Instrucțiuni · Ministerul Finanțelor

Instrucțiunile din 1 noiembrie 1921

pentru aplicarea legii impozitului pe avere

prezumat în vigoare

Data actului
1 noiembrie 1921
Emitent
Ministerul Finanțelor
Publicat în
Monitorul Oficial nr. 171 din 1 noiembrie 1921
Structură
0 articole · 9.875 caractere
Sursă
legislatie.just.ro

Textul nu are o structură pe articole recunoscută și este afișat ca atare.

Norme de evaluarea proprietăților imobiliare pentru cari legea nu prevede dispozițiuni speciale Avînd în vedere avizul comisiunii instituită în conformitate cu art. 14 din legea asupra impozitului pe avere și pe imbogatirea din timpul rasboiului și în conformitate cu art. 10 din această lege se stabilesc normele mai jos prevăzute pentru evaluarea proprietăților imobiliare, pentru care acea lege nu a prevăzut norme speciale, și anume: 1. Clădirile situate în comunele rurale, ce serva de locuințe agricultorilor. Aceste clădiri scutite de legea asupra contributiunilor directe de impozitul cedulei B, ele nu sînt evaluate în ceea ce privește valoarea locativă, prin urmare, dispozițiunile prevăzute de art. 10 din legea impozitului pe avere nu pot fi aplicate în privinta lor. Pentru uniformizarea evaluării acestor clădiri în toată țara, se stabilesc limitele mai jos prevăzute ca valori pentru diferite tipuri de locuințe aci specificate. Comisiunile vor stabili în aceste limite cifre la cari se evalueaza fiecare clădire, ținînd seama de împrejurările în cari se găsesc clădirile, de desimea populatiunii, situațiunea comunei în raport cu alte comune rurale, cum ar fi apropierea de centrele mari de populatiune și altele. Aceste limite se stabilesc pentru doua tipuri principale, cari sînt cele mai obișnuite pentru locuintele taranesti și anume: Tipul 1, casa cu o camera cu sala, inclusiv curtea pînă la 1.000 metri patrati pentru regiunile de deal sau de munte, iar pentru regiunile de șes pînă la 2.000 metri patrati și tipul 2, casa cu doua camere cu sala și cu aceiași curte. Pentru fiecare din aceste tipuri se prevăd evaluări în raport cu materialul din care casele sînt construite și cu felul cum sînt invelite. S-au format astfel 18 categorii de asemenea constructiuni, prevăzute în tabloul ce urmează și cari vor fi evaluate între limitele mai jos indicate și anume: ┌───────────────┬──────┬─────────┬──────┬─┬─────────┬──────┬─┬─────────┬───────┐ │Tip 1*) │Case │Invelite │Lei │C│Invelite │Lei │C│Invelite │Lei │ │ │de │cu │ │a│cu │ │a│cu │ │ │ │gard ├─────────┼──────┤s│─────────┼──────┤s│─────────┼───────┤ │ │lipit │Stuf │2.000-│e│Stuf │2.500-│e│Stuf │ 3.000-│ │ │cu │ │3.000 │d│ │3.500 │d│ │ 4.000 │ │ │pămînt├─────────┼──────┤e│─────────┼──────┤e├─────────┼───────┤ │ │ │Sindrila │3.000-│b│Sindrila │3.500-│z│Sindrila │ 4.000-│ │ │ │ │4.000 │a│ │4.500 │i│ │ 5.000 │ │ │ ├─────────┼──────┤r├─────────┼──────┤d├─────────┼───────┤ │ │ │Tabla sau│4.000-│n│Tabla sau│4.500-│ │Tabla sau│ 5.000-│ │ │ │tigla │5.000 │e│tigla │5.500 │ │tigla │ 6.000 │ ├───────────────┤ ├─────────┼──────┤ ├─────────┼──────┤ ├─────────┼───────┤ │Tip 2**) │ │Stuf │3.000-│ │Stuf │4.000-│ │Stuf │ 5.000-│ │ │ │ │5.000 │ │ │6.000 │ │ │ 7.000 │ │ │ ├─────────┼──────┤ │─────────┼──────┤ ├─────────┼───────┤ │ │ │Sindrila │4.000-│ │Sindrila │5.000-│ │Sindrila │ 7.000-│ │ │ │ │6.000 │ │ │7.000 │ │ │ 9.000 │ │ │ ├─────────┼──────┤ ├─────────┼──────┤ ├─────────┼───────┤ │ │ │Tabla sau│5.000-│ │Tabla sau│6.000-│ │Tabla sau│ 8.000-│ │ │ │tigla │7.000 │ │tigla │8.000 │ │tigla │10.000 │ │ │ ├─────────┼──────┤ ├─────────┼──────┤ ├─────────┼───────┤ ┴───────────────┴──────┴─────────┴──────┴─┴─────────┴──────┴─┴─────────┴───────┘ *) Casa cu o camera cu sala și cu o curte pînă la 1000 mp, pentru regiunile de deal și munte și pînă la 2000 mp, pentru regiunile de șes. **) Casa cu doua camere cu sala și cu o curte pînă la 1000 mp, pentru regiunile de deal și munte și pînă la 2000 mp pentru regiunile de șes. Pentru locuintele mai mari decât cele prevăzute în cele doua tipuri de mai sus, evaluarea se face prin analogie, ținându-se seama de numărul încăperilor și de felul constructiunii. Grajdurile, soproanele, magaziile, precum și orice alte anexe se vor evalua direct de comisiuni, avându-se în vedere și normele stabilite pentru evaluarea locuințelor. În cazuri excepționale, cînd comisiunile au a evalua clădiri cu totul deosebite, ele pot face evaluări directe, ținînd seama a nu depăși cu mult normele mai sus stabilite. Intinderile curților cari la clădiri rurale trec peste cele prevăzute mai sus, se evalueaza după valorile locative stabilite de comisiune pentru curțile rurale, inmultindu-se valoarea locativă cu 20. Bordeele, cosarele și patulele nu vor fi evaluate, ele nefiind cuprinse în averea supusă impozitului. 2. Vii. Pentru evaluarea terenurilor plantate cu vii, se va lua de baza de trei ori pînă la 5 ori valoarea locativă a celui mai bun pămînt de cultura din regiune, inmultit cu 20. 3. Păduri. Pentru evaluarea pădurilor, ținându-se seama de condițiunile în cari se găsește fiecare padure, cum sînt: esenta, vîrsta, greutatile ce intampina cu exploatarea (lipsa căilor de comunicație), perioada de revoluție (timpul ce trece dela tăiere și pînă cînd padurea poate fi din nou exploatată), se va face astfel: a) Pentru pădurile ce sînt în situațiunea de a fi tăiate, după media prețurilor de vânzare în localitate, cum și a evaluărilor făcute de agenții silvici ai Statului, pentru pădurile similare, atît ale Statului cat și cele ale particularilor, pe ultimii cinci ani și anume pe trei ani după ocupațiune și doi ani înainte; ... b) Pentru pădurile cari nu sînt în vîrsta de a fi tăiate, evaluarea se va face scăzându-se din prețul vânzării stabilit pentru pădurile din localitate, ce sînt în situația de a fi tăiate, cota-parte din preț proporțională cu timpul ce va trebui sa treacă pînă ce padurea va împlini vîrsta cînd poate fi pusă în tăiere. ... Comisiunile de evaluare, vor avea, pentru aceste cazuri, ca delegați tehnic, organele silvice din localitate. 4. Livezile de pruni și alți pomi fructiferi. Evaluarea acestor terenuri se va face aplicându-se la valoarea locativă a acelui mai bun teren de cultura din regiune, coeficientul de 1 1/2-2 1/2 inclusiv, iar produsul inmultindu-se cu 20. 5. Pepiniere. Pentru pepinierele de vii, evaluarea se face aplicându-se la valoarea locativă a celui mai bun pămînt de cultura din regiune, coeficientul dela 5-8 inclusiv, iar produsul inmultindu-se cu 20. Pentru pepinierele de pomi, evaluarea se face în același mod însă se va aplica coeficientul de 3-6 inclusiv. 6. Balti. Evaluarea baltilor se face luându-se de 18 ori valoarea locativă stabilită de comisiunea de recensământ. 7. Ferme. Pentru clădiri și instalatiunile fermelor, dacă se pot stabili sumele investite, evaluarea se face scăzându-se mai întîi uzura în raport cu timpul, iar restul se înmulțește cu coeficientul 3-5 inclusiv. Dacă sumele investite nu se pot stabili, evaluarea se face inmultindu-se valoarea locativă stabilită de comisiunile de recensământ cu coeficientul 8-13 inclusiv. 8. Recoltele posedate la 1 August 1921, fie prinse sau neprinse de rădăcini, vor fi cuprinse din punct de vedere al impozitului, în evaluarea averei mobiliare, întrucât ele la așezarea impozitului se găsesc ridicate. Deci, terenurile de cultura, viile și toate celelalte proprietăți necladite vor fi evaluate de către comisiunile de evaluare fără aceste recolte, a căror valoare urmează a fi stabilită cu ocazia impunerii averei mobiliare. 9. Imobilele în construcție. Pentru imobilele în construcție, valoarea lor se va stabili după prețul real al investitiunii pînă la data declarării, evaluat după contracte de întreprindere sau după orice acte, întrucât numerarul cheltuit după 1 August 1921 nu va mai fi cuprins în avere. 10. Fabricile. Evaluarea fabricilor particulare, afară de cele ale societăților pe acțiuni cari nu sînt evaluate, întrucât impunerea lor se face pe alte baze, se va face pe următoarele norme: a) Dacă se pot stabili sumele investite, se va scădea din suma totală uzura, în raport cu timpul și restul se înmulțește cu coeficientul 5-7 după natura fabricii; ... b) Dacă sumele investite nu se pot stabili, evaluarea se va face inmultind valoarea locativă, ce va fi stabilită cu coeficientul de 10-15 după natura fabricei; ... c) Pentru fabricile vândute după 1 Ianuarie 1917, valoarea stabilită în acest mod nu va putea fi mai mica decât prețul vânzării. ... 11. Stabilimentele particulare (tipografii, ateliere mecanice și alte asemenea). Dacă patronul stabilimentului e chiar proprietarul cladirei, evaluarea se face inmultindu-se valoarea locativă a cladirei cu coeficientul 15-20 inclusiv după natura stabilimentului, iar pentru stabilimentele vândute după 1 Ianuarie 1917, evaluarea nu va fi mai mica decât prețul vânzării. Dacă însă, patronul nu e proprietarul cladirei, evaluarea instalatiunilor urmează a se face deodată cu evaluarea averii mobiliare. 12. Terenurile de cladit. Pentru aceste terenuri evaluarea se va stabili, făcându-se media prețurilor cu cari s-au vândut asemenea terenuri în localitate, pe regiuni, începînd dela 1 August 1918 și stabilind prețul mediu pentru fiecare regiune pe metrul patrat, care preț urmează a fi aplicat pentru fiecare proprietate. În tot cazul terenurile vândute de la 1 Ianuarie 1917 nu vor putea fi evaluate sub prețul vânzării.
Ministrul finanțelor N. Titulescu Director general M. Paraschivescu --------------

Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.