Legea nr. 167/1864

Articolul 1

Consiliulu de statu se afla pusu lange puterea esecutiva spre a prepara proiectele de legi, ce Guvernului va ave se presinte Adunarei elective, și regulamentele administrative, relative la punere în lucrare a legiloru.

Elu essercita și atributiuni contenciose, care i se dau de legi în materii administrative, și nu are atributiuni legislative.

Articolul 2

Consiliulu de statu, după inițiativa Guvernului, câtă se fie consultatu asupra tutuloru Legiloru și Regulamenteloru de administrațiune publică.

Articolul 3

Consiliulu de statu poate se nu fie consultau asupra proiecteloru de legi relative:

1. La fixarea budgetului anualu.

2. La credite suplementare seu estraordinare.

3. Regularea definitive a socoteleloru fie-căruia essercitiu.

4. La fixarea contingentului anualu alu armatei și la chiemarea classeloru sub drapelu.

Articolul 4

Domnulu va pute totu dea-una retrage din deliberatia Consiliului de statu. Proiectele seu Propunerile de proiecte ce i le-au tramisu.

Articolul 5

Consiliulu de statu, în ordina erarchiei este egalu cu Curtea de compturi, și vine îndată după Curtea de cassatiune.

Articolul 6

Consiliulu de statu se afla pusu sub direcțiunea și presiedintia Domnului.

Articolul 7

Elu se compune:

a) De unu Vice-presiedinte.

b) De noua Membrii consiliari.

c) De unu Secretaru generalu și doi Secretari secundari.

d) De noua Auditori fără lefa.

Articolul 8

Miniștrii potu assista la tote lucrările Consiliului de statu afară numai candu delibera în materii contenciose sau asupra unei pornite acusatii de unu Ministru în contra unui fonctionaru administrativu.

Ei voru avea numai votu consultativu.

Articolul 9

Vice presiedintele, Membrii, Auditori și Secretarii consiliului de statu, se numescu de Domnu și se potu revoca.

Revocarea Consiliuriloru va fi personală, și motivată, și se va face prin decretu Domnescu, în urma unui raportu din partea consiliului de Miniștrii.

Articolul 10

Ceia-l-alți Impiegati ai Consiliului de statu se numescu de Domnu după recomandatia Consiliului prin Presidentulu cabinetului de Miniștrii.

Articolul 11

Consiliulu de statu câtă se fie compusu de persoane, care prin capacitatea, și varietatea Cunoscinteloru loru teoretice și practice, voru presinta trebuintiele diverseloru ramure de administrațiune publică.

Membrii sei se voru alege dintra persoanele care au ocupatu fonctiunile, de Miniștrii de Agenți ai terrei pe lange puterile străine, de Membrii ai Comissiunei centrale, fostei înalte Curți sau a Curtei princiare, fostei Eforii a scoleloru, de Membrii ai Curtei de cassatiune și ai Curtei de compturi, de Presiedinti, Membrii seu Procurori ai Curtiloru de apelu, de Directori de facultăți, de Inspectori generali, de Prefecți și de Ingineri-capi. Aceștia câtă să aibă unu serviciu de sese ani celu putinu în funcțiuni administrative, seu judecatoresci, fără a se socoti în numărului acestoru ani fonctiunele cele mici ce au fostu remunerate cu mai putinu de una mie lei pe luna.

Pentru persoanele care voru ave totu de o-data diplome de Doctori seu Licentiati de dreptu seu sciintia, e de ajunsu justificarea unui serviciu de patru ani, numai în aratatele ramure, seu unu essercitiu de cinci ani a profesiunei libere de advocatu, medicu seu ingineru.

Potu fi assemene numiți Membrii la Consiliulu de statu, Presidentii consiliiloru generali de districte, Presidentii municipalitatiloru de: Bucuresci, Iași, Craiova și Galați, Directori pamenteni ai companiiloru de Cai ferate și ai Banceloru publice, după unu essercitiu de 5 ani.

Articolul 12

Auditorii se voru numi de Domnu după o indoita lista presintata de Consiliulu de statu dintra tineri care au etate de 21 ani celu putinu, și o diploma într'o specialitate.

Aceștia unindu pe lange condițiunele coprinse în Art. 11, fi unu serviciu cu distinctiune de patru ani celu putinu ca Auditori, se voru numi cu preferintia la posturile vacante de Consiliari.

Articolul 13

Membrii Consiliului de statu câtă se fie Români, seu naturalisati Români și se aibă etate de trei-deci și cinci ani celu putinu.

Articolul 14

Ei nu potu fi deputați la Adunare electiva, și posturile loru suntu incompatibile cu ori ce alta Fonctiune publice salariata.

Greneralii armatei potu fi numiți Consiliari de statu; inse ei se voru considera ca afară din cadru și primescu numai lefa de Consiliari, fără a 'și pierde dreptulu de vechime.

Articolul 15

La intrare loru în fonctiune, Consiliarii depunu jurămîntului în mainele Domnului.

Secretarii și ceia-l-alți Impiegati jura înaintea Adunarei generale a Consiliului.

Articolul 16

Vice-presidentulu consiliului de Statu va pute chiema în Adunare generală, seu în adunări parțiale ale comiteteloru, pe ori ce persona seu fonctionari destinsi prin cunostintile loru speciale spre a'și da opiniunea loru asupra chuestiuneloru ce li s'ar pune.

Articolul 17

Hotărîrile Consiliului de statu se iau în Adunarea sa generală.

Articolul 18

Adunarea generală a Consiliului de statu se va presida de Domnu.

În lipsa Domnului, Vice-presiedintele 'i va tine loculu.

Candu și Vice-presiedintele va lipsi, 'i va tine loculu celu mai vechiu dintra Consiliari.

Articolul 19

Consiliulu de statu nu va pute delibera, în Adunare generală, dacă nu voru fi presenti, septe celu putinu din Membrii sei, socotindu-se și Vice-presiedintele.

La casu de împărțire a voturiloru, votulu Vice-presiedintelui va fi preponderenta.

Articolul 20

Consiliulu de statu se va împărți în trii Comitete, fie-care comitetu va fi compusu de trii membrii.

Celu mai vechiu dintra membrii fie-căruia comitetu va presida Comitetulu.

Articolul 21

Vice-presiedintele consiliului de Statu va pute presida ori care din comitete, și în casu de împărțire a voturilor, votulu seu va fi preponderentu.

Articolul 22

Câte unu Secretaru va fi alaturatu pe lîngă fia-care Comitetu.

Articolul 23

Comitetele voru fi însărcinate cu prepararea lucrariloru și cu instrucțiunea generală, fără inse a'și pute da opiniunea loru în chuestiunea de natura contenciose.

Articolul 24

Propunerile seu proiectele de legi și de regulamente se tramitu de Domnu seu de Presiedintele consiliului de Miniștrii catra Vice-presidentulu. consiliului de statu.

Acesta împarte diferitele aceste lucrări între comitetele Consiliului avendu în vedere atitu egalitatea impartirei sarcineloru, catu și specialitatea Membriloru din comitete.

Articolul 25

Tote cele-l-alte chuestiuni care intră în atributiunele Consiliului de statu, se tramitu totu Vice-presiedintelui Consiliului de statu de catra Presiedintele cabinetului Ministriloru, și se împarte intra diferitele comitete.

Articolul 26

Reclamatiunele ridicate de particulari pentru apărarea interesseloru loru, în casurile anume determinate de legi se potu adressa directu la Consiliulu de statu dacă acei particulari au reclamatu înainte la Ministeriulu respectivu, și n'au dobinditu indestulare în timpul de 15 dile celu multu de la data primirei reclamarei.

Consiliulu de statu va intra directu în esaminarea unoru asemene reclamatiuni.

Articolul 27

Secretarulu fia-căruia comitetu va prepara lucrările ce sînt a se discuta în comitetu și va aduna elementele trebuinciose discutiunei mai alesu pentru chuestiunele contenciose.

Articolul 28

Vice-presiedintele va insarcina pe auditori cu diferite lucrări privitore la comitete, seu la adunarea generală a Consiliului.

Articolul 29

Fia-care lucrare, care s'a terminatu în Comitetu se va supune la deliberarea adunarei generale.

Unu membru alu comitetului va face unu raportu asupra lucrarei, și va susține discutiunea în Adunarea generală.

Articolul 30

Proiectele de legi, și ori ce alte lucrări ale Consiliului de statu, discutate și primite în Adunare generală se voru adressa Ministriloru prin Vice-presiedintele Consiliului de statu

Articolul 31

Domnulu, seu Presiedintele consiliului Ministriloru voru pute înapoia Consiliului de statu o lucrare a sa cu nuoi observatiuni pentru ca Consiliulu de statu se 'și dea încă opinia sa.

Articolul 32

Candu o lucrare a Consiliului de statu se va adopta de putere esecutiva, decretulu ce se va da asupra ei va purta formula: "Audendu și opiniunea Consiliului de statu." Proiectele de legi, ce au a se da în deliberarea corpului Legiuitoru, voru pute asemene purta aceiași formula.

Articolul 33

În materii contenciose, candu se atinge interessulu unui particolaru, seu persoane juridice, hotărîrea Consiliului de statu nu închide drumului juridictiunei Tribunaleloru ordinare, de catu în casurile care anume se voru determina de lege, seu în casu candu părțile voru da inscrisu multiumire pe hotărîrea Consiliului.

Articolul 34

Asupra unei hotărîri definitive, seu asupra unei incheeri consultative a Consiliului de statu parte nemultumita în materii contenciose, va pute cere în termenu de trii luni de la comunicarea hotărîrei seu incheerei, reviduirea acelei hotărîri seu incheeri în casurile urmatore:

a) Candu hotărîrea e efectulu unei erori de faptu, care resulta din actele și documentele ce s'au presentatu.

b) Candu în urma darei hotărîrei, s'au descoperitu noui documente care potu se schimbe starea chuestiunei.

c) Candu prin hotărîre s'a dat mai mult de cat s'a cerutu.

d) Candu hotarea s'a datu cu călcarea formeloru cerute de legi și regulamente.

Articolul 35

În materii contenciose și de disciplina. unulu din membrii Consiliului de statu, va pute fi insarcinatu a face ancheta la fața locului.

Articolul 36

Deliberatiunele Consiliului de statu atitu în adunare generală catu și în comitete, nu sînt publice.

În materii însă, contenciose și de disciplina, deliberatiunele în adunare generală sînt publice și fie-care din părți se va pute apara verbalu seu inscrisu, directu seu prin advocatu.

În aceste materii Comitetulu va pute chema pe părți înaintea sa spre a le lua interogatoriu seu a le cere ori ce informațiuni.

Articolul 37

Nu vor pute pleda înaintea Consiliului de statu, ca advocati, de catu acei care potu pleda înaintea Curtei de cassatiune.

Articolul 38

În materii contenciose și de disciplina, Consiliulu de statu, în adunare generală, va pute sa hotaresca înainte seu după ce va asculta pe parte reclamanta seu pe aparatorulu seu, și mai înainte de a incheea lucrare ca sa cera informatiunele trebuinciose, de la Miniștrii seu de la ceia-l-alți agenți administrativi.

În assemene materii unulu din membrii va fi insarcinatu de Vice-presiedintele a îndeplini în adunare generală fonctiune de Ministru publicu și va lua conclusiuni.

Acestu Membru nu va pute lua parte la votu.

Articolul 39

Vice-presiedintele a Consiliului de statu va regula ordina dilei în adunările generale și va chiema pe părți în materii contenciose și de disciplina.

Articolul 40

Chiemarea partiloru se va face printr'o singura citație.

Minoritatea 'și va forma inscrisu opiniunea sa.

Articolul 41

Tote hotărîrile Consiliului de statu în adunare generală seu în comitete, se voru lua după majoritatea voturiloru.

Articolul 42

Unu regulamentu interioru, datu în forma regulamenteloru de administrațiune publică va regula mai pe largu cele relative la disciplina, la ordine și la specificare a lucrariloru pe Comitete.

Articolul 43

Consiliulu de statu, afară de misiune ce are de a prepara proiectele de Legi și de Regulamente, va mai ave, în specialu atributiuni relative la materii de administrațiune, și atributiunea relativă la materii contenciose:

a) atributiuni relative la materii de Administrațiune.

Articolul 44

Consiliulu de statu va pute fi consultatu asupra tutuloru chuestiuneloru administrative, câte i se voru pune de Domnu seu de Miniștrii.

Articolul 45

Elu va pute fi consultate mai alesu:

a) Asupra redactarei contracteloru de arenduiri alu averiloru statului și a stabilimenteloru publice, și alu altoru contracte de întreprinderi publice.

b) Asupra ne-intielegeriloru și dificultetiloru ivite în aplicare aceloru contracte.

c) Asupra inchirieriloru seu venderiloru obiecteloru Statului.

d) Asupra regulamenteloru de poliția și igiene publică.

e) Asupra conflicteloru ivite intra autoritățile judetiene, comunale sau municipale, precum și asupra conflicteloru de atributiuni dintra autoritate Administrativă și cea Judecatoresca.

f) Asupra cereriloru de estraditiune.

g) Asupra cereriloru de naturalisatiune.

h) Asupra concessiuneloru de drumuri ferate, de canaluri fi a altoru întreprinderi de lucrări publice.

i) Asupra formarei stabilimenteloru de utillitate publică, și în fine,

j) Asupra tutuloru chuestiuneloru câte i se voru insemna prin legi și regulamente.

Articolul 46

Consiliulu de statu va esercita unu dreptu de disciplina asupra fonctionariloru de ramure administrative, care i se voru diferi de Domnu seu Miniștrii.

Articolul 47

Pedepsele disciplinare ce Consiliulu va pute propune voru fi, mustrare, suspendare provisoria de la o luna pînă la trii, seu revocare.

Mustrare se va pute pronuncia și fără a se asculta inculpatulu.

Suspendare provisorie și revocare se voru propune, după ce se va asculta inculpatulu, în modulu prevediutu la Art: 37, 38 și 39, și se voru esecuta după ce mai anteia se voru supune prin Ministeriulu respectivu la aprobarea Domnului.

Articolul 48

Consiliulu, afară de pedepsele disciplinare ce poate propune, seu fără chiar a propune o asemene pedepsa 'și va da opiniunea sa dacă actulu inputatu fonctionarului este de natura a da locu la competența instantieloru judecatoresci.

b) Atributiuni relative la materii contenciose.

Articolul 49

Consiliulu de statu va pute judeca, ca prima seu ultima Instantia; tote causele de natura contenciose administrative câte i se voru atribui printr'o anume lege.

Articolul 50

În tote cele-l-alte cause în care Consiliulu de statu va fi chiematu a judeca chuestiuni prin care se atinge interessele unui particularu, hotărîrea Consiliului va ave caracterulu consultativu, conformu cu cele regulate la Art. 34.

Articolul 51

Particularii seu și alte persoane juridice a caroru interesse se afla vătămate prin vre-o massura administrativă, potu reclama la Consiliulu de statu:

a) În contra hotărîriloru Ministriloru date cu escesu de putere, seu cu călcarea legiloru și regulamenteloru în fiintia.

b) În contra hotărîriloru seu acteloru de esecutare a prefectiloru seu altoru agenți administrativi, date cu calcare de legi seu regulamente.

c) În contra hotărîriloru comissiuneloru de lucrări publice.

Articolul 52

Particularii se potu adressa directu la Consiliulu de statu, spre a cere interpretare unui decretu, ordonantie seu regulamentu, datu în materii administrative, dacă inse cererea se referă la unul seu mai multe puncte din acela decretu, ordonantie; seu regulamentu prin care s'ar atinge unu interessu altoru particulari, și dacă acea cerere nu este relativă la o hotărîre a Consiliului de statu data în materii contenciose și sancționată o dată de Domnu. Guvernului va pute cere asemene interpretări candu elu va fi în contactu de interessu cu particulari.

Articolul 53

În nici unulu din casurile susu citate (Art. 51 și 52) recursulu înainte Consiliului de statu nu poate suspenda executarea hotărîriloru administrative afară numai dacă comitetulu la care a fostu tramisa chuestiunea, seu însuși Guvernului va regula espresu acea suspendare.

Articolul 54

Hotărîrile Consiliului de statu în materii contenciose se citescu în publicu, se transcriu într'unu registru specialu, și se voru inainta Ministeriului respectivu.

Articolul 55

Dacă hotărîrea este definitivă, seu dacă se da cu multiumirea partiloru, conformu cu cele prevediute la Art. 34. se va esecuta prin Ministeriulu respectivu, seu directu seu prin decretu Domnescu.

Articolul 56

Poliția audientieloru Consiliului de statu în materii contenciose și de disciplina este incredintiata Vice-presidentului.

Articolul 57

Membrii consiliului de Statu, pentru crimele seu delictele relative la atributiunele fonctiunei loru sînt justificabili înaintea Curtei de cassatiune.

Articolul 58

În fie-care anu Consiliulu de statu, 'și insemnedia cu incuviintiarea Domnului epoca vacantieloru, care nu potu trece peste doua luni în totu cursulu anului.

Articolul 59

Pentru timpulu vacantieloru se va trage la sorți unu Comitetu, compusu de trei membrii care va îngriji de espeduirea afaceriloru urgente.

Fie-care membru nu poate figura în Comitetulu vacantiiloru, mai multu de catu o dată la trii ani.

Articolul 60

Congediulu ce nu va trece peste optu dile se va acorda membriloru Consiliului de statu de Vice-presiedintele, congediulu ce va trece peste acesta termenu se va acorda de Domnu, dacă cererea va fi sprijinita de declarare Vice-presiedintelui că nu va suferi serviciului.

Articolul 61

Nu se poate acorda congediu ce va trece peste doua luni într'unu anu.

Candu acestu termenu va trece, Consiliarulu se va considera ca demissiosatu.

Articolul 62

Secretarii, auditorii și cei-l-alți inpiegati 'și ceru congediu de la Vice-presiedinte.

Articolul 63

Ori-ce absentie fără congediu seu fără a fi justificată printr'unu certificatu de bola, trage după sine pierderea remunerarei pe totu timpulu absentei.

Articolul 64

La finele fia-caria luni, Vice-presiedintele va infatisia Domnului, unu estractu de lucrările Consiliului, și de lipsele motivate seu ne-motivate ale membriloru sei.

Articolul 65

La finele anului se va forma unu tablou de tote lucrările Consiliului de statu de peste anu, care se va publică prin Monitorulu oficialu.
Statului Consiliului de Statu
Unu Vice-presiedinte . . . . . . . . . . . . . . . pe luna lei. 3,000.
Noua Membrii cîte 2,500 fie-care . . . . . . . . . . " " 22,500.
Unu Secretaru generalu . . . . . . . . . . . . . . . " " 1,500.
Doi Secretari secundari a 1,000. . . . . . . . . . . " " 2,000.
Unu Registratoru . . . . . . . . . . . . . . . . . . " " 500.
Noua Scriitori a 300 . . . . . . . . . . . . . . . . " " 2,700.
Unu Sefu de useri. . . . . . . . . . . . . . . . . . " " 300.
Doi Usieri a 200 . . . . . . . . . . . . . . . . . . " " 400.
Unu Odaiasu. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . " " 150.
Doi Rindasi a 100 . . . . . . . . . . . . . . . . . " " 200.
--------
Totalu pe luna lei . . . . . . 33,250.
Acesta lege s'a votatu de Adunarea generală a României în Ședința din 21 Ianuariu 1864, și s'a adoptatu cu majoritate de patru-deci și septe voturi contra a patru.
(Semnătu) Vice-președinte: L. Catargiu.
-------- Secretaru Ant. I. Arion.
| L. S.|
--------
Directoru Cancelariei, I. Codrescu.
Facemu cunoscutu și ordonamu ca cele de fatia, investite cu sigilulu Statului și trecute în Monitorulu oficialu să fie adressate Curtiloru, Tribunaleloru și Autoritățiloru administrative, ca se le înscrie în registrele loru se le observe și se face a le observa, și Ministrulu Nostru Secretaru de Statu la Departamentului Justiției, este insarcinatu a priveghia publicarea loru.
Datu în Bucuresci la 11 Februariu 1864.
ALECSANDRU IOAN I.
--------
| L. D.|
--------
Ministru Secretaru de Statu, la
Departamentului de Interne,
Președinte Consiliului
Ministriloru,
M. Kogalnicenu.