un delegat al Casei centrale a împroprietăririi.

Comisiunea de ocol are însărcinarea de a judeca listele întocmite de comitetul local cu satenii doritori a se improprietari și îi va aseza în ordinea de preferinta potrivit art. 33 și următorii. Comisiunea hotărăște cu majoritate de voturi. În caz de paritate, votul președintelui decide. Hotărîrea se da cu apel la comisiunea regionala de expropriere.

3. Comisiunea regionala de expropriere și improprietarire, cu sediul din Cernauti, compusa conform dispozițiunilor art. 34 cu deosebire ca la lucrările de improprietarire va lua parte la lucrările Senatului în locul delegatului proprietarului un delegat al Casei centrale a împroprietăririi.

Comisiunea regionala judeca la reședința și în ultima instanța toate contestațiunile ivite la întocmirea tablourilor de improprietarire, stabilind în mod definitiv listele satenilor ce urmează a fi improprietariti.

Comisiunea regionala fixează și mărimea lotului tip din comuna și face tragerea la sorți a celor îndreptățiți din fiecare categorie atunci cînd numărul loturilor fixate este mai mic decât numărul celor îndreptățiți.

Articolul 75

Comitetul local întocmește tabloul de improprietarire. Acest tablou va sta afișat 15 zile la usa primăriei, școlii și a bisericii și a tuturor localurilor publice din comuna.

Articolul 76

Comisiunea de ocol va proceda la judecarea listelor întocmite de comitetul local. Judecarea se va face la reședința. Listele încheiate vor sta afișate 15 zile la usa localurilor publice din comune.

Comisiunea va încheia proces-verbal de formarea și afișarea lor în dublu exemplar, păstrând unul la arhiva comunei, iar altul inaintandu-l împreună cu dosarul, comisiunii regionale. Satenii nemultumiti vor inainta contestații comisiunii regionale de expropriere și improprietarire în termen de 15 zile dela publicare.

Articolul 77

Comisiunea regionala de expropriere și improprietarire fixează termene de judecarea contestațiilor și fixează în mod definitiv, în termen de cel mult 30 zile, tabloul cu ordinea de clasificare a celor în drept de a cumpara pămînt, fixează mărimea lotului tip pentru fiecare comuna și procede la tragerea la sorți, dacă este cazul. Tragerea la sorți se face pe categorii, și în ședința publică, în fața comisiunii. Ziua fixată tragerii la sorți a indreptatitilor din fiecare comuna va fi adusă la cunoștința satenilor cu cel puțin 10 zile înainte.

Delegații satenilor din comisiunile locale vor fi invitați a asista, dacă nu s-au făcut contestații la comisiunea regionala.

Articolul 78

Organele serviciului agricol județean sînt obligate a cere judecătorilor și tribunalelor ca sa treacă în cărțile funduare pe satenii impartasiti cu pămînt atît în localitate, cat și în regiunile de colonizare.

Articolul 79

Înainte de parcelare, organele de aplicare vor destina pământul expropriat mai intaiu:

a) Suprafețele necesare pentru împlinirea intereselor generale obștești, spitalicești și ale Statului;

b) Pământul necesar pentru constituirea sau completarea pasunelor comunale, acolo unde asemenea pășuni nu exista sau nu sînt îndestulătoare;

c) Suprafețele necesare pentru mărirea vetrei satelor (locuri de casa, grădini), pentru creare de sate noui, pentru drumuri, adapatori etc.

Articolul 80

Pe baza lucrărilor de improprietarire rămase definitive, comisiunea regionala va dispune întocmirea planului de parcelare prin inginerul operator sau delegatul directiunii Cadastrului, în conformitate cu regulamentul special.

Planul de parcelare se va depune la primăria comunei în al carei hotar e partea cea mai mare a pămîntului parcelat, spre vedere publică, afișându-se avizul despre aceasta la toate comunele interesate.

Dela afișare în termen de 15 zile se poate face contestație în contra planului de parcelare la comisiunea judeteana.

Articolul 81

Judecătorul de ocol împreună cu inginerul operator al directiunii Cadastrului, avînd în vedere lucrările de improprietarire rămase definitive și planurile de parcelare întocmite, va aplica parcelarea pe teren și va face la fața locului distribuția loturilor și punerea în stapanire a celor îndreptățiți.

Articolul 82

Îndeplinirea acestei operațiuni se va insera într-un proces-verbal făcut în 3 exemplare, din cari unul va rămîne la arhiva primăriei locale, altul se va trimite consilieratului agricol din județ, iar al treilea se înaintează Casei centrale a împroprietăririi.

Articolul 83

În contra aplicării parcelarii pe teren se va putea face contestație la comisiunea regionala în termen de 15 zile dela terminarea definitivă a aplicării parcelarii pe teren.

Articolul 84

Îndată ce lucrările de improprietarire vor fi definitiv terminate, comisia de ocol va inainta originalul planului parcelar la serviciul cartografic al directiunii Cadastrului, iar dosarul întreg împreună cu o copie a planului de improprietarire se vor trimite judecătoriei de ocol pentru trecerea în cărțile funduare a parcelarii executate și intabularea dreptului de proprietate asupra celor improprietariti; o alta copie se trimite primăriei comunei respective.

Articolul 85

Intabularea proprietății în folosul improprietaritului se va face după plata unui avans de cel puțin 20% din prețul de cumpărare, în baza procesului-verbal în care vor urma să fie fixate atît restantele, cat și modul de plată a lor și celelalte obligațiuni ale improprietaritului cari rezultă din legea de fața. Acest proces-verbal, semnat de membrii comisiunii și sateanul improprietarit, va avea puterea unui act notarial, imediat executoriu în sensul legii.

Articolul 86

Întreaga operație a colonizarii regiunilor avînd populație rara, în înțelesul legii de fața, e încredințată Casei centrale a împroprietăririi, care ia măsurile necesare pentru alcătuirea de sate noui sau mărirea celor existente.

Articolul 87

Casa centrala a împroprietăririi determina localitățile în cari urmează a se face colonizarea stabilind, potrivit cu nevoile locale și cu dezvoltarea viitoare, numărul loturilor ce pot forma rezervele, vetrele de sat, portiunile pentru sporirea vetrelor și izlazurilor comunale înființate, loturile pentru școala, diferite așezăminte de interese publice și executa lucrările necesare.

Articolul 88

Pentru a înlesni colonistilor înființarea gospodariilor, Casa centrala a împroprietăririi organizează depozite de materiale pentru construcție, unelte și semințe, acorda credite colonistilor, executa lucrările tehnice necesare și elaborează prin direcțiunea Cadastrului și a lucrărilor tehnice planuri de construcții rurale cu devize de materiale și cheltuielile respective, inlesnind colonistilor executarea.

Articolul 89

Statul avanseaza prin Casa centrala a împroprietăririi sumele necesare pentru întocmirea gospodariilor dela articolul precedent, urmând ca jumătate din aceste cheltuieli să fie restituite de colonisti în timp de 40 de ani prin anuitati cari încep după scurgerea celor dintâi cinci ani dela așezarea colonistilor; cealaltă jumătate rămîne să fie suportată de Casa centrala a împroprietăririi din fondul ei se va aloca anual din bugetul Statului.

Articolul 90

Au preferinta la colonizare, în ordinea de precădere stabilită în tablourile de improprietarire, locuitorii din imprejurime, din județ, din alte județe, din alte provincii.

Articolul 91

Toate celelalte dispozițiuni din prezenta lege cari nu ar fi contrarii celor din acest capitol se aplică și la colonizare.

Articolul 92

Loturile mici se pot vinde. Pînă la plata prețului, vînzarea loturilor nu se poate face decât în suprafața lor totală, astfel cum au fost cumpărate dela Casa centrala a împroprietăririi. Cumpărătorii sînt ținuți sa achite integral datoria Casei centrale a împroprietăririi.

În aceleași condițiuni sînt permise și donatiunile, legatele și schimburile.

Articolul 93

Pământul stapanit de sateni poate fi cumpărat, sub rezerva dreptului de preemptiune a Statului, de orice cetățean român, cu obligațiunea de a-l pune în valoare personală.

Vînzările dintre sateni, cultivatori manuali de pămînt, precum și acelea făcute absolvenților școlilor de agricultura de toate gradele, nu sînt supuse dreptului de preemptiune al Statului.

Dreptul de preemțiune al Statului se exercită de Casa centrala a împroprietăririi, potrivit dispozițiunilor unui regulament special, care va desvolta și procedura aplicării.

Articolul 94

Pământul pînă la 10 hectare aparținînd satenilor nu se poate ipoteca decât către instituțiile autorizate de Stat.

Articolul 95

Pământul cultivabil nu se poate divide prin succesiune decât pînă la 2 ha la șes și 1 ha la munte și deal. Pentru locuri de casa, fabrici, grădini de legume, plantații de pomi și vii, diviziunea proprietății este permisă fără nici o limita.

Articolul 96

Prin derogare dela codul civil și cu respectarea articolului precedent, orice proprietar de pămînt poate desemna prin testament pe moștenitorul sau moștenitorii beneficiari cari vor avea sa despăgubească pe comostenitori după normele legii de fața.

Articolul 97

În cazul cînd împărțirea pămîntului între moștenitori nu s-ar putea face fără a încalcă dispozițiunile art. 95, și în cazul cînd moștenitorul nu a fost desemnat conform art. 98, pământul poate fi atribuit, prin buna înțelegere, unuia din moștenitorii legali, cari sînt ținuți pentru aceasta a se prezenta singuri cînd sînt majori, sau prin tutori sau curatorul lor cînd sînt minori ori interzisi, în fața judecătorului pentru a lua act de învoiala.

Judecătorul de ocol poate să nu legitimeze învoiala, numai dacă tutorul sau curatorul e altă persoană decât tatăl sau mama moștenitorului și dacă socotește ca învoiala nu ocrotește deajuns interesele moștenitorilor reprezentați.

Articolul 98

În caz de neînțelegere între moștenitori, judecătorul, în termen de 10 zile dela cererea oricăruia dintre moștenitori, va chema toți moștenitorii prin citații individuale la domiciliu și va cauta sa stabilească o înțelegere asupra aceluia sau acelora cari vor deveni proprietari ai lotului sau loturilor și asupra despăgubirilor de acordat celorlalți moștenitori, inscriind înțelegerea într-un proces-verbal semnat și de părți.

În cazul cînd părțile nu cad la învoiala, judecătorul va trage la sorți lotul sau loturile ce sînt de împărțit între moștenitori, fixând totdeodată și prețul potrivit cu valoarea inițială și cu cota de scăzut din valoarea inițială, pentru a nu impovara prea mult pe viitorul proprietar și încheind despre toate aceste operațiuni un proces-verbal, semnat de părțile interesate.

În toate aceste cazuri, judecătorul de ocol va inainta procesul-verbal de constatare în original Casei centrale a împroprietăririi, oprind însă la dosar o copie cu semnatura sa.

Articolul 99

Moștenitorul asupra căruia rămîne pământul ia de drept în sarcina sa întreaga suma cuvenită ca despăgubire fiecărui moștenitor în parte și are obligațiunea sa achite partea fiecăruia în termen de 5 ani și cu o dobînda de 5 la suta pe an, platibila din 6 în 6 luni, începînd cu luna a doua dela recolta întâia a noului proprietar și continuand anual la același termen. În caz de întîrziere mai mare de 3 luni dela data cînd urma să fie facuta plata, fie a capitalului, fie a dobânzii, comostenitorii pot sa ceara judecătorului de ocol, după normele arătate în art. 98, excluderea moștenitorilor cari nu și-au îndeplinit obligațiunile, rezilierea împărțelii și facerea unei noui imparteli.

Articolul 100

Constructiunile sau îmbunătățirile funciare făcute în cursul posesiunii de moștenitorul asupra căruia a rămas lotul, nu împiedica operațiunea din articolul precedent, judecătorul urmând însă să se stabilească pe baza unei evaluări drepturile la despăgubiri ce se cuvin.

Articolul 101

Moștenitorii loturilor pot să se imprumute la Casa centrala a împroprietăririi cu ipoteca asupra loturilor pentru sumele ce trebuie să răspundă celorlalți comostenitori.

În acest caz, Casa centrala a împroprietăririi, va incasa odată cu ratele împrumutului acordat și anuitatea datorită pentru plata prețului loturilor.

Articolul 102

Toți proprietarii de pămînt pot declara indivizibilă și supusă transmisiunii, după dispozițiunile cuprinse în acest capitol o suprafața pînă la 50 ha.

Declarația va fi facuta în scris la judecătoria de ocol respectiva de către proprietar, care se va prezenta în persoana.

Ea va cuprinde numele proprietarului, domiciliul, situația, întinderea și vecinătățile terenului ce voiește să se declare indivizibil și semnatura proprietarului.

În caz cînd proprietarul nu știe carte, declarația va fi semnată de redactorul sau scriitorul actului, care se va prezenta în persoana la judecătoria de ocol.

Judecătorul de ocol va primi declarația scrisă a proprietarului, va lua act de voința acestuia și va încheia procesul-verbal de cele constatate.

Declarația și procesul-verbal vor fi transcrise într-un registru anume alcătuit și ținut la judecătoria de ocol pe numele proprietarilor.

Articolul 103

Prin derogare la regulile stabilite prin codul civil, satenii proprietari de pămînt au libertatea de a dona sau a testa porțiunea indivizibilă arătată în art. 95 fără obligațiunea pentru donator sau legatar de a raporta chiar în numerar peste cotitatea disponibilă.

Articolul 104

Un regulament special va dezvolta în amănunt aplicarea dispozițiunilor din acest capitol.

Articolul 105

Pentru asigurarea unei bune culturi a pămîntului micei proprietăți, o cat mai buna întrebuințare a izlazurilor comunale, cum și punerea în valoare a produselor micei proprietăți, Casa centrala a împroprietăririi are dreptul de a stabili și impune micilor proprietari obligațiuni privitoare la planul de cultura, la organizarea mijloacelor de cultura și tovarasii, cari sa indrumeze pe sateni spre o cultura rațională și intensiva, la desfacerea produselor lor și îmbunătățirea rasei vitelor, determinând și sancțiunile de luat.

Articolul 106

Acei cari nu vor îndeplini obligațiunile prevăzute în articolele de mai sus vor fi deposedati, fără somațiune, printr-o hotărîre pronunțată de judecătorul de ocol, după cererea serviciului agricol județean și după ce va fi citat pe cel al carei posedare se cere.

Hotărîrea se va da cu drept de apel la tribunal. Termenul de apel este de 30 zile dela pronunțare.

Tribunalul va judeca în camera de consiliu în termen de 15 zile maximum. Hotărîrea tribunalului va fi definitivă, fără opoziție sau recurs.

Procedura va fi gratuita și părțile se vor cita din oficiu.

Proprietarul deposedat are dreptul la restituirea valorii pămîntului plătită.

Articolul 107

În toate cazurile de deposedare loturile intră în proprietatea Casei centrale a împroprietăririi care va dispune de ele, conform prevederilor acestei legi.

Articolul 108

Cumpărătorii de loturi cari nu vor fi achitat 4 rate semestriale din preț vor fi deposedati de către Casa centrala a împroprietăririi pe cale administrativă, după somație, în termen de 30 zile, punere în întîrziere ori judecata și fără îndatorirea de a urmări în prealabil încasarea ratelor.

Articolul 109

Îndată ce prețul exproprierii va fi statorit definitiv și satenii îndreptățiți vor fi intrat în posesiune, se va calcula prețul de vânzare al imobilelor și se va repartiza pe nouii proprietari.

Satenii pot plati la intrarea în posesiune în total sau în parte valoarea pămîntului sau imobilelor expropriate.

Articolul 110

Statul va contribui cu 50 la suta din prețul cumpărării imobilelor la impartasirea cu pămînt a celor îndreptățiți de la art. 62.

Pentru pământul întrebuințat la înființarea și completarea pasunilor comunale Statul nu contribuie la plata prețului.

Articolul 111

Pentru întreținerea instalatiunilor existente de ameliorare (drenaj și irigatiune), improprietaritii cu terenuri ameliorate constituie dela data împroprietăririi definitive o asociație de ape în baza legii dreptului de apa în vigoare pentru Bucovina. Dacă o parte din completul terenului ameliorat a rămas neatins de expropriere, proprietarul intra cu acest teren în asociația de ape.

Articolul 112

Statul va ameliora terenurile taranilor agricultori, fie ei improprietariti sau neimproprietariti, la cari se vor constata necesitatea îmbunătățirii pentru sporirea productiunii.

Proprietarii terenurilor în chestiune vor forma o asociație de ape.

Articolul 113

Toate aceste asociații de ape sînt obligatorii și vor lua fiinta potrivit §42 din legea dreptului de apa în vigoare pentru Bucovina.

Articolul 114

Cheltuielile instalatiunilor de ameliorări fonciare și ale întreținerii lor vor fi purtate de o treime de proprietarii terenurilor ameliorate și cu două treimi de Stat.

Cotizațiile membrilor asociației de ape, la cheltuieli, sînt exigibile pe cale administrative.

Articolul 115

În cazul de necesitate Statul va ameliora și pășunile comunale. A treia parte din cheltuielile acestor ameliorări o va purta comuna, care va putea repartiza aceste cheltuieli asupra locuitorilor din comuna.

Articolul 116

Biroul tehnic pentru ameliorări fonciare din Cernauti va constata fără apel necesitatea ameliorarilor, va îndrumă înființarea și funcționarea asociațiunilor de ape, va controla activitatea lor și va conduce lucrările de ameliorare

Articolul 117

Toate actele și transmisiunile, fără nici o excepție, privitoare la expropriere și improprietarire, precum și toate actele judiciare și extrajudiciare făcute în executarea legii de fața sînt scutite de orice taxa de timbru și înregistrare.

Articolul 118

Corespondenta oficială privitoare la chestiunile de reforma agrară este scutită de orice taxa poștală, aplicarea și controlul acestei aplicari se face de ministerul agriculturii.

Articolul 119

Sentințele de expropriere date de organele de aplicare în baza decretului-lege No. 3871 din 6 Septemvrie 1919 și rămase definitive în sensul suscitatului decret-lege vor fi înaintate, de către Banca Regionala din Cernauti și celelalte organe la cari se păstrează originalele sentințelor, comisiunii respective de ocol pentru expropriere, care va decide din nou asupra lor, aplicând legea de fața.

Articolul 120

Ministerul agriculturii este însărcinat cu aplicarea acestei legi, el este îndreptățit sa organizeze în Cernauti o secție a Casei centrale de improprietarire pentru aplicarea și finanțarea reformei agrare din Bucovina. Aceasta secție va putea fi Banca Regionala din Cernauti.

Articolul 121

Un regulament de aplicare va completa și lămuri în amănunt dispozițiunile prevăzute în această lege.

Articolul 122

Toate legile și regulamentele contrarii legii de fața sînt și rămîn abrogate.

_______________