Decretul nr. 41/1950

Articolul 1

Ministerul comunicațiilor, prin Direcțiunea Marinei Comerciale și serviciile sale exterioare (Capitanii și Oficii de Port) exercita supravegherea, controlul și ordinea navigației în apele naționale.

Articolul 2

Capitaniile și Oficiile de Porturi, exercita atribuții cu privire la surpavegherea și controlul navigației, în colaborare cu celelalte organe portuare, conform prevederilor prezentului decret în limitele porturilor și în zonele stabilite prin decizia Ministerelor Comunicațiilor și Afacerilor Interne.

Capitaniile și Oficiile de Porturi, sînt denumite în cuprinsul acestui decret, organe maritime și fluviale.

Organele portuare vor fi stabilite prin decizia Ministerelor Comunicațiilor și Afacerilor Interne.

Articolul 3

Capitanii din porturile principale desemnați de directorul Marinei Comerciale, vor avea gradul de inspector și își vor exercita atribuțiile lor în zonele sau circumscripțiile ce se vor fixa prin decizie ministerială.

Articolul 4

Vasele maritime și fluviale, de orice categorie, și indiferent de pavilion, intrand în porturile sau apele române, sînt obligate a se conformă dispozițiunilor din prezentul decret și acelor din legile, regulamentele și instrucțiunile relative la navigatiunea și ordinea în porturile și apele naționale, precum și la măsurile de ordine cu privire la persoane.

Articolul 5

Comandantii, conducătorii sau carmacii vaselor, sînt obligați sa ancoreze, sa acosteze sau sa lege vasele lor, numai în locurile ce li se vor desemna de Capitanie sau Oficiul de Port, în colaborare cu celelalte organe portuare.

Nici un vas ancorat sau legat în port, nu poate să-și schimbe locul fără permisiunea Căpităniei Portului sau Oficiului de port, în colaborare cu celelalte organe portuare.

Vasele vor micșora viteza la intrarea și ieșirea din porturi, precum și la trecerea prin fața porturilor fluviale.

Remorcherele nu vor mola remorcele vaselor pe care le aduc în porturi, înainte ca aceste vase să fie în siguranța.

Articolul 6

Vasele maritime sau fluviale sub pavilion român sau sub pavilion străin cu port de înscriere român, sînt obligate să aibă la bord, intrarea lor în apele și porturile românești, următoarele acte:

1. Vasele maritime

a) Actul de naționalitate;

b) Rolul de echipaj;

c) Certificatul de tonaj;

d) Actele de vizita (certificatul de siguranță, certificatul de franc-bord, certificatul de siguranță radio-telegrafica);

e) Manifestul vamal (pentru vasele încărcate);

f) Patenta de sănătate;

g) Registrul de mașini (jurnalul de mașini);

h) Registrul radiotelegrafic;

i) Registrul de navigație (jurnal de bord);

j) Planurile vasului.

Aceste vase sînt obligate a avea la bord și orice alte acte, precum și certificatele cerute de legile comerciale și convențiile internaționale, la care Statul Roman a aderat.

2. Vasele fluviale cu propulsiune

a) Actul de naționalitate;

b) Rolul de echipaj;

c) Registrul de navigație (jurnalul de bord);

d) Permisul de navigație;

e) Patenta sanitară;

f) Registrul de mașini (jurnal de mașini);

g) Certificatul de tonaj;

h) Certificatul de clasificare, după puterea masinei la remorchere;

i) Registrul radiotelegrafic (ptr. Vasele cu RTSF);

j) Manisfestul vamal (pentru vasele încărcate).

3. Vasele fluviale fără propulsiune

a) Actul de naționalitate;

b) Rolul de echipaj;

c) Permisul de navigație;

d) Patenta sanitară;

e) Certificatul de tonaj;

f) Manifestul vamal (pentru vasele încărcate).

4. Bacurile, barcazele și podurile

a) Carnetul de ambarcatiune;

b) Permisul de navigație;

c) Certificatul de tonaj;

5. Ambarcatiunile cu motor

a) Carnetul de ambarcatiune;

b) Parmisul de navigație.

6. Ambarcatiunile fără motor

a) Carnetul de ambarcatiune.

Articolul 7

Vasele sub pavilion străin, la intrarea în apele românești, vor trebui să aibă la bord actele cerute de legile naționale respective și de convențiunile internaționale în vigoare.

Organele maritime și fluviale R.P.R. vor recunoaște ca valabile certificatele și permisele de navigație, precum și brevetele personalului, eliberate de organele străine competente, vaselor sub pavilion străin și echipajelor lor.

Registrul de navigație, registrul de mașini și registrul radiotelegrafic vor trebui să fie vizate, numerotate și parafate de către Capitanie sau Oficiul de Port.

Pentru vasele sub pavilion străin, cu port de înscriere român, certificatele sau permisele de navigație vor fi eliberate numai de organele maritime și fluviale române.

Articolul 8

Orice vas maritim intrand în porturile sau apele românești, trebuie să aibă la bord un certificat de tonaj calculat după normele certificatului de tonaj internațional.

Dacă vasul maritim nu va avea acest certificat, organele maritime vor proceda la constatarea respectiva, printr'o expertiza oficială și vor elibera vasului certificatul de tonaj.

Articolul 9

Orice vas maritim, sub orice pavilion, intrand în porturile sau apele române, va trebui să aibă la bord un certificat internațional de franc-bord, un certificat de siguranță în navigație și un certificat de siguranță radiotelegrafica, a căror valabilitate sa nu fie expirată.

Pentru vasele maritime, care nu vor avea aceste certificate sau dacă certificatele nu ar mai fi valabile, se va proceda în conformitate cu Convențiunile Internaționale asupra liniilor de încărcare și a "Ocrotirii vieții umane pe Mare".

Articolul 10

Orice vas fluvial, sub orice pavilion, intrand în porturile sau apele române, va trebui să aibă la bord un certificat de tonaj a cărui valabilitate este de 10 ani dela emitere, dacă vasul nu a suferit vre-o reparatiune sau modificare importanța, precum și un permis de navigație, eliberat de autoritatea competentă, care să nu fie emis de mai mult de un an pentru vasele mai vechi de 10 ani, de 2 ani pentru vasele mai vechi de 5-10 ani și de 3 ani pentru vasele mai noi de 5 ani.

În cazul lipsei acestor acte, sau cînd ele nu ar fi valabile, organele maritime și fluviale vor proceda la constatarea respectiva printr-o expertiza oficială, pe spesele proprietarului vasului și va elibera vasului certificatul sau permisul respectiv.

Carnetul de ambarcatiune, eliberat vaselor de categoria II-a (ambarcatiuni), se vizează în fiecare an la Căpitănia sau Oficiul de Port, pentru constatarea bunei stări de navigabilitate a ambarcatiunei.

Articolul 11

În vederea siguranței navigatiunei și a ocrotirii vieții umane, vasele sub pavilion străin cu port de înscriere român, vor trebui să aibă la bord același inventar sanitar și de salvare ca și vasele sub pavilion român.

Articolul 12

Comandantii, ofițerii, conducătorii sau carmacii piloti, mecanicii, radiotelegrafistii și orice alt personal de serviciu la bord, trebuie să aibă diploma sau brevetul corespunzător functiunei ce îndeplinesc, emise de organele competente naționale sau străine, precum și actele necesare pentru stabilirea identității lor.

Articolul 13

Organele maritime și fluviale, pot interzice libera navigație, precum și operațiunile de încărcare-descărcare și transbord sau legătură cu uscatul, vaselor care nu îndeplinesc condițiunile cerute de Art. 6, 7, 8, 9, 10 și 11.

Articolul 14

Comandantii, conducătorii sau carmacii vaselor sînt obligați să se prezinte exceptând cazurile de impedecare legitima, în termen de maximum 1 ora dela sosirea vasului în port, la Căpitănia sau Oficiul de Port, pentru a depune actele de bord, a face viza jurnalului de bord și a răspunde la interogator.

Comandantul vasului maritim va putea fi înlocuit de secund pentru indeplinerea acestor formalități.

Direcțiunea Marinei Comerciale va reglementa prin instrucțiuni speciale, formalitățile de bord ce trebuie să îndeplinească remorcherea care leagă vasele în port sau pleacă cu vasele luate din port, în cazul cînd echipajul ia contact cu uscatul.

Articolul 15

Odată cu depunerea actelor de bord, comandantii, conducătorii sau carmacii vaselor sînt obligați sa răspundă la interogatorul ce li se ia de Căpitănia sau Oficiul de Port, cu privire la numele, naționalitatea, tonajul și alte caracteristici ale vasului, numele proprietarului, felul incarcaturei, numele persoanelor din echipaj, numărul călătorilor, precum și orice alte informațiuni de ordin nautic, meteorologic și cele privind ocrotirea vieții umane și siguranței vasului, delicte sau crime comise pe case și cele de ordin sanitar, din timpul călătoriei și sa subscrie acest interogator.

Comandantii, conducătorii sau carmacii vaselor, vor depune o lista de echipaj și o lista de pasageri, dacă vasul vine dintr-un port străin.

Articolul 16

Vasele de călători și mărfuri de curse regulate, pot fi dispensate de a depune actele de bord, ele nu pot fi scutite însă de a depune interogatorul.

Agenții responsabili din port ai acestor vase, sînt obligați sa completeze și să depună interogatorul în termen de maximum 1 ora dela sosirea vasului.

Articolul 17

Organele maritime și fluviale vor putea face prin experți, verificarea capacității sau încărcăturii unui vas, cînd exista prezumții de frauda.

Articolul 18

Constatarea bunei stări de navigabilitate, calcularea certificatelor de tonaj, verificările anuale de clasare ale vaselor sub pavilion român, expertizele la vase și mărfuri, sînt de competența Directiunei Marine Comerciale.

Aceste operațiuni se fac de experții oficiali care lucrează pe lîngă organele maritime, împreună cu capitanul portului și după dispozițiunile date de Direcțiunea Marinei Comerciale.

În cazul cînd s-a produs o avarie a vasului sau incarcaturei în zona unui oficiu de port, raportul de avarie se va depune la Oficiul de Port, care va face verificarea, iar constatarea avariei vasului sau incarcaturei, se va face de experții desemnați de Direcțiunea Marinei Comerciale.

Pentru stabilirea avariilor la mărfuri, în cazul cînd experții oficiali ce funcționează pe lîngă Capitaniile de Porturi nu au cunoștințele necesare, se vor desemna experți de specialitate de Căpitănia Portului, la cererea părților interesate.

Articolul 19

După depunerea actelor de bord și completarea interogatoriului, comandantul, conducătorul sau carmaciul vasului, primește permisul de acostare prin care se constata îndeplinirea la Capitanie sau Oficiul de Port, a formalităților de sosire a vasului.

Permisul de acostare trebuie să fie prezentat în orice cerere a agenților însărcinați cu ordinea portului, care vor nota pe ele toate operațiunile ce le executa vasul, în tot timpul cat stationeaza în port.

Articolul 20

Niciun vas nu va putea începe încărcarea, descărcarea, transbordarea de mărfuri, precum nici ambarcarea sau debarcarea de persoane, fără a fi depus actele de bord la Căpitănia sau Oficiul de Port și de a fi obținut libera practica, în urma vizitei medicului portului, permisul de acostare și autorizația de lucru.

În cazul de urgenta sau de forta majoră, Căpitănia sau Oficiul de Port, poate autoriza începerea operațiunilor arătate mai sus și înainte de depunerea actelor de bord.

Articolul 21

Depunerea și scoaterea actelor de bord, descarcarilor, incarcarilor sau transbordarile de mărfuri, reparațiile, scoaterile pe uscat sau lansarea vaselor și orice alte operațiuni efectuate la avase, în port și în apele naționale, se fac sub supravegherea și controlul Căpităniei Portului sau Oficiului de Port, în colaborare cu celelalte organe portuare, cu plata tarifelor respective.

Articolul 22

Cînd Căpitănia sau Oficiul de Port și organele portuare, vor găsi ca este necesar ca unul sau mai multe vase să-și schimbe locul, comandantii, conducătorii sau carmacii vaselor, precum și echipajele, vor fi obligați să execute dispozițiunile ce li se dau în acest scop.

Pentru executarea manevrelor, vasele vor avea la bord personalul necesar acestei operațiuni.

Organele maritime și fluviale vor stabili categoriile de remorchere ce sînt apte a executa manevre cu vasele în port.

În porturile maritime și Dunarea Maritima, manevrele vaselor maritime nu se vor executa decât cu pilotii portului respectiv, în urma unei cereri a comandantilor, conducătorilor sau agenților vasului.

Articolul 23

Organele maritime și fluviale stabilesc pentru orice vas armat sau dezarmat personalul necesar siguranței sale, și în caz de neconformare îl angajează pe contul proprietarului.

Articolul 24

Comandantii, conducătorii sau carmacii vaselor sînt oblgiati sa aducă la cunoștința Căpităniei sau Oficiului de Port, orice evenimente petrecute pe vase, în timpul cat vasul se afla în port sau în navigație, precum: abordaj, avarie, furt, moarte, inec, etc.

Articolul 25

Comandantii, conducătorii sau carmacii vaselor sînt obligați sa restabileasca ordinea și liniștea la bordul vaselor lor, cînd ar fi tulburata prin certuri, dezordini, semnaland aceste cazuri Căpităniei sau Oficiului de Port, pentru a lua măsurile impuse de împrejurări.

Articolul 26

Niciun vas care stationeaza în port nu va putea permite ambarcatiunilor care ar veni deja malul statelor vecine sau din orice alt loc, să se prinda de el, cu excepția cazurilor de forta majoră, cînd sînt obligați a anunta imediat Căpitănia Portului sau Oficiului de Port.

Articolul 27

Comandantii, conducătorii sau carmacii vaselor nu vor primi pe bord nicio persoana străină de echipajul vasului, decât pe baza unei autorizații de acces la bordul vaselor, eliberata de organul competent. Ei sînt obligați sa predea acestui organ, pe orice persoană care s-a urcat la bordul vasului, ce comanda, fără autorizație.

Articolul 28

În caz de neexecutare a ordinelor date cu privire la manevra vaselor și în caz de necesitate, Căpitănia Portului sau Oficiului de Port va putea ordonă să se lege sau să se deslege vasul, să se întărească legăturile lui și să se facă orice altă manevră pe chetuiala și responsabilitatea armatorului.

Articolul 29

Comandantii, conducătorii sau carmacii vaselor sînt obligați a se ajuta reciproc la orice manevră ce se va face în dana unde se afla sau în danele apropiate, pentru intrarea, ieșirea sasu manevra vasului.

Articolul 30

Vasele maritime sau fluviale, române sau străine, vor avea arborat pavilionul național, la sosirea, plecarea și în timpul stationarii lor în porturi sau rade.

Toate vasele de orice categorie și sub orice pavilion, aflate în radele și porturile române, sînt obligate sa pavoazeze la cererea organelor maritime și fluviale.

Articolul 31

Organele maritime și fluviale au dreptul de viteza la bordul oricărui vas, indiferent de pavilion, aflat în porturile și apele naționale, precum și orice hangare, magazii sau stabilimente din raza porturilor, la orice ora din zi sau noapte, pentru a se face cercetări și inspecțiuni, asistate și de alte organe portuare.

Articolul 32

Este interzis a se lasă libere animalele pe bordul vaselor, de a se da foc la materialele inflamabile sau fumigene, a se face semnale fonice sau luminoase, în afară de cele necesare navigatiunei, de a se trage focuri de arma, a se face desinfectii cu substanțe toxice și a se face sondaje și fotografii, fără permisiunea organelor maritime și fluviale.

Articolul 33

Este interzis vaselor de a întrebuința telegrafia fără fir în raza protului sau în rada.

Vasele aflate în rada vor putea face uz de telegrafia fără fir numai în cazul cînd siguranța lor sau a echipajului este în pericol.

Articolul 34

Este oprit echipajelor sa iasa dela bord fără permisii eliberate de organul în drept; permisiile se vor eliberate de organul în drept, permisiile se vor elibera după depunerea actelor de bord și a interogatorului.

De asemenea se interzice echipajului sa iasa de pe vas cu orice fel de arme, sau a introduce arme la bord.

Armele proprietatea echipajului se vor închide și sigila imediat după sosirea vasului. Armele de paza ale vasului rămîn în grija și pe răspunderea comandantului.

Articolul 35

Orice vizita sau cercetare la bordul vaselor aflate în apele sau porturile naționale vor putea fi făcute de alte organe, numai la cererea acestora și în asistența Căpităniei sau Oficiului de Port, care va semna actele încheiate.

Articolul 36

Organele maritime și fluviale reglementează și supraveghează operațiunile în porturi în colaborare cu celelalte organe portuare cu privire la:

a) Intrarea, ieșirea și miscarea vaselor în porturi;

b) Manevrele de remorcaj, de ancoraj și de legarea vaselor în port;

c) Imbarcarea și debarcarea călătorilor;

d) Imbarcarea, debarcarea și depozitarea mărfurilor, lestului și oricăror materiale;

e) Stivarea și arhimarea mărfurilor în vase, precum și existenta mijloacelor de salvare la bordul acestora;

f) Întreținerea luminilor și facurilor la bordul vaselor și luarea precautiunilor contra incendiului și exploziilor;

g) Siguranța vaselor în porturi și rade.

Articolul 37

În porturile unde funcționează dragi, palancuri, macarale, elevatoare, docuri plutitoare sau pontoane de acostare, funcționarea acestora va fi reglementată de organele maritime și fluviale împreună cu Administrația P.C.A.

Organele maritime și fluviale vor fixa formalitățile ce trebuie să îndeplinească și actele ce trebuie să posede instalatiunile plutitoare, indicate la alineatul precedent, precum și personalul lor.

Articolul 38

Toate persoanele care exercită o profesiune în limita porturilor sau a zonelor lor, astfel cum este stabilită la Art. 2, precum și acelea care în mod accidental se afla în acele porturi sau zone sînt obligate să respecte dispozițiunile legale în vigoare.

Articolul 39

În caz de incendiu, inundații și orice alt caz de pericol sau de interes general, Căpitănia Portului sau Oficiul de Port va putea cere concursul marinarilor, lucrătorilor, muncitorilor de port, barcagiilor, pescarilor sau oricăror alte persoane care exercită o profesiune în port sau lucrează în mod obișnuit pe cheu, în porturile și apele naționale.

Aceste persoane vor trebui sa dea concursul cerut și să execute toate manevrele ordonate de Căpitănia Portului sau Oficiului de Port și de celelalte organe portuare.

Articolul 40

Niciun vas sau ambarcatiune, cu excepția vaselor cu pilot și a remorcherelor de manevra autorizate, nu se pot alătură fără permisiunea specială a Căpităniei Portului sau Oficiului de Port, la vasele care sosesc în port, înainte ca acestea sa fi obținut libera practica.

Articolul 41

Operațiunile de încărcare sau descărcare a mărfurilor sau oricăror materiale, precum și operațiunile de îmbarcare sau debarcare a călătorilor, se fac în locurile și modurile stabilite de Căpitănia sau Oficiul de Port, în colaborare cu celelalte organe portuare.

Schelele de încărcare și descărcare se vor face destul de late și solide, pentru a se evita accidentele.

Articolul 42

Nu pot fi depozitate mărfurile sau alte obiecte pe cheuri sau maluri și în alte locuri - în porturi și bazine fără permisiunea Căpităniei sau Oficiului de Port. Materialele grele vor fi depozitate pe un loc mai retras pentru a nu strica digul și unde nu vor putea rămîne mai mult de 5 zile în care timp trebuie să fie ridicate.

Mărfurile și obiectele depozitate nu pot fi ridicate dacă nu s'au achitat taxele și cheltuielile ocazionate cu manipularea și conservarea lor.

Articolul 43

În caz de incendiu la vasele aflate în port sau rada portului, precum și în apropierea portului, comandantii, conducătorii sau carmacii vaselor, trebuie să adune echipajele și să execute toate dispozițiunile date de Căpitănia sau Oficiul de Port după indicatiunile organului competent pentru stingerea incendiilor.

Articolul 44

Este interzis să se arunce pămînt, balast, murdarii, pietre, sgura și materii de orice fel în porturi, rade sau canaluri navigabile și în accesoriile lor, în alte locuri, decât cele fixate și în condițiunile stabilite de Căpitănia sau Oficiul Portului.

Articolul 45

În caz de scufundare de mărfuri sau de alte materiale, în porturi, rade sau canale, cei interesați trebuie să procedeze la imediata lor scoatere.

Dacă cei intersati nu-și îndeplinesc aceasta obligațiune și după aprecierea organelor maritime și fluviale, poate să rezulte un pericol sau obstacol pentru navigațiune, capitanul sau șeful Oficiului de Port vor semnala cazul inspectoratului regional, care împreună cu organele Administrației P.C.A. vor stabili măsurile ce urmează a se lua.

Articolul 46

Este interzisă să se întrebuințeze ca magazie, depozite sau pontoane, vase în stare de degradare.

Articolul 47

În caz de stricăciuni sau pagube produse cheiurilor, malurilor și în general oricăror instalații servind navigatiunei sau utilajului portului, Căpitănia sau Oficiul de Port verifica și constata pagubele prin experții săi oficiali, care vor întocmi și devizul de reparații, despăgubirile urmând a fi plătite conform dispozițiunilor Art. 67 din prezentul decret.

Articolul 48

Este interzis a se construi sau demonta vase pe alt loc decât acela desemnat de Căpitănia Portului sau Oficiul de Port, împreună cu celelalte organe portuare.

Resturile de materiale, provenite din operațiunile de mai sus, se vor transporta în locurile desemnate de Căpitănia Portului sau Oficiul de Port.

Articolul 49

Este interzis a se sapa gropi pentru instalarea cazicilor, sau pentru alt scop, pe platforma portului, fără autorizația Căpităniei sau Oficiului de Port.

Articolul 50

Instituțiile însărcinate cu administrarea bazinelor docurilor și canalurilor navigabile, vor executa lucrările necesare pentru buna întreținere a navigației, cerute de organele maritime și fluviale.

Articolul 51

Este oprit scaldatul în limitele portului.

Pentru instalarea și funcționarea de băi publice în porturi, rade, plaje, se va cere avizul tuturor organelor portuare.

Organele de conducere ale unor asemenea instalatiuni sînt obligate să se conformeze dispozițiunilor ce se vor da de organele maritime și fluviale în vederea prevenirii accidentelor.

Articolul 52

Organizarea de serbari nautice cu barci și șalupe, de curse de înot sau alte manifestatiuni, este oprită în porturile și apele naționale fără permisiunea organelor competente.

Organizatorii unor asemenea manifestatiuni sportive, sînt obligați să se conformeze măsurilor de prevedere luate sau recomandate de organele maritime și fluviale pentru evitarea accidentelor și pentru ocrotirea vietilor omenești.

Articolul 53

Comandantii, conducătorii sau carmacii vaselor pe bordul cărora se afla cadavre sînt obligați sa anunțe Căpitănia Portului sau Oficiul de Port, imediat ce sosesc în port.

Căpitănia sau Oficiul de Port, aduce cazul la cunoștința organelor competente și împreună cu medicul portului sau al orașului, constata starea sicriului și dreseaza un proces-verbal.

Articolul 54

La introducerea în țara a cadavrului pentru care s-a făcut constatarea prevăzută la articolul precedent, Căpitănia sau Oficiul de Port cere actul de deces, emanat dela organul competent al locului, unde persoana a încetat din viața, și dreseaza prcesul-verbal, luînd declarații atît dela cel care a făcut cererea de introducere cat și a rudelor care vor fi însoțit cadavrul, reproduce în integime actul de deces, actul de imbalsamare, actul de închidere ermetica a sicriului și autorizația de transport a cadavrului.

Un exemplar din procesul-verbal împreună cu actul de deces, se va inainta Parchetului Tribunalului respectiv, iar un exemplar se va inmana celui care a depus actul de deces.

Articolul 55

Vasele și ambarcatiunile întrebuințate la un serviciu local de interes public nu pot funcționa dacă nu sînt prevăzute cu o autorizație tehnica de a funcționa, eliberata de Căpitănia Portului sau Oficiului de Port.

Articolul 56

Ambarcatiunile venind dela malul Statelor vecine, fie cu pasageri, fie cu mărfuri sau alte obiecte, fie deșerte, vor trage numai la locurile destinate de Căpitănia sau Oficiul de Port împreună cu celelalte organe din port.

Conducătorii lor sînt obligați a se prezenta imediat la Căpitănia sau Oficiul de Port, pentru îndeplinirea formalităților de sosire în port.

Este de asemenea interzis comandantului, conducătorului sau carmaciului vasului, a permite în timpul voiajului, legarea de vasul lor a barcilor sau altor ambarcatiuni.

Articolul 57

Vasele de orice categorie nu vor putea părăsi portul sau rada, fără a ridica actele de bord dela Căpitănia Portului sau Oficiului de Port și fără permisul de plecare eliberat de aceste organe.

Articolul 58

La ridicarea actelor vasului se va depune la Căpitănia sau Oficiul de Port permisul de acostare completat cu operațiunile efectuate de vas în port, manifestul vamal, dacă vasul a făcut operațiuni de încărcare, precum și permisele de ieșirea echipajului dela bord, eliberate de către organul portuar competent.

Articolul 59

Înainte de a părăsi portul, vasul este obligat să justifice Căpităniei sau Oficiului de Port, prin prezentarea actelor legale, ca a achitat taxele, indemnizațiile sau amenzile la care era obligat față de organele maritime sau alte instituțiuni din port și ca a plătit valoarea stricaciunilor constatate conform Art. 47 din prezentul decret.

Căpitănia Portului sau Oficiul de Port nu va elibera actele de bord și permisele de plecarea vaselor care nu s-au conformat acestor dispozițiuni.

Articolul 60

Vasele pot fi oprite de a pleca din port sau din rada în următoarele cazuri:

a) Cînd s'a cerut aceasta de o instituție publică, alta decât cele prevăzute la articolul precedent, prin adresa scrisă.

Reținerea vasului se va face pe răspunderea acelei instituții;

b) Cînd Căpitănia sau Oficiul de Port primește reclamații scrise prin care i se cere reținerea vasului pentru neplata mărfii încărcate sau pentru alte cazuri de aceeași importanța. În acest caz reținerea se va face pe răspunderea reclamantului și numai pentru 24 ore.

Dacă însă, în intervalul de timp prevăzut la punctul b, nu se primește dispozițiunea scrisă a unei instanțe judecătorești pentru continuarea reținerii vasului, Căpitănia sau Oficiul de Port, va permite plecarea vasului.

Articolul 61

Capitaniile și Oficiile de Port, asistate de organele portuare, vor consemna prin procese-verbale toate reclamatiunile ce le-ar face comandantii, conducătorii sau carmacii diferitelor vase, contra încărcătorilor, descarcatorilor, sau altora, pentru neplata de navluri prin întârzieri sau reclamatiuni, ce le-ar face incarcatorii, descarcatorii ori alte persoane, împotriva armatorului sau comandantului, pentru diferite cauze maritime și le va elibera copii de pe aceste procese-verbale cu care să-și susțină drepturile lor.

Articolul 62

Comandantul, conducătorul sau carmaciul vasului, care ar voi să-și prelungească șederea în port mai mult de 24 ore după ce a primit actele de plecare dela Căpitănia sau Oficiul de Port, trebuie să depună actele din nou Căpităniei sau Oficiului de Port, unde vor rămîne pînă în ziua plecării, cînd se va face mențiunea pe permisul de plecare, despre aceasta întîrziere.

Articolul 63

Orice vas de război național sau străin, sosit într'unul din porturile sau radele române, acosteaza sau ancoreaza în locul ce i se recomanda de Căpitănia sau Oficiul de Port.

Articolul 64

Căpitănia Portului sau Oficiului de Port, înștiințează garnizoana locală de sosirea vasului.

Articolul 65

Este permisă ieșirea la uscat a detasamentelor armate de pe vasele de război străine numai în cazul cînd acestea iau parte la solemnități și ceremonii cu caracter oficial și numai cu aprobarea comandantului garnizoanei respective, pe baza avizului organului portuar competent.

Articolul 66

Niciun vas nu va putea ancora sau acosta la maluri în afară de limitele portului, fără permisiunea specială a organelor maritime și fluviale și cu avizul celorlalte organe în drept, cu excepțiunea cazurilor de forta majoră și a imposibilității de continuarea navigației în timpul nopții.

Constatarea cazurilor de forta majoră invocate de comandantul, conducătorul sau carmaciul vasului, se va face de organele maritime și fluviale, printr-un proces-verbal.

Articolul 67

Dacă vasul are autorizație din partea organelor maritime și fluviale și a organelor vamale de a incarca sau transborda în afară limitelor portului, este obligat sa îndeplinească formalitățile cerute de lege ca și cînd vasul ar fi intrat în port.

Pentru respectarea măsurilor de siguranță, operațiunile de manipularea mărfurilor, vor fi făcute sub supravegherea organelor Căpităniei sau Oficiului de Port, cei interesați fiind obligați sa plătească cheltuielile de deplasare și taxele tarifare respective.

Articolul 68

Cînd vasul silit prin caz de forta majoră a trebuit sa debarce, pe mal sau coasta, o parte din incarcatura, este ținut sa anunțe imediat pichetul de graniceri și Căpitănia Portului sau Oficiului de Port cel mai apropiat.

Articolul 69

Vasele operand în afară de limitele porturilor nu se vor putea lega mai mult de doua în aceeași dana.

Articolul 70

Morile plutitoare, autorizate a funcționa, se vor conformă dispozițiunilor organelor maritime și fluviale, în ceea ce privește staționarea, miscarea, poziția ancorelor și altor măsuri de paza și siguranța.

Articolul 71

Sînt supuse dispozițiunilor legilor și regulamentelor de navigație, fără deosebire de pavilion, vasele, ambarcatiunile de orice fel, precum și punctele care ar staționa sau circula în porturi și apele naționale.

Articolul 72

Comandantii, conducătorii sau carmacii vaselor, amarcatiunilor și plutelor, trebuie să se supună ordinelor și sa răspundă la orice somație a organelor maritime și fluviale în aplicarea dispozițiunilor legilor și regulamentelor de navigație.

Articolul 73

Comandantii, conducătorii sau carmacii vaselor, precum și echipajele vaselor, sînt obligați să-și dovedească identitatea și sa arate toate documentele oficiale ce li s'ar cere, pentru a se verifica exactitatea declarațiunilor ce ar face.

Articolul 74

Comandantii, conducătorii sau carmacii nu pot refuza de a fi supuși unui interogatoriu sau de a depune ca martori și nici de a se opune ca membrii echipajelor lor să fie supuși acestor formalități.

Articolul 75

Organele de inspecție maritime și fluviale și celelalte organe portuare, cînd călătoresc în interes de serviciu, pot călători dela un port la altul pe baza ordinelor de serviciu, numai pe vasele R.P.R., care naviga în apele naționale.

Comandantii, conducătorii sau carmacii, trebuie să permită de asemenea a călători fără plata, oricărui pilot sau agent al organelor maritime și fluviale și celelalte organe portuare, care merge în intersul serviciului și care este prevăzut cu un ordin de serviciu, eliberat de organele maritime și fluviale.

Articolul 76

Nici o permisiune de încărcare, descaracare sau transbord de mărfuri sau materiale la vase, nu va putea fi data de organele vamale, dacă nu i se prezintă dovada ca a satisfăcut obligațiunile impuse de Art. 20, - putând opri operațiunile, dacă aceste obligațiuni nu au fost îndeplinite.

Articolul 77

Organele vamale vor putea face cercetări, vizite și inspecțiuni la bordul vaselor de comerț, în limita porturilor, numai în asistența organelor portuare în drept, care vor semna actele încheiate de organele vamale.

Articolul 78

Orice cercetări, vizite sau inspecțiuni vamale la bordul vaselor comerciale străine, se vor face în prezenta Consiliului tarii al cărui pavilion îl poarta vasul, sau a delegatului acestuia, ori a comandantului vasului sau secundului acestuia.

Articolul 79

Capitaniile și Oficiile de Port își vor da concursul pentru perceperea drepturilor fiscale ale Statului.

În caz de neachitare a acestor drepturi, Căpitănia sau Oficiul de Port va putea interzice persoanelor care lucrează în port, exercitarea meseriei sau functiunei lor, iar vaselor, plutitoarelor sau ambarcatiunilor, navigația sau funcționarea lor.

Articolul 80

Ordinea sanitară se exercită în apele naționale, în porturi, pe coastele și pe malurile române, în conformitate cu dispozițiunile legilor sanitare.

Ea are ca scop sa protejeze litoralul și malurile române împotriva introducerii maladiilor contagioase și să asigure la bordul vaselor aflate în porturi, măsurile de profilaxie și de prim ajutor medical și farmaceutic necesar.

Articolul 81

Orice reglementare sanitară aplicabilă în port sau care privește vasele și echipajele lor, va fi facuta de organele sanitare de acord cu organele maritime și fluviale și celelalte organe portuare în drept.

Articolul 82

Organizarea serviciului sanitar, la bordul vaselor, se face de Ministerul Comunicațiilor, prin Direcțiunea Marinei Comerciale, pe cale de instrucțiuni, cu avizul Ministerului Sănătății.

Articolul 83

Dacă un vas este în pericol de a naufragia, comandantul, conducătorul sau carmaciul lui este dator a depune toate silintele pentru a-l trage către mal, astfel ca sa nu fie angajat în canalul navigabil sau în locurile de intrare ale vaselor sau porturi, docuri sau bazine.

Comandantul, conducătorul sau carmaciul, precum și echipajul vasului sînt datori a rămîne la bord sau pe mal în apropierea locului sinistrului pînă la sosirea reprezentanților organelor maritime și fluviale.

Articolul 84

Cînd Căpitănia sau Oficiul de Port a luat cunoștința ca un vas, un plutitor sau o ambarcatiune se afla în pericol de a naufragia sau este expus vreunui alt sinistru, va proceda imediat la darea ajutorului necesar.

Dacă nu dispune de mijloacele de ajutor sau acestea nu sînt suficiente, trebuie să înștiințeze imediat organele care au posibilitatea de a interveni în mod util.

Pentru darea ajutorului necesar, capitanul Portului sau șeful Oficiului de Port, poate ordonă punerea la dispoziție a vaselor și ambarcatiunilor, cu personalul necesar, care se găsesc în porturi sau în vecinătatea acestuia.

Retribuțiile datorate pentru opera prestată se vor determina și repartiza după normele în vigoare.

Articolul 85

În caz de naufragiu sau de alt sinistru întâmplat în porturile și apele naționale, Căpitănia Portului sau Oficiului de Port procedează la ajutorarea naufragiaților în modurile stabilite prin articolul precedent. Toate organele locale au obligația de a-și de concursul lor.

De asemenea, Căpitănia sau Oficiul de Port, poate obliga sa dea asistența lor toate vasele, ambarcatiunile și orice persoane, care prin aptitudinile lor profesionale pot concura la ajutor.

Articolul 86

În lipsa comandantului, armatorului, proprietarului sau asiguratorului vasului sau încărcătorilor ori al mandatarilor lor, scoaterea vaselor scufundate în apele naționale, dacă e de prevăzut ca pot fi redate navigației, poate fi efectuată de organele maritime împreună cu organele tehnice ale Administrației P.C.A., care iau și măsurile pentru paza și administrarea obiectelor recuperate.

Articolul 87

Organele maritime și fluviale pot acorda dreptul de a efectua aceste operațiuni, unei întreprinderi sau organizațiuni ale Statului care dispune de materialele și aparatura necesară.

Întreprinderea care a procedat la scoaterea lor are dreptul, în limita valorilor lucrurilor recuperate, la acoperirea cheltuielilor avute, a dauneleor suferite și la o retributie care se va determina de organele maritime și fluviale în raport cu valoarea lucrurilor salvate, cu munca depusa și cu riscurile intampinate în cursul operațiunilor de scoatere a acestora.

Dacă sumele arătate nu vor fi plătite de cei interesați, ele vor fi achitate prin organele maritime și fluviale din sumele realizate prin vînzarea lucrurilor salvate și în limita acestora.

Articolul 88

Pentru vasele străine, organele maritime și fluviale vor informa despre sinistru și pe consulul Statului căruia aparține vasul.

În cazul cînd consulul va cere, i se va lasă lui grija scoaterii vasului, organele maritime și fluviale rămînînd obligate să-i dea concursul dacă îi va fi cerut.

Articolul 89

Dacă retributia datorată persoanelor care au prestat un serviciu pentru ajutorarea și scoaterea vasului, sau au furnizat mijloace în acest scop, nu a fost plătită, ea este determinata de organele maritime și fluviale conform Art. 87 și va fi plătită prin ele cu sumele rezultate din vînzarea vasului și a mărfurilor salvate.

Articolul 90

Organele maritime și fluviale, cînd operațiunile de scoaterea vasului se fac pe cheltuiala Statului, au facultatea ca în timpul efectuării acestora, sa vândă prin intermediul Întreprinderilor Comerciale de Stat mărfurile și obiectele ce nu se pot păstra sau a căror conservare cere o cheltuiala disproportionata față de valoarea lor.

De asemenea, organele maritime și fluviale, pot sa procedeze la vînzarea oricărui alt obiect salvat conform aliniatului precedent, cînd este necesar să se facă plata cheltuielilor de scoatere, de alimente și repatrierea echipajului și transportul personalului organelor maritime și fluviale, care au trebuit să se deplaseze la locul sinistrului.

Articolul 91

După terminarea operațiunilor de scoaterea vasului și incarcaturei, Căpitănia Portului sau Oficiul de Port în circumscripția căreia s-a întâmplat sinistrul, va face publicație pentru înștiințarea persoanelor interesate, invitandu-le sa dovedească drepturile ce au asupra obiectelor salvate.

Publicațiunile se vor face prin afișarea infiintarii la Capitaniile și Oficiile de Port, la Tribunalul local, precum și într-unul din ziarele cele mai raspindite din țara.

Dacă în termen de trei luni dela data ultimei instiintari, cei interesați nu se prezintă înaintea Căpităniei sau Oficiului de Port pentru a-și valorifica drepturile și a retrage lucrurile salvate. Direcțiunea Marinei Comerciale poate dispune vînzarea acestora prin intermediul Întreprinderilor Comerciale de Stat. Suma rezultată din vânzare, din care s'au dedus cheltuielile prevăzute la Art. 87 și 90, precum și acele rezultate din îndeplinirea obligațiunilor impuse de prezentul articol, se va depune la Banca de Stat, la dispoziția Ministerului de Finanțe.

După trecerea unui an dela data vânzării, dacă niciun interesat nu și-a valorificat drepturile sale, sau dacă acestea au fost respinse printr'o hotărîre judecătorească rămasă definitivă, suma depusa se va face venit la Bugetul Statului, la articolul respectiv.

Articolul 92

În caz de scufundarea unui vas în porturi, rade, canale de acces sau în locurile necesare pentru intrarea și ieșirea vaselor, dacă după aprecierea organelor maritime și fluviale, în baza avizului organelor tehnice ale Administrației P.C.A., constituie un pericol sau împiedicare a navigației, Căpitănia Portului sau Oficiul de Port ordonă proprietarului, armatorului sau reprezentanților lor, de a proceda în termenul ce se va fixa, pe propriile lor speze, la scoaterea vasului și la curățirea fundului apei.

În caz de neîndeplinire a acestei obligațiuni, în termenul stabilit, organele maritime și fluviale împreună cu Administrația P.C.A., procedează la efectuarea operațiunii de scoatere, în contul proprietarului iar în caz de nerestituire a cheltuielilor, vasului conform Art. 90, pentru acoperirea acestora, eventuala diferența rămînînd la dispoziția proprietarului, după achitarea sarcinilor ce grevează vasul.

Dacă cheltuielile de scoaterea vasului întrec suma obținută prin vânzare, proprietarul, armatorul sau reprezentanții lor vor fi obligați a plati diferența.

Articolul 93

Cei care găsesc obiecte în Mare sau apele interioare, plutind, sau sub apa, sau aruncate de acestea pe maluri, coaste sau cheiuri, sînt obligați ca în termen de trei zile dela găsirea lor sau din ziua sosirii în port, dacă găsirea a avut loc în cursul navigației, să le predea Căpităniei sau Oficiului de Port celui mai apropiat.

Ei au dreptul la rambursarea cheltuielilor făcute și la o recompensa egala cu a treia parte din valoarea lor, pentru obiectele găsite plutind sau sub apa și la a zecea parte din valoare, pentru obiectele găsite pe plaje, coaste, maluri sau cheiuri.

Căpitănia Portului locală ia măsurile necesare pentru păstrarea lucrurilor și face publicațiunile pentru înștiințarea celor interesați, după normele prevăzute la articolul 91, cu excepția publicării în ziare, care se va face în cazul cînd organele maritime și fluviale găsesc ca este necesar.

Dacă însă în timp de un an dela publicarea înștiințării, obiectele nu sînt reclamate de proprietar, ele trec în proprietatea Directiunii Marinei Comerciale. Aceasta va putea atribui Instituțiilor de Stat, dintre obiectele găsite, acelea care le pot fi folositoare, iar celelalte le va vinde prin intermediul Întreprinderilor Comerciale de Stat. Suma rezultată din vînzare se va face venit la Bugetul Statului, la articolul respectiv.

Articolul 94

Sînt proprietatea Statului: armele, munitiile, aparatele militare și obiectele de valoare arheologică, istorica sau artistică găsite în Mare, ape interioare, coaste și maluri și care nu au fost reclamate timp de un an dela publicarea înștiințării, de proprietarii lor cu respectarea drepturilor de recompensa prevăzute de articolul 93.

Articolul 95

Acei care nu au predat lucrurile indicate în cele doua articole precedente, pierd dreptul la recompensa și comit infracțiunea de însușire și deținere pe nedrept a lucrului pierdut, prevăzută de Codul penal.

Articolul 96

Cînd scoaterea lucrurilor este opera proprietarului și a echipajului unui vas, recompensa respectiva trebuie să fie împărțită între proprietarul vasului și echipajul în proporție stabilită de Art. 104.

Articolul 97

Dacă cei care au dreptul la plata de daune, cheltuieli sau retribuții, datorate pentru scoaterea vasului sau incarcaturei, nu le valorifica în termen de 3 luni dela vînzarea lucrărilor, acestea se prescriu, iar sumele se vor face venit la Bugetul General al Statului.

Articolul 98

Asistența unei nave sau unui aeromobil, în mare sau în apele interne, care este în pericol de a se pierde, e obligatorie pentru orice vas, în măsura în care e posibil, fără un risc grav pentru acesta, pentru echipaj sau pasageri, cînd la bordul vasului sau aeromobilului se afla în pericol persoane.

Cînd vasul sau aermobilul sînt cu totul incapabile de a manevra sau de a-și relua sborul, comandantul vasului ajutator e ținut în împrejurările și limitele indicate de aliniatul precedent, de a incerca salvarea lor sau dacă aceasta nu este posibila de a incerca salvarea persoanelor care se găsesc la bord.

E de asemenea, obligatorie, în aceleași limite, încercarea de a salva persoane care se afla în mare sau apele interioare în pericol de moarte.

Obligația nu exista dacă vasul e în curs de călătorie sau gata de a pleca și dacă e rațional posibil pentru el de a da un ajutor util. Obligațiunea încetează cînd acel care este ținut sa o presteze are cunoștința ca asistența este data de alții în condițiuni asemănătoare, sau mai bine decât ar putea fi prestate de el însuși.

Proprietarul vasului nu este responsabil de neexecutarea acestei obligațiuni, afară de cazul în care înainte de a se presta asistența ar fi dat ordin personal de a nu fi efectuată.

Articolul 99

Asistența și salvarea vasului sau aeromobilului, dau dreptul la o retributie în limita valorii bunurilor cărora li s'a prestat asistența și salvare, chiar dacă acestea au avut un rezultat util parțial.

Articolul 100

Retributia pentru asistența sau salvare se fixează după următoarele criterii:

a) Succesul obținut, sfortarile și meritele acelora care au dat ajutor, pericolul prin care a trecut vasul asistat și vasul salvator, timpul întrebuințat, riscurile avute de salvator, ținându-se seama și de destinația vasului salvator;

b) Valoarea lucrurilor salvate.

Articolul 101

Cuantumul retributiei, precum și repartizarea să între salvator, în lipsa de acordul între cei intersati, vor fi stabilite fie de organele maritime și fluviale, fie de Tribunalele Maritime și Fluviale, conform competentei acestora.

Acestea vor putea reduce sau exclude retributia cînd rezultă ca salvatorii au făcut să fie necesară salvarea sau asistența din culpa lor sau cînd s-au făcut vinovați de furt, de ascundere sau de alte fapte frauduloase.

Articolul 102

Dacă cu ocazia asistenței sau salvării vasului, aeromobilului sau incarcaturei, au fost salvate și vieți omenești, salvatorii de vieți umane au dreptul la o parte din retributia datorată salvatorului vasului sau aeromobilului, incarcaturei și accesoriilor lor.

De asemenea, acestea nu se cuvin, în afară de convențiune contrarie unui vas public de salvare.

Articolul 103

Tribunalele Arbitrare Maritime și Fluviale pot anula convenția de asistența sau de salvare dacă se dovedește a fi viciata prin eroare, dol sau leziune, ori sa reducă aceasta convențiune la un cuantum în raport cu serviciul prestat.

Articolul 104

Retributia de asistența sau salvare aparține, cînd vasul nu ar fi inarmat și echipat în scopul de a presta ajutor, pentru o treime armatorului și pentru două treimi comandantului și celorlalți membrii ai echipajului, între care suma va fi repartizata în proporție cu contribuția fiecăruia dintre ei la opera de salvare, în ce privește munca prestată.

Articolul 105

Remorcherul are drept la retributie pentru asistenata sau salvare a vaselor remorcate sau a incarcaturei lor dacă a prestat servicii excepționale care n'au decurs din executarea contractului de remorcare.

Articolul 106

Retributia personalului este datorată și în cazul cînd asistența sau salvarea a avut loc între vasele aparținînd aceluias proprietar sau vase armate de același armator.

Articolul 107

Dacă asistența sau salvarea a fost prestată de mai multe vase, retributia se va repartiza între ele după normele stabilite la Art. 100, în limita valorii bunurilor salvate.

Articolul 108

Drepturile de retributie de asistența sau salvare se prescriu prin trecerea termenului de 2 ani, socotiți din ziua în care operațiunile au fost terminate.

Articolul 109

Cînd un vas a naufragiat sau din cauza oricărui alt sinistru s'a pierdut sau a fost abandonat de echipaj sau chiar numai de comandant sau în orice alt caz de sinistru maritim sau fluvial, organele maritime și fluviale respective procedează la anchetarea sinistrului, în ceea ce privește cazurile și împrejurările în care s'au produs și ia măsurile necesare pentru a împiedica împrăștierea lucrurilor și a elementelor utile pentru constatările ulterioare.

Articolul 110

Au calitatea de a asista sau de a fi reprezentanți în efectuarea anchetei făcute de organele maritime și fluviale sau de a fi audiati în contradictoriu cu persoanele chemate să depună: armatorul sau proprietarul vasului, asiguratorii, acei care au suferit pierderi sau daune de pe urma sinistrului și oricine ar avea interes în ceea ce privește vasul sau incarcatura.

Articolul 111

Organele maritime și fluviale vor ancheta cazul chiar dacă sinistrul privește un vas sub pavilion străin. Organele de ancheta au facilitatea de a face orice cercetări, de a proceda la interogatorul echipajului vasului străin sinistrat sau altor vase martore la sinistru, instiintand organul consular respectiv.

Articolul 112

Cercetările făcute, precum și măsurile luate pentru conservarea urmelor evenimentelor și pentru împiedicarea imprastierii lucrărilor și obiectelor, în vederea verificărilor ulterioare, sînt consemnate de organele maritime și fluviale locale într'un proces-verbal și trimise în copie Directiunii Marinei Comerciale.

Direcțiunea Marinei Comerciale, poate constitui o comisiune de ancheta a sinistrului pentru cercetarea cat mai completa a evenimentelor petrecute.

Articolul 113

Dacă în urma cercetărilor făcute asupra unui sinistru maritim sau fluvial, Căpitănia Portului locală sau comisiunea de ancheta a ajuns la concluzia ca unul sau mai mulți membrii ai echipajului vasului sau alte persoane s'au făcut vinovate de săvîrșirea unei crime sau delict, va sesiza instanța competența maritima sau de drept comun, după natura infracțiunii, înaintând dosarul cercetărilor împreună cu actele constatatoare ale sinistrului maritim.

Articolul 114

Competența de a ancheta este determinata de locul sinistrului cînd acesta a avut loc în apele naționale sau de locul primului port de sosire al vasului sau al naufragiaților, cînd acesta a avut loc în afară apelor naționale.

În caz de pierdere totală a vasului și a tuturor persoanelor aflate la bord, organul maritim și fluvial competent de a ancheta, va fi acela care a fost încunoștiințat mai intaiu de sinistru.

Articolul 115

În afară de condițiunile cerute de legea asupra pescuitului, persoanele care exercită profesiunea de pescar în porturi, vor trebui să fie înscrise în registrul Capitaniilor și Oficiilor de Porturi.

Fiecare vas sau ambarcatiune care exercită pescuitul va trebui să fie înscrisă în registrele portului din raza unde își are domiciliul proprietarul sau conducătorul și să fie prevăzut cu un rol de echipaj sau carnet de ambarcatiune eliberat de Căpitănia sau Oficiul de Port.

În cursul lunei Aprilie a fiecărui an, Capitaniile și Oficiile de Porturi, procedează la controlul actelor și verifica starea ambarcatiunilor înscrise în registrele respective.

Organele din comunele unde se afla ambarcatiuni, vor da tot concursul Capitaniilor și Oficiilor de Port, pentru aducerea la îndeplinire, în bune condițiuni, a acestor dispozițiuni.

În vederea exercitării controlului, Căpitănia sau Oficiul de Port, va desemna, cînd este necesar, locurile de parcare ale ambarcatiunilor aflate în circumscripția respectiva.

Articolul 116

În limitele porturilor, pescuitul cu vase sau ambarcatiuni, precum și pescuitul de pe mal, cu unelte de mana, nu se face fără autorizația specială a organelor portuare.

Articolul 117

Vasele, barcile precum și barcazele care transporta peste, nu pot efectua transporturi de călători decât în cazuri determinate prin decizia Ministerelor Comunicațiilor și Afacerilor Interne.

Articolul 118

Este oprit a se face garduri, a pune plase și a aseza unelte fixe în porturi, în senalul navigabil, pe Dunăre, pe Prut, pe Canalul Bega și în genere în toate apele navigabile.

Articolul 119

Pescarii aflați pe vasele și ambarcatiunile autorizate a face pescuit, sînt oblgiati sa dea concursul cerut în caz de nevoie organelor maritime și fluviale.

Articolul 120

Pilotajul este obligatoriu în porturi, rade și bazine, în care a fost instituit prin decizia Ministerului Comunicațiilor și numai pentru categoria de vase pentru care a fost instituit.

Articolul 121

Aparține pilotului dreptul de a indica drumul și a asista pe comandantul vasului, în determinarea manevrelor necesare pentru urmarea drumului indicat.

Pilotul nu poate părăsi vasul, pînă cînd nu a fost ancorat sau legat la locul destinat, iar la plecare, pînă ce vasul nu a ieșit din zona de pilotat.

Articolul 122

Comandantul este obligat sa dea pilotului datele necesare asupra caracteristicilor vasului.

În timpul cat este la bord, pilotul nu înlocuiește pe comandant, la comanda vasului, acesta continuand a fi răspunzător de manevra vasului sau și de orice daune rezultate din aceasta.

Articolul 123

În timpul serviciului la bordul vasului pe care este însărcinat sa-l piloteze, pilotul are dreptul la hrana și la locuinta, dacă este cazul, în aceleași condițiuni ca ofițerii bordului.

Articolul 124

Taxele de pilotaj vor fi fixate conform normelor în vigoare, privind tarifele.

Taxele de pilotaj se socotesc:

Pentru vasele de mare, la tonajul de registru net, calculat după normele internaționale.

Pentru vasele de navigațiune fluviale, fără propulsiune, la capacitatea lor maxima în tone metrice.

Pentru vasele de navigațiune fluviale cu propulsiune (remorchere, vase de pasageri, etc.) la deplasamentul lor în tone metrice.

Articolul 125

Sînt scutite de plată taxelor de pilotaj:

a) Vasele de război române și străine;

b) Vasele întrebuințate la un serviciu public, de întreținere sau pentru controlul, supravegherea și ordinea navigației;

c) Vasele de sport.

Articolul 126

În porturile și apele naționale sînt rezervate vaselor sub pavilion român, următoarele operațiuni:

a) Remorcajul în porturi, rade și bazinuri.

Vasele destinate remorcajului în porturi, rade și bazinuri nu pot funcționa decât cu autorizația specială a Directiunei Marinei Comerciale.

Remorcherele care sosesc sau pleacă cu vase din port, pot face manevre cu acele vase fără o autorizație specială.

Remorcherele societăților de navigație pot fi autorizate a face manevra vaselor lor, chiar dacă aceste vase nu au sosit sau nu pleacă cu aceste remorchere.

b) Remorcajul între porturile românești, afară numai dacă convențiuni speciale prevăd altfel;

c) Serviciul de pilotaj;

d) Cabotajul în apele naționale și între porturile române, afară de cazurile cînd tratate sau convențiuni prevăd altfel;

e) Transportul de călători în apele naționale, în porturi și între porturile române.

Transportul nu poate fi efectuat decât cu vase speciale autorizate de Direcțiunea Marinei Comerciale;

f) Scoaterea vaselor și incarcaturilor din apele naționale în condițiunile prevăzute la Art. 86 și 87 din prezentul decret;

g) Pescuitul, care nu poate fi efectuat decât în conformitate cu Art. 115 și următorii;

h) Serviciile de interes local.

Articolul 127

Ministerul Comunicațiilor reglementează folosință zonei maritime și fluviale, prin Direcțiunea Marinei Comerciale.

Articolul 128

Este oprit a face santuri, canale sau instalatiuni, care ar împiedica trecerea în lungul caii de halaj.

Largimea caii de halaj se socotește de 6 metri dela malul normal al apei.

În cazuri excepționale, cînd necesitatea va cere să se facă canaluri sau santuri în lungul caii de halaj, va trebui să se restabileasca comunicatia după instrucțiunile date de Direcțiunea Marinei Comerciale.

Articolul 129

Orice teren, mal sau suprafața de apa, care vor fi recunoscute printr'o decizie ministerială, ca sînt de utilitate publică, pentru comunicatia pe apa, navigațiune, porturi militare, porturi comerciale și altele asemănătoare, vor fi supuse servituților maritime sau fluviale.

Articolul 130

Nicio lucrare de nicio natura, care ar putea împiedica circulația sau ar ascunde sau stanjeni amenajările aduse terenurilor și malurilor în folosul navigatiunei, porturilor sau lucrărilor maritime sau fluviale, nu va putea fi efectuată pe aceste terenuri fără o autorizațiune a Ministerului Comunicațiilor.

Lucrările făcute contrar dispozițiunilor aliniatului precedent vor fi desființate de Ministerul Comunicațiilor în contul contravenientului, care va fi urmărit pentru valoarea cheltuielilor făcute.

Articolul 131

Instalarea de poduri, cabluri submarine, cabluri aeriene, pe terenurile, malurile sau apele supuse servitutiilor maritime sau fluviale, se va face cu avizul Directiunii Marinei Comerciale.

Articolul 132

Ministerul Comunicațiilor poate dispune instalarea de balize, semnale de noapte și de zi, pe tot cuprinsul malurilor și apelor în punctele pe care le va socoti periculoase navigației, stabilind modul și condițiunile în care se vor efectua acestea. Cheltuielile de instalatie și de întreținere vor fi suportate de organele însărcinate cu întreținerea navigației și a porturilor.

Articolul 133

Organele locale ale puterii de Stat, în raza cărora se afla terenuri supuse servitutiilor maritime și fluviale, vor lua măsurile necesare pentru respectarea dispozițiunilor prezentului decret, referitoare la acestea, precum și pentru întreținerea semnalelor de delimitare și recunoaștere.

Articolul 134

Oricine are o proprietate apropiată zonei maritime sau fluviale și voiește să facă lucrări noi pe o distanta de 30 metri dela marginea zonei trebuie să obțină autorizația Ministerului Comunicațiilor prin Direcțiunea Marinei Comerciale și a Ministerului Afacerilor Interne.

Ministerul Comunicațiilor dacă apreciază ca lucrările proiectate pot aduce prejudicii siguranței traficului sau navigatiunei, va interzice efectuarea lucrărilor sau va impune limite sau condițiuni, pentru executarea lor.

Dacă lucrările au fost efectuate fără aprobarea Ministerului Comunicațiilor sau Ministerului Afacerilor Interne, se va proceda conform prevederilor Art. 130.

Zona de 30 metri poate fi marita pentru motive speciale în unele regiuni, printr'o decizie a Ministerului Comunicațiilor.

Articolul 135

Sînt litigii maritime și fluviale:

1. Daunele cauzate prin avariile vaselor și în general a oricărei instalații plutitoare.

2. Daunele cauzate prin stricăciunile utilajului portului sau instalatiunilor servind navigației.

3. Daunele cauzate prin întrebuințarea instalatiunilor de încărcare sau descărcare și manipularea mărfurilor în port.

4. Daunele cauzate vaselor prin stricăciunile provocate de uneltele de pescuit sau invers.

5. Indemnizațiile, plățile sau retribuțiile datorate pentru asistența sau salvarea vaselor, plutitoarelor și aeromobilelor în pericol sau naufragiate, sau pentru scoaterea resturilor acestora sau a mărfurilor innecate ori avariate.

6. Sumele datorate:

a) Pentru stivaj, descărcarea și încărcarea vaselor;

b) Pentru procurarea apei necesare;

c) Pentru operațiunile de îmbarcare, debarcare, transbord sau depozitare;

e) Pentru aprovizionarea vaselor cu alimente, combustibil și material, remorcaje, transporturi de călători și mărfuri, de executarea contractelor sau angajementelor, cu privire la transporturile și operațiunile pe apa.

Articolul 136

Toate litigiile maritime și fluviale, de natura civilă, se vor judeca în cazul cînd Statul apare ca reclamant sau parit, de către Tribunalele speciale Maritime și Fluviale din Constanta și Galați, prevăzute în decretul privind Marina Comercială.

În toate celelalte cazuri, litigiile în materie civilă se vor judeca de instanțele de drept comun.

Aceasta ultima competența poate fi aleasă și de către Stat, atunci cînd el apare în litigiu ca reclamant.

Articolul 137

Rapoartele privind abordajul vaselor și orice alt sinistru maritim se vor depune:

a) Înaintea organelor maritime și fluviale ale locului unde s'a întâmplat faptul, dacă sinistrul a avut loc în apele naționale;

b) Înaintea organelor maritime și fluviale ale primului port de sosire, dacă faptul a avut loc în afară apelor naționale;

c) Înaintea oricărui organ maritim și fluvial în cazul cînd vasul a naufragiat sau a dispărut;

Reclamatiunile privind litigiile indicate la Art. 135, vor fi depuse înaintea organelor maritime și fluviale a locului unde s'a petrecut faptul sau primului port unde s'a oprit vasul.

Articolul 138

Termenul de judecată va fi de cel puțin 15 zile dela primirea citației de părți. În caz de urgenta, Președintele Tribunalului va putea micșora acest termen la timpul strict necesar pentru ca părțile să-și poată pregati apărarea lor.

Articolul 139

Președintele va putea, fie la intentarea acțiunii, fie în timpul judecații, sa ia orice măsuri de asigurare prevăzute de legile comerciale și civile.

În toate cazurile însă aceste măsuri nu se vor putea lua decât pe baza unei cauțiuni în numerar sau efecte publice, al cărui cuantum va fi fixat de către președinte.

Măsurile de asigurare vor putea fi ridicate la cererea paritului prin consemnarea la o casierie publică a valorii litigiului.

Articolul 140

Capitanul Portului și șeful Oficiului de Port constata abaterile la prezentul decret, precum și la regulamentele de navigație și porturi, comise în circumscripția sa.

Abaterile pentru care se prevăd pedepse cu închisoarea sînt de competența Tribunalului Maritim, care le va judeca după normele prevăzute în decretul privind Marina Comercială.

Articolul 141

Constatarea abaterilor se face printr'un proces-verbal încheiat în conformitate cu dispozițiunile procedurei penale.

Articolul 142

Capitanul Portului și șeful Oficiului de Port aplica sancțiuni pentru abaterile prevăzute de prezentul decret, cu amendă pînă la 4.000 lei. El este obligat sa prevadă în cuprinsul procesului-verbal de constatarea abaterii, pe lîngă amenda pe care o aplica și denumirea infracțiunii, care constituie obiectul invinuirii menționând textul de lege aplicat.

Articolul 143

Procesul-verbal de constatarea abaterii, devine executoriu dacă nu a fost atacat în termen cu recurs la judecătoria populara respectiva.

Capitanul Portului sau șeful Oficiului de Port, dispune încasarea amenzii aplicate sub luare de dovada.

Articolul 144

Capitanul Portului se va pronunța și asupra eventualelor drepturi la despăgubiri civile, provenite din aceste abateri, atunci cînd partea civilă ar fi Statul.

Acțiunea de despăgubire se va judeca conform prevederilor Art. 128.

Articolul 145

Capitaniile și Oficiile de Port primesc reclamatiunile și plângerile relative la orice abateri în legătură cu navigația sau care a avut loc pe vase, în porturi, pe coaste și pe maluri, fac cercetări și în caz de vinovăție, în limita competintei lor, procedează în conformitate cu prezentul decret.

Organele maritime și fluviale vor fi înștiințate de orice abateri disciplinare sau orice infracțiuni petrecute la bordul vaselor române, spre a se lua măsurile legale.

Articolul 146

Afară de amenzile la care sînt condamnați, contravenienții pot fi urmăriți pentru reparațiunea tuturor prejudiciilor cauzate prin fapta lor.

În cazul cînd judecarea acțiunii penale este de competența instanței judecătorești de drept comun, organele maritime și fluviale sînt obligate sa pună la dispoziția acestei instanțe toate probele strânse în cursul instrucției.

Articolul 147

Ministerul Comunicațiilor are dreptul de a da decizii în condițiunile prevăzute de codul penal.

Aceste ordonanțe se vor aplica numai în zonele porturilor și apelor naționale și vor prevedea pedepse sancționate numai cu amendă pînă la 4.000 lei.

Constatarea abaterilor și aplicarea amenzilor prevăzute în decizie, se va face de Capitanie sau Oficiul de Port, conform normelor din prezentul decret.

Articolul 148

Amenzile pronunțate de organele maritime și fluviale pentru abateri se încasează de Capitaniile și Oficiile de Porturi, făcându-se venit la bugetul Directiunii Marinei Comerciale.

În caz de recidiva, contravenienții vor fi pedepsiți cu dublu maximului amenzii.

Articolul 149

Hotărîrile rămase definitive se executa conform regulelor din Codul de Procedura Penală. Dacă contravenienții nu plătesc amenda, dosarul se va trimite din oficiu primului procuror al Tribunalului competent, pentru ca parchetul sa transforme amenda în zile de muncă sau închisoare conform codului penal și codului de procedura penală.

Articolul 150

Termenele prevăzute de lege pentru executarea pedepselor, se modifica după cum urmează:

a) Amenzile pronunțate în contra unei persoane aflate la bordul vaselor, se vor executa înainte de plecarea vasului;

b) Persoanele condamnate, fără domiciliu cunoscut și care nu fac parte din echipaj, vor putea fi obligate sa plătească amenda imediat.

În acest ultim caz, dacă condamnatul nu achită imediat amenda, actul de constatare devine executoriu și va fi inaintat împreună cu dosarul cauzei parchetului respectiv, pentru aplicarea dispozițiunilor prevăzute mai sus.

Executarea se suspenda dacă condamnatul sancționat declara recurs la judecătoria populara locală, în termenul prevăzut de procedura penală, cu consemnarea sumei la o casierie publică, odată cu declararea recursului.

Articolul 151

Abaterile la prezentul decret vor fi constatate de:

Inspectorii de navigație.

Capitanii principali de port

Capitanii de port.

Capitanii ajutori de port.

Ofițerii ajutori de port, și

Șefii oficiilor de port.

Agenții de port sînt auxiliari acestora.

Ei vor constata și urmări orice abatere maritima sau fluviala săvîrșită în limitele porturilor și în zonele respective.

Dacă abaterile s'au comis în timpul navigației, comandantul, conducătorul sau carmaciul, vor constata faptul și încheia un proces-verbal. La sosirea în port, ei vor trebui sa înainteze organelor maritime și fluviale, actele dresate împreună cu infractorii.

Articolul 152

Pentru persoanele din echipaj și pentru călători, vasul este cosiderat ca domiciliul legal în ceea ce privește procedura, pe timpul cat aceste persoane se afla pe vas.

Articolul 153

Organele Militiei și Granicerilor din porturi, vor da concursul lor organelor maritime și fluviale, pentru prinderea și arestarea infractorilor la prezentul decret.