Anexă · Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor
Anexa din 4 martie 2024
referitoare la amenajamentul silvic al fondului forestier proprietate privată aparținând Obștii Prahuda-Ghebari, Unitatea de Producție I Obștea Prahuda-Ghebari, județul Vrancea
prezumat în vigoare
Aprobată prin ORDINUL nr. 512 din 4 martie 2024 , publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 429 din 10 mai 2024. AMENAJAMENT SILVIC AL FONDULUI FORESTIER PROPRIETATE PRIVATĂ APARȚINÂND OBȘTEI PRAHUDA-GHEBARI U.P.I OBȘTEA PRAHUDA-GHEBARI JUDEȚUL VRANCEA 2023
CUPRINS Proces verbal CTAP Memoriu prezentare Fișa indicatorilor de caracterizare a fondului forestier
Partea I MEMORIU TEHNIC 1. SITUAȚIA TERITORIAL - ADMINISTRATIVĂ 1.1. Elemente de identificare a unității de producție ... 1.2. Vecinătăți, limite, hotare ... 1.3. Principalele coordonate Stereo 70 ale fondului forestier luat în studiu ... 1.4. Trupuri de pădure (bazinete) componente ... 1.5. Administrarea fondului forestier ... 1.6. Terenuri acoperite cu vegetație forestieră situate în afara fondului forestier ... ... 2. ORGANIZAREA TERITORIULUI 2.1. Constituirea proprietății/unității de producție ... 2.2. Constituirea și materializarea parcelarului și subparcelarului 2.2.1. Mărimea parcelelor și subparcelelor ... 2.2.2. Situația bornelor ... 2.2.3. Corespondența între parcelarul și subparcelarul precedent și cel actual ... ... 2.3. Planuri de bază utilizate. Ridicări în plan folosite pentru reambularea planurilor de bază 2.3.1. Planuri de bază utilizate ... 2.3.2. Ridicări în plan folosite pentru reambularea planurilor de bază ... ... 2.4. Suprafața fondului forestier 2.4.1. Determinarea suprafețelor ... 2.4.2. Utilizarea fondului forestier ... 2.4.3. Evidența mișcărilor de suprafață din fondul forestier -Tabelul 1E ... 2.4.4. Evidența fondului forestier pe destinații și deținători ... 2.4.5. Suprafața fondului forestier pe categorii de folosință și specii ... ... 2.5. Enclave ... 2.6. Organizarea administrativă (districte, brigăzi, cantoane) ... 2.7. Ocupații și litigii ... ... 3. GOSPODĂRIREA DIN TRECUT A PĂDURILOR 3.1. Istoricul și analiza modului de gospodărire a pădurilor din trecut până la intrarea în vigoare a amenajamentului expirat 3.1.1. Evoluția proprietății și a modului de gospodărire a pădurilor înainte de anul 1948 ... 3.1.2. Modul de gospodărire a pădurilor după anul 1948 până la intrarea în vigoare a amenajamentului expirat 3.1.2.1. Evoluția constituirii U.P. și a bazelor de amenajare până la amenajarea anterioară (inclusiv) ... 3.1.2.2. Evoluția reglementării producției ... ... ... 3.2. Analiza critică a aplicării prevederilor amenajamentului precedent ... 3.3. Conluzii privind gospodărirea pădurilor ... ... 4. STUDIUL STAȚIUNII ȘI AL VEGETAȚIEI FORESTIERE 4.1. Metode și procedee de culegere și prelucrare a datelor de teren ... 4.2. Elemente privind cadrul natural, specific unității de producție 4.2.1. Geologie ... 4.2.2. Geomorfologie ... 4.2.3. Hidrografie ... 4.2.4. Climatologie ... ... 4.3. Soluri 4.3.1. Evidența și răspândirea teritorială a tipurilor de sol ... 4.3.2. Descrierea tipurilor și subtipurilor de sol ... 4.3.3. Lista unităților amenajistice pe tipuri și subtipuri de sol ... ... 4.4. Tipuri de stațiune 4.4.1. Evidența și răspândirea teritorială a tipurilor de stațiune ... 4.4.2. Descrierea tipurilor de stațiuni cu factori limitativi și măsurile de gospodărire impuse de acești factori ... 4.4.3. Lista unităților amenajistice pe tipuri de stațiune ... 4.4.4. Lista unităților amenajistice pe tipuri de stațiune și tipuri de sol ... ... 4.5. Tipuri de pădure 4.5.1. Evidența tipurilor naturale de pădure ... 4.5.2. Lista unităților amenajistice pe tipuri de stațiuni și tipuri de păduri ... 4.5.3. Lista unităților amenajistice după caracterul actual al tipului de pădure ... 4.5.4. Formațiile forestiere și caracterul actual al tipului de pădure ... ... 4.6. Structura fondului de producție și de protecție ... 4.7. Arborete slab productive și provizorii ... 4.8. Evidența arboretelor afectate de factori destabilizatori și limitativi ... 4.9. Starea sanitară a pădurii ... 4.10. Conluzii privind condițiile staționale și de vegetație ... ... 5. STABILIREA FUNCȚIILOR SOCIAL - ECONOMICE ALE PĂDURII ȘI A BAZELOR DE AMENAJARE 5.1. Stabilirea funcțiilor social-economice și ecologice ale pădurii 5.1.1. Obiective social-economice și ecologice ... 5.1.2. Funcțiile pădurii ... 5.1.3. Subunități de producție sau de protecție constituite ... ... 5.2. Stabilirea bazelor de amenajare ale arboretelor și ale pădurii ... 5.2.1. Regimul 5.2.2. Compoziția țel ... 5.2.3. Tratamentul ... 5.2.4. Exploatabilitatea ... 5.2.5. Ciclul ... ... ... 6. REGLEMENTAREA PROCESULUI DE PRODUCȚIE LEMNOASĂ ȘI MĂSURI DE GOSPODĂRIRE A ARBORETELOR CU FUNCȚII SPECIALE DE PROTECȚIE 6.1. Reglementarea procesului de recoltare a produselor principale ... 6.2. Măsuri de gospodărire a arboretelor cu funcții speciale de protecție ... 6.3. Lucrări de îngrijire și conducere a arboretelor ... 6.4. Volumul total posibil de recoltat (produse principale + conservare + produse secundare) ... 6.5. Lucrări de ajutorarea regenerării naturale și de împădurire ... 6.6. Refacerea arboretelor slab productive și substituirea arboretelor cu compoziții necorespunzătoare ... 6.7. Măsuri de gospodărire a arboretelor afectate de factori destabilizatori ... ... 7. VALORIFICAREA SUPERIOARĂ A ALTOR PRODUSE ALE FONDULUI FORESTIER ÎN AFARA LEMNULUI 7.1. Potențial cinegetic ... 7.2. Potențial piscicol ... 7.3. Potențial fructe de pădure ... 7.4. Potențial de ciuperci comestibile ... 7.5. Resurse melifere ... 7.6. Semințe forestiere ... 7.7. Alte produse ... ... 8. PROTECȚIA FONDULUI FORESTIER 8.1. Protecția împotriva doborâturilor și rupturilor de vânt și de zăpadă ... 8.2. Protecția împotriva incendiilor ... 8.3. Protecția împotriva poluării industriale ... 8.4. Protecția împotriva bolilor și a altor dăunători ... 8.5. Măsuri de gospodărire a arboretelor cu uscare anormală ... 8.6. Paza pădurii ... 8.7. Obligațiile proprietarilor de păduri privind regimul silvic ... ... 9. INSTALAȚII DE TRANSPORT ȘI CONSTRUCȚII FORESTIERE 9.1. Instalații de transport ... 9.2. Tehnologii de exploatare ... 9.3. Construcții forestiere ... ... 10. ANALIZA EFICACITĂȚII MODULUI DE GOSPODĂRIRE A PĂDURILOR 10.1. Realizarea continuității funcționale ... 10.2. Dinamica dezvoltării fondului forestier 10.2.1. Indicatori cantitativi ... 10.2.2. Indicatori calitativi ... ... ... 11. DIVERSE 11.1. Data intrării în vigoare a amenajamentului. Durata de aplicabilitate a acestuia ... 11.2. Recomandări privind ținerea evidenței lucrărilor executate pe parcursul duratei de valabilitate a amenajamentului ... 11.3. Indicarea hărților amenajamentului ... 11.4. Colectivul de elaborare ... 11.5. Bibliografie ... 11.6. Procese verbale ale ședințelor de avizare ... 11.7. Copii de pe documentele proprietate
Partea A II-A PLANURI DE AMENAJAMENT 12. PLANURI DE RECOLTARE ȘI CULTURĂ 12.1. Planuri decenale de recoltare a produselor principale 12.1.1. Planul de recoltare a produselor principale - S.U.P. "A" - codru regulat 12.1.1.1. Evidența arboretelor din care se recoltează posibilitatea decenală de produse principale ... 12.1.1.2. Planul decenal de recoltare a produselor principale - codru ... ... 12.1.2. Recapitulația posibilității de produse principale 12.1.2.1. Recapitulația posibilității de produse principale - codru regulat ... ... ... 12.2. Planul lucrărilor de conservare 12.2.1. Recapitulația tăierilor de conservare pe specii ... ... 12.3. Planul lucrărilor de îngrijire și conducere a arboretelor 12.3.1. Planul lucrărilor de îngrijire a arboretelor ... 12.3.2. Recapitulația posibilității decenale pe specii ... ... 12.4. Planul lucrărilor de regenerare și împădurire ... ... 13. PLANURI PRIVIND INSTALAȚIILE DE TRANSPORT ȘI CONSTRUCȚIILE FORESTIERE 13.1. Planul instalațiilor de transport ... 13.2. Planul construcțiilor silvice ... ... 14. PROGNOZA DEZVOLTĂRII FONDULUI FORESTIER 14.1. Dinamica dezvoltării fondului forestier
Partea A III-A EVIDENȚE DE AMENAJAMENT 15. EVIDENȚE DE CARACTERIZARE A FONDULUI FORESTIER 15.1. Evidențe privind descrierea unităților amenajistice 15.1.1. Descrierea parcelară ... 15.1.2. Evidența pe unități amenajistice a datelor complementare ... 15.1.3. Evidența unităților amenajistice inventariate statistic ... 15.1.4. Evidența unităților amenajistice inventariate integral ... ... 15.2. Evidențe privind mărimea și structura fondului forestier 15.2.1. Repartiția suprafețelor pe categorii de folosință forestieră și grupe funcționale ... 15.2.2. Repartiția suprafețelor pe categorii funcționale ... 15.2.3. Situația sintetică pe specii ... 15.2.4. Structura și mărimea fondului forestier pe grupe, subgrupe și categorii funcționale ... 15.2.5. Structura și mărimea fondului forestier pe grupe funcționale și specii ... 15.2.6. Structura și mărimea fondului forestier pe specii ... 15.2.7. Structura și mărimea fondului forestier pe grupe funcționale și specii pentru fondul productiv ... 15.2.8. Structura și mărimea fondului forestier pe specii pentru fondul neproductiv ... 15.2.9. Structura și mărimea fondului forestier pe subunități de producție/protecție după vârstă, grupe funcționale și specii ... 15.2.10. Structura și mărimea fondului forestier productiv pe clase de exploatabilitate și specii ... ... 15.3. Evidențe privind condițiile naturale de vegetație 15.3.1. Evidența tipurilor de stațiune și a tipurilor de pădure ... 15.3.2. Recapitulație formații forestiere ... 15.3.3. Repartiția suprafețelor pe formații forestiere, altitudine, înclinare și expoziție ... 15.3.4. Repartiția suprafețelor pe etaje fitoclimatice, înclinare și expoziție ... 15.3.5. Evidența arboretelor slab productive ... 15.3.6. Repartiția suprafețelor în raport cu eroziunea și înclinarea terenului ... 15.3.7. Repartiția suprafețelor în raport cu natura și intensitatea poluării ... ... 15.4. Evidențe ajutătoare pentru întocmirea planurilor de reglementare a procesului de producție lemnoasă 15.4.1. Repartiția arboretelor exploatabile pe subunități, urgențe de regenerare, accesibilitate și specii ... 15.4.2. Repartiția speciilor în raport cu exploatabilitatea și participarea în amestec ... 15.4.3. Stabilirea vârstei medii a exploatabilității și a ciclului ... 15.4.4. Lista unităților amenajistice exploatabile și preexploatabile ... ... 15.5. Evidențe privind accesibilitatea fondului forestier și a posibilității 15.5.1. Accesibilitatea fondului forestier și a posibilității decenale de produse principale și secundare ... 15.5.2. Situația fondului forestier și a posibilității decenale de produse principale și secundare în raport cu distanța de colectare ... 15.5.3. Lista drumurilor și a unităților amenajistice deservite
Partea A IV-A APLICAREA AMENAJAMENTULUI 16. EVIDENȚE PRIVIND APLICAREA AMENAJAMENTULUI 16.1. Evidența și bilanțul aplicării anuale a prevederilor amenajamentului cu privire la exploatări și împăduriri ... 16.2. Evidența dinamicii procesului de regenerare naturală ... 16.3. Evidența anuală a aplicării amenajamentului ... 16.4. Evidența decenală a aplicării amenajamentului ... 16.5. Observațiile beneficiarului în legatură cu aplicarea amenajamentului și a tuturor evidențelor acestuia
S.C. SILVAPAS PROIECT S.R.L HUȘI PROCES VERBAL C.T.A.P. nr. 1/2023 Avizare de recepție din 11.09.2023 A. OBIECTUL AVIZĂRII: Amenajamentul fondului forestier proprietate privată aparținând Obștei Prahuda - Ghebari, situat pe raza comunei Prahuda, județul Vrancea. Servicii silvice: Ocolul Silvic Zăbala - Nereju; Beneficiar: Obștea Prahuda - Ghebari; Faza de proiectare: redactare. ... B. PARTICIPANȚI: * Expert C.T.A.P: ................ * Șef de proiect: ................ * Proiectant: ing. ............... ... C. CONSTATĂRI ȘI CONCLUZII: – amenajamentul fondului forestier proprietate privată a Obștei Prahuda - Ghebari s-a elaborat de S.C. Silvapas Proiect S.R.L Huși ... – amenajamentul fondului forestier proprietate privată a Obștei Prahuda - Ghebari a fost recepționat de beneficiar și verificat de G.F. Focșani. ... – perioada de aplicare a amenajamentului silvic al fondului forestier proprietate privată a Obștei Prahuda - Ghebari, U.P. I Obștea Prahuda - Ghebari, județul Vrancea este ... – s-a constituit o singură unitate de producție, respectiv U.P. I Obștea Prahuda - Ghebari. ... Suprafața inclusă în amenajament este de 202,74 ha, a făcut parte din U.P. I Nereju, O.S. Nereju, și are ca folosințe: păduri și terenuri destinate împăduririi sau reîmpăduririi - 199,77 ha, din care terenuri de reîmpădurit 0,00 ha; terenuri afectate gospodăririi silvice - 0,50 ha, terenuri neproductive 0,00 ha și terenuri scoase temporar din fondul forestier, ocupații și litigii 2,47 ha. Suprafața încadrată integral în grupa I funcțională însumează 199,77 ha, fiind încadrată în următoarele categorii funcționale: 1.2A - 194,17 ha și 1.2H - 5,60 ha. Structura pădurii (date medii): compoziție: 65 PI 8 PAM 7 DT 5 MJ 5 BR 5 MO 3 AN 2 FA, vârsta medie: 58 ani, volumul la ha: 203 mc/ha; consistența medie: 0.78, clasa de producție medie: 3.3, indicele de creștere curentă: 5.5 mc/an/ha; fond lemnos total: 40467 mc. S-au constituit următoarele subunități de gospodărire: S.U.P. "M" - păduri supuse regimului de conservare deosebită .........199,77 ha. Bazele de amenajare: – regimul: codru regulat; ... – compoziția țel: corespunzătoare tipului natural fundamental de pădure; ... – tratamente: lucrări de conservare; ... – exploatabilitatea: ... – ciclul: -. ... Posibilitatea: Posibilitatea de produse principale: 0 mc/an; Posibilitatea de produse secundare: 236 mc/an din care rărituri 236 mc/an; Volumul de recoltat prin lucrări de conservare: 0 mc/an; Volumul de recoltat prin tăieri de igienă: 66 mc/an. Lucrări prevăzute în deceniul în curs: – asigurarea regenerării naturale: 0,00 ha; ... – îngrijirea culturilor tinere: 0,00 ha; ... – degajări: 0,00 ha; ... – curățiri: 0,00 ha, 0 mc; ... – rărituri: 88,71 ha, 2357 mc; ... – tăieri de regenerare: 0,00 ha, 0 mc; ... – lucrări de conservare: 0,00 ha, 0 mc; ... – tăieri de igienă: 82,82 ha, 663 mc; ... – împăduriri: 0,00 ha. ... Amenajamentul este întocmit cu respectarea "Normelor tehnice pentru amenajarea pădurilor" în vigoare și a recomandărilor conferințelor de amenajare. Comisia avizează favorabil lucrarea prezentată. ...
MEMORIU DE PREZENTARE A AMENAJAMENTULUI FONDULUI FORESTIER PROPRIETATE PRIVATĂ APARȚINÂND OBSTEI PRAHUDA - GHEBARI, JUDEȚUL VRANCEA. U.P. I OBȘTEA PRAHUDA - GHEBARI, ELABORAT DE S.C. SILVAPAS PROIECT S.R.L., HUȘI. Data intrării în vigoare a amenajamentului: Servicii silvice: Ocolul Silvic Zăbala - Nereju Participanți APM: - Suprafața fondului forestier Suprafața fondului forestier este de 202,74 ha și este constituită într-o singură unitate de producție. Suprafața Unității de Producție este la a doua amenajare în forma actuală, amenajamentul anterior a expirat la data de 31.12.2022. Fondul forestier proprietate privată aparținând Obștei Prahuda - Ghebari, este administrat de către Ocolul Silvic Zăbala - Nereju. Înainte de retrocedare, din punct de vedere al administrației silvice de stat, suprafața studiată, conform actelor de proprietate, a făcut parte din cadrul Ocolului Silvic Nereju - U.P. I Nereju (202,74 ha). Suprafața determinată la actuala amenajare, de 202,74 ha, este egală cu cea din actele de proprietate. Actele de proprietate sunt prezentate în amenajament la subcap. 11.7. Suprafața la amenajarea actuală (ha) Acte de proprietate ( ha) Suprafața la amenajarea precedentă Diferențe (ha) Justificări (ha) + - + - Intrari cu acte legale Diferențe digitizare 202,74 202,74 202,74 - - - - 1.1. Principalele coordonate Stereo 70 ale fondului forestier în studiu Tabelul 1.3.1. Nr. Crt. Coordonate Nr. Crt. Coordonate X Y X Y 1. 636877,6867 475876,5743 11. 635945,7253 477213,0891 2. 636794,9017 476056,2335 12. 636549,3907 477530,2671 3. 635384,1961 476317,3167 13. 636439,4125 476695,0671 4. 636435,0677 475815,9913 14. 636287,9383 477160,0733 5. 635453,4827 477032,3391 15. 636015,3495 476700,5019 6. 635334,4645 477130,4981 16. 636516,3771 476874,9151 7. 635501,0423 477700,4651 17. 636821,3557 477466,9351 8. 635743,8045 477633,8615 18. 637500,3655 477587,3463 9. 635606,1233 477470,8579 19. 637597,6195 476404,2503 10. 635603,3281 477254,5365 20. 636901,4353 476150,3395 Date generale: U.P. AMENAJAMENTUL SUPRAFATA [HA] PĂDURE [HA] TERENURI DE IMPADURIT [HA] ALTE TERENURI [HA] TERENURI SCOASE TEMPORAR DIN FONDUL FORESTIER PADURI CU ROL DE: COMPOZITIA ARBORETELOR (FOND PRODUCTIV) F M PROTECTIE PRODUCTIE SI PROTECTIE TI T II TIII-IV U.P. Obștea Prahuda- Ghebari 2013 202,74 202,24 - 0,50 - - - 202,24 - - - U.P.I Obștea Prahuda- Ghebari 2023 202,74 199,77 - 0,50 - 2,47 - 199,77 - - - ... 2. Prevederile amenajamentului Anul amj P R % Împăd. ha/an Degaj ha/an Curățiri Rărituri Accidentale II Produse principale Accidentale I Tăieri de conservare Tăieri de igienă Ind. recolt. mc/an/ha Ind. creșt. curentă mc/an/ha ha/an mc/an ha/an mc /an ha/ an mc /an ha/an mc /an ha/an mc /an ha/an mc /an ha/an mc /an P 1,97 - - - 9,43 200 - - - - - - 1,64 51 40,31 33 1,3 6,1 2013 R - - - - 5,9 96 - - - - - - - - 296,81 51 - - % - - - - 63 48 - - - - - - - - - 154 - - 2023 P - - - - 8,87 236 - - - - - - - - 82,82 66 1,2 5,5 Împăduriri Anul amenajării Prevederi Specii TOTAL (ha) - - - - - - - 2023 Integrale - - - - - - - - Completări - - - - - - - - Total - - - - - - - - 2.1. Concluzii privind gospodărirea pădurilor pe baza prevederilor amenajamentului 2.1.1. Evoluția compoziției Anul amenajării Suprafața U.P. Ha/% SPECII - % PI PAM DT MJ BR MO AN FA PLA DM 2013 202,24 141,54 1,98 17,25 - 8,06 10,84 11,31 - 8,22 3,04 100 69 1 9 - 4 5 6 - 4 2 2023 199,77 129,74 16,27 13,39 9,91 9,74 9,41 6,83 3,92 0,56 - 100 65 8 7 5 5 5 3 2 - - ... 2.1.2. Evoluția claselor de producție Anul amenajării Supraf U.P. Ha/% Clasa de producție I II III IV V Cl.prod.medie ha % ha % ha % ha % ha % 2013 202,24 100 - - - - 132,16 65 70,08 35 - - 3,3 2023 199,77 100 - - - - 142,38 71 57,39 29 - - 3,3 ... 2.1.3. Evoluția densității arboretelor Anul amenajării Supraf ha/% Suprafața pe categorii de consistență Consistența medie 0.1 -0.3 0.4-0.6 0.7-1.0 2013 202,24 16,44 - 185,80 0,77 100 8 - 92 2023 199,77 - - 199,77 0,78 100 - - 100 ... ... ... 3. Structura fondului forestier Structura fondului forestier se prezintă astfel: Specificări Fond forest. UM Specia Total PI PAM DT MJ BR MO AN FA PLA - Compoziția A11-13 % - - - - - - - - - - - A21-22 100 65 8 7 5 5 5 3 2 - - U.P. 100 65 8 7 5 5 5 3 2 - - Cls. de prod. A11-13 - - - - - - - - - - - - A21-22 3,3 3,2 3,2 3,1 3,3 4,0 3,7 4,0 4,0 4,0 - U.P. 3,3 3,2 3,2 3,1 3,3 4,0 3,7 4,0 4,0 4,0 - Consistența A11-13 - - - - - - - - - - - - A21-22 0,78 0,80 0,74 0,82 0,77 0,70 0,70 0,70 0,70 0,70 - U.P. 0,78 0,80 0,74 0,82 0,77 0,70 0,70 0,70 0,70 0,70 - Creștere curentă A11-13 mc/an/ ha - - - - - - - - - - - A21-22 5,5 6,3 2,6 6,1 1,0 4,5 7,2 1,9 5,6 1,8 - U.P. 5,5 6,3 2,6 6,1 1,0 4,5 7,2 1,9 5,6 1,8 - Volum unitar A11-13 mc/ha - - - - - - - - - - - A21-22 203 214 148 174 140 315 249 104 111 100 - U.P. 203 214 148 174 140 315 249 104 111 100 - Vârsta medie A11-13 ani - - - - - - - - - - - A21-22 58 55 55 55 55 110 68 54 50 50 - U.P. 58 55 55 55 55 110 68 54 50 50 - Clasa de vârstă (ani) I (1-20) II (21-40) III (41-60) IV (61-80) V (81-100) VI (100-120) VII (peste 121) Total A11-A13 - - - - - - - - - - - - - - - - A21-A22 - - - - 199,77 100 - - - - - - - - 199,77 100 Total U.P. - - - - 199,77 100 - - - - - - - - 199,77 100 A11-A13: Păduri, plantații cu reușită definitivă, regenerări pe cale artificială sau naturală cu reușită parțială pentru care se reglementează recoltarea de produse principale; A21-A22: Păduri, plantații cu reușită definitivă, regenerări pe cale artificială sau naturală cu reușită parțială pentru care nu se reglementează recoltarea de produse principale; ... 4. Zonarea funcțională Potrivit prevederilor din normele tehnice existente și corespunzător obiectivelor economice, sociale și ecologice fixate s-a realizat zonarea funcțională astfel: Amenajament Grupa I funcțională (Tip funcțional/categorii funcționale) [ha] Gr II-a de categorii funcționale [ha] Total U.P. [ha] II Total 1B 1C Total 2A 2I 2H Precedent 2013 185,80 16,44 - 202,24 - - - 202,24 2023 194,17 - 5,60 199,77 - - - 199,77 Diferențele provin în principal de la trecerea din categoria 1.21 în categoria 1.2H și la litigiu. Suprafața nu se suprapune peste situri Natura 2000 sau arii naturale protejate. Fondul forestier nu se suprapune peste situri Natura 2000 sau arii naturale protejate. ... 5. Subunități de gospodărire Amenajament Subunitati de gospodarire [ha] Total M - - [ha] 2013 202,24 - - 202,24 2023 199,77 - - 199,77 ... 6. Bazele de amenajare Bazele de amenajare adoptate sunt următoarele: 6.1. Regim (S.U.P. în producție): Amenajament Suprafața tratată în regim : -ha- Codru regulat Crâng simplu 2013 - 2023 - - ... 6.2. Compoziția țel Amenajament U.P. 2013 73 FA 15 MO 9 BR 1 AN 1 FR 2023 78 FA 19 DT 2 AN 1 MO ... 6.3. Tratament Amenajament Suprafața de parcurs cu tratamente: -ha- T. rase T. progresive T. crâng Total 2013 - - - - 2023 - - - - ... 6.4. Exploatabilitatea Amenajament Subunități de gospodărire/ Vârsta exploatabilității - ani - M - - - 2013 - - - - 2023 - - - - ... 6.5. Ciclul Amenajament Subunități de gospodărire - ani - M 2013 - 2023 - ... ... 7. Reglementarea procesului de producție 7.1. Reglementarea procesului de producție lemnoasă pentru subunitatea de tip "A": Amenajament Valoarea parametrilor Creșterea indicatoare mc Raportul "Q" Coeficient modificat. "m" Indicator de posibilitate (mc) Dupa Ci După clase de vârstă Adoptată deductiv inductiv 2013 - - - - - - - 2023 - - - - - - - ... 7.2. Urgențe de regenerare Subunitatea Urgența Suprafața Volum total Volum de extras A 1 - - - 2 - - - 3 - - - Total - - - ... 7.3. Posibilitatea de produse secundare Specificări Suprafața efectivă de parcurs -ha- Posibilitate -mc- Totală Anuală Totală Anuală Degajări - - - - Curățiri - - - - Rărituri 88,71 8,87 2357 236 Tot prod. secund. 88,71 8,87 2357 236 T. de igienă 82,82 82,82 663 66 ... 7.4. Volumul posibil de extras prin tăieri de conservare SUP Suprafața (ha) Volum (mc) Volumul anual de recoltat pe specii-mc- Totală Anuală Total Anual - - - - M - - - - - - - - ... ... 8. Suprafața afectată de fiecare factor destabilizator (pe grade de vătămare) și măsurile de gospodărire propuse Natura și gradul de afectare Suprafața (ha) Lucrări prevăzute (ha) Impaduriri Tăieri progr. Tăieri de Conservare Degajari Rărituri Curățiri T.igienă Doborâturi de vânt izolate 116,95 - - - - 116,95 - - Uscare slabă 46,35 - - - - 46,35 - - Rupturi de zăpadă și vânt izolate 116,95 - - - - 116,95 - - Alunecare slabă 5,60 - - - - - - 5,60 Înmlăștinare de scurtă durată 5,60 - - - - - - 5,60 ... 9. Situația lucrărilor de împădurire se prezintă astfel: Specia - - - - - - TOTAL hectare Integrale - - - - - - - Completări - - - - - - - Total - - - - - - - Asigurarea regen. naturale - - - - - - - Îngrijrea culturilor - - - - - - - ... 10. Instalații de transport Rețeaua instalațiilor de transport este constituită dintr-un drum public cu o lungime de 3,0 km. Densitatea rețelei de transport este de 5,0 m/ha, distanța medie de colectare față de drumurile existente este de 0,99 km. Accesibilitatea fondului forestier și a posibilității a fost stabilită la distanța maximă de scos - apropiat de 1,2 km. Prin actualul amenajament nu au fost propuse drumuri noi. ... Întocmit, ȘEF DE PROIECT Certific datele tehnice EXPERT C.T.A.P.
U.P. I OBȘTEA PRAHUDA - GHEBARI OCOLUL SILVIC ZĂBALA - NEREJU JUDEȚUL VRANCEA FIȘA INDICATORILOR DE CARACTERIZARE A FONDULUI FORESTIER FOLOSINȚE Suprafața ha Grupa I-a Grupa a II-a Total A PĂDURI SI TERENURI DESTINATE ÎMPĂDURIRII SAU REÎMPĂDURIRII 199,77 - 199,77 A1 PĂDURI SI TERENURI DESTINATE ÎMPĂDURIRII PENTRU CARE SE REGLEMENTEAZĂ RECOLTAREA DE PRODUSE PRINCIPALE (Total rând (A1.1.- A1.7) din care: - - - A1.1-A1.3 Păduri, plantații cu reușită definitivă regenerări pe cale artificială sau naturală cu reușită parțială - - - A1.4 Terenuri de reîmpădurit în urma tăierilor rase, a doborâturilor de vânt sau a altor cauze - - - A1.5 Poieni sau goluri destinate împăduririi - - - A1.6 Terenuri degradate prevăzute a se împăduri - - - A1.7 Răchitării naturale sau create prin culturi - - - A2 PĂDURI ȘI TERENURI DESTINATE ÎMPĂDURIRII PENTRU CARE NU SE REGLEMENTEAZĂ RECOLTAREA DE PRODUSE PRINCIPALE (Total rând A2.1-A2.5) din care: 199,77 - 199,77 A2.1-A2.2 Păduri, plantații cu reușită definitivă, terenuri impădurite pe cale naturală sau artificială cu reușită parțială 199,77 - 199,77 A2.3 Terenuri de împădurit în urma doborâturilor de vânt sau altor cauze - - - A2.4 Poieni sau goluri destinate împăduririi - - - A2.5 Terenuri degradate destinate împăduririi - - - B TERENURI AFECTATE GOSPODĂRIRII SILVICE - - 0,50 C TERENURI NEPRODUCTIVE (stâncării, nisipuri, săraturi, mlaștini, râpe, ravene) - - - D TERENURI SCOASE TEMPORAR DIN FONDUL FORESTIER - - 2,47 D1 Transmise prin acte normative - - - D2 Ocupații și litigii - - 2,47 TOTAL U.P. I OBȘTEA PRAHUDA - GHEBARI 199,77 - 202,74 ENCLAVE - REPARTIȚIA SUPRAFEȚELOR DIN GRUPA I PE CATEGORII FUNCȚIONALE Categoria 1.2A 1.2H Total Suprafața (ha) 194,17 5,60 199,77 UNITĂȚI DE GOSPODĂRIRE Unitatea M - - - Suprafața 199,77 - - - Ciclu - - - - DENSITATEA REȚELELOR DE DRUMURI ACCESIBILITATEA FONDULUI FORESTIER Forestiere Publice Total La începutul deceniului La sfârșitul deceniului în perspectivă m/ha % - 14,79 14,79 84 84 100 INDICATORUL UM SPECII Total PI PAM DT MJ BR MO AN FA PLA - Păduri pentru care se reglementează recoltarea de produse principale Gr.I ha - - - - - - - - - - - Gr.II ha - - - - - - - - - - - Total A1(grupa I+II) ha - - - - - - - - - - - Total U.P.(A1+A2) ha 199,77 129,74 16,27 13,39 9,91 9,74 9,41 6,83 3,92 0,56 - Proporția speciilor A1 % - - - - - - - - - - - U.P. % 100 65 8 7 5 5 5 3 2 - - Clasa de producție medie A1 - - - - - - - - - - - U.P. 3,3 3,2 3,2 3,1 3,3 4,0 3,7 4,0 4,0 4,0 - Consistența medie A1 - - - - - - - - - - - U.P. 0,78 0,80 0,74 0,82 0,77 0,70 0,70 0,70 0,70 0,70 - Vârsta medie A1 ani - - - - - - - - - - - U.P. ani 58 55 55 55 55 110 68 54 50 50 - Fond lemnos total A1 mc - - - - - - - - - - - U.P. mc 40467 27738 2404 2325 1387 3067 2342 711 437 56 - Volum lemnos la ha A1 mc - - - - - - - - - - - U.P. mc 203 214 148 174 140 315 249 104 111 100 - Indice de creștere curentă A1 mc/an/ha - - - - - - - - - - - U.P. mc/an/ha 5,5 6,3 2,6 6,1 1,0 4,5 7,2 1,9 5,6 1,8 - Posibilitatea anuală.din produse principale mc/an - - - - - - - - - - - Volum de recoltat din tăieri de conservare mc/an - - - - - - - - - - - Posibilitatea.anuală. din produse secundare din care: mc/an 236 202 7 20 7 - - - - - - Rărituri mc/an 236 202 7 20 7 - - - - - - Indici de recoltare mc/an ha Principale Secundare Conservare Total - 1,2 - 1,2 Lucrări de îngrijire și conservare Lucrare Degajări Curătiri Rărituri Tăieri igienă Lucrări de conservare ha ha mc ha mc ha mc ha mc Total - - - 88,71 2357 82,82 663 - - Anual - - - 8,87 236 82,82 66 - - Lucrări de împădurire Specia - - - - - - - - - TOTAL hectare Integrale - - - - - - - - - - Completări - - - - - - - - - - Total - - - - - - - - - - STRUCTURA PE CLASE DE VÂRSTĂ (HA/%) Clasa de vârstă (ani) I(1 -20) II(21-40) III(41 -60) IV(61-80) V(81-100) VI(101-120) VII (>121) Total Pd.A11-13 - - - - - - - - - - - - - - - - Pd.A21-22 - - - - 199,77 100 - - - - - - - - 199,77 100 T. A11-22 - - - - 199,77 100 - - - - - - - - 199,77 100 PROGNOZA POSIBILITĂȚII DE PRODUSE PRINCIPALE Nivel prognoză Supraf.în prod. ha Vol. arb. exploatab. mii mc Vol. arb. preexpl. mii mc Posib.anuală mc 2023 - 2032 - - - - 2033 - 2042 - - - - 2043 - 2052 - - - -
Obștea Prahuda - Ghebari U.P. I Obștea Prahuda - Ghebari SUP. M - Conservare deosebită FIȘA INDICATORILOR DE BAZĂ Nr. Crt. INDICATORUL U/M SPECII Total PI PAM DT MJ BR MO AN FA PLA - 1 Păduri pentru care nu se reglementează recoltarea de produse principale (A21-22) gr.I ha 199,77 129,74 16,27 13,39 9,91 9,74 9,41 6,83 3,92 0,56 - gr.II - - - - - - - - - - - Total 199,77 129,74 16,27 13,39 9,91 9,74 9,41 6,83 3,92 0,56 - 2 Proportia speciilor % 100 65 8 7 5 5 5 3 2 - - 3 Clasa de producție medie 3,3 3,2 3,2 3,1 3,3 4,0 3,7 4,0 4,0 4,0 - 4 Consistența medie 0,78 0,80 0,74 0,82 0,77 0,70 0,70 0,70 0,70 0,70 - 5 Vârsta medie ani 58 55 55 55 55 110 68 54 50 50 - 6 Volum mediu la hectar mc/ha 203 214 148 174 140 315 249 104 111 100 - 7 Fond lemnos total mc 40467 27738 2404 2325 1387 3067 2342 711 437 56 - 8 Indici de crestere curentă mc/an/ha 5,5 6,3 2,6 6,1 1,0 4,5 7,2 1,9 5,6 1,8 - 9 Indici de crestere indicatoare mc/an/ha - - - - - - - - - - - 10 Taieri de conservare mc/an - - - - - - - - - - - 11 Posibilitatea.anuală.din produse secundare mc/an 236 202 7 20 7 - - - - - - 12 Posibilitatea.anuală totală mc/an 236 202 7 20 7 - - - - - - 13 Indici de recoltare U/M Principale Secundare Conservare TOTAL mc/anha - 1,2 - 2,1 STRUCTURA SUPRAFEȚELOR ȘI VOLUMELOR PE CLASE DE VÂRSTĂ - 20 ani Clasa de vârstă Total I II III IV V VI VII → Suprafața ha 199,77 - - 199,77 - - - - % 100 - - 100 - - - - Volum mc 40467 - - 40467 - - - - % 100 - - 100 - - - -
Partea I MEMORIU TEHNIC
Capitolul 1 SITUAȚIA TERITORIAL - ADMINISTRATIVĂ 1.1. Elemente de identificare a unității de producție Prezentul amenajament silvic are ca obiect fondul forestier proprietate privată aparținând Obștei Prahuda - Ghebari, județul Vrancea, aflat în paza Ocolul Silvic Zăbala - Nereju. Din punct de vedere fizico-geografic, teritoriul studiat aparține regiunii muntoase a Carpaților Orientali, zona de curbură a Carpaților (Munții Vrancei), bazinul râului Zăbala. Din punct de vedere teritorial-administrativ, pădurile din cadrul Obștii Prahuda - Ghebari sunt situate în raza comunei Prahuda, județul Vrancea. Principala cale de acces în fondul forestier al Obștii Prahuda sunt drumul județean 205A Năruja - Prahuda - Nereju. Suprafața fondului forestier studiat este de 202,74 ha. Repartizarea fondului forestier pe unități teritorial administrative Tabelul 1.1.1. Nr. crt. Județul Unitatea territorial administrativă Denumire fost O.S. fost U.P. Parcelele aferente Suprafața [ha] 1. Vrancea Comuna Prahuda O.S. Nereju U.P. I Nereju 142 - 147 202,74 Total - 202,74 ... 1.2. Vecinătăți, limite, hotare În tabelul 1.2.1. se prezintă vecinătățile, limitele și hotarele Unității de Producție I Obștea Prahuda - Ghebari. Vecinătăți, limite, hotare. Tabelul 1.2.1. Trupul Puncte cardinale Vecinătăți Limite Hotare Felul Denumirea Prahuda Nord DP001 Artificial Drumul județean drum Vest Pădure proprietate privată (Obștea Paltin) Pășune O.S. Focșani Artificial Liziera pădurii Hotar pichetat Sud Pădure proprietate privată Natural Culmea Tojanului Liziera pădurii Hotar pichetat Est Pădure proprietate privată Natural Artificial Pârâul Tojanului Liziera pădurii Pârâu Hotar pichetat Hotarele unității sunt stabile și sunt materializate în teren prin semne convenționale, executate cu vopsea roșie pe arborii marginali și prin borne de hotar. ... 1.3. Principalele coordonate Stereo 70 ale fondului forestier în studiu Coordonate Stereo 70 ale U.P. I Obștea Prahuda - Ghebari Tabelul 1.3.1. Nr. Crt. Coordonate Nr. Crt. Coordonate X Y X Y 1. 636877,6867 475876,5743 11. 635945,7253 477213,0891 2. 636794,9017 476056,2335 12. 636549,3907 477530,2671 3. 635384,1961 476317,3167 13. 636439,4125 476695,0671 4. 636435,0677 475815,9913 14. 636287,9383 477160,0733 5. 635453,4827 477032,3391 15. 636015,3495 476700,5019 6. 635334,4645 477130,4981 16. 636516,3771 476874,9151 7. 635501,0423 477700,4651 17. 636821,3557 477466,9351 8. 635743,8045 477633,8615 18. 637500,3655 477587,3463 9. 635606,1233 477470,8579 19. 637597,6195 476404,2503 10. 635603,3281 477254,5365 20. 636901,4353 476150,3395 ... 1.4. Trupurile de pădure (bazinetele) componente U.P. I Obștea Prahuda - Ghebari este constituit dintr-un singur trup de pădure. În tabelul 1.4.1 sunt prezentate suprafața și parcelele componente ale trupului precum și comuna în raza căreia se află. Denumirea trupurilor (bazinetelor) și suprafețele pe care le dețin Tabelul 1.4.1. Nr. crt. Denumirea Trupului de pădure Denumirea bazinetelor Parcelele componente Suprafața (ha) Teritoriul Comunei/Oraș Gara C.F.R. de destinație Distanța medie în km până la: Ocol Comună Gară 1. Prahuda Prahuda 142 - 147 202,74 Prahuda Panciu 10,0 10,0 50,0 TOTAL 202,74 - - 10,0 10,0 50,0 A fost stabilită distanța medie până la localitate și până la primăria comunei pe raza căreia se află trupul de pădure. ... 1.5. Administrarea fondului forestier. 1.5.1. Administrarea fondului forestier - domeniul public al statului Nu este cazul. ... 1.5.2. Administrarea fondului forestier privat La data amenajării, pădurile din cadrul U.P. I Obștea Prahuda - Ghebari avea asigurate serviciile silvice de către Ocolul Silvic Zăbala - Nereju. Controlul privind respectarea regimului silvic se face de către Autoritatea publică centrală pentru silvicultură prin Garda Forestieră Focșani. ... ... 1.6. Terenuri acoperite cu vegetație forestieră situate în afara fondului forestier Pe teritoriul unității studiate nu există vegetație forestieră în afara fondului forestier
Capitolul 2 ORGANIZAREA TERITORIULUI 2.1. Constituirea Unității de Producție Suprafața Unității de producție este la a doua amenajare în forma actuală. Amenajamentul silvic propriu U.P. Obștea Prahuda - Ghebari a expirat la data de 31.12.2022 (Aviz CTAS nr. 179 din 18.07.2013).Suprafața fondului forestier conform documentelor de proprietate este de 202,74 ha. Constituirea unității de producție în vederea amenajării a fost stabilită și definitivată la Conferința I de Amenajare care a avut loc în 30.03.2022. Înainte de a fi puse în posesie către actualii proprietari, suprafețele ce constituie actuala Unitate de Producție, au făcut parte din: U.P. I Nereju (parcelele: 142 - 147), O.S. Nereju. Constituirea unității de producție Tabelul 2.1.1. Nr. crt. Județul Unitatea territorial administrativă Denumire fost O.S. fost U.P. Parcelele aferente Suprafața [ha] 1. Vrancea Comuna Prahuda O.S. Nereju U.P. I Nereju 142 - 147 202,74 Total - 202,74 ... 2.2. Constituirea și materializarea parcelarului și subparcelarului S-a menținut parcelarul constituit la amenajările anterioare. Numerotarea parcelelor s-a menținut în cadrul U.P.-ului. Numerotarea bornelor a rămas neschimbată, urmând ca evidența lor sa fie prezentată cu menționarea U.P.-ului de bază. În cazurile când s-au primit în proprietate doar cotă parte din anumite parcele, caz în care noua limită a fost trasată de proprietar, cu acordul vecinilor de proprietate, la extremitățile noilor limite parcelare au fost amplasate borne noi (6 borne). Bornele noi au fost numerotate astfel: 291bis, 307bis, 318bis, 321bis, 341bis, 342bis. În interiorul parcelelor s-au constituit subparcele conform criteriilor prevăzute în normele tehnice. Subparcelarul vechi s-a păstrat în cea mai mare parte, schimbându-se doar acolo unde s-au produs modificări ca urmare a lucrărilor efectuate de la amenajarea precedentă până în prezent sau acolo unde au fost constatate diferențieri de arboret nesesizate anterior. Subparcelele, în cadrul fiecărei parcele, au fost numerotate cu litere majuscule în ordine alfabetică, înscrise după numărul parcelelor, la distanța de o literă, pentru păduri și terenuri destinate împăduririi. În total au fost evidențiate 10 subparcele (unități amenajistice). Limitele subparcelare au fost materializate în teren cu semne orizontale cu vopsea roșie, iar la intersecția lor sau la întâlnirea cu limite parcelare ori cu liziera (marginea pădurii) s-au materializat prin inele cu vopsea roșie. La actuala amenajare au fost măsurate toate limitele de parcelă și subparcelă. S-au respectat criteriile de constituire din normele tehnice. Materializarea pe teren a parcelarului și a bornelor s-a făcut de către proprietar prin intermediul administratorului. Evoluția suprafețelor medii parcelare și subparcelare de la amenajarea precedentă la cea actuală se prezintă în tabelul 2.2.1.1. 2.2.1. Mărimea parcelelor și subparcelelor Mărimea parcelelor și subparcelelor Tabelul 2.2.1.1. Anul amenajării Parcele Subparcele Nr. Suprafața (ha) Nr. Suprafața (ha) medie maximă minimă medie maximă minimă 2023 6 33,79 70,60 8,07 10 20,27 46,35 0,50 Suprafața maximă a parcelei este de 70,60 ha (parcela 147), iar suprafața minimă este de 8,07 ha (parcela 142). Suprafața medie a parcelei este 33,79 ha. Suprafața maximă a subparcelei este de 46,35 ha (u.a. 146 A), suprafața minimă este de 0,50 ha (u.a. 146V). Suprafața medie a subparcelei este 20,27 ha. ... 2.2.2. Situația bornelor Au fost amplasate 30 borne amenajistice. Bornele amenajistice sunt cele de la amenajarea anterioară, numerotarea acestora fiind aceeași ca în vechiul amenajament. Pe suprafața amenajată au fost amplasate borne noi, pe liziera pădurii și la intersecția dintre lizieră și liniile parcelare. Au fost amplasate 6 borne noi, aceste borne au fost amplasate pe arbori martor și urmează să fie amplasate în teren pe piatră cioplită de către personalul ocoalelor silvice. Bornele noi au fost numerotate astfel: 291bis, 307bis, 318bis, 321bis, 341bis, 342bis. Recondiționarea bornelor, înlocuirea celor dispărute precum și materializarea bornelor noi se va realiza de către personalul Ocolul Silvic Zăbala - Nereju care asigură serviciile silvice pentru aceste păduri. Situația bornelor este prezentată în tabelul 2.2.2.1. Situația bornelor Tabelul 2.2.2.1 Denumirea trupului de pădure Numerotarea bornelor Numărul bornelor Felul bornelor Parcelele unde sunt amplasate Prahuda 291, 295, 296, 299, 307, 312 - 316, 321, 323, 324, 332 - 336, 339 - 342, 345, 346, 291bis, 307bis, 318bis, 321bis, 341bis, 342bis 30 Piatră cioplită borne beton cu numere vopsite 142 - 147 Total 30 - - Bornele sunt confecționate din piatră cioplită. Majoritatea bornelor sunt în stare bună. Se impune recondiționarea și întreținerea lor periodică. ... 2.2.3. Corespondența între parcelarul precedent și cel actual Deoarece au intervenit modificări ale indicativelor unor parcele și subparcele, se prezintă în continuare corespondența lor în tabelul 2.2.3.1. Corespondența între parcelarul vechi și cel actual Tabelul 2.2.3.1 u.a. nou u.a. vechi Observații U.P. Nou U.P. Vechi I Obștea Prahuda - Ghebari U.P. Obștea Prahuda - Ghebari 142 A 142% - 142M1 142% Litigiu cu OS Focsani 142M2 142% Litigiu (ocupatie) casa de apa 143 143 - 144 144 - 145 145 - 146 A 146 A - 146V 146V - 147 A 147% - 147 B 147% - ... ... 2.3. Planuri de bază utilizate. Ridicări în plan folosite pentru reambularea planurilor de bază 2.3.1. Planuri de bază utilizate Ca material cartografic, la actuala reamenajare s-au utilizat planuri aerofotogrametrice cu curbe de nivel, foi volante și zincate, la scara 1:5.000 executade de I.C.P.D.S. în ani 1969-1973 în baza zborurilor din ani 1967-1971 și I.G.F.C.O.T./I.C.S.P.S. în ani 1980 după situația redată în tabelul 2.3.1.1. Tabelul 2.3.1.1 Nr. crt. Planuri de bază Scara Parcele componente Observații 1. L-35-078-C-b-4-II 1:5000 142 A, 142M1, 142M2, 143, 144, 145 Foi volante 2. L-35-078-C-b-4-IV 1:5000 145 Foi volante 3. L-35-078-D-a-3-I 1:5000 143, 145, 146 A, 146V, 147 A, 147 B Foi volante 4. L-35-078-D-a-3-III 1:5000 145,147B Foi volante Total S-a utilizat baza cartografică de la amenajarea precedentă. ... 2.3.2. Ridicări în plan folosite pentru reambularea planurilor de bază La amenajarea actuală s-au folosit aceleași planuri utilizate la amenajarea precedentă, acestea fiind echipate cu parcelar, subparcelar, căi de transport și alte detalii de interes amenajistic. Toate limitele de subparcelă au fost ridicate în plan cu ajutorul tehnologiei GPS și transpuse pe planuri topografice, menționate la capitolul 2.3.1. S-au măsurat 1,4 km cu 15 de puncte. Suprafața U.P. I Obștea Prahuda - Ghebari s-a determinat analitic. ... ... 2.4. Suprafața fondului forestier 2.4.1. Determinarea suprafețelor Suprafața fondului forestier este cea pusă în posesie proprietarului prin documentele de proprietate. Aceasta a fost determinată de organele de cadastru și preluate integral. Acolo unde au intervenit modificări ale vechiului parcelar și subparcelar după echiparea planurilor de bază cu noile detalii amenajistice s-a trecut la determinarea suprafețelor prin procedee matematice și grafice. La parcelele și subparcelele cu modificări de limită, suprafața a fost determinată astfel încât suma suprafeței parcelelor și subparcelelor să se închidă pe suprafața trupurilor de pădure, în cadrul toleranțelor admise. Suprafața unității de producție la actuala amenajare este de 202,74 ha. ... 2.4.2. Utilizarea fondului forestier Fondul forestier, care face obiectul amenajamentului U.P. I Obștea Prahuda - Ghebari, are suprafața totală de 202,74 ha. Repartiția fondului forestier pe categorii de folosință se prezintă astfel: A. Păduri și terenuri destinate împăduririi și reîmpăduririi - 199,77 ha, din care: terenuri acoperite cu pădure ......................... 199,77 ha; ... B. Terenuri afectate gospodăririi silvice - 0,50 ha, din care: terenuri pentru hrana vânatului ...................... 0,50 ha; ... D. Terenuri scoase temporar din fondul forestier - 2,47 ha, din care: deținute de persoane fizice sau juridice fără aprobările legale necesare, ocupații și litigii ......... 2,47 ha. Situația terenurilor după natura de folosință Tabelul 2.4.2.1 Nr. crt. Simbol Categoriade folosință Suprafața-ha- Total: din care Gr. I Gr. II 1. P Fond forestier total 202,74 199,77 - 1.1 P.D. Terenuri acoperite cu pădure 199,77 199,77 - 1.2 P.C. Terenuri care servesc nevoilor de cultură - - - 1.3 P.S. Terenuri care servesc nevoilor de producție silvică 0,50 - - 1.4 P.A. Terenuri care servesc nevoilor de administrație forestieră - - - 1.5 P.I. Terenuri afectate împăduririi - - - 1.6 P.N. Terenuri neproductive - - - 1.7 P.T. Terenuri scoase temporar din fondul forestier și neprimite 2,47 - - 1.8 P.O. Ocupații și litigii - - - ... ... 2.4.3. Evidența mișcărilor de suprafață din fondul forestier - Tabelul IE Nr crt Documentul de aprobare* Scopul modificării efectuate, denumirea unitătii de la care provine terenul sau beneficiarul scoaterii definitive ori temporare din fondul forestier Unitătile amenajistice Modificări în suprafața fondului forestier Scoateri temporare din fondul forestier Defrișări fără scoatere din fondul forestier Semnătura șefului Ocolului Silvic Felul documentului Număr Data Intrări (ha) Diferențe de suprafață (ha) Sold (ha) Suprafața (ha) Termen Data reprimirii Amenajament anterior 2013 1. Proprietar Obștea Prahuda - Ghebari 142-147 202,74 - 202,74 Suprafața la 01.01.2013 202,74 Amenajament actual 2023 1. Proprietar Obștea Prahuda - Ghebari 142-147 202,74 - 202,74 Suprafața la 01.01.2023 202,74 * Sunt prezentate la subcapitolul 11.7. Nr crt Documentul de aprobare Scopul modificării efectuate, denumirea unității de la care provine terenul sau beneficiarul scoaterii definitive ori temporare din fondul forestier U.a./U.P. Modificări în suprafața fondului forestier Scoateri temporare din fondul forestier Defrișări fara scoatere din fondul forestier Semnătura șefului Ocolului silvic Felul documentului Nr. Data Intrări Scoateri definitive din fondul forestier SOLD Suprafața Terme n Data reprimi rii ha. ha. ha. ha. ha. 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 Modificări apărute după 01.01.2023 ... 2.4.4. Evidența fondului forestier pe destinații și deținători Evidența fondului forestier pe destinații și deținători Tabelul 2.4.4.1. FF DENUMIREA INDICATORILOR TOTAL U.P. FONDUL FORESTIER - TOTAL (P) 202,74 202,74 1 TERENURI ACOPERITE CU PADURE (PD) 199,77 199,77 101 RASINOASE (PDR) 148,89 148,89 102 FOIOASE (PDF) 50,88 50,88 103 RACHITARII (CULTIVATE SI NATURALE) (PDS) - - 2 TERENURI CARE SERVESC NEVOILOR DE CULTURA (PC) - - 201 PEPINIERE (PCP) - - 202 PLANTAJE (PCJ) - - 203 COLECTII DENDROLOGICE (PCD) - - 3 TERENURI CARE SERVESC NEVOILOR DE PRODUCTIE SILVIC (PS) 0,50 0,50 301 ARBUSTI FRUCTIFERI (CULTURI SPECIALIZATE) (PSZ) - - 302 TERENURI PENTRU HRANA VANATULUI (PSV) 0,50 0,50 303 APE CURGATOARE (PSR) - - 304 APE STATATOARE (PSL) - - 305 PASTRAVARII (PSP) - - 306 FAZANERII (PSF) - - 307 CRESCATORII ANIMALE CU BLANA FINA (PSB) - - 308 CENTRE FRUCTE DE PADURE (PSD) - - 309 PUNCTE ACHIZITIE FRUCTE, CIUPERCI (PSU) - - 310 ATELIERE DE IMPLETITURI (PSI) - - 311 SECTII SI PUNCTE APICOLE (PSA) - - 312 USCATORII SI DEPOZITE DE SEMINTE (PSS) - - 313 CIUPERCARII (PSC) - - 4 TERENURI CARE SERVESC NEVOILOR DE ADM. FORESTIERA (PA) - - 401 SPATII DE PRODUCTIE SILVICA SI CAZARE PERS. SILVIC (PAS) - - 402 CAI FERATE FORESTIERE (PAF) - - 403 DRUMUIR FORESTIERE (PAD) - - 404 LINII DE PAZA CONTRA INCENDIILOR (PAP) - - 405 DEPOZITE FORESTIERE (PAZ) - - 406 DIGURI (PAG) - - 407 CANALE (PAC) - - 408 ALTE TERENURI (PAA) - - 5 TERENURI AFECTATE DE IMPADURIRI (PI) - - 501 CLASA DE REGENERARE (PIR) - - 502 TERENURI INTRATE CU ACTE LEGALE IN F. FORESTIER (PIF) - - 6 TERENURI NEPRODUCTIVE (PN) - - 601 STANCARII, ABRUPTURI (PNS) - - 602 BOLOVANISURI, PIETRISURI (PNP) - - 603 NISIPURI (ZBURATOARE SI MARINE) (PNN) - - 604 RAPE-RAVENE (PNR) - - 605 SARATURI CU CRUSTA (PNC) - - 606 MOCIRLE - SMARCURI (PNM) - - 607 GROPI DE IMPRUMUT SI DEPUNERI STERILE (PNG) - - 701 FASIE FRONTIERA (PF) - - 801 TERENURI SCOASE TEMPORAR DIN F. FORESTIER SI NEREP (PT) 2,47 2,47 ... 2.4.5. Suprafața fondului forestier pe categorii de folosință și specii Suprafața fondului forestier pe categorii de folosință și specii Tabelul 2.4.5.1. NR. CRT. DENUMIREA INDICATORILOR TOTAL U.P. ALȚI DEȚINĂTORI 1 FONDUL FORESTIER TOTAL (RIND 2+33) 202,74 202,74 2 SUPRAFATA PADURILOR TOTAL (RIND 3+10) 199,77 199,77 3 RASINOASE 148,89 148,89 4 MOLID 9,41 9,41 5 - DIN CARE: IN AFARA AREALULUI - - 6 BRAD 9,74 9,74 7 DUGLAS - - 8 LARICE - - 9 PINI 129,74 129,74 10 FOIOASE (RIND 11+12+15+21) 50,88 50,88 11 FAG 3,92 3,92 12 STEJARI - - 13 -PEDUNCULAT - - 14 - GORUN - - 15 DIVERSE SPECII TARI 39,57 39,57 16 - SALCAM - - 17 - PALTIN 16,27 16,27 18 - FRASIN - - 19 - CIRES - - 20 - NUC - - 21 DIVERSE SPECII MOI 7,39 7,39 22 - TEI - - 23 - PLOPI 0,56 0,56 24 - DIN CARE: PLOPI EURAMERICANI - - 25 - SALCII - - 26 - DIN CARE IN LUNCA SI DELTA DUNARII - - 33 ALTE TERENURI TOTAL 2,97 2,97 34 TERENURI CARE SERVESC NEVOILOR DE CULTURA SILVICA - - 35 TERENURI CARE SERVESC NEVOILOR DE PRODUCTIE SILVICA 0,50 0,50 36 TERENURI CARE SERVESC NEVOILOR DE ADMINISTRATIE FORESTIERA - - 37 TERENURI AFECTATE DE IMPADURIRI - - 38 - DIN CARE: IN CLASA DE REGENERARE - - 39 TERENURI NEPRODUCTIVE - - 40 FASIE FRONTIERA - - 41 TERENURI SCOASE TEMPORAR DIN FONDUL FORESTIER 2,47 2,47 ... ... 2.5. Enclave Pe cuprinsul fondului forestier al U.P. I Obștea Prahuda - Ghebari nu au fost identificate enclave. ... 2.6. Organizarea administrativă (districte, brigăzi, cantoane) Serviciile silvice ale pădurilor din U.P.-ul analizat erau realizate la data amenajării de Ocolul Silvic Zăbala - Nereju, jud. Vrancea. Pentru asigurarea pazei și administrarea în bune condiții a fondului forestier, se recomandă a se menține arondarea existentă pe districte și cantoane din cadrul Ocolului Silvic Zăbala - Nereju. ... 2.7. Ocupații și litigii În cadrul U.P.-ului studiat, la această dată sunt 2,47 ha încadrate la categoria ocupații. Sunt două litigii nou constituite: 142M1 suprapunere cu O.S. Focșani și în u.a 142M2 este o casă de apă. Ocolul silvic împreună cu proprietarul vor face demersuri pentru rezolvarea acestor ocupații
Capitolul 3 GOSPODĂRIREA DIN TRECUT A PĂDURILOR 3.1. Istoricul și analiza modului de gospodărire a pădurilor din trecut până la intrarea în vigoare a amenajamentului expirat 3.1.1. Evoluția proprietății și a modului de gospodărire a pădurilor înainte de anul 1948 Actualul fond forestier al Obștii Prahuda - Ghebari este constituit în totalitate din terenuri degradate și împădurite în anii 1965-1967. ... 3.1.2. Modul de gospodărire a pădurilor după anul 1948 până la intrarea în vigoare a amenajamentului expirat Actualul fond forestier al Obștii Prahuda - Ghebari este constituit în totalitate din terenuri degradate și împădurite în anii 1965 -1967 și au aparținut de U.P. I Nereju, O.S. Nereju. 3.1.2.1. Evoluția constituirii U.P. și a bazelor de amenajare de la amenajarea actuală Bazele de amenajare adoptate la amenajarea actuală Tabelul 3.1.2.1.1 Anul amenajării Suprafața U.P. [ha] Subunități de gospodărire Exploatabilitatea Ciclu [ani] Tratamente Compoziția țel Totală Grupa I Denumire Suprafața % Vârsta medie a exploata. 2023 202,74 199,77 “M”- conservare deosebita 199,77 100 de protecție - T. de conservare 78FA 19DT 2AN 1MO La actuala amenajare în pădurile care formează U.P. I Obștea Prahuda - Ghebari sunt încadrate în grupa I funcțională toate arboretele cu o suprafață totală de 199,77 ha. Bazele de amenajare: regimul: codru regulat; – compozițiile țel: corespunzătoare tipului natural fundamental de pădure; ... – exploatabilitatea adoptată: -, ... Tratamentele s-au fixat pe tipuri de categorii funcționale și formații forestiere. S-au stabilit următoarele tratamente: tăieri de conservare; ciclul de producție: -. ... 3.1.2.2. Evoluția reglementării producției Unitatea de producție I Obștea Prahuda - Ghebari este constituită pentru a doua oară în forma actuală, suprafața provenind din U.P. I Nereju, O.S. Nereju. Întrucât pădurile ce alcătuiesc fondul forestier al Obștei Prahuda - Ghebari au fost organizate într-o subunitate de protecție au fost excluse de la procesul de reglementare a producției. ... ... ... 3.2. Analiza critică a aplicarii prevederilor amenajamentului precedent În tabelul 3.2.1. sunt prezentate datele cu privire la prevederile și realizările din deceniul expirat. Datele cu privire la prevederi au fost preluate din amenajamentul U.P.-ului din care provine pădurea studiată și se referă numai la arboretele care alcătuiesc în prezent fondul forestier analizat. Analiza critică a aplicării amenajamentului expirat Tabelul 3.2.1. Anul amj P R % Împăd. ha/ an Degaj ha/an Curățiri Rărituri Accidentale II Produse principale Accidentale I Tăieri de conservare Tăieri de igienă Ind. recolt. mc/an/ha Ind. creșt. curentă mc/an/ha ha/an mc/an ha/an mc /an ha/an mc /an ha/an mc /an ha/an mc /an ha/an mc /an ha/an mc /an 2013 P 1,97 - - - 9,43 200 - - - - - - 1,64 51 40,31 33 1,3 6,1 R - - - - 5,9 96 - - - - - - - - 296,81 51 - - % - - - - 63 48 - - - - - - - - - 154 - - 2023 P - - - - 8,87 236 - - - - - - - - 82,82 66 1,2 5,5 În tabelul 3.2.1. sunt prezentate propunerile și realizările vechiului amenajament, situația pe volume de recoltat, suprafața acestora și suprafața de împădurit pentru 2023-2032 se prezintă astfel: împăduriri - 0,00 ha/an; degajări - 0,00 ha/an; curățiri - 0 mc/an de pe o suprafață de 0,00 ha/an; rărituri - 236 mc/an de pe o suprafață de 8,87 ha/an; produse principale - 0 mc/an de pe o suprafață de 0,00 ha/an; tăieri de conservare - 0 mc/an de pe o suprafață de 0,00 ha/an; igienă - 66 mc/an de pe o suprafață de 82,82 ha/an. În decursul acestui deceniu administratorul fondului forestier al U.P. I Obștea Prahuda - Ghebari trebuie să opereze realizările pentru volumele extrase pentru fiecare lucrare dar și suprafețele parcurse cu aceste lucrări. Dinamica procesului de regenerare naturală în ultimul deceniu de aplicare a amenajamentului U.A. Suprafața [ha] Elemente de caracterizare a arboretelor și semințișului utilizabil Tratamentul Nr. de interv. Lucrări de împăd. Amenajamentul din anul 2013 Amenajamentul din anul 2023 Arboret matur Semințiș utilizabil Arboret matur Semințiș utilizabil Vârsta [ani] Compoziția Consistența Compoziția Supr. [ha] Supr. [%] Vârsta [ani] Compoziția Consistemța Compoziția Supr. [ha] Supr. [%] ... 3.3. Concluzii privind gospodărirea pădurilor ... 3.3.1. Evoluția structurii pădurilor Structura pădurilor pe clase de vârstă Tabelul 3.3.1.1. Anul amj Supraf F.F. ha/% Clase de vârstă - ha/% Vârsta medie I (1-20) II (21-40) III (41-60) IV (61-80) V (81-100) VI (101-120) VII (>120) 2013 202,24 - 16,44 155,40 30,40 - - - 49 100 - 8 77 15 - - - 2023 199,77 - - 199,77 - - - - 58 100 - - 100 - - - - În ceea ce privește clasele de vârstă, se observă un dezechilibru; toate arboretele sunt în clasa a III-a de vârstă (100%). Situația evoluției compoziției arboretelor este prezentată în tabelul următor: Compoziția arboretelor Tabelul 3.3.1.2 Anul amenajării Suprafața U.P. Ha/% SPECII - % PI PAM DT MJ BR MO AN FA PLA DM 2013 202,24 141,54 1,98 17,25 - 8,06 10,84 11,31 - 8,22 3,04 100 69 1 9 - 4 5 6 - 4 2 2023 199,77 129,74 16,27 13,39 9,91 9,74 9,41 6,83 3,92 0,56 - 100 65 8 7 5 5 5 3 2 - - Din tabelul de mai sus se poate observa că proporția cea mai mare o are pinul silvestru (65%), urmat de paltin de munte (8%), diverse tari (7%), mojdreanul (5%), bradul (5%), molidul (5%) și celelalte specii au proporții reduse. Structura claselor de producție este prezentată în tabelul următor: Structura claselor de producție Tabelul 3.3.1.3. Anul amenajării Supraf U.P. Ha / % Clasa de producție I II III IV V Cl.prod. medie ha % ha % ha % ha % ha % 2013 202,24 100 - - - - 132,16 65 70,08 35 - - 3,3 2023 199,77 100 - - - - 142,38 71 57,39 29 - - 3,3 Se constată că toate arboretelor din cuprinsul unității de producție sunt de productivitate mijlocie (100%). Pentru creșterea productivități în viitor se recomandă efectuarea lucrărilor de conducere și îngrijire, promovarea speciilor conform tipului natural fundamental de pădure și promovarea regenerării naturale a proveniențelor locale, adaptate la condițiile specifice fiecărei zone. Clasa de producție medie este (3,3). Evoluția densității arboretelor este prezentată în tabelul 3.3.1.4. Densitatea arboretelor Tabelul 3.3.1.4. Anul amenajării Supraf ha/% Suprafața pe categorii de consistență Consistența medie 0.1 - 0.3 0.4 - 0.6 0.7 - 1.0 2013 202,24 16,44 - 185,80 0,77 100 8 - 92 2023 199,77 - - 199,77 0,78 100 - - 100 Analizând structura densității arboretelor se poate spune că toate arboretele au consistențe peste 0.7 (100%), iar consistența medie este de 0.78. Subliniem că datorită vitalității arboretelor, este foarte important ca toată gama de lucrări de îngrijire și conducere să fie executate la timp și pe toată suprafața. Intensitățile moderate adoptate până în prezent la lucrările executate au dat rezultate bune, fapt ce recomandă adoptarea acestor intensități și în perspectivă. Referitor la restabilirea proporțiilor optime, amenajamentul actual va prevedea măsuri de conducere a fiecărui arboret către compozițiile țel recomandate de grupele ecologice în care acestea sunt încadrate. Referitor la accesibilitate, precizăm că lungimea rețelei de drumuri ar corespunde unui nivel de accesibilitate ridicat (84%). Având în vedere că în trecutul nu prea îndepărtat toate drumurile erau la un nivel calitativ acceptabil se recomandă intensificarea eforturilor pe direcția reabilitării acestor drumuri. Prin actualul amenajament nu au fost propuse drumuri noi. Această acțiune va avea efecte benefice asupra calității actului de gospodărire, facilitând intervențiile silviculturale în toate arboretele dar și economice prin majorarea prețurilor de vânzare a masei lemnoase și diminuarea pierderilor în cazul producerii unor evenimente nedorite (incendii, atacuri de boli sau dăunători, doborâturi și rupturi produse de vânt sau zăpadă)
Capitolul 4 STUDIUL STAȚIUNII ȘI AL VEGETAȚIEI 4.1. Metode și procedee de culegere și prelucrare a datelor de teren Studiul stațiunii și al vegetației forestiere are ca scop fundamentarea măsurilor de gospodărire. La întocmirea lui se au în vedere toate informațiile culese în fazele de documentare și de teren. El este elaborat conform normelor tehnice în vigoare. Culegerea datelor de teren s-a făcut în conformitate cu prevederile "Normelor tehnice pentru amenajarea pădurilor - 1986" completate cu prevederile din "Norme tehnice pentru amenajarea pădurilor - ediția 2000". Motivația constă în faptul că la data elaborării Normelor tehnice din 2000 nu a putut fi surprinsă întreaga problematică legată de modul de abordare a diferitelor forme de proprietate și a impactului divizării proprietății asupra modului de organizare a producției. De aceea, anumite aspecte au fost tratate după caz, în conformitate cu prevederile din ediția 1986 a Normelor tehnice iar altele după ediția din 2000. Subliniem faptul că această abordare se referă la anumite aspecte de detaliu (ex. mod de structurare a capitolelor din amenajament, moduri de codificare a anumitor funcții sau urgențe de regenerare, etc.) care nu au implicații asupra problemelor fundamentale ale procesului de gospodărire cum ar fi stabilirea bazelor de amenajare, a posibilității etc. Elementele de caracterizare a arboretului s-au determinat prin măsurători (diametru mediu, înălțime medie) și apreciere (compoziție, consistență, vitalitate, proveniență, elagaj, etc.), prin amplasarea în arborete de piețe de probă în care au fost măsurate atât diametrul arborilor, cât și înălțimea pentru arborii cu diametre apropiate de diametrul mediu. Vârsta elementelor de arboret a fost determinată prin măsurarea inelelor la cioată. În continuare sunt prezentate sumar metodele și procedeele de culegere și prelucrare a datelor de teren. Anterior lucrărilor de teren s-a făcut documentarea după amenajamentele întocmite anterior. S-au avut în vedere substratul litologic, geomorfologia, solurile, clima, hidrologia, tipurile de stațiune, tipurile de pădure și descrierea vegetației forestiere. Înaintea începerii lucrărilor propriu-zise, s-a făcut o recunoaștere generală a terenului. Descrierea vegetației forestiere s-a făcut, conform normelor de amenajare, pe etaje și elemente de arboret, precum și pe ansamblul arboretului. S-a utilizat dendrometrul și clupa forestieră. S-au făcut determinări și asupra subarboretului și S-a utilizat dendrometrul și clupa forestieră. S-au făcut determinări și asupra subarboretului și semințișului utilizabil iar la rubrica "date complementare" s-au înscris și alte informații asupra altor componente ale biocenozei forestiere. Volumul de masă lemnoasă al arboretelor s-a determinat cu ajutorul tabelelor de producție în raport cu elementele măsurate în teren. Pentru arboretele exploatabile s-au făcut inventarieri în cercuri 500 m2 și integrale în funcție de suprafața și starea arboretelor respective. Prelucrarea datelor din teren s-a făcut cu ajutorul programelor computerizate. În baza datelor culese și interpretate, s-au stabilit măsurile de gospodărire pentru următorii 10 ani. ... 4.2. Elemente privind cadrul natural specific unității de producție 4.2.1. Geologie Din punct de vedere geologic, fondul forestier al Obștii Prahuda - Ghebari, se găsește de o parte și alta a pânzei de șariaj ce separă depozitele montane din eocen de cele din oligocen. Aceste substraturi sunt specifice munților de geosinclinal pe structură cutată în pânze de șariaj și pânze de solzi de fliș de tip Tarcău pe gresii paleogene. Roca de solificare s-a determinat pe baza hărților geologice ale Institutului Geologic, la scara 1:20.000 și analitic prin observații și determinări la nivel de u.a. pe roca la zi din lungul pâraielor, din defileele drumurilor, din observațiile făcute în profilele principale de sol. Ca urmare a acestor alternanțe și succesiuni de roci, permeabile și impermeabile, între argilele care au o largă răspândire, sunt create condiții potențiale de degradare a terenurilor prin eroziune și mai ales prin alunecare. ... 4.2.2. Geomorfologie Din punct de vedere geomorfologic fondul forestier al Obștii Prahuda - Ghebari, aparține regiunii de munte a Carpaților Orientali, zona de curbură a Carpaților, Munții Vrancei, bazinul râului Zăbala. Unitatea geomorfologică predominantă în cuprinsul fondului forestier este versantul. Configurația terenului este ondulată pe cea mai mare parte din suprafață, frământată și plană din totalul unității de protecție. Expoziția predominantă a versanților este cea umbrită. Cea mai mare răspândire o au versanții cu înclinare foarte repede. Fondul forestier al unității studiate este situat la o altitudine medie de 580.0 m, altitudinea minimă este de 390.0 m (146 A) și maximă este de 770.0 m (144). Sub raportul desfășurării altitudinale, situația se prezintă astfel: Repartiția suprafeței pe categorii de altitudine Tabelul 4.2.2.1. Altitudinea (m) Suprafața (ha) % 200-400 2,47 1 401-600 151,59 75 601-800 48,68 24 TOTAL 202,74 100 Altitudinea are o influență indirectă asupra distribuției vegetației, în schimb intervine direct asupra factorilor climatici. Odată ce crește altitudinea, temperaturile se reduc, intensitatea radiației solare sporește, vânturile sunt mai intense și mai frecvente, cantitatea de precipitații și umiditatea atmosferică cresc. Se constată că majoritatea arboretelor se situează la altitudini cuprinse între 401 - 600 m, favorabile speciei de bază: pinul silvestru. În concordanță cu altitudinile înregistrate, se constată că pantele versanților sunt în general foarte repezi, 31 -40^g (v. tab. 4.2.2.2). Repartiția suprafeței pe categorii de pantă Tabelul 4.2.2.2. Categoria de pantă Suprafața (ha) % < 16^g 2,47 1 16-30^g 6,10 3 31-40^g 194,17 96 > 40^g - - TOTAL 202,74 100 Înclinarea are o influență directă asupra profunzimii solurilor, care crește de la culme către firul văilor și se reduce odată cu sporirea pantei. Scurgerea apelor pluviale este mai mare pe terenurile puternic înclinate. Pantele mari înlesnesc declanșarea proceselor de eroziune și alunecările de teren. Multitudinea factorilor geomorfologici enunțați se află în strânsă legătură unii cu alții, determinând formarea solurilor, repartizarea vegetației în spațiu, precum și productivitatea acesteia. Relieful influențează atât răspândirea și caracteristicile solului (profunzime, intensitatea erodării ș.a.), cât și procesele de solificare, prezența vegetației forestiere și a tipurilor de pădure și de stațiune. Pe categorii de expoziții, repartiția fondului forestier se prezintă astfel: Repartiția suprafeței pe categorii de expoziție Tabelul 4.2.2.3. Categoria de expoziție Suprafața (ha) % Însorită 2,47 1 Parțial însorită - - Umbrită 200,27 99 TOTAL 202,74 100 Expoziția generală a unității studiate diferă semnificativ, în funcție de principalele pâraie la care gravitează majoritatea pădurilor din trupul respectiv. Referitor la variațiile topoclimatului induse de expoziția versanților, se pot afirma următoarele: expozițiile însorite (1 %) sunt cele mai călduroase: se încălzesc puternic în timpul zilei și se răcesc accentuat noaptea, astfel încât amplitudinile termice sunt maxime; sezonul de vegetație este mai lung, dar pericolul înghețurilor târzii și a deșosării puieților este mai mare; perioadele de secetă sunt mai lungi și mai dese, evapotranspirația fiind mai puternică, stratul de zăpadă este mai subțire și se topește mai repede; expozițiile umbrite (99 %), beneficiază de un plus de umiditate pedologică și atmosferică, de o persistență mai îndelungată a stratului de zăpadă, de temperaturi și amplitudini mai scăzute și de sezon de vegetație mai scurt; expozițiile parțial însorite (0 %) prezintă o situație intermediară, cu mențiunea că versanții vestici beneficiază de un plus de căldură, comparativ cu cei estici. Culmile fiind mai vântuite, evapotranspirația este mai intensă și pericolul producerii doborâturilor este mai ridicat. Văile înguste beneficiază de un plus de umezeală și favorizează stagnarea maselor de aer și producerea inversiunilor termice. ... 4.2.3. Hidrologie Rețeaua hidrografică din fondul forestier al Obștei Prahuda - Ghebari este formată din râul Zăbala care curge de la est spre vest și care are ca afluent pârâul Tojanului. Datorită stratelor friabile toate pâraiele au caracter torențial putând transporta în cazul unor viituri cantități mari de aluviuni. ... 4.2.4. Climatologie 4.2.4.1. Regimul termic Regimul termic specific acestei zone se caracterizează printr-o temperatură medie anuală de 6,4 °C. Perioada de vegetație cu temperaturi medii lunare mai mari de 10°C este de aproximativ 170 zile. Temperatura maximă absolută este de 36,5°C. Temperatura minimă absolută este de -32°C. Tabel 4.2.4.1.1. Luna I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII Media anuală Temp.medie °C -4 -3 2 8 12 15 18 16 14 8 1,5 -2 6,4 Începutul, sfârșitul, durata medie și suma T medii diurne > 0°C (perioada bioactivă): – începutul perioadei bioactive: 21 aprilie; ... – sfârșitul perioadei bioactive: 11 octombrie; ... – durata medie a perioadei bioactive: 173 zile. ... ... 4.2.4.2. Regimul pluviometric Regimul precipitațiilor atmosferice se caracterizează printr-o medie anuală de 740 mm, cu variații între 30 (decembrie) și 100 mm (iunie). Repartiția precipitațiilor în timpul anului este neuniformă, în sensul că cele mai mari cantități cad în lunile mai - iulie, iar cele mai mici în lunile februarie - martie. Cantitatea de precipitații ce cad în sezonul de vegetație, reprezintă aproximativ 61% din cantitatea totală anuală. Tabel 4.2.4.2.1. Luna I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII Anual Precipitații.medii - mm 46 32 39 58 99 100 95 89 59 59 33 30 740 ... 4.2.4.3. Regimul eolian În această unitate de producție, vânturile dominante sunt cele din sector vest - sud - vestic, cu o viteză medie anuală de aproximativ 2,8 m/s, frecvența medie a vântului fiind de 24%. ... 4.2.4.4. Indicatorii sintetici ai datelor climatice Indicele de ariditate de Martonne: I_a = P/(T + 10) ; i_l = 12p/(t + 10) I_a = indicele de ariditate de Martonne anual; i_l = indicele de ariditate de Martonne lunar; P, p = precipitații medii anuale și lunare; T, t = temperaturi medii anuale și lunare. Indicele de ariditate de Martonne: Tabel 4.2.4.4.1. Luna I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII Anual - 39 30 39 39 54 48 41 41 30 39 34 34 45 Indicele anual de ariditate "De Martonne" are valoarea 45. Indicatorii fitoclimatici prezentați sunt caracteristici pentru etajul fitoclimatic, din cuprinsul unității de producție, etajul montan - premontan de făgete - FM1 + FD4. ... ... ... 4.3. Soluri Studierea solului este absolut necesară pentru cunoașterea stațiunilor și stabilirea unor măsuri de folosire judicioasă a lor în gospodărirea pădurilor. În consecință, productivitatea vegetației este în funcție de favorabilitatea condițiilor de sol, de măsura în care arborii își pot dezvolta sistemul de rădăcini în volumul fiziologic al solului. Tipurile de sol au fost preluate din amenajamentul expirat. 4.3.1. Evidența și răspândirea tipurilor și subtipurilor de sol În cadrul U.P. I Obștea Prahuda - Ghebari a fost identificată o clasă de soluri, 2 tipuri și 2 subtipuri de sol, menționându-se suprafețele ocupate de fiecare tip și subtip de sol precum și ponderea acestora din suprafața totală în tabelul 4.3.1.1. Clasificarea pe tipuri și subtipuri de soluri s-a făcut după Sistemul Român de Taxonomie a Solurilor din anul 2003. Evidența și răspândirea tipurilor și subtipurilor de sol Tabelul 4.3.1.1 Clasa de soluri Tip de sol Subtip de sol Codul Succ. Suprafata oriz. ha % Protisoluri (PRO) Regosol (RS) distric 0201 Aodi-C 194,17 97 TOTAL - - 194,17 97 Aluviosol (AS) distric 0401 Aodi-Cdi 5,60 3 TOTAL - 5,60 3 TOTAL PROTISOLURI 199,77 100 TOTAL 199,77 100 ... 4.3.2. Descrierea tipurilor și subtipurilor de sol După cum se observă, clasa de sol reprezentativă pentru zona studiată este: Protisoluri (100%). Caracteristicile principalelor tipuri de soluri identificate în cadrul U.P. I Obștea Prahuda - Ghebari și descrierea lor vor fi redate în cele ce urmează: Regosol distric (0201), acest subtip a fost identificat pe 194,17 ha (97 %) având ponderea cea mai mare în cuprinsul unității de producție analizate. Are profil: Aodi-C, apare cu deosebire pe versanți, pante cu alunecări, pe materiale parentale neconsolidate. Condițiile caracteristice pentru formarea regosolurilor sunt cele determinate de prezența eroziunii geologice, astfel încât solificarea nu poate avansa. Orizontul Aodi este puțin conturat și gros de 10-30 cm, parțial structurat, cu până la 4% humus în zona forestieră, cu sau fără carbonați, cu reacție acidă sau slab alcalină. Regosolurile au o fertilitate scăzută, iar pădurile sunt de productivitate inferioară. Aluviosol distric (0401), acest subtip a fost identificat pe 5,60 ha (3 %). Are profil: Aodi-Cdi, format în luncă, pe aluviuni de diverse dimensiuni (nisip, lut și uneori pietriș), orizontul Ao mai gros de 20 cm, putând ajunge la 40-50 cm, de culoare brună, brună-cenușie, până la brună închisă, în funcție de cantitatea de humus. Este moderat la puternic alcalin, pH=7,7-8,3, moderat humifer 2,1-3,7%, puternic carbonatic 12,2-14,1%, fără săruri ușor solubile (cloruri, sulfați), mijlociu aprovizionat cu azot total (0,10-0,19g %), cu textură nisipoasă și nisipo-lutoasă, de bonitate mijlocie și superioară pentru plopul alb, stejar, salcâm, frasin. Bonitatea acestui sol este determinată de regimul de umiditate (perioada de inundație - nivelul apei freatice - precipitații), care este variabil în funcție de capacitatea de reținere a apei, la care se adaugă troficitatea. ... 4.3.3. Lista unităților amenajistice pe tipuri și subtipuri de sol SOLURI ȘI UNITĂȚI AMENAJISTICE 142M1 142M2 146V Total subtip sol: 3 UA 2.97 HA Total tip sol: 3 UA 2.97 HA 02 Regosol (RS) 0201 distric 143 144 145 146 A 147 A 147 B Total subtip sol: 6 UA 194.17 HA Total tip sol: 6 UA 194.17 HA 04 Aluviosol (AS) 0401 distric 142 A Total subtip sol: 1 UA 5.60 HA Total tip sol: 1 UA 5.60 HA Total U.P.: 10 UA 202.74 HA ... ... 4.4. Tipuri de stațiune 4.4.1. Evidența și răspândirea teritorială a tipurilor de stațiune În tabelul 4.4.1.1. se prezintă tipurile de stațiune pe etaje de vegetație și categorii de bonitate. Datele de caracterizare a stațiunilor au fost scrise în fișa unității amenajistice. În cadrul fiecărui tip de stațiune au fost identificate unul sau mai multe tipuri de pădure cu ecologie și clase de producție apropiate. Evidența tipurilor de stațiune Tabelul 4.4.1.1. Nr. Cod Denumire tip de stațiune Suprafața Categorii de bonitate ha % Superioară Mijlocie Inferioară FM1+FD4 - Etajul făgetelor montane și premontane 1. 4.1.2.0. Montan-premontan de făgete, stâncărie și eroziune excesivă (Bi) 194,17 97 - - 194,17 2. 4.5.3.0. Montan-premontan de făgete, aluvial moderat humifer (Bm) 5,60 3 - 5,60 - Total etaj fito-climatic FM1+FD4 199,77 36 - 5,60 194,17 Total U.P. I Obștea Prahuda - Ghebari 199,77 100 - 5,60 194,17 Total % 100 - 3 97 Pădurile din teritoriul studiat aparțin unui singur etaj fitoclimatic: – etajul făgetelor montane și premontane (FM1+FD4), având o suprafață de 199,77 ha (100%), iar în cadrul acestui etaj au fost identificate două tipuri de stațiune: 4.1.2.0. - Montan-premontan de făgete, stâncărie și eroziune excesivă (Bi) (97 %) și 4.5.3.0. - Montan-premontan de făgete, aluvial moderat humifer (Bm) (3%). ... În general bonitatea stațiunilor se reflectă în productivitatea arboretelor, fapt prezentat și în structura fondului de producție și de protecție. Prin lucrările de gospodărire ce se vor efectua, se va căuta realizarea unei concordanțe depline între productivitatea arboretelor și bonitatea stațiunilor. În privința bonității stațiunilor situația se prezintă astfel: stațiuni de bonitate superioară - 0,00 ha (0%) stațiuni de bonitate mijlocie - 5,60 ha (3%) stațiuni de bonitate inferioară - 194,17 ha (97%) Total 199,77 ha (100%) În continuare sunt prezentate principalele tipuri de stațiuni: Montan-premontan de făgete, Bi, stâncărie și eroziune excesivă (cod4.1.2.0..). Este răspândit pe o suprafață de 194,17 ha (97%), acest tip de stațiune se găsește pe soluri incipiente, slab dezvoltate sau puternic și excesiv erodate, superficiale (litosoluri, regosoluri, soluri litoorganice, soluri rendzinice, humus de calcar, ș.a.). Condiții climatice cu mare variabilitate local, față de media etajului, cu plus de căldură și insolație, amplitudine a variației temperaturii, minus de umiditate pe versanții însoriți și mișcare activă a maselor de aer în cazul stațiunilor de pe forme pozitive de relief (culmi, crește, mameloane, versanți). Soluri potențial și efectiv oligotrofice și extrem oligotrofice, ca urmare a volumului edafic mic și foarte mic și a sărăciei de elemente nutritive accesibile, deseori și a humusului acid. Mare deficit de apă accesibilă, din imposibilitatea formării de rezerve; de aceea, deseori căderi premature ale frunzelor sau acelor , uscări, pârlitura scoarței, lipsa fructificației sau pierderea fructelor, etc. Recomandări. Menținerea prin regenerare pe cale naturală a arboretelor actuale, completându-se golurile cu pin silvestru și pin negru (pe substrat calcaros). Montan-premontan de făgete, Bm, aluvial moderat humifer (cod 4.5.3.O.). Este răspândit pe o suprafață de 5,60 ha (3%), acest tip de stațiune se găsește pe stațiuni din lunci montane și premontane, cu soluri aluviale moderat humifere, mijlociu profunde și profunde, nisipoase și nisipo - lutoase, slab scheletice sau semischeletice (cu bolovăniș, prundiș sau ambele), cu conținut submijlociu de substanțe nutritive, dar freatic umede, de aceea bine aprovizionate cu apă accesibilă, uneori - în sectoare mai depărtate de cursul apei - chiar gleizate în adâncime sau semigleice. Bonitate mijlocie spre inferioară (în special pe locuri mai ridicate și drenate) pentru amestecuri de fag cu rășinoase și alte foioase, superioară pentru aninișuri (anin alb, anin negru). Recomandări. Se mențin și se regenerează pe cale naturală foioasele existente, introducându-se și rășinoase (brad, molid, duglas, pin silvestru) în proporție de până la 50%. Se va acorda o atenție deosebită aninului negru pe soluri semigleice. FM1+FD4.Pm T_II H_IV U_4. Se recomandă actualele arborete de tip natural fundamental la consistență plină, pentru asigurarea unui drenaj biologic echivalent, evitarea înmlăștinării de suprafață și a podzoliri și pseudogleizării, respective. ... 4.4.2. Descrierea tipurilor de stațiune cu factori limitativi și măsurile de gospodărie impuse de acești factori Etaj fito-climatic Indicativul de clasificare și descrierea concisă a tipului de stațiune Tipul natural de pădure și productivitatea acestuia Factori și determinanți ecologici limitativi, riscuri Măsuri de gospodărire impuse de factorii ecologici și riscuri Lucrări silvotehmce Compoziția optimă Tratamente Compoziția de împădurire FM1+FD4 - Etajul montan - premontan de făgete 4.1.2.0. Montan-premontan de făgete, Bi, stâncărie și eroziune excesivă 418.1 - Făget de stâncărie (i) - 194,17 ha Volum edafic mic și foarte mic; sărăcie a elementelor nutritive; deficit de apă accesibilă Asigurarea unor consistențe, structuri verticale și compoziții normale. Promovarea regenerării naturale generative. 8FA 2DT 8FA 2DT Tăieri de îngrijire Tăieri igienă 4.5.3.0. Montan-premontan de făgete, Bm, aluvial moderat humifer 983.1 - Aniniș de anin alb pe aluviuni nisipoase și prundișuri (m) - 5,60 ha Substanțe nutritive; apă accesibilă. Asigurarea unor consistențe, structuri verticale și compoziții normale. Promovarea regenerării naturale generative. 6 AN 3 MO 1DT 6 AN 3 MO 1DT Tăieri igienă ... 4.4.3. Lista unităților amenajistice pe tipuri de stațiune TS UNITĂȚI AMENAJISTICE 142M1 142M2 146V TOTAL TS 3 UA 2.97 HA 4120 143 144 145 146 A 147 A 147 B TOTAL TS 6 UA 194.17 HA 4530 142 A TOTAL TS 1 UA 5.60 HA TOTAL U.P. 10 UA 202.74 HA ... 4.4.4. Lista unităților amenajistice pe tipuri de stațiune și tipuri de sol TS SOL UNITĂȚI AMENAJISTICE 142M1 142M2 146V TOTAL SOL 3 UA 2.97 HA TOTAL TS 3 UA 2.97 HA 4120 0201 143 144 145 146 A 147 A 147 B TOTAL SOL 6 UA 194.17 HA TOTAL TS 6 UA 194.17 HA 4530 0401 142 A TOTAL SOL 1 UA 5.60 HA TOTAL TS 1 UA 5.60 HA TOTAL U.P. 10 UA 202.74 HA ... ... 4.5. Tipuri de pădure 4.5.1. Evidența tipurilor naturale de pădure Evidența tipurilor naturale de pădure Tabelul 4.5.1.1 Nr. crt Tip de stațiune Tip de pădure Suprafața Productivitatea naturală Codul Diagnoză ha % Super. Mijloc. Infer. 1. 4.1.2.0. 418.1 Făget de stâncărie (i) 194,17 97 - - 194,17 2. 4.5.3.0. 983.1 Aniniș de anin alb pe aluviuni nisipoase și prundișuri (m) 5,60 3 - 5,60 - Total păduri ha 199,77 100 - 5,60 194,17 TOTAL U.P. % 100 - - 3 97 Din tabelul de mai sus se poate observa că majoritatea arboretelor din cadrul acestui U.P. sunt de productivitate inferioară (97%), urmate de cele de productivitate mijlocie (3%). Pentru creșterea productivității arboretelor se recomandă promovarea regenerărilor naturale, iar acolo unde se fac împăduriri, acestea să se realizeze conform tipului natural fundamental de pădure. Lista detaliată a arboretelor pe tipuri de păduri este prezentată în tabelul 4.5.2. ... 4.5.2. Lista unităților amenajistice pe tipuri de stațiuni și tipuri de păduri TS SOL UNITĂȚI AMENAJISTICE 142M1 142M2 146V TOTAL TP 3 UA 2.97 HA TOTAL TS 3 UA 2.97 HA 4120 4181 143 144 145 146 A 147 A 147 B TOTAL TP 6 UA 194.17 HA TOTAL TS 6 UA 194.17 HA 4530 9831 142 A TOTAL TP 1 UA 5.60 HA TOTAL TS 1 UA 5.60 HA TOTAL U.P. 10 UA 202.74 HA Răspândirea tipurilor de pădure este în concordanță cu cea a tipurilor de stațiune pe care se dezvoltă. Productivitatea arboretelor depinde în general de bonitatea stațiunilor pe care se dezvoltă. ... 4.5.3. Lista unităților amenajistice după caracterul actual al tipului de pădure CRT UNITĂȚI AMENAJISTICE 142M1 142M2 146V TOTAL CRT 3 UA 2.97 HA Natural fundamental subprod. 142 A TOTAL CRT 1 UA 5.60 HA Artificial de prod. mij. 145 146 A 147 A 147 B TOTAL CRT 4 UA 148.74 HA Artificial de prod. inf. 143 144 TOTAL CRT 2 UA 45.43 HA TOTAL U.P. 10 UA 202.74 HA Între tipul de stațiune și tipul natural fundamental de pădure există o strânsă corelație. Ca urmare a măsurilor de gospodărire efectuate de-a lungul timpului, o parte din păduri își pierd caracterul natural (în cazul regenerării artificiale) sau se află în diferite faze de tranziție spre tipul natural fundamental datorită îndepărtării de la compoziția optimă. Alteori, din diverse motive productivitatea arboretelor nu este în concordanță cu bonitatea stațională. Toate aceste stări se reflectă prin "caracterul actual al tipului de pădure". O situație detaliată pe unități amenajistice a structurii fondului forestier în raport cu acest indicator este prezentată în tabelul 4.5.4.1. ... 4.5.4. Formații forestiere și caracterul actual al tipului de pădure Prezentarea tuturor formațiilor forestiere pe tipuri de pădure precum și situația caracterului actual al tipurilor de pădure este redată în tabelul următor: Formații forestiere și caracterul actual al tipului de pădure Tabelul 4.5.4.1 Nr. crt Formația forestieră Caracterul actual al tipului de pădure [ha] Terenuri goale Total % Natural fundamental Subproductiv Parțial derivat Total derivat Artificial Tânăr nedefinit 0 00 - - - - - - 2,97 2,97 1 1. 41 - Făgete pure montane - - - - 194,17 - - 194,17 96 2. 98 - Aninișuri de Anin alb 5,60 - - - - - - 5,60 3 Total 5,60 - - - 194,17 - 2,97 202,74 100 % 3 - - - 97 - 1 100 Din datele prezentate reiese că cea mai mare parte a arboretelor (97%) și-au păstrat caracterul artificial, fiind în concordanță cu structurile optime. Restul sunt repartizate astfel: 3% sunt arborete naturale. Formația forestieră, ca unitate superioară de clasificare în tipologie, reunește toate tipurile de pădure constituite din aceeași specie sau din același amestec de specii. Cele 2 tipuri întâlnite pe suprafața studiată sunt: făgete pure montane (96%) și aninișuri de anin alb (3%). ... ... 4.6. Structura fondului de producție sau protecție Tabelul 4.6.1. S.U.P Grupe de specii Suprafața -ha- Grupe de clase de vârstă Clase de producție (ha) I II III IV V VI VII I II III IV V M DR 148,89 - - 148,89 - - - - - - 110,20 38,69 - FA 3,92 - - 3,92 - - - - - - - 3,92 - DT 39,57 - - 39,57 - - - - - - 32,18 7,39 - DM 7,39 - - 7,39 - - - - - - - 7,39 - Total 199,77 - - 199,77 - - - - - - 142,38 57,39 - TOTAL DR 148,89 - - 148,89 - - - - - - 110,20 38,69 - FA 3,92 - - 3,92 - - - - - - - 3,92 - DT 39,57 - - 39,57 - - - - - - 32,18 7,39 - DM 7,39 - - 7,39 - - - - - - - 7,39 - Total 199,77 - - 199,77 - - - - - - 142,38 57,39 - ELEMENTE SINTETICE DE CARACTERIZAREA FONDULUI FORESTIER Tabelul 4.6.2 S.U.P. Specificări Specii Total PI PAM DT MJ BR MO AN FA PLA - M Compoziția (%) 65 8 7 5 5 5 3 2 - - 100 Clasa de producție 3,2 3,2 3,1 3,3 4,0 3,7 4,0 4,0 4,0 - 3,3 Consistența 0,80 0,74 0,82 0,77 0,70 0,70 0,70 0,70 0,70 - 0,78 Vârsta medie (ani) 55 55 55 55 110 68 54 50 50 - 58 Creșterea curentă (mc/an/ha) 6,3 2,6 6,1 1,0 4,5 7,2 1,9 5,6 1,8 - 5,5 Volum mediu (mc/ha) 214 148 174 140 315 249 104 111 100 - 203 Volum total (mc) 27738 2404 2325 1387 3067 2342 711 437 56 - 40467 U.P. Compoziția (%) 65 8 7 5 5 5 3 2 - - 100 Clasa de producție 3,2 3,2 3,1 3,3 4,0 3,7 4,0 4,0 4,0 - 3,3 Consistența 0,80 0,74 0,82 0,77 0,70 0,70 0,70 0,70 0,70 - 0,78 Vârsta medie (ani) 55 55 55 55 110 68 54 50 50 - 58 Creșterea curentă (mc/an/ha) 6,3 2,6 6,1 1,0 4,5 7,2 1,9 5,6 1,8 - 5,5 Volum mediu (mc/ha) 214 148 174 140 315 249 104 111 100 - 203 Volum total (mc) 27738 2404 2325 1387 3067 2342 711 437 56 - 40467 U.P.I Obștea Prahuda - Ghebari are arborete cu funcții de protecție specială integral în grupa I-a funcțională. Referitor la structura fondului forestier pe clase de vârstă se poate remarca că toate arboretele sunt în clasa a III-a de vârstă. Arboretele sunt în proporție de 100% de productivitate mijlocie. În ceea ce privește structura arboretelor, ea se prezintă astfel: arborete echiene - 0,00 ha (0 %); arborete relativ echiene - 151,09 ha (76 %); arborete pluriene - 0,00 ha (0 %); arborete relativ pluriene - 48,68 ha (24 %). Situația amestecurilor este următoarea: participarea sub 30 - 50 % a unei specii se înregistrează la 37 % din arborete; participarea între 50-80 % a unei specii se înregistrează la 42 % din arborete; participarea de peste 80 % a unei specii se înregistrează la 21 % din arborete. Condițiile staționale nefavorabile și influența factorilor destabilizatori au determinat ca vitalitatea pădurilor să fie în proporție de 3% normală și 97% slabă. În cea ce privește modul de regenerare, 9 % din arborete provin din sămânță, 88% din plantații și 3% din lăstari. Valoarea medie a consistenței este de 0,78. 100 % din arborete au consistența cuprinsă între 0.7 - 1.0. În continuare se prezintă principalele specii din compoziție. Pinul silvestru este principala specie ca pondere în cadrul unității de producție analizate, având un procent în compoziție de 65 %. Având o clasă de producție medie de 3.2, iar consistența medie este de 0.80, la vârsta medie de 55 de ani, realizând un volum de 214 mc/ha, cu o creștere medie de 6.3 mc/an/ha. Are 100 % vitalitate slabă, cu regenerare din plantații 99% și sămânță de 1%. Paltinul de munte este specia a doua ca pondere în cadrul U.P. studiat, având o pondere în compoziție de 8 %. Are o clasă de producție medie de 3.2, iar consistența medie este de 0.74, la vârsta medie de 55 de ani, realizând un volum de 148 mc/ha, cu o creștere medie de 2.6 mc/an/ha. Are vitalitate 100% slabă, cu regenerare 18 % din sămânță și 82 % din plantații. Diversele tari sunt a treia specie ca pondere în cadrul U.P. studiat, având o pondere în compoziție de 7 %. Are o clasă de producție medie de 3.1, iar consistența medie este de 0.82, la vârsta medie de 55 de ani, realizând un volum de 174 mc/ha, cu o creștere medie de 6.1 mc/an/ha. Are vitalitate 100% slabă, cu regenerare 100 % din plantații. Concluzii privind structura fondului forestier structura claselor de vârstă este dezechilibrată, se poate remarca că toate arboretele sunt în clasa a III-a de vârstă, iar în restul claselor de vârstă un este nici un arboret; productivitatea arboretelor diferă comparativ cu bonitatea stațiunilor, se recomandă efectuarea lucrărilor de conducere și îngrijire pentru o creștere ușoară a productivității în următorul deceniu; vârsta medie de 58 ani; consistența medie actuală (0.78). ... 4.7. Arborete slab productive și provizorii În cadrul acestui U.P. sunt 51,03 ha ocupate cu arborete slab productive. Această suprafață este reprezentată de arborete natural fundamental subproductiv și de arborete artificiale de productivitate inferioară. Existența arboretelor natural fundamentale subproductive și artificiale de productivitate inferioară este consecința necorelării între microstațiune și speciile folosite pentru împăduriri. ... 4.8. Evidența arboretelor afectate de factori destabilizatori și limitativi Specificari Intensitate UNITĂȚI AMENAJISTICE AFECTATE (V1 - 4) izolate 146 A 147 A 147 B TOTAL V1 3 UA 116.95 HA Total (V1 - 4) Doboraturi de vant 3 UA 116.95 HA (U1 - 4) slaba 146 A TOTAL U1 1 UA 46.35 HA Total (U1 - 4) Uscare 1 UA 46.35 HA (Z1 - 4) izolate 146 A 147 A 147 B TOTAL Z1 3 UA 116.95 HA Total (Z1 - 4) Rupturi de zapada si vant 3 UA 116.95 HA (A1 - 4) slaba 142 A TOTAL A1 1 UA 5.60 HA Total (A1 - 4) Alunecari 1 UA 5.60 HA (M1 - 3) scurta durata 142 A TOTAL M1 1 UA 5.60 HA Total (M1 - 3) Inmlastinari 1 UA 5.60 HA Total U.P. 4 UA 122.55 HA Situația sintetică a factorilor destabilizatori și limitativi NATURA FACTORILOR % Suprafata afectata Total Grade de manifestare Slaba Moderata Puternica F. puternica Excesiva Ha % Ha % Ha % Ha % Ha % Ha % Doboraturi de vant (V1 - 4) 59 116,95 100 116,95 100 - - - - - - - - Uscare (U1 - 4) 23 46,35 100 46,35 100 - - - - - - - - Rupturi de zăpadă și vânt (Z1 - 4) 59 116,95 100 116,95 100 - - - - - - - - Alunecari (A1 - 4) 3 5,6 100 5,6 100 - - - - - - - - Înmlăștinări (M1 - 3) 3 5,6 100 5,6 100 - - - - - - - - Suprafata fondului forestier: 199,77 4.8.1. Lista unităților amenajistice pe factori destabilizatori, limitative și lucr. prop. Natura Grad LP1 UNITĂȚI AMENAJISTICE (V1 - 4) V1 48 146 A 147 A 147 B TOTAL LP1 RARITURI 3 UA 116.95 HA TOTAL V1 116.95 HA 116.95 HA Total (V1 - 4) Doboraturi de vant 3 UA 116.95 HA (U1 - 4) U1 48 146 A TOTAL LP1 RARITURI 1 UA 46.35 HA TOTAL U1 1 UA 46.35 HA Total (U1 - 4) Uscare 1 UA 46.35 HA (Z1 - 4) Z1 48 146 A 147 A 147 B TOTAL LP1 RARITURI 3 UA 116.95 HA TOTAL Z1 3 UA 116.95 HA Total (Z1 - 4) Rupturi de zapada si vant 3 UA 116.95 HA (A1 - 4) A1 46 142 A TOTAL LP1 T.IGIENA 1 UA 5.60 HA TOTAL A1 1 UA 5.60 HA Total (A1 - 4) Alunecari 1 UA 5.60 HA (M1 - 3) M1 46 142 A TOTAL LP1 T.IGIENA 1 UA 5.60 HA TOTAL M1 1 UA 5.60 HA Total (M1 - 3) Inmlastinari 1 UA 5.60 HA Total U.P. 4 UA 122.55 HA ... ... 4.9. Starea sanitară a pădurii Productivitatea fondului forestier și eficiența măsurilor de gospodărire sunt în directă legătură cu starea sanitară a pădurilor. Pentru menținerea pădurilor în condiții optime de vegetație este necesară supravegherea permanentă de către personalul de teren și de intervenția promptă pentru lichidarea în prima fază a factorilor cu efecte negative. Starea fitosanitară a pădurii, relevă faptul că mecanismele de autoreglare din cadrul ecosistemului forestier funcționează normal în situația în care nu intervin factori destabilizatori. Trebuie menționată însă îndelungata gospodărire defectuoasă a arboretelor, extragerea celor mai valoroase exemplare din punct de vedere genetic, pășunatul, folosirea unor ecotipuri nepotrivite stațiunii în plantații, etc. Pentru acestea, recomandarea este să se promoveze regenerarea naturală din sămânță, iar în cazul plantațiilor să se folosească proveniențele valoroase, de preferință locale. O atenție deosebită se va acorda daunelor produse de activitățile umane: pășunat, rezinaj, exploatare. Pășunatul (prin roaderea puieților), compromite regenerările și favorizează instalarea agenților patogeni, iar în arboretele mature tasează solul. Rezinajul natural și rănile produse arborilor prin lucrări de exploatare duc la debilitarea arborilor, instalarea dăunătorilor, apariția putregaiului și uscare. În concluzie, apreciem că starea fitosanitară a pădurilor este satisfăcătoare. ... 4.10. Concluzii privind condițiile staționale și de vegetație Producția și productivitatea ecosistemelor forestiere este determinată atât de alcătuirea și structura biocenozei dar și de gradul de favorabilitate al stațiunii, de măsura în care aceasta este capabilă să satisfacă exigențele ecologice și funcționale ale arboretului. Stațiunile din cadrul fondului forestier în studiu asigură pentru arborete o bonitate inferioară (97%) pe cea mai mare parte din suprafață. Factorii staționali sunt favorabili dezvoltării făgetelor pure montane și aninișurilor de anin alb. Regimul precipitațiilor este deficitar, în sezonul estival evapotranspirația potențială fiind mai mare de cât media anuală a căderilor de apă, temperaturile medii lunare asigură dezvoltarea fiziologică normală a vegetației, iar sezonul de vegetație este suficient de lung. Substratul geologic a permis formarea unor tipuri de sol cu proprietăți bune pentru realizarea unor arborete de calitate. Pentru valorificarea corespunzătoare a condițiilor staționale, în fondul forestier în studiu se va promova cultura speciilor de amestec de mare valoare economică și care realizează lemn de bună calitate și creșteri bune (paltin, fag, cireș, frasin). Se va urmări aplicarea corectă a operațiunilor de îngrijire, a tehnologiilor de exploatare adecvate și menținerea unei stări fitosanitare bune. Productivitatea realizată de arborete, în comparație cu bonitățile stațiunilor se prezintă în tabelul 4.10.1. Productivitățile realizate de arborete Tabelul 4.10.1 Bonitatea stațiunilor Productivitatea arboretelor Categoria Suprafața % Categoria Suprafața % Superioară - - Superioară - - Mijlocie 5,60 3 Mijlocie 199,77 100 Inferioară 194,17 97 Inferioară - - Total 199,77 100 Total 199,77 100 Din tabel rezultă o bună valorificare a potențialului stațional, pe stațiuni de bonitate mijlocie 3% se găsesc 100% din arborete cu productivitate mijlocie. Stațiunile de bonitate inferioară reprezintă 97%, iar arboretele de productivitate inferioară ocupă 0% din suprafața U.P.-ului. Pe viitor va trebui să se pună accent pe două aspecte și anume pe revenirea la tipul natural fundamental de pădure și normalizarea claselor de vârstă care vor permite creșterea progresivă a recoltelor de masă lemnoasă, atât la produse principale cât și la produse secundare
Capitolul 5 STABILIREA FUNCȚIILOR SOCIAL ECONOMICE ALE PĂDURII ȘI A BAZELOR DE AMENAJARE 5.1. Stabilirea funcțiilor social-economice și ecologice ale pădurii 5.1.1. Obiectivele social-economice și ecologice Obiectivele economice și sociale fixate prin prezentul amenajament, reprezintă țeluri economicosociale și se exprimă prin produse sau servicii; ele pot fi țeluri de producție și/sau de protecție. Astfel, amenajamentul participă nemijlocit la stabilirea obiectivelor economice, sociale și ecologice ale gospodăririi silvice, căutând să armonizeze strategia naturii (în speță a ecosistemelor forestiere) cu strategia societății umane. În privința producției de lemn, studiile de prognoză, tendințele pe plan mondial și potențialul economic al stațiunilor forestiere arată că silvicultura din țara noastră trebuie orientată, în primul rând, în direcția producerii de lemn de dimensiuni mari, de calitate superioară. În consens cu argumentațiile științifice prezentate de-a lungul timpului, în anul 1987 "Legea privind conservarea, protejarea, și dezvoltarea pădurilor, exploatarea lor rațională economică și menținerea echilibrului ecologic", stabilește că principalul țel de producție lemnoasă a pădurii este obținerea de sortimente de lemn gros, de calitate superioară, apte pentru furnire și cherestea. În spiritul acestor considerente și a situației concrete din teren, țelul de producție stabilit pentru arboretele din subunitatea de codru regulat (S.U.P. A) îl reprezintă obținerea de lemn gros pentru cherestea. Țelurile de protecție constau în realizarea unei structuri diversificate, relativ plurienă, de amestecuri optime din punct de vedere ecologic, capabile să prevină fenomene de eroziune și alunecare a solului. Obiectivele social-economice și ecologice stabilite sunt redate, concis, în tabelul 5.1.1.1. Obiectivele economice, sociale și ecologice stabilite Tabelul 5.1.1.1. S.U.P Funcții economice Obiective economice și efecte de protecție Țeluri de producție și protecție M Conservare deosebită Protecția solului Conservarea pădurilor de pe terenuri cu pantă mare,eroziune în adâncime sau a celor situate pe terenuri alunecătoare Funcții de recreere La stabilirea țelurilor de producție și protecție s-a ținut cont de încadrarea arboretelor în grupe, subgrupe, categorii funcționale și tipuri de categorii funcționale. Pe lângă obiectivele economice, sociale și ecologice specifice subunități de protecție menționate în tabelul 5.1.1.1., mai sunt stabilite următoarele obiective social-economice cu caracter general: menținerea și dezvoltarea fondului forestier prin sporirea potențialului de producție și protecție; introducerea sau menținerea în cultură a speciilor de mare productivitate și în special a celor autohtone, corespunzător condițiilor staționale existente; gospodărirea diferențiată a arboretelor, în raport cu țelul principal de protecție; aplicarea de tehnologii de recoltare a produselor lemnoase și nelemnoase prin care să se evite degradarea solului și a semințișului. ... 5.1.2. Funcțiile pădurii Corespunzător obiectivelor socialeconomice și ecologice stabilite, se impune precizarea în amenajament a funcțiilor pe care trebuie să le îndeplinească pădurile din cadrul U.P. studiat, prin funcție înțelegându-se acțiunea în care este angajată o pădure sau un arboret, în raport cu obiectivele social - economice și ecologice ale gospodăririi silvice. Sistemul actual de clasificare funcțională a arboretelor, elaborat pe baza unor ample studii documentare și investigații științifice, cuprinde încadrarea pădurilor în două grupe funcționale. Grupa pădurilor cu funcții speciale de protecție (grupa I) cuprinde toate arboretele destinate protejării unor importante obiective economice și socio-culturale, precum și cele puse în slujba sănătății oamenilor, ocrotirii naturii și cercetării științifice. în grupa pădurilor cu funcții de producție și protecție (grupa a II-a) se încadrează toate arboretele destinate acoperirii nevoilor de lemn sau de alte bunuri materiale cu îndeplinirea simultan și a unor importante funcții de protecție. Pe baza considerațiilor de ordin teoretic prezentate, a legislației în vigoare și a constatărilor efectuate pe teren, prin observații, sub aspectul condițiilor staționale (sol, pantă, expoziție) și de vegetație, cu ocazia actualei amenajări s-a considerat oportună reanalizarea încadrării pădurilor pe funcții, efectuându-se unele modificări dictate de actuala zonare funcțională sau de modificările survenite în complexul factorilor care determină obiectivele social-economice. Corespunzător obiectivelor social-economice și ecologice fixate s-au stabilit funcțiile pe care trebuie să le îndeplinească arboretele din cadrul U.P. I Obștea Prahuda - Ghebari. Aceste funcții sunt prezentate în tabelul 5.1.2.1. Tabelul 5.1.2.1 Cod Grupa, subgrupa și categoria funcțională Suprafața Denumire ha % Grupa I-a 2A Arboretele situate pe stâncării, pe grohotișuri și pe terenuri cu eroziune în adâncime și pe terenuri cu înclinarea mai mare de 30 grade pe substrate de fliș (facies marnos, marno-argilos și argilos), nisipuri, pietrișuri și loess, precum și cele situate pe terenuri cu înclinare mai mare de 35 grade, pe alte substrate litologice - T II 194,17 97 2H Arboretele situate pe terenuri alunecătoare - T II 5,60 3 Total grupa I 199,77 100 Total păduri + clasa de regenerare 199,77 100 În cadrul unității de producție studiate regăsim următorul tip de categorie funcțională: Tipul II: păduri cu funcții speciale de protecție situate în stațiuni cu condiții grele sub raport ecologic, precum și arboretele în care nu este posibilă sau admisă recoltarea de masă lemnoasă, impunându-se numai lucrări speciale de conservare. Tipurile de categorie funcțională sunt prezentate în tabelul 5.1.2.2. Tipuri de categorii funcționale Tabelul 5.1.2.2 Tipul de categorie funcțională Categorii funcționale Țeluri de gospodărire Suprafața ha % II 1-2A 2A Protecție 194,17 97 1-2H 2H Protecție 5,60 3 Total tip categorie funcțională II 199,77 100 Total 199,77 100 Fondul forestier nu se suprapune peste situri Natura 2000 sau arii naturale protejate. ... 5.1.3. Subunități de producție sau protecție constituite Pentru realizarea funcțiilor atribuite arboretelor din U.P studiat trebuie să se aplice măsuri de gospodărire diferite. În acest scop s-a constituit o singură subunitate de gospodărire: A. S.U.P. "M", păduri supuse regimului de conservare deosebită, pentru care nu se reglementează recoltarea de produse principale, cu suprafața de 199,77 ha, încadrate în categoriile funcționale: 1-2A (194,17 ha) și 1-2H (5,60 ha) iar țelul urmărit fiind realizarea unei protecții eficiente a solului. 5.1.3.1. Lista constituirii subunităților de producție SUP UNITĂȚI AMENAJISTICE 142M1 142M2 146V Total Suprafata 2.97 HA Nr.UA-uri 3 M 142 A 143 144 145 146 A 147 A 147 B Total Suprafata 199.77 HA Nr.UA-uri 7 Total U.P. Suprafata 202.74 HA Nr.UA-uri 10 ... ... ... ... 5.2. Stabilirea bazelor de amenajare ale arboretelor și ale pădurii Îndeplinirea funcțiilor atribuite arboretelor este condiționată de modul în care atât arboretele cât și pădurea în ansamblul ei satisfac anumite condiții de structură. Structura arboretelor este definită de amenajament prin bazele de amenajare: regim, compoziție-țel, tratament, vârsta exploatabilității și ciclu. La stabilirea bazelor de amenajare actuale s-a ținut cont atât de structura reală a arboretelor, de structurile optime recomandate de studiile de specialitate concretizate prin prevederile normelor tehnice în vigoare dar și de recomandările impuse de conceptul de polifuncționalitate a pădurilor și de cel de "gestionare durabilă a pădurilor". Potrivit definiției date la Conferința Ministerială pentru Protecția Pădurilor Europene, (Helsinki, 1993), prin gestionare durabilă înțelegem administrarea și utilizarea resurselor forestiere astfel încât să li se mențină și amelioreze biodiversitatea, productivitatea, capacitatea de regenerare, vitalitatea, sănătatea și să li se asigure pentru prezent și viitor capacitatea de a exercita funcțiile multiple ecologice, economice și sociale la nivel local, regional și mondial fără a genera prejudicii altor ecosisteme. 5.2.1. Regimul Regimul ca bază de amenajare definește modul în care se asigură regenerarea unei păduri, din sămânță sau pe cale vegetativă. Vitalitatea și productivitatea arboretelor depind în mod direct de sursa de proveniență, majoritatea speciilor forestiere autohtone crescând și dezvoltându-se cel mai bine din sămânță. În concordanță cu obiectivele social-economice, funcțiile pădurii și structura actuală a acestora, în care specia autohtonă de valoare este pinul silvestru în proporție de 65% în compoziția arboretelor, pentru toate subunitățile de producție și protecție a fost adoptat regimul codru. ... 5.2.2. Compoziția-țel Compoziția țel definește structura pădurii sub raportul proporției speciilor. În cazul arboretelor studiate, care îndeplinesc funcții multiple, optimizarea compoziției acestora nu poate fi decât policriterială, intervenind multiple criterii ecologice, economice și sociale. Compoziția țel a fost stabilită atât la nivel de u.a. cât și la nivel de subunitate și unitate de producție sau protecție. La nivel de u.a., pentru fiecare arboret s-au stabilit compoziții țel la exploatabilitate, avându-se în vedere compoziția actuală și posibilitatea modificării acesteia prin lucrări de îngrijire și conducere către compoziția optimă a tipului natural fundamental de pădure. Pentru arboretele exploatabile, compoziția țel este compoziția de regenerare prin care se urmărește realizarea unui nou arboret a cărui compoziție să fie cât mai apropiată de a tipului natural fundamental de pădure. În cazul subunităților de gospodărire, au fost calculate compoziții țel pentru fiecare din acestea, ca medii ponderate a suprafețelor aferente fiecării specii din compoziția țel a tipurilor natural fundamentale de pădure, raportate la suprafața totală a fiecărei subunități de gospodărire. Compozițiile țel ale tipurilor natural fundamentale de pădure au fost stabilite după "Norme tehnice pentru regenerarea pădurilor" -2000, pe grupe ecologice identificate pe raza unității de producție. Calculul compoziției țel Tabelul 5.2.2.1. SUP Tip stațiune Tip pădure Compoziția tel Supr. [ha] Suprafața pe specii DT/DR FA MO AN DT 0 1 2 3 4 5 6 7 8 8 M 4.1.2.0. 418.1 8FA 2DT 194,17 155,34 - - 38,83 - 4.5.3.0. 983.1 6AN 3MO 1DT 5,60 - 1,68 3,36 0,56 - Total M 199,77 155,34 1,68 3,36 39,39 - Compoziția tel (%) 100% 78 1 2 19 - Compoziția actuală 65PI 8PAM 7DT 5MJ 5BR 5MO 3AN 2FA Total U.P. 199,77 155,34 1,68 3,36 39,39 - Compoziția țel (%) 100% 78 1 2 19 - Compoziția actuală 65PI 8PAM 7DT 5MJ 5BR 5MO 3AN 2FA Compoziția normală pentru fondul forestier din cadrul U.P.-ului studiat în conformitate cu tipurile de pădure și ținând cont de ponderea de suprafață pe care îl deține fiecare, este: 78FA 19DT 2AN 1MO. S-a urmărit promovarea cu precădere, de compoziții corespunzătoare tipului fundamental de pădure, condițiile staționale determinante, funcțiile economice și de protecție atribuite și starea actuală a arboretului existent. ... 5.2.3. Tratamentul Din punct de vedere amenajistic tratamentul definește structura arboretelor din punct de vedere al repartiției arborilor pe categorii dimensionale și al etajării populațiilor de arbori și arbuști. Având în vedere condițiile ecologice existente, obiectivele social-economice și funcțiile atribuite fiecărui arboret, s-a impus adoptarea unor tratamente care să asigure permanentizarea pădurilor și optimizarea lor funcțională. În arboretele din S.U.P. M nu se vor efectua lucrări de conservare. ... 5.2.4. Exploatabilitatea În sens restrâns, exploatabilitatea definește calitatea unui arbore sau arboret de a fi recoltabil, în raport cu obiectivele social-economice sau ecologice urmărite. Ca bază de amenajare ea exprimă structura arboretelor sub raport dimensional și se exprimă, în cazul structurilor de codru regulat, prin vârsta exploatabilității. Pentru arboretele cu funcții speciale de protecție, care sunt supuse regimului de conservare deosebită, nu au fost stabilite vârste ale exploatabilității, acestea urmând să fie gospodărite prin lucrări speciale de conservare. În aceste cazuri, vârsta exploatabilității se consideră a fi undeva în apropierea exploatabilității fizice. ... 5.2.5. Ciclul Ca bază de amenajare, ciclul determină mărimea și structura pădurii în ansamblul său, în raport cu vârsta arboretelor componente. La stabilirea ciclului au fost luate în considerare formațiile forestiere, funcțiile socialeconomice, media vârstei exploatabilității tehnice și posibilitatea de creștere a eficacității funcționale a arboretelor și a pădurii în ansamblul său. Nu s-a stabilit un ciclu, arboretele fiind încadrate în SUP M
Capitolul 6 REGLEMENTAREA PROCESULUI DE PRODUCȚIE LEMNOASĂ ȘI MĂSURI DE GOSPODĂRIRE A ARBORETELOR CU FUNCȚII SPECIALE DE PROTECȚIE 6.1. Reglementarea procesului de recoltare a produselor principale În fondul forestier al Obștei Prahuda - Ghebari nu există arborete pentru care se reglementează procesul de recoltare a produselor principale. ... 6.2. Măsuri de gospodărire a arboretelor cu funcții speciale de protecție 6.2.1. Măsuri de gospodărire a arboretelor din tipul I de categorie funcționale În fondul forestier al Obștei Prahuda - Ghebari un există arborete incluse în tipul I de categorie funcțională. ... 6.2.2. Măsuri de gospodărire a arboretelor din tipul II de categorie funcționale În această categorie intră arboretele incluse în subunitatea M (păduri supuse regimului de conservare deosebită). Principalul scop al acestor lucrări este menținerea unei capacități ridicate de protecție în corelație cu funcțiile atribuite acestor arborete. Arboretele din tipul II de categorii funcționale au fost încadrate în subunitatea M - conservare deosebită. Arboretele din S.U.P. "M" îndeplinesc prioritar funcții de protecție a solului (1.2A) cu o suprafață de 194,17 ha și (1.2H) cu o suprafață de 5,60 ha. În aceste arborete se vor executa doar tăieri de îngrijire și tăieri de igienă. În perspectivă, pentru asigurarea și creșterea eficacității funcționale, în gospodărirea acestor arborete se vor avea în vedere următoarele linii directoare generale: realizarea unor arborete cu structuri orizontale și verticale corespunzătoare, diversificate, apropiate de tipul grădinărit, care asigură o protecție maximă a terenurilor și solurilor, un echilibru ecologic ridicat, precum și condiții bune de dezvoltare a vânatului și aspect estetic deosebit; menținerea cât mai mult posibil a solului acoperit cu vegetație forestieră, prin asigurarea și îngrijirea regenerării naturale, eventuale completări în ochiuri, menținerea subarboretului, etc.; efectuarea corespunzătoare a lucrărilor de îngrijire, cu intensități adecvate rolului funcțional atribuit; igienizarea corespunzătoare și ori de câte ori este nevoie, a arboretelor; prevenirea și combaterea bolilor și dăunătorilor; combaterea fenomenelor antropice care perturbă echilibrul ecologic: poluarea, turismul necontrolat, pășunatul, tăierile în delict, etc. În arboretele din cadrul fondului forestier studiat aparținând Obștei Prahuda - Ghebari nu se execută tăieri de conservare, doar tăieri de îngrijire și tăieri de igienă. ... 6.2.3. Calculul volumului posibil de recoltat pentru arboretele din tipul I și II funcțional încadrate provizoriu în subunitatea de tip "A " În conformitate cu art. 25 alin. 3 din legea6246/2008 - Codul Silvic, republicată : "În vederea cuantificării volumului de lemn nerecoltat ca urmare a instituirii măsurilor de protecție, pentru pădurile încadrate în grupa I funcțională, pentru care nu se reglementează procesul de producție lemnoasă, amenajamentul silvic va prevedea distinct și reglementarea procesului de producție pentru acestea, considerându-le încadrate în grupa a II-a funcțională." Conform adresei Ministerului Apelor și Pădurilor, Cabinet Secretar de Stat, nr. 20595/IȘ/27.10.2017, calculul se va face în conformitate cu prevederile H.G. nr. 447/2017 . Calculul volumului posibil de recoltat pentru arboretele din tipul II funcțional: – volumul mediu anual nerecoltat pe hectar utilizat pentru calculul compensațiilor în cazul arboretelor încadrate în tipul II de categorii funcționale (TII) este de 1,97 mc/an/ha. ... Volumul de lemn nerecoltat: S x 1,97 = 199,77 x 1,97 = 394 mc. TOTAL = 394 mc ... 6.2.4. Biodiversitate Fondul forestier nu se suprapune peste situri Natura 2000 sau arii naturale protejate. Pentru refacerea, menținerea sau îmbunătățirea stării de conservare favorabile a habitatelor de interes comunitar, este necesar un management activ și durabil. Soluțiile practice trebuie să corespundă necesităților ecologice ale tipurilor de habitate naturale, în sensul evitării degradării habitatelor sau distrugerii speciilor sub influența efectelor negative ale factorilor de risc. Astfel, pentru fundamentarea măsurilor necesare conservării acestor habitate, s-au luat în considerare amenințările efective și potențiale identificate, ce pot afecta starea lor de conservare. Prin amenajamentul silvic au fost prevăzute lucrări pentru menținerea și înbunătățirea stării de conservare a habitatelor forestiere prin: – promovarea speciilor natural fundamentale adaptate condițiilor fito-climatice din această zonă; ... – promovarea regenerărilor naturale; ... – încadrarea arboretelor în 2 categorii funcționale în raport cu obiectivele social - economice și ecologice ale gospodăriei silvice; ... – limitarea activităților antropice (pășunat, incedii de vegetație, recoltarea necontrolată a trufelor) ... – monitorizarea continuă a stări de sănătate a pădurilor. ... Se propun următoarele măsuri pentru menținerea stabilității și biodiversității ecosistemelor și speciilor: – menținerea bălților, pâraielor, izvoarelor și a altor corpuri mici de apă, mlaștini, smârcuri, întrun stadiu care să le permită să își exercite rolul în ciclul de reproducere al peștilor, amfibienelor, insectelor, etc. prin evitarea fluctuațiilor excesive ale nivelului apei, degradării digurilor naturale și poluării apei; ... – adaptarea periodizării operațiunilor silviculturale și de tăiere așa încât să se evite interferența cu sezonul de reproducere al speciilor animale sensibile, în special cuibăritul de primavară și perioadele de împerechere ale pasărilor de pădure; ... – menținerea terenurilor pentru hrana vânatului și a terenurilor administrative la stadiul actual evitându-se împădurirea acestora. ... De asemenea, se vor respecta măsurile de conservare impuse de legislația în vigoare. ... ... 6.3. Lucrări de îngrijire și conducere a arboretelor Aplicarea lucrărilor de îngrijire și conducere a arboretelor propuse a se executa în arboretele incluse în planul prezentat la cap. 12.2. urmărește multiple obiective, dintre care menționăm: îmbunătățirea structurii arboretelor în vederea menținerii unei stări de vegetație în concordanță cu funcțiile și țelurile de gospodărire fixate, creșterea gradului de stabilitate și rezistență a arboretelor la acțiunea factorilor externi și interni dăunători, păstrarea și ameliorarea stării de sănătate a arboretelor, creșterea productivității lor, îmbunătățirea calității lemnului, recoltarea biomasei lemnoase care s-ar pierde prin procesul de eliminare naturală a arborilor. Planul lucrărilor de îngrijire și conducere a arboretelor este întocmit pentru următorii 10 ani și cuprinde prevederi la nivel de arboret specifice următoarelor categorii de lucrări: degajări, curățiri, rărituri și tăieri de igienă. Planul a fost întocmit pentru arboretele unității de producție neținând seama de încadrarea pe subunități de producție/protecție. Prin lucrările de îngrijire adoptate se vor promova speciile valoroase specifice tipului natural fundamental de pădure: paltinul de munte, fagul, molid, brad dar și celelalte specii valoroase introduse sau autohtone. Aplicarea lucrărilor de îngrijire a arboretelor se va face conform cu "Normelor tehnice pentru îngrijirea și conducerea arboretelor" în vigoare. Se redau în tabelul de mai jos cantitățile pentru fiecare categorie de lucrări pe grupe funcționale și specii. Lucrări de îngrijire și conducere a arboretelor Tabelul 6.3.1 Specificări Tipul funcțional Suprafața [ha] Volum [mc] Posibilitatea anuală pe specii [mc] Totală Anuală Total Anual PI PAM DT MJ BR MO AN FA Degajări II - - - - - - - - - - - - III, IV, VI - - - - - - - - - - - - Total - - - - - - - - - - - - Curățiri II - - - - - - - - - - - - III, IV, VI - - - - - - - - - - - - Total - - - - - - - - - - - - Rărituri II 88,71 8,87 2357 236 202 7 20 7 - - - - III, IV, VI - - - - - - - - - - - - Total 88,71 8,87 2357 236 202 7 20 7 - - - - Produse secundare II 88,71 8,87 2357 236 202 7 20 7 - - - - III, IV, VI - - - - - - - - - - - - Total 88,71 8,87 2357 236 202 7 20 7 - - - - Tăieri de igienă II 82,82 82,82 663 66 31 7 1 2 8 8 6 3 III, IV, VI - - - - - - - - - - - - Total 82,82 82,82 663 66 31 7 1 2 8 8 6 3 TOTAL II 171,53 91,69 3020 302 233 14 21 9 8 8 6 3 III, IV, VI - - - - - - - - - - - - Total 171,53 91,69 3020 302 233 14 21 9 8 8 6 3 Măsurile culturale necesare pentru îngrijirea și conducerea arboretelor după realizarea stării de masiv sunt: degajările, curățirile, răriturile și tăierile de igienă. O situație sintetică a lucrărilor de îngrijire și conducere a arboretelor este prezentată în tabelul 6.3.1. Prin efectuarea lucrărilor de îngrijire se urmărește realizarea unor structuri corespunzătoare țelurilor de gospodărire propuse, aceste lucrări constituind o caracteristică definitorie a silviculturii intensive. Cele mai importante obiective urmărite prin efectuarea lucrărilor de îngrijire și conducere a arboretelor sunt: păstrarea și ameliorarea stării de sănătate a arboretelor; creșterea rezistenței la acțiunea agresivă a factorilor externi (biotici și abiotici); creșterea productivității arboretelor, și a pădurii în ansamblu, și îmbunătățirea calității lemnului produs; mărirea efectelor de protecție și a calității factorilor de mediu (protecția solului și a apelor); mărirea capacității de fructificație a arboretelor și ameliorarea condițiilor de regenerare. Pentru fiecare arboret au fost stabilite obiective concrete în raport cu funcțiile atribuite și cu țelurile de gospodărire fixate prin amenajament. Lucrările de îngrijire: degajări, curățiri, rărituri au fost propuse în toate arboretele care au necesitat lucrările respective, funcție de stadiul de dezvoltare și consistență, pentru restul arboretelor neîncadrate în alte categorii de lucrări, propunându-se tăieri de igienă. Degajarea este o operațiune de înlăturare, din semințișurile naturale sau din semănături și plantații, a exemplarelor prea dezvoltate din semințișul preexistent, a lăstarilor de cioată sau rădăcină, a arbuștilor prea puternic dezvoltați sau a speciilor de amestec care copleșesc puieții speciilor de valoare. Intensitatea degajărilor depinde de situația concretă a fiecărui arboret tânăr (proporția speciilor copleșitoare și de protejat, repartiția lor în spațiu). Intensitatea se stabilește pe teren, pe suprafețele de probă. Dacă prin extragerea tuturor exemplarelor se produc goluri mari în arboret, degajarea se poate face în mai multe etape. În U.P. studiat se vor parcurge cu degajări 0.00 ha/an. Periodicitatea degajărilor depinde de necesități, executându-se ori de câte ori este nevoie (mai ales în arboretele amestecate). Obișnuit, periodicitatea este între 1-3 ani, mai mică în cazul speciilor repede crescătoare și în stațiuni de bonitate ridicată. Numărul degajărilor nu este limitat, efectuându-se atâtea câte sunt necesare. Curățirea este operațiunea de înlăturare din arboretul tânăr, în stadiile de nuieliș și prăjiniș, a exemplarelor uscate și a celor cu forme necorespunzătoare, dar și a celor aparținând speciilor nedorite. În aceste stadii de vârstă arboretul tânăr este încă foarte des. Eliminarea naturală, din cauza competiției este intensă, dar nu întotdeauna se elimină exemplarele considerate de silvicultor necorespunzătoare țelului de gospodărire. De aceea este necesară această intervenție care are și rostul de a crea mai mult spațiu pentru exemplarele care corespund respectivului țel. Prin curățire se face o selecție negativă în masă, eliminând din arboret toate exemplarele necorespunzătoare ca specie sau ca viitor element de structură. Întrucât consistența arboretului nu trebuie să scadă sub 0.8 (0.75) la fiecare intervenție, pentru realizarea scopului propus pot fi necesare câteva curățiri succesive. Prima curățire se face când arboretul este în stadiul de nuieliș-prăjiniș, la o înălțime medie a arborilor de 2-3 m și înălțimi dominante de 5-6 m. Dacă s-au făcut degajări, prima curățire se execută după 3-5 ani de la ultima degajare. În U.P. studiat, anual se va parcurge cu curățiri o suprafață de 0,00 ha și se va extrage un volum de 0 mc/an. Răriturile sunt lucrări de îngrijire ce se efectuează periodic în arborete după ce acestea au realizat stadiul de păriș și apoi, în stadiile de codrișor și codru mijlociu pentru care se reduce, prin selecție pozitivă, numărul de exemplare la unitatea de suprafață, micșorându-se temporar consistența, în scopul ameliorării structurii, creșterii calității funcționale a acestora. Aceste lucrări au un pronunțat caracter de îngrijire individuală a arboretelor. Prima răritură se va executa atunci când arboretul realizează diametrul de 8-10 cm și înălțimea de 10-12 m. La rărituri se va aplica selecția individuală, pozitivă, după criterii silviculturale, fenotipice, ecologice și economice. În raport cu tipul de pădure, starea arboretelor și țelul de gospodărire se vor aplica următoarele metode: răritură de sus, când se acționează în plafonul superior; răritură de jos, când se acționează în plafonul inferior; răritură schematico - selectivă care se aplică în cadrul culturilor uniclonale. În condițiile arboretelor din U.P. studiat se poate aplica cu bune rezultate combinația dintre metoda "de sus" și metoda "de jos", dar nu se exclude nici posibilitatea folosirii separate a celor două metode, în funcție de necesitatea arboretului. Tehnica de executare se diferențiază în raport cu țelul de gospodărire, formația forestieră și starea arboretelor. Marcarea arborilor de extras la foioase se va face în timpul perioadei de vegetație. Tehnologiile de exploatare sunt specifice acestui gen de lucrări și se stabilesc de organele de specialitate ale ocoalelor silvice, conform instrucțiunilor tehnice în vigoare, în așa fel încât să nu se aducă prejudiciu arborilor rămași pe picior, îndeosebi arborilor de viitor, care trebuie protejați. Intensitatea și periodicitatea răriturilor se stabilește în funcție de starea fiecărui arboret, de specii și țelul de gospodărire și variază în limite moderate. Trebuie evitată adoptarea de periodicități mai mari de 12 ani, cu majorarea corespunzătoare a intensității extragerilor, asemenea intervenții punând în pericol stabilitatea, calitatea și eficacitatea funcțională a arboretelor. În U.P. studiat anual se va parcurge cu rărituri o suprafață de 8,87 ha și se va extrage un volum de 236 mc/an. Tăierile de igienă sunt operațiuni prin care se urmărește asigurarea unei stări fitosanitare corespunzătoare a arboretelor, prin extragerea arborilor uscați sau în curs de uscare, căzuți, rupți sau doborâți de vânt ori zăpadă, puternic afectați de insecte, precum și a arborilor cursă și de control folosiți la protecția pădurilor. Cu tăieri de igienă se vor parcurge eșalonat și periodic toate pădurile, după necesități impuse de starea arboretelor, indiferent dacă au fost parcurse sau nu în anul anterior cu lucrări de îngrijire normale sau tăieri de regenerare. În anul parcurgerii arboretelor cu lucrări de îngrijire (rărituri) sau de regenerare, igienizarea se realizează concomitent cu aceste intervenții. Intensitatea, respectiv volumul de extras prin aceste lucrări, este determinată, de starea de fapt a fiecărui arboret în perioada dată. Pentru U.P. studiat intensitatea, orientativ, va fi de 0,80 mc/an/ha. Anual se va parcurge o suprafață de 82,82 ha și se va recolta un volum de 66 mc/an. Se face precizarea că suprafața este obligatoriu de parcurs anual pentru toate lucrările, iar volumul indicat are caracter orientativ. Dacă în cursul deceniului și alte arborete, care nu au fost incluse în "Planul lucrărilor de îngrijire a arboretelor", îndeplinesc condițiile de a fi parcurse cu lucrări, acestea se vor efectua pentru a nu împiedica buna dezvoltare a arboretelor respective. Materialul lemnos rezultat din rărituri se va fasona și se va valorifica sub formă de araci, pari, fascine, lemn de foc și sortimente pentru industrializare, resturile urmând a fi adunate în grămezi de crăci. În concluzie, bilanțul masei lemnoase de exploatat în deceniu, se prezintă după cum urmează: din produse secundare = 236 mc/an; din tăieri de igienă = 66 mc/an; din tăieri de produse principale = 0 mc/an; din tăieri de conservare = 0 mc/an; Total = 302 mc/an. În conformitate cu normele tehnice pentru silvicultură volumul propus spre recoltare la lucrări de îngrijire și de conducere este orientativ, iar suprafețele de parcurs minimale. Dacă în cursul deceniului și alte arborete, care nu au fost incluse în "Planul lucrărilor de îngrijire a arboretelor", îndeplinesc condițiile de a fi parcurse cu lucrări, acestea se vor efectua pentru a nu împiedica buna dezvoltare a arboretelor respective. ... 6.4. Volumul total posibil de recoltat (produse principale +conservare+produse secundare) Pentru a oferi o imagine de ansamblu asupra fondului forestier analizat sunt prezentate în tabelul 6.4.1 volumele totale posibile de recoltat, pe tipuri de categorii funcționale și specii, obținute prin însumarea posibilității de produse principale cu volumele posibile de recoltat prin lucrări de îngrijire, tăieri de igienă și tăieri de conservare. Volumul total posibil de recoltat pe specii Tabelul 6.4.1. Specificări Tipul funcțional Suprafața [ha] Volum [mc] Posibilitatea anuală pe specii [mc] Totală Anuală Total Anual PI PAM DT MJ BR MO AN FA Produse principale II - - - - - - - - - - - - III, IV, VI - - - - - - - - - - - - Total - - - - - - - - - - - - Tăieri de conservare II - - - - - - - - - - - - III, IV, VI - - - - - - - - - - - - Total - - - - - - - - - - - - Produse secundare II 88,71 8,87 2357 236 202 7 20 7 - - - - III, IV, VI - - - - - - - - - - - - Total 88,71 8,87 2357 236 202 7 20 7 - - - - Tăieri de igienă II 82,82 82,82 663 66 31 7 1 2 8 8 6 3 III, IV, VI - - - - - - - - - - - - Total 82,82 82,82 663 66 31 7 1 2 8 8 6 3 Total general II 171,53 91,69 3020 302 233 14 21 9 8 8 6 3 III, IV, VI - - - - - - - - - - - - Total 171,53 91,69 3020 302 233 14 21 9 8 8 6 3 Menționăm că volumele de extras prevăzute pentru lucrări de îngrijire și tăieri de igienă au un caracter orientativ și din acest motiv s-a considerat improprie folosirea termenului de posibilitate pe volum pentru aceste categorii de lucrări. ... 6.5. Lucrări de ajutorare a regenerărilor naturale și de împădurire Lucrările de regenerare și împădurire constituie o verigă importantă a complexului de lucrări din fondul forestier, menite să contribuie la conservarea și dezvoltarea lui. În suprafața studiată a fondului forestier un avem arborete care să necesite astfel de lucrări. ... 6.6. Refacerea arboretelor slab productive și substituirea arboretelor cu compoziții necorespunzătoare În cadrul acestui U.P. sunt 51,03 ha ocupate cu arborete slab productive, această suprafață este reprezentată de arborete regenerate din sămânță și lăstari, dar și arborete plantate. 6.6.1. Lista unităților amenajistice cu arborete slab productive CRT LP1 Unități Amenajistice 4 46 142 A TOTAL LP1 T.IGIENA 1 UA 5.60 HA Total CRT Natural fundamental subprod. 1 UA 5.60 HA B 46 143 144 TOTAL LP1 T.IGIENA 2 UA 45.43 HA Total CRT Artificial de prod. inf. 2 UA 45.43 HA TOTAL U.P. 3 UA 51.03 HA
Măsuri de gospodărire a arboretelor afectate de factori destabilizatori Măsuri de gospodărire a arboretelor afectate de factori destabilizatori Tabelul 6.7.1. Natura și gradul de afectare Suprafața (ha) Lucrări prevăzute (ha) Impaduriri Tăieri progr. Tăieri de Conservare Degajari Rărituri Curățiri T.igienă Doborâturi de vânt izolate 116,95 - - - - 116,95 - - Uscare slabă 46,35 - - - - 46,35 - - Rupturi de zăpadă și vânt izolate 116,95 - - - - 116,95 - - Alunecare slabă 5,60 - - - - - - 5,60 Înmlăștinare de scurtă durată 5,60 - - - - - - 5,60 Pentru arboretele din U.P. I Obștea Prahuda - Ghebari au fost propuse lucrările normale, după vârsta și consistența lor. Deoarece sunt arborete afectate de factori destabilizatori, fenomenul de uscare este recomandat să fie urmărit cu atenție și să se efectueze extragerea exemplarelor uscate prin lucrări de igienă. ... ...
Capitolul 7 VALORIFICAREA SUPERIOARĂ A ALTOR PRODUSE ALE FONDULUI FORESTIER ÎN AFARA LEMNULUI În afara producției de masă lemnoasă, fondul forestier mai poate oferi și alte produse valoroase cum sunt: produse cinegetice, fructele de pădure, ciupercile, plantele medicinale etc. Gospodărirea și recoltarea acestora trebuie astfel făcută încât să nu fie afectate funcțiile pădurii, respectiv producția de lemn și funcțiile de protecție. 7.1. Potențial cinegetic Întreaga activitate cinegetică se desfășoară pe baza prevederilor " Legii fondului cinegetic și a protecției vânatului" nr. 103/1996 , modificată și completată de " Legea vânătorii și a protecției fondului cinegetic" nr. 407/2006 Și Legea 149/2015 cu modificările Și completările ulterioare. Fondul forestier al U.P. I Obștea Prahuda - Ghebari este inclus în fondul de vânătoare nr. 16 Nereju, județul Vrancea. Terenurile pentru hrana vânatului ocupă suprafața de 0,50 ha (u.a. 146V). Din punct de vedere cinegetic, teritoriul Obștei Prahuda - Ghebari este reprezentat de cerb, căprior, mistreț, iepure ca specii principale și vulpe, pisică sălbatică, viezure, jder, dihor ca specii secundare. Sporadic mai pot fi întâlnite potârnichi, coțofene, gaițe. Pentru asigurarea dezvoltării în bune condiții a efectivelor de vânat au fost rezervate din fondul forestier 0,50 ha reprezentând fânețe naturale sau terenuri cultivate cu plante furajere (lucernă, trifoi) pentru asigurarea hranei vânatului. În același scop s-au construit și hrănitori și sărării, numărul acestora fiind precizat în studiul general pe ocol. Pentru observarea și îndrumarea speciilor de vânat spre efectivele optime, precum și pentru desfășurarea în bune condiții a practicii vânătorești, se recomandă amenajarea de poteci de vânătoare și construirea de observatoare și bordeie de pândă. De asemenea, pentru evitarea pagubelor aduse pădurii și culturilor agricole învecinate, se recomandă menținerea efectivelor de vânat în jurul valorilor optime prin intermediul selecției și a vânătorii organizate. În același timp se impune intensificarea tuturor acțiunilor care au ca scop protecția vânatului și combaterea braconajului. ... 7.2. Potențial piscicol Apele curgătoare din raza Obștii Prahuda - Ghebari se pretează la cultura salmonidelor și conține astfel de exemplare însă exploatările forestiere și alunecările de teren din amonte determină prezența redusă a acestora ceea ce face improprie cultura. ... 7.3. Potențial fructe de pădure Condițiile geografice și pedoclimatice din teritoriul Obștii Prahuda - Ghebari sunt favorabile dezvoltării în fondul forestier a unor specii lemnoase și erbacee, ale căror fructe sunt folosite în alimentație și industrie (măceș, porumbar, etc.). În acest context, în trecut s-au recoltat din această unitate, importante cantități de măceșe și fructe de porumbar. ... 7.4. Potențial ciuperci comestibile În această unitate se înregistrează periodic producții însemnate de ciuperci comestibile (hribi, ghebe, gălbiori, vinețele). Cu toate acestea, în deceniul trecut nu s-au recoltat astfel de produse în scopul obținerii de beneficii și nici pe viitor nu se pot face prognoze, date fiind perisabilitatea produselor și fluctuațiile mari ale producției de ciuperci. ... 7.5. Resurse melifere Pădurile acestei unități de producție nu conțin specii arborescente melifere de primăvară (salcie, salcâm) sau de vară (teiul). Dată fiind această situație se consideră nerentabile activitățile de apicultură. ... 7.6. Semințe forestiere Semințele speciilor forestiere de valoare economică ce vegetează în unitatea de producție (fag, brad, molid, pin) reprezintă o sursă importantă pentru consumul intern industrial, în afară cantităților necesare pentru silvicultură (pepiniere). Se pot recolta semințe din arboretele în care speciile au ajuns la maturitate, pentru consum intern industrial. Din cantitățile rezultate se va scădea necesarul pentru nevoile silviculturii, inclusiv pentru hrana vânatului, restul rămânând disponibil. ... 7.7. Alte produse În afara celor menționate la acest capitol, de pe teritoriul acestei unități, în trecut s-au mai recoltat și cantități de plante medicinale, furaje, fân. Concluzionând asupra valorificării superioare a altor produse ale fondului forestier în afara lemnului, se poate spune că în cadrul acestei unități de producție sunt condiții pentru desfășurarea de astfel de activități
Capitolul 8 PROTECȚIA FONDULUI FORESTIER În vederea creșterii eficacității funcționale a pădurilor, prin amenajament s-au luat măsuri pentru asigurarea stabilității ecologice a fondului forestier. Arboretele fondului forestier sunt frecvent afectate de acțiunea factorilor destabilizatori, iar în astfel de situații personalul tehnic ce administrează fondul forestier este obligat să identifice agentul vătămător, suprafața afectată, felul și intensitatea atacului (fenomenului) pentru a stabili măsurile necesare de protecție în vedere evitării eventualelor pagube. 8.1. Protecția împotriva doborâturilor și rupturilor produse de vânt și de zăpadă Având în vedere că pagubele produse în cazul unor asemenea calamități sunt însemnate, cu consecințe în plan economic și silvicultural, se impune adoptarea unor măsuri în scopul prevenirii lor. Acestea se referă la realizarea de arborete optim amestecate, în așa fel încât proporția speciilor rezistente în compoziția arboretelor să fie de cel puțin 30%. Dat fiind complexitatea fenomenului și multiplele conexiuni cu alți factori, pentru prevenirea apariției fenomenului de doborâtură, măsurile luate sunt complexe și se întind pe toată durata de dezvoltare a arboretului. După natura lor, aceste măsuri se grupează în principal în: măsuri legate de înființarea noilor culturi, măsuri legate de conducerea arboretelor și măsuri legate de aplicarea tratamentelor. Arboretele nou înființate trebuie să fie arborete amestecate, pentru sporirea rezistenței la vânt. La efectuarea plantației se va avea grijă să nu fie răniți puieții și de asemenea nu vor fi plantați puieți ce prezintă răni. Pășunatul va fi cu desăvârșire interzis iar pe timp de iarnă vârfurile puieților vor fi protejate cu pungi sau prin folosirea repelenților. Toate acestea au scopul de a evita infestarea puieților cu ciuperci xilofage. Arboretele vor fi parcurse obligatoriu cu lucrări de îngrijire încă din primele stadii de dezvoltare, cu scopul creării de arborete cu un ridicat grad de stabilitate, cu exemplare bine dezvoltate, cu coroane simetrice și cu un sistem radicelar dezvoltat. Prin intensități de intervenție mai mari în tinerețe se poate obține o rezistență individuală a arboretelor la vânt, cu grijă deosebită de a nu se reduce consistența sub 0,8. începând cu primele faze de dezvoltare se va începe dirijarea marginii masivului pe o distanță de 1 -2 înălțimi de arbore pentru crearea de liziere puternice. Cu ocazia lucrărilor efectuate se vor extrage neîntârziat arborii uscați, rupți, doborâți, atacați de insecte și de agenți criptogamici. Prin tratamentele adoptate se va tinde spre o structură plurienă sau relativ plurienă, structuri ce asigură o rezistență sporită la doborâturi. Pentru înlăturarea pe cât posibil a efectelor dăunătoare ale vântului s-au recomandat compoziții țel corespunzătoare tipurilor natural-fundamentale. De asemenea se va urmări: promovarea prin toate lucrările a speciilor valoroase rezistente la vânt, proveniență locală, care au format biocenoze stabile la adversități; constituirea unor benzi de protecție din specii rezistente; împădurirea tuturor golurilor ce apar anual în arborete; ameliorarea consistenței și compoziției prin utilizarea unor specii mai rezistente (fag, frasin, paltin de munte); promovarea amestecurilor de specii, iar în cadrul acestora a speciilor rezistente la vânt; reducerea pagubelor produse de vânat, pășunat și exploatări astfel încât să se reducă proporția arborilor vulnerabili la adversități; promovarea regenerărilor naturale din sămânță; efectuarea împăduririi cu material de împădurire genetic ameliorat pentru rezistență la vânt și folosirea unor scheme mai rare; pâlcurile de arbori rămași în arboretele afectate de vânt se vor menține în vederea diversificării structurii. ... 8.2. Protecția împotriva incendiilor În deceniul anterior, în Unitatea de Producție studiată nu a fost semnalat nici un incendiu. Personalul silvic trebuie să fie temeinic pregătit și instruit pentru a ști cum trebuie să acționeze cu maximă operativitate în cazul izbucnirii unui incendiu. De asemenea și dotarea punctelor P.S.I. trebuie să fie corespunzătoare. Drumurile de acces în pădure trebuie să fie tot timpul practicabile fiind degajate de zăpadă în timpul iernii, eventualii arbori doborâți ce blochează drumurile înlăturați imediat și evitarea îngustării căii de rulare prin depozitarea materialului lemnos la marginea drumului. Toate lucrările executate în pădure vor fi precedate de instructaje obligatorii privind protecția muncii și normele P.S.I. Cu această ocazie se vor face cunoscute pozițiile locurilor special amenajate pentru odihnă și fumat. În punctele de acces în pădure se va face cunoscută prin instalarea de pancarte de interzicere a aprinderii focului în pădure sau la o distanță mai mică de 50 m de liziera acestuia. În timpul anului, mai ales în sezonul cald, personalul de teren al ocolului trebuie să organizeze patrulări, pe trasee stabilite anterior, ce vor trece obligatoriu prin punctele considerate ca vulnerabile la incendii. În vederea realizării protecției împotriva incendiilor se va urmări: igienizarea tuturor traseelor turistice și extragerea arborilor uscați, rupți și doborâți; propagandă pe linie P.S.I.; stabilirea unor trasee de patrulare și puncte fixe de observație mai ales în perioadele critice de secetă accentuată; înființarea unor pichete de incendiu dotate cu unelte și mijloace de intervenție promptă în caz de incendiu; supravegherea permanentă a lucrărilor de curățire a pășunilor și fânețelor particulare; întreținerea permanentă a căilor de acces din unitate; stabilirea unei rețele de linii parcelare principale mai ales în pădurile de rășinoase, amplasate pe culmile principale. În cazul unui incendiu primele măsuri trebuie să vizeze izolarea acestuia prin săparea de șanțuri și deplasarea rapidă a echipelor de intervenție. ... 8.3. Protecția împotriva poluării industriale Având în vedere faptul că pe raza Obștei Prahuda - Ghebari nu există unități industriale producătoare de noxe care să afecteze arboretele din zonă, nu sunt necesare măsuri speciale de protecție a arboretelor în acest scop. Totuși, pentru prevenirea unor astfel de fenomene se vor avea în vedere: prevenirea deversărilor în ape (izvoare, pâraie) a unor substanțe chimice sau petroliere, care ar putea rezulta în urma executării proceselor de exploatare; promovarea structurilor naturale ale arboretelor, respectiv conservarea și realizarea de arborete rezistente la poluare, care prin propriile lor mijloace de reglaj, trebuie să facă față cât mai mult cu putință la forțele dereglatoare ale noxelor; evitarea creării de arborete simplificate structural (de tipul monoculturilor), care contribuie la formarea de păduri foarte vulnerabile în viitor la acțiunea noxelor industriale; evitarea fertilizării, în anumite condiții a solurilor forestiere cu fertilizanți chimici; renunțarea la substituirea speciilor locale prin culturi instabile de rășinoase care sunt mai sensibile la poluare, având în vedere că la acțiunea acestui factor cedează mai repede arboretele artificiale, simplificate structural. ... 8.4. Protecția împotriva bolilor și dăunătorilor În scopul unei analize corecte și a precizării de măsuri concrete care să asigure protecția arboretelor împotriva atacurilor provocate de insecte și ciuperci dăunătoare s-au desfășurat acțiuni cu caracter informațional referitoare atât la datele culese din teren cât și analiza datelor existente în arhiva ocolului silvic. Majoritatea arboretelor din cuprinsul unității de producție sunt arboretele amestecate, cu o stare fitosanitară bună și în care nu s-au semnalat în ultimul timp atacuri viguroase de boli sau dăunători. Ca măsură preventivă împotriva bolilor și dăunătorilor este necesară menținerea unor stări fitosanitare cât mai ridicate, parcurgând arboretele cu lucrări de îngrijire și conducere precum și cu lucrări de igienă astfel încât să fie eliminate imediat focarele de infecție. Trebuie avută însă o deosebită grijă de a menține arboretele la densități normale, când ecosistemul forestier funcționează la întreaga sa capacitate păstrându-se astfel un echilibru dinamic între biocenoze. Pentru urmărirea dezvoltării principalilor dăunători forestieri se va face monitorizarea acestora prin panouri feromonale (Atralydis). Această operație trebuie făcută cu simț de răspundere păstrându-se densitatea recomandată și amplasarea la locul stabilit în teren. Controlul acestor curse se face de două ori pe săptămână de la începutul zborului și până la încheierea lui. Amplasarea curselor se va face la 10-30 metri de marginea pădurii, cu distanțe între ele de la 100 la 300 metri începând cu a doua jumătate a lunii aprilie. Prin monitorizarea făcută se poate urmări evoluția populației și stabili astfel măsurile necesare de intervenție în timp real. Personalul de teren al ocolului va completa lunar un proces verbal de semnalare chiar dacă nu s-a observat apariția dăunătorilor. În cazul observării atacului este obligatorie raportarea la ocol în maxim 2 zile dacă insecta este în stadiu activ sau în 7 zile dacă stadiul este inactiv. Prin verificările ulterioare se va determina și suprafața infestată precum și stadiul gradației iar în funcție de acestea se vor trece la măsurile corespunzătoare de combatere (de preferat combaterea integrată sau biologică și numai în focarele de infecție). Cu ocazia lucrărilor de exploatare se vor proteja tulpinile arborilor ce vor rămâne în picioare pentru a nu crea prin juliturile provocate porți de intrare a ciupercilor xilofage. În același scop se vor proteja plantațiile și regenerările naturale de vătămare produse de vânat, prin folosirea repelenților și menținerea efectivelor de vânat în limitele efectivului optim. Pentru asigurarea protecției fondului forestier împotriva bolilor și dăunătorilor se vor întreprinde o serie de acțiuni prin care pe de o parte să se asigure prevenirea declanșării unor atacuri, iar pe de altă parte combaterea efectivă a cauzelor și dăunătorilor. În acest sens se recomandă următoarele: urmărirea permanentă a evoluției populațiilor de dăunători depistați; igienizarea continuă și susținută prin extragerea arborilor uscați sau în curs de uscare; evitarea rănirii arborilor pe parcursul lucrărilor de exploatare; menținerea permanentă a subarboretului; menținerea unei densități normale; interzicerea pășunatului; executarea la timp a lucrărilor de îngrijire; promovarea amestecurilor de specii; instalarea nadelor feromonale; conservarea arboretelor de tip natural, pluriene, etajate; promovarea speciilor forestiere și a formelor genetic rezistente; împădurirea golurilor; protejarea populațiilor de păsări folositoare și a furnicilor din genul Formica; raționalizarea accesului în pădure; protecția vegetației forestiere împotriva daunelor provocate de vânat prin tratarea cu substanțe repelente; combaterea cu substanțe selective, biodegradabile și cu toxicitate redusă; menținerea unei stări de vegetație active și fitosanitare corespunzătoare. Arboretele foarte puternic afectate de boli și dăunători care nu pot fi redresate sub raport fitosanitar prin lucrări de combatere și cultură și prezintă o stare necorespunzătoare, vor fi exploatate indiferent de vârstă în cel mai scurt timp. ... 8.5. Măsuri de gospodărire a arboretelor cu uscare anormală În cadrul U.P. I Obștea Prahuda - Ghebari au fost semnalate cazuri de uscare anormală pe o suprafață de 46,35 ha, fenomenul manifestându-se slab (arborete de pin silvestru). Ca măsură de gospodărire în arboretele cu fenomene de uscare menționăm punerea sub observație a arboretelor și extragerea la timp a exemplarelor uscate sau în curs de uscare prin tăieri de igienă. Aceasta se va realiza prin identificarea anuală a arborilor uscați în perioada de vegetație și marcarea lor în lunile mai-septembrie. Lemnul doborât se va colecta și transporta din pădure în termen de 20 de zile în sezonul de vegetație și de 30 de zile în afara lui. În cazul rășinoaselor este obligatorie cojirea cioatelor și a rădăcinilor aflate la suprafață după doborârea arborilor și cojirea arborilor inclusiv a inelelor periferice acolo unde se constată prezența unui număr mare de insecte în scoarță, iar coaja se va strânge în platforme și se va arde sub supraveghere. Trebuie acordată o atenție deosebită la starea de igienă a arboretelor cu fenomene de uscare și la păstrarea caracteristicilor ecosistemului forestier. În eventualitatea identificării unor factori perturbatori ai ecosistemului forestier se va încerca neutralizarea acestora sau măcar micșorarea impactului asupra ecosistemului forestier. ... 8.6. Paza pădurii Paza fondului forestier se face de către pădurarii titulari de cantoane sub îndrumarea directă a șefului de district. Pădurarii au obligația să asigure paza pădurii printr-o supraveghere permanentă, acordându-se atenție deosebită punctelor care favorizează tăierile ilegale de arbori, pășunatului neautorizat, braconajului etc. În acest scop pădurarii trebuie să parcurgă terenul pe itinerarii bine stabilite și să facă paza prin posturi fixe. Este indicat ca, în punctele mai înalte din suprafața cantonului să se construiască observatoare de unde se pot depista cu mai multă ușurință eventualele incendii, acestea putând fi folosite și ca observatoare de vânătoare. Pentru buna desfășurare a activității de pază, periodic se execută controale de fond, de către conducerea structurii care administrează pădurile. ... 8.7. Obligațiile proprietarilor de păduri privind regimul silvic Obligații ale proprietarilor, în conformitate cu Legea nr. 46/2008 - Codul Silvic, cu modificările și completările ulterioare: – proprietarii de păduri și alte terenuri din fondul forestier au obligația să le gospodărească în conformitate cu regimul silvic și cu regulile privind protecția mediului; ... – modul de gospodărire a fondului forestier este stabilit prin amenajamente silvice. Nerespectarea prevederilor acestora constituie contravenție sau infracțiune, după caz; ... – proprietarii fondului forestier sunt obligați să asigure permanența pădurii. Regenerarea pădurii se va realiza de către proprietari, în cel mult 2 ani de la extragerea totală a arboretului matur. În acest scop, Regia Națională a Pădurilor - R.N.P. acordă, la cerere, sprijin tehnic. În situația unor calamități naturale, acțiunea de reîmpădurire va fi sprijinită de R.N.P. prin acordarea de material săditor și asistență tehnică; ... – deținătorii de păduri au obligația să le mențină în stare bună de sănătate și să execute la timp lucrările de igienă, precum și cele de protecție; ... – deținătorii de păduri au obligația să asigure paza, prin încheierea de contracte cu structuri autorizate, împotriva tăierilor ilegale de arbori, distrugerilor de semințiș, incendiilor, furturilor, pășunatului neautorizat, precum și a altor fapte păgubitoare; ... – pășunatul este interzis în arboretele în curs de regenerare și în semințișurile și plantațiile cu vârste mai mici de 10 ani și înălțimi sub 3 m; ... – deținătorii de păduri, persoanele juridice sau fizice care execută exploatarea masei lemnoase sunt obligate să recolteze numai arborii marcați de personalul silvic, să respecte regulile silvice de exploatare a masei lemnoase și cele referitoare la circulația materialului lemnos, prevăzute în Codul silvic. Marcarea și evaluarea arborilor destinați tăierii se fac, la cerere, de către personalul silvic autorizat. Odată cu plata acestor prestații, proprietarul va primi documentele legale pentru exploatarea și transportul materialului lemnos respectiv; ... – reducerea suprafeței pădurilor este interzisă. De asemenea, este interzisă defrișarea lentă, prin secuiri de arbori ori alte procedee care duc la reducerea treptată a consistenței pădurii
Capitolul 9 INSTALAȚII DE TRANSPORT ȘI CONSTRUCȚII FORESTIERE 9.1. Instalații de transport Evidența instalațiilor de transport Tabelul 9.1.1. Indicativul drumului Denumirea drumului Lungimea [km] care deservește pădurea Observații Suprafața deservită [ha] Volumul de recoltat deservit [mc] DRUMURI PUBLICE DP001 DJ Năruja - Prahuda - Ghebari - Nereju 3,0 Drum asfaltat 202,74 3020 Total drumuri publice 3,0 - 202,74 3020 Total drumuri 3,0 - 202,74 3020 Din evidența accesibilității fondului forestier și a posibilității, prezentate în partea a doua a amenajamentului la Capitolul 15.4., rezultă atât masa lemnoasă care gravitează la fiecare instalație de transport cât și cuantumul de posibilitate care se scurge la fiecare drum. În prezent, teritoriul fondului forestier al U.P. analizat este accesibilizat de 1 drum public cu o lungime de 3,0 km. Densitatea rețelei de transport este de 14,79 m/ha, distanța medie de colectare față de drumurile existente este de 0,99 km. Au fost considerate accesibile la instalațiile de transport toate unitățile amenajistice a căror distanță de colectare este până la 1,2 km. Accesibilitatea fondului forestier și a posibilității de produse principale și secundare se prezintă astfel: Accesibilitatea fondului de producție și de protecție și a posibilității Tabelul 9.1.2. Specificări Actual [%] Accesibilitatea la sfârșitul deceniului [%] Fond de producție (% din suprafață) Total din care: - Exploatabil - - Preexploatabil - - Neexploatabil - - Fond de protecție (% din suprafață) Total din care: - - Lucrări de conservare - - Posibilitatea (% din suprafață) Produse principale - - Tăieri de conservare - - Produse secundare 100 100 Tăieri de igienă 62 100 După cum se observă în tabelul de mai sus, nivelul accesibilității este bun. Drumurile existente satisfac necesitățile actuale, acestea asigurând o accesibilitate medie de 84% a fondului forestier. Prin actualul amenajament nu au fost propuse drumuri noi. ... 9.2. Tehnologii de exploatare Tehnologiile de exploatare trebuie să urmărească diminuarea efectelor negative legate de reducerea consistenței arboretelor prin evitarea erodării solurilor, a vătămării arborilor rămași în picioare și a semințișurilor. În acest sens se va interzice aplicarea tehnologiei "arborilor cu coroană", considerată nonecologică. Cea mai adecvată tehnologie de exploatare pentru arboretele unității studiate, ținând cont de condițiile staționale și de vegetație specifice, este metoda "în trunchiuri și catarge". Conform acestei metode arborii se doboară, se curăță de crăci, se însemnează pentru sortare, în funcție de defectele lemnului, și se secționează în trunchiuri lungi, de dimensiuni care să permită apropiatul la instalația de transport cu ajutorul atelajelor sau cu tractorul. De altfel, precizăm că având în vedere panta terenurilor în arboretele ce urmează a fi parcurse cu tăieri, în general peste 15°, cele mai adecvate mijloace de colectare a lemnului sunt atelajele (pentru "scos") și tractoarele articulate forestiere (pentru "apropiat"). Coroana arborilor se fasonează separat la locul de doborâre al arborilor, colectarea făcându-se sub formă de legături, cu dimensiuni stabilite pentru a se evita vătămarea solului și a arborilor rămași pe picior. Scosul lemnului subțire se va face concomitent cu a celui gros. Crăcile și lemnul mărunt vor fi valorificate ca lemn de foc către populație. Pentru o exploatare rațională și ecologică considerăm necesară respectarea următoarelor recomandări: – specificarea tehnologiei în contractele, autorizațiile de exploatare și procesele verbale de predare; ... – respectarea perioadelor de restricții la tăierile de punere în lumină, racordare și menționarea în autorizațiile de exploatare a procentului pe suprafață a semințișului utilizabil înainte de tăiere și a pierderilor admisibile; ... – aceste tăieri se recomandă a se executa iarna, pe zăpadă, iar scosul materialului să se facă pe cât posibil pe poteci de acces în afara semințișului; ... – arborii de pe marginea drumurilor de colectare să fie protejați; ... – doborârea arborilor să se facă în afara ochiurilor de regenerare; ... – folosirea pe cât posibil a drumurilor de tractor existente și reamenajate și evitarea deschiderii de drumuri noi cu buldozerul; ... – cioatele, în special cele de rășinoase, să fie de înălțime corespunzătoare și să fie cojite; ... – curățarea de crăci și martonarea acestora să se facă în afara ochiurilor de semințiș; ... – exploatarea să fie controlată periodic de către personalul de teren, care să semnaleze și să sancționeze eventualele nereguli; ... reprimirea parchetelor să se facă după curățirea corespunzătoare a resturilor de exploatare. În concluzie, administratorul fondului forestier studiat are obligația de a urmări respectarea strictă a restricțiilor de exploatare și a tuturor prevederilor impuse în acest sens prin Legea 46/2008 "Codul silvic ", prin "Instrucțiunile privind termenele, modalitățile și epocile de recoltare și transport a materialului lemnos din păduri", aprobate prin Ordinul Ministrului nr. 635 din 2003 și prin celelalte normative în vigoare. ... 9.3. Construcții forestiere În cuprinsul Unității de Producție nu există nici o construcție forestieră. Nu au fost propuse construcții dar, în funcție de necesități, proprietarii pot construi spații de cazare a personalului care administrează fondul forestier și depozite necesare
Capitolul 10 ANALIZA EFICACITĂȚII MODULUI DE GOSPODĂRIRE A PĂDURILOR 10.1. Realizarea continuității funcționale Continuitatea funcțională se realizează prin permanența pădurii cu o structură corespunzătoare funcției atribuite. În tabelul 10.1.1. sunt prezentate suprafețele pe categorii funcționale doar de la amenajarea actuală, și cea precedentă. Realizarea continuității funcționale Tabelul 10.1.1 Amenajament Grupa I funcțională (Tip funcțional/categorii funcționale) [ha] Gr II-a de categorii funcționale [ha] Total U.P. [ha] II Total 1B 1C Total 2A 2I 2H Precedent 2013 185,80 16,44 - 202,24 - - - 202,24 2023 194,17 - 5,60 199,77 - - - 199,77 Diferențele provin în principal de la trecerea din categoria 1.2I în categoria 1.2H și la litigiu. Suprafața nu se suprapune peste situri Natura 2000 sau arii naturale protejate. Silvicultura are sarcina de a oferi soluții staționale de gospodărire a fondului forestier, în vederea satisfacerii nevoilor actuale și de viitor cu produse ale pădurii, precum și în vederea îndeplinirii cât mai eficiente a funcțiilor de protecție ale arboretelor. Amenajarea pădurilor este activitatea, care pune în practică realizarea sarcinilor social economice ale silviculturii, având la bază două principii fundamentale: principiul continuității și principiul eficacității funcționale. În raport cu specificul pădurilor din cadrul U.P. analizat și în funcție de condițiile social-economice, realizarea continuității funcționale depinde de următorii factori: păstrarea și ameliorarea stării de sănătate a arboretelor și a pădurii în ansamblul său; asigurarea calității factorilor de mediu (apei, solului, aerului, peisajului); creșterea productivității arboretelor și a pădurii în ansamblul său; îmbunătățirea calității producției de lemn; creșterea gradului de stabilitate și rezistență a arboretelor la acțiunea agresivă a factorilor externi și interni destabilizatori ( vânt, zăpadă, boli, dăunători, vânat, etc.); mărirea capacității de fructificare a arborilor și ameliorarea condițiilor de regenerare; împădurirea eventualelor goluri din arboretele regenerate natural; dirijarea arboretelor spre realizarea compoziției țel fixate; în arboretele aflate în condiții extreme se va menține vegetația forestieră indiferent de valoarea ei economică, pe întreaga suprafață sau parțial; recoltarea biomasei lemnoase în vederea valorificării ei care, altfel, prin eliminare naturală, s-ar recicla în cadrul ecosistemelor forestiere respective. Se consideră că prin executarea corectă a lucrărilor de îngrijire și conducere, se poate realiza continuitatea funcțională a pădurilor studiate. ... 10.2. Dinamica dezvoltării fondului forestier Scopul amenajamentelor este organizarea pădurilor prin măsuri silvotehnice concretizate în planuri în vederea dirijării lor spre o structură normală. Soluțiile silvotehnice prevăzute la actuala amenajare, urmăresc dirijarea organizării pădurilor spre structura normală, corespunzătoare funcțiilor atribuite și în concordanță cu cerințele ecologice ale speciilor forestiere. Rezultatele soluțiilor silvotehnice prevăzute pentru deceniul 2023-2032, vor fi analizate la sfârșitul acestuia, în raport cu dinamica organizării pădurilor, comparativ cu modelul (optim) normal, vor fi continuate soluțiile care au dat rezultate corespunzătoare, stabilindu-se totodată și alte măsuri silvotehnice, potrivit noii structuri a pădurii. Evoluția principalelor caracteristici ale fondului forestier sunt prezentate la capitolul 14. "Dinamica dezvoltării fondului forestier". 10.2.1. Indicatori cantitativi (vârste, volume, creșteri) În tabelul 10.2.1.1 sunt prezentați o serie de indicatori cantitativi ai fondului forestier analizat. Indicatori cantitativi Tabelul 10.2.1.1 Nr. crt. Indicatori cantitativi U.M. Valoare 1. Ponderea pădurilor în suprafață totală a fondului forestier % 99 2. Volum lemnos pe picior - total mc 40467 3. Volum lemnos pe picior - mediu mc/ha 203 4. Vârsta medie ani 58 5. Consistența medie - 0,78 6. Creșterea curentă totală mc 1100 7. Creșterea curentă medie mc/an/ha 5,5 8. Creșterea indicatoare - totală mc - 9. Creșterea indicatoare - medie mc/ha - 10. Posibilitatea de produse principale - totală mc/an - 11. Posibilitatea de produse principale - la hectar mc/ha - 12. Volumul de extras prin lucrări de conservare -total mc/an - 13. Volumul de extras prin lucrări de conservare -la hectar mc/ha - 14. Posibilitatea de produse secundare - totală mc/an 236 15. Posibilitatea de produse secundare - la hectar mc/ha 27 16. Volumul estimat de extras prin lucrări de igienătotal mc/an 66 17. Volumul estimat de extras prin lucrări de igienăla hectar mc/ha 0,80 Din suprafața totală a fondului forestier ponderea pădurilor reprezintă în momentul de față, 99 %, ceea ce indică o utilizare bună a acestuia, restul de 1% sunt terenuri afectate gospodăririi silvice (linii de vânătoare și terenuri pentru hrana vânatului) și terenuri scoase temporar din fondul forestier, ocupații și litigii. ... 10.2.2. Indicatori calitativi (clase de producție, compoziție) Structura fondului forestier pe specii Compoziția actuală a fondului forestier este: 65 PI 8 PAM 7 DT 5 MJ 5 BR 5 MO 3 AN 2 FA în timp ce compoziția recomandată este: 78 FA 19 DT 2 AN 1 MO Refacerea structurii pe specii va fi un proces de durată și se va face treptat prin măsuri de promovare a diverselor tari în mod special, a_79 fagului, molidului, bradului. Promovarea se va face atât prin lucrări de regenerare artificială cât și prin lucrările de regenerare naturală și prin cele de îngrijire și conducere a arboretelor. Ponderea speciei de valoare ridicată (pin silvestru) este de 65%, ceea ce reprezintă un procentaj foarte bun, urmat de paltin de munte (8%), diverse tari (7%) și celelalte specii având procente mai mici. Ponderea arboretelor naturale cu structuri pluriene. Structura actuală a arboretelor este: 0% arborete echiene (0,00 ha), 76% (151,09 ha) sunt arborete relativ echiene, 0% arborete pluriene (0,00 ha). iar 24% (48,68 ha) sunt arborete relativ pluriene. Arboretele naturale ocupă 3 % din totalul arboretelor, arboretele artificiale ocupă conform datelor din tabelul 4.5.4.1. - 97 %, restul fiind ocupate de: 97% sunt arborete artificiale. Structura fondului de producție pe clase de producție și de calitate Repartiția procentuală a arboretelor pe clase de producție se prezintă astfel: Clase de producție % I - II - III 71 IV 29 V - Structura fondului de producție în raport cu modul de regenerare Arboretele din sământă ocupă 9 %, cele din plantații reprezintă 88%, iar 3% sunt din lăstari. Modul de regenerare, se va îmbunătăți în viitor prin promovarea regenerării naturale, adoptânduse tratamentele adecvate și ajutorându-se regenerarea naturală. Unde este cazul, se vor efectua plantații dar numai cu specii corespunzătoare și cu proveniențe controlate. Suprafața pădurilor destinate să producă lemn de calitate superioară În fondului forestier al Obștii Prahuda - Ghebari luat în studiu nu există arborete destinate să producă lemn de rezonanță și pentru claviatură. Principalele efecte protective Conform încadrării funcționale, arboretele din cadrul U.P. analizat au rolul de protecție - protecția solului - arboretele situate pe stâncării, pe grohotișuri și pe terenuri cu eroziune în adâncime și pe terenuri cu înclinarea mai mare de 30 grade pe substrate de fliș (facies marnos, marno-argilos și argilos), nisipuri, pietrișuri și loess, precum și cele situate pe terenuri cu înclinare mai mare de 35 grade, pe alte substrate litologice (1.2.A- 194,17 ha) și arboretele situate pe terenuri alunecătoare (1.2H- 5,60)
Capitolul 11 DIVERSE 11.1. Data intrării în vigoare a amenajamentului. Durata de aplicare a acestuia. Prezentul amenajament intră în vigoare la ... 11.2. Recomandări privind ținerea evidenței lucrărilor executate pe parcursul duratei de valabilitate a amenajamentului Administratorul fondului forestier al U.P. I Obștea Prahuda - Ghebari are obligația de a completa toate evidențele referitoare la lucrările efectuate pe baza amenajamentului în formularele existente, având la bază actele legale și vor consemna următoarele: mișcări de suprafață din fondul forestier cu indicarea suprafețelor în cauză, a unităților amenajistice în cauză, a unităților amenajistice afectate și a actului normativ care a aprobat mișcarea respectivă; suprafețele parcurse cu tăieri de regenerare pe unități amenajistice și specii; volumele rezultate din aplicarea tratamentelor de regenerare pe u.a., specii și sortimente (lemn de lucru, lemn de foc și crăci); suprafețe de arborete slab productive parcurse cu tăieri de refacere, substituire pe u.a.; suprafețe și volume rezultate din tăieri de conservare pe u.a. și sortimente; suprafețele parcurse cu lucrări de îngrijire a arboretelor pe u.a., specii, sortimente primare (lemn lucru, lemn foc) în raport cu natura lucrării efectuate; volume rezultate prin punerea în valoare a produselor accidentale pe u.a., specii, sortimente primare, precum și precomptarea lor din posibilitatea de produse principale (după caz); suprafețe efectiv realizate cu lucrări de regenerare pe u.a., pe specii în raport cu natura lucrărilor (împăduriri integrale, completări) și modalitatea de execuție a acestora (semănături directe, plantații); stadiul regenerărilor naturale în arboretele încadrate în suprafața decenală în rând la exploatare; suprafețe realizate cu afinișuri și zmeurișuri naturale; realizări în deschiderea de linii parcelare; realizări în dotarea cu instalații cinegetice (hrănitori, sărării etc.) și piscicole (toplițe, cascade etc.). La finele fiecărui an se vor totaliza elementele înregistrate în evidența anuală a aplicării amenajamentului. Evidența decenală se completează preluându-se totalurile pe ani din evidența anuală. De asemenea, pentru fiecare an se înscriu lucrările planificate prin amenajament evidențiindu-se diferența dintre realizări și planificări. ... 11.3. Indicarea hărților anexate amenajamentului Hărțile care însoțesc prezentul amenajament, întomite la scara 1: 20 000 sunt: – harta generală; ... – harta arboretelor; ... – harta lucrărilor de cultură și exploatare. ... ... 11.4. Colectivul de elaborare ... 11.5. Bibliografie Chiriță,C. ș.a. - 1977, "Stațiuni forestiere", Editura Academiei R.S.România, București Chiriță,C.-1986, "Pădurile României-probleme actuale și de viitor" în "Pădurile noastre: ieri, astăzi,mâine ",I.C.A.S. ,Seria a II-a, București. Damian ,I.-1969, "Împăduriri", Editura Didactică și Pedagogică, București. Florescu,I.-1981,"Silvicultură", Editura Didactică și Pedagogică,București. Giurgiu, V.-1988"Amenajarea pădurilor cu funcții multiple", Editura Ceres, București. Giurgiu, V.,Decei,I.,Armășescu,S.-1972, "Biometria arborilor și arboretelor din România", Editura Ceres, București. Milescu, I.-1994, "Ecologie forestieră", Universitatea "Ștefan cel Mare", Suceava. Negulescu,E.G. ș.a.-1973, "Silvicultură",Editura Ceres, București. Pașcovschi,S., Leandru, V.-1958, "Tipuri de păduri din R.P.R.", Editura Agro-silvică, București. Rucăreanu, N. -1967, "Amenajarea pădurilor", Editura Agro-silvică, București. Stoiculescu,Cr.D. -1987,"Potențialul furajer din cadrul fondului forestier și raționalizarea pășunatului în pădure", Buletinul informativ al Academiei de Științe Agricole și Silvice, nr.17, București. Târziu, D.-1997, "Pedologie și stațiuni forestiere", Editura Ceres, București. *** "Atlas climatologic al R.S.R.", Editura Academiei, București, 1966. *** "Îndrumări tehnice pentru compoziții, scheme și tehnologii de regenerare a pădurilor", București, 1987. *** "Legea privind conservarea, protejarea și dezvoltarea pădurilor, exploatarea lor rațională, economică și menținerea echilibrului ecologic" ( Legea nr.2/1987 ), București, 1987. *** "Norme tehnice pentru amenajarea pădurilor", București, 2000. *** "Norme tehnice de îngrijire a arboretelor ", București, 2000. *** "Norme tehnice pentru alegerea și aplicarea tratamentelor",București, 2000. *** "Protejarea și dezvoltarea durabilă a pădurilor României", Societatea "Progresul Silvic", Editura Arta Grafică, București, 1995. *** Amenajamentul fondului forestier aparținând Obștei Prahuda - Ghebari, 2013. ... 11.6. Procese verbale ale ședințelor de avizare ... 11.7. Copii de pe documentele de proprietate
Partea II PLANURI DE AMENAJAMENT
Capitolul 12 PLANURI DE RECOLTARE ȘI CULTURĂ 12.1. Planuri decenale de recoltare a produselor principale 12.1.1. Planul decenal de recoltare a produselor principale - S. U.P. A codru regulat 12.1.1.1. Evidența arboretelor din care se recoltează posibilitatea decenală de produse principale S.U.P. A - Codru regulat Nu sunt arborete în planul decenal. ... 12.1.1.2. Planul decenal de recoltare a produselor principale - codru regulat Nu sunt arborete în planul decenal. ... ... 12.1.2. Recapitulația posibilității de produse principale 12.1.2.1. Recapitulația posibilității de produse principale - codru regulat Nu sunt arborete pentru care se recoltează produse principale. ... ... ... 12.2. Planul lucrărilor de conservare (tăieri de conservare și alte lucrări) Nu avem arborete în planul lucrărilor de conservare. 12.2.1. Recapitulația tăierilor de conservare pe specii Nu avem arborete în planul lucrărilor de conservare. ... ... 12.3. Planul lucrărilor de îngrijire și conducere a arboretelor 12.3.1. Planul lucrărilor de îngrijire a arboretelor Drum RARITURI CURATIRI DEGAJARI IGIENA Total vol. De extras UA Suprafața Varsta CNS Volum actual Crest. Nr. in. SPR parcurs Vol.de extras UA Suprafața Varsta CNS Volum actual Nr. in. SPR parcurs Vol.de extras UA Suprafața Varsta Suprafața Vol.de extras Ha Ani Mc Mc Ha Mc Ha Ani Mc Ha Mc Ha Ani Ha Mc Mc DP001 146 A 46,35 55 0,9 12561 338 1 46,35 1423 0 0 0 0 0 0 0 0 0 82,82 663 2086 147 A 27,31 55 0,8 5271 153 1 16,39 361 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 361 147 B 43,29 55 0,8 8356 242 1 25,97 573 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 573 Total dram 116,95 55 0,8 26188 0 0 88,71 2357 0 0 0 0 0 0 0 0 0 82,82 663 3020 Total cat. drum 116,95 55 0,8 26188 0 0 88,71 2357 0 0 0 0 0 0 0 0 0 82,82 663 3020 Total grapa 116,95 55 0,8 26188 0 0 88,71 2357 0 0 0 0 0 0 0 0 0 82,82 663 3020 Total general 116,95 55 0,8 26188 0 0 88,71 2357 0 0 0 0 0 0 0 0 0 82,82 663 3020 ... 12.3.2. Recapitulația posibilității decenale pe specii UP/SUP RARITURI CURATIRI DEGAJARI IGIENA TOTAL Posibilitate decenala 88,71 2357 82,82 663 3020 AN 55 55 BR 78 78 DT 198 14 212 FA 31 31 MJ 70 23 93 MO 75 75 PAM 74 74 148 PI 2015 309 2324 PLA 4 4 Posibilitate anuala 8,87 236 82,82 66 302 M Posibilitate decenala 88,71 2357 82,82 663 3020 M AN 55 55 M BR 78 78 M DT 198 14 212 M FA 31 31 M MJ 70 23 93 M MO 75 75 M PAM 74 74 148 M PI 2015 309 2324 M PLA 4 4 M Posibilitate anuala 8,87 236 82,82 66 302 ... ... 12.4. Planul lucrărilor de regenerare și împădurire În suprafața studiată a fondului forestier al Obștei Prahuda - Ghebari un avem arborete care să necesite lucrări de regenerare și împădurire
Capitolul 13 PLANURI PRIVIND INSTALAȚIILE DE TRANSPORT ȘI CONSTRUCȚIILE FORESTIERE 13.1. Planul instalațiilor de transport Tabelul 13.1.1 Drum Acces. Total supraf. Acces. FOND FORESTIER PRODUCTIV POSIBILITATEA DECENALA TOTAL Total supraf. Exploatabil Preexploat. Neexploat. PRODUSE PRINCIPALE Taieri cons. PRODUSE SECUNDARE medie Succ.+progr. Rase Total princ. Rarituri Curatiri Totalsec. Igiena Supraf. Volum Ha Km Ha Mc Ha Ha Ha Mc Mc Mc Mc Mc Mc Mc Mc Mc DP001 202,74 0,99 - - - - - - - - - 2357 - 2357 663 3020 T.DP 202,74 0,99 - - - - - - - - - 2357 - 2357 663 3020 TOTAL 202,74 0,99 - - - - - - - - - 2357 - 2357 663 3020 Densitatea rețelei instalațiilor de transport care servesc nemijlocit pădurea este de 14,79 m/ha. ... 13.2. Planul construcțiilor silvice În cuprinsul Unității de Producție I Obștea Prahuda - Ghebari nu există nici o construcție silvică. Nu au fost propuse construcții silvice dar, în funcție de necesități, proprietarii pot construi spații de cazare a personalului care administrează fondul forestier și depozite necesare
Capitolul 14 PROGNOZA DEZVOLTĂRII FONDULUI FORESTIER 14.1. Dinamica dezvoltării fondului forestier An amenajare Denumire (U.P.) (S.G.) Suprafața -ha- Proporția speciilor Clasa de producție Vrt. med. (ani) Fondul lemn. tot. (miimc) Creșt. crt.tot. mc Posibilitatea anuală Volumul mediu recoltat anual Terenuri de reîmpădurit Dens. rețel. instal. m/ha Ind.de creșt ind. mc/ an Sporul produc păd. % Totală Păduri Teren de împ./ Alte ter. din f.f. Cons med. Volum med.la ha/ mc Indice creștere curenă mc/an/ha Prod. princ. mc Ind.rec mc/an/ha Prod. secund mc Ind.rc mc/an/ ha Produse principale mc / % Prod. secun mc /% Total ha Din care: cu răș.în arb.de refăcut 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 2023 SUP A - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - SUP M 199,77 199,77 - 65PI 8PAM 7DT 5MJ 5BR 5MO 3AN 2FA 58 40467 1100 - 236 - 236 - - - - - - 3,2 3,2 3,1 3,3 4,0 3,7 4,0 4,0 0,78 203 5,5 - 1,2 - 10 TOTAL 202,74 199,77 2,97 65PI 8PAM 7DT 5MJ 5BR 5MO 3AN 2FA 58 40467 1100 - 236 - 236 14,79 - 3,2 3,2 3,1 3,3 4,0 3,7 4,0 4,0 0,78 203 5,5 - 1,2 - 10 2033 SUP A - - - - - SUP M 199,77 199,77 - 62PI 8PAM 7DT 5MJ 5BR 5MO 3AN 5FA 60 3,2 3,2 3,1 3,3 4,0 3,7 4,0 4,0 0,77 TOTAL 202,74 199,77 2,97 62PI 8PAM 7DT 5MJ 5BR 5MO 3AN 5FA 60 3,2 3,2 3,1 3,3 4,0 3,7 4,0 4,0 0,77 2043 SUP A - - - - - SUP M 199,77 199,77 - 60PI 8PAM 7DT 5MJ 5BR 6MO 2AN 7FA 63 3,2 3,2 3,1 3,3 4,0 3,7 4,0 4,0 0,77 TOTAL 202,74 199,77 2,97 60PI 8PAM 7DT 5MJ 5BR 6MO 2AN 7FA 63 3,2 3,2 3,1 3,3 4,0 3,7 4,0 4,0 0,77 ÎN PERSPECTIVĂ SUP A - - - - - SUP M 199,77 199,77 - 59PI 8PAM 7DT 5MJ 5BR 6MO 10FA 58 3,2 3,2 3,1 3,3 4,0 3,7 4,0 0,78 TOTAL 202,74 199,77 2,97 59PI 8PAM 7DT 5MJ 5BR 6MO 10FA 58 3,2 3,2 3,1 3,3 4,0 3,7 4,0 0,78
Partea III EVIDENȚE DE AMENAJAMENT
Capitolul 15 EVIDENȚE DE CARACTERIZARE A FONDULUI FORESTIER 15.1. Evidențe privind descrierea unităților amenajistice 15.1.1. Descrierea parcelară ... 15.1.2. Evidențe pe unități amenajistice a datelor complementare din descrierea parcelară ... 15.1.3. Evidența unităților amenajistice inventariate ... 15.1.4. Evidența unităților amenajistice inventariate de ocol ... ... 15.2. Evidențe privind mărimea și structura fondului forestier 15.2.1. Repartiția suprafețelor pe categorii de folosință forestieră și grupe funcționale ... 15.2.2. Repartiția suprafețelor pe categorii funcționale ... 15.2.3. Situația sintetică pe specii ... 15.2.4. Structura și mărimea fondului forestier pe grupe, subgrupe și categorii funcționale ... 15.2.5. Structura și mărimea fondului forestier pe grupe funcționale și specii ... 15.2.6. Structura și mărimea fondului forestier pe specii ... 15.2.7. Structura și mărimea fondului forestier pe grupe funcționale și specii pentru fondul productiv ... 15.2.8. Structura și mărimea fondului forestier pe grupe funcționale și specii pentru fondul neproductiv ... 15.2.9. Structura și mărimea fondului forestier pe subunități de producție/protecție, după vârstă, grupe funcționale și specii ... 15.2.10. Structura și mărimea fondului forestier productiv pe clase de exploatabilitate și specii ... ... 15.3. Evidențe privind condițiile naturale de vegetație 15.3.1. Evidența tipurilor de stațiune și a tipurilor de pădure ... 15.3.2. Recapitulație formații forestiere ... 15.3.3. Repartiția suprafețelor pe formații forestiere, altitudine, înclinare și expoziție ... 15.3.4. Repartiția suprafețelor pe etaje fitoclimatice, altitudine, înclinare și expoziție ... 15.3.5. Evidența arboretelor slab productive ... 15.3.6. Repartiția suprafețelor în raport cu eroziunea și înclinarea terenului ... 15.3.7. Repartiția suprafețelor în raport cu natura și intensitatea poluării ... ... 15.4. Evidențe ajutătoare pentru întocmirea planurilor de reglementare a procesului de producție lemnoasă 15.4.1. Repartiția arboretelor exploatabile pe subunități, urgențe de regenerare, accesibilitate și specii ... 15.4.2. Repartiția speciilor în raport cu exploatabilitatea și participarea în amestec ... 15.4.3. Lista unităților amenajistice exploatabile și preexploatabile ... ... 15.5. Evidențe privind accesibilitatea fondului forestier și a posibilității 15.5.1. Accesibilitatea fondului forestier și a posibilității decenale de produse principale și secundare ... 15.5.2. Situația fondului forestier și a posibilității decenale de produse principale și secundare în raport cu distanța de colectare ... 15.5.3. Lista drumurilor și a u.a. urilor deservite ... ... 15.1. Evidențe privind descrierea unităților amenajistice 15.1.1. Descrierea parcelară ... 15.1.2. Evidențe pe unități amenajistice a datelor complementare din descrierea parcelară ... 15.1.3. Evidența unităților amenajistice inventariate ... 15.1.4. Evidența unităților amenajistice marcate de ocol ... 15.1.1. Descrierea parcelară ... 15.1.2. Evidența pe unități amenajistice a datelor complementare din descrierea parcelară Ua Date complementare OBȘTEA PRAHUDA 142 A K= 0,6- 0,8. Înclinare ± 5grade. 142M1 Litigiu OS Focșani - suprapunere 142M2 Întabulare Obștea Prahuda - casa de apă 143 K= 0,6- 0,8. Prezintă ravene. DIS; CI, SC, FA, BR. Rarituri 2020=53 mc. 144 K= 0,7- 0,8. DIS; SC. DT; MJ, CI, FA, PAM. Eroziune în amonte. 145 K= 0,6- 0,8. DIS; ME, PLT. 146 A Prezintă o alunecare între B 340- 341<0,1 ha. DIS; MO, BR, MJ. Rarituri=638,72 mc. 146V DIS; PI, MJ. 147 A K= 0,7- 0,9; DT; FA, SC, CI, ME; DIS; PLT, SAC. Rarituri=263 mc. 147 B K= 0,7- 0,9; DT; FA, SC, CI, ME; DIS; PLT, SAC. ... 15.1.3. Evidența unităților amenajistice inventariate statistic Nu există arborete inventariate statistic sau integral. ... 15.1.4. Evidența unităților amenajistice inventariate integral Nu există arborete marcate de ocol ... ... 15.2. Evidențe privind mărimea și structura fondului forestier 15.2.1. Repartiția suprafețelor pe categorii de folosință forestieră și grupe funcționale ... 15.2.2. Repartiția suprafețelor pe categorii funcționale ... 15.2.3. Situația sintetică pe specii ... 15.2.4. Structura și mărimea fondului forestier pe grupe, subgrupe și categorii funcționale ... 15.2.5. Structura și mărimea fondului forestier pe grupe funcționale și specii ... 15.2.6. Structura și mărimea fondului forestier pe specii ... 15.2.7. Structura și mărimea fondului forestier pe grupe funcționale și specii pentru fondul productiv ... 15.2.8. Structura și mărimea fondului forestier pe specii pentru fondul neproductiv ... 15.2.9. Structura și mărimea fondului forestier pe subunități de producție/protecție, după vârstă, grupe funcționale și specii ... 15.2.10. Structura și mărimea fondului forestier productiv pe clase de exploatabilitate și specii ... 15.2.1. Repartiția suprafețelor pe categorii de folosință forestieră și grupe funcționale CATEGORIE DE FOLOSINTA Suprafata (Ha) GRF. I GRF. II Total A - Paduri si terenuri destinate impaduririi sau reimpaduririi 199,77 199,77 A1 - Paduri si terenuri destinate impaduririi pentru care se reglementeaza recoltarea de produse principale A11 - Paduri inclusiv plantatii cu reusita definitiva A12 - Regenerari pe cale artificiala cu reusita partiala A13 - Regenerari pe cale naturala cu reusita partiala A14 - Terenuri de reimpadurit in urma taierilor rase, a doboriturilor de vint sau a altor cauze A15 - Poieni sau goluri destinate impaduririi A16 - Terenuri degradate prevazute a se impadurii A17 - Rachitarii naturale ori create prin culturi A2 - Paduri si terenuri destinate impaduririi pentru care nu se reglementeaza recoltarea de produse principale 199,77 199,77 A21 - Paduri inclusiv plantatii cu reusita definitiva 142 A 143 144 145 146 A 147 A 147 B 199,77 199,77 A22 - Terenuri impadurite pe cale naturala sau artificiala cu reusita partiala A23 - Terenuri de reimpadurit in urma doboriturilor de vint sau a altor cauze A24 - Poieni sau goluri destinate impaduririi A25 - Terenuri degradate destinate impaduririi B - Terenuri afectate gospodaririi silvice 0,5 B1 - Linii parcelare principale B2 - Linii de vinatoare si terenuri pentru hrana vinatului 146V 0,5 B3 - Instalatii de transport forestier: drumuri, cai ferate si funiculare permanente B4 - Cladiri, curti si depozite permanente B5 - Pepiniere si plantatii seminciere B6 - Culturi de arbusti fructiferi, de plante medicinale si melifere, etc B7 - Terenuri cultivate pentru nevoile administratiei B8 - Terenuri cu fazanerii, pastravarii, centre de prelucrare a fructelor de padure, uscatorii de seminte, etc. B9 - Ape care fac parte din fondul forestier B10 - Culoare pentru linii de inalta tensiune B11- Fasii de frontiera si instalatii aferente (G) C - Terenuri neproductive: stincarii, saraturi, mlastini, ravene, etc. D - Terenuri scoase temporar din fondul forestier 2,47 D1 - Transmise prin acte normative in folosinta temporare a unor organizatii pt. instalatii electrice,petroliere sau hidrotehnice,pentru cariere,depozite, etc. D2 - Detinute de persoane fizice sau juridice fara aprobarile legale necesare, ocupatii si litigii 142M1 142M2 2,47 TOTAL : A + B + C + D 199,77 202,74 ... 15.2.2. Repartiția suprafețelor pe categorii funcționale GF FCT1 FCT UNITATI AMENAJISTICE 142M1 142M2 146V Total FCT: 3 UA 2.97 Ha Total FCT1: 3 UA 2.97 Ha Total GF:0 3 UA 2.97 Ha 1 2A 2A 143 144 145 146 A 147 A 147 B Total FCT:2A 6 UA 194.17 Ha Total FCT1:2A 6 UA 194.17 Ha 2H 2H 142 A Total FCT:2H 1 UA 5.60 Ha Total FCT1:2H 1 UA 5.60 Ha Total GF:1 7 UA 199.77 Ha Total U.P.: 10 UA 202.74 Ha ... 15.2.3. Situația sintetică pe specii Specia SUPRAFATA VOLUM Creștere Varsta medie Clp. med. Productivitate Consistenta Amestec Mod regenerare Vitalitate TOTAL Grupa I TOTAL Totala sup. med. inf. med. 0,1-0,3 0,4-0,6 0,7-1,0 <50 50-80 >80 SM PL LS vignor. slb. Ha % Ha % Mc % Mc Mc/Ha Ani % % % % % % % % % % % % % % % PI 129,74 65 129,74 100 27738 68 817 6,3 55 3,2 0 82 18 80 0 0 100 7 61 32 1 99 0 0 0 100 PAM 16,27 8 16,27 100 2404 6 43 2,6 55 3,2 0 82 18 74 0 0 100 100 0 0 18 82 0 0 0 100 DT 13,39 7 13,39 100 2325 6 82 6,1 55 3,1 0 87 13 82 0 0 100 100 0 0 0 100 0 0 0 100 MJ 9,91 5 9,91 100 1387 3 10 1 55 3,3 0 71 29 77 0 0 100 100 0 0 29 71 0 0 0 100 BR 9,74 5 9,74 100 3067 8 44 4,5 110 4 0 0 100 70 0 0 100 100 0 0 100 0 0 0 0 100 MO 9,41 5 9,41 100 2342 6 68 7,2 68 3,7 0 34 66 70 0 0 100 100 0 0 0 100 0 0 0 100 AN 6,83 3 6,83 100 711 2 13 1,9 54 4 0 0 100 70 0 0 100 100 0 0 0 84 16 0 16 84 FA 3,92 2 3,92 100 437 1 22 5,6 50 4 0 0 100 70 0 0 100 0 100 0 0 0 100 0 100 0 PLA 0,56 0 0,56 100 56 0 1 1,8 50 4 0 0 100 70 0 0 100 100 0 0 0 100 0 0 100 0 TOTAL 199,77 100 199,77 100 40467 100 1100 5,5 58 3,3 0 71 29 78 0 0 100 37 42 21 9 88 3 0 3 97 Supr.totala 202,74 Nr. parcele 6 Spf.med.parcela 33,79 Nr. UA 10 Spf.medie UA 20,27 ... 15.2.4. Structura și mărimea fondului forestier pe grupe, subgrupe și categorii funcționale Gr Subgr FCT Clasa de producție TOTAL Varsta Cls. prmed Consistenta I II III IV V Suprafața Volum Creștere <0,4 0,40,6 >0,6 Ha Ha Ha Ha Ha Ha % %K Mc % Mc/Ha Mc Mc/Ha Ani Ha Ha Ha 1 2 2A 0 0 142,38 51,79 0 194,17 97 78 39834 98 205 1075 5,5 59 3,3 0 0 194,17 2H 0 0 0 5,6 0 5,6 3 70 633 2 113 25 4,5 50 4 0 0 5,6 T. subgr. Sume 0 0 142,38 57,39 0 199,77 100 78 40467 100 203 1100 5,5 58 3,3 0 0 199,77 % 0 0 71 29 0 100 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 100 T. grupa Sume 0 0 142,38 57,39 0 199,77 100 78 40467 100 203 1100 5,5 58 3,3 0 0 199,77 % 0 0 71 29 0 100 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 100 TOTAL Sume 0 0 142,38 57,39 0 199,77 0 78 40467 0 203 1100 5,5 58 3,3 0 0 199,77 % 0 0 71 29 0 100 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 100 ... 15.2.5. Structura și mărimea fondului forestier pe grupe funcționale și specii Gr. Specia Clasa de producție TO TAL Varsta Cls. pr. med Consistenta I II III IV V Suprafața Volum Creștere <0,4 0,4 - 0,6 >0,6 Ha Ha Ha Ha Ha Ha % %K Mc % Mc/Ha Mc Mc/Ha Ani Ha Ha Ha 1 PI 0 0 107,02 22,72 0 129,74 65 80 27738 68 214 817 6,3 55 3,2 0 0 129,74 PAM 0 0 13,42 2,85 0 16,27 8 74 2404 6 148 43 2,6 55 3,2 0 0 16,27 DT 0 0 H.7 1,69 0 13,39 7 82 2325 6 174 82 6,1 55 3,1 0 0 13,39 MJ 0 0 7,06 2,85 0 9,91 5 77 1387 3 140 10 1 55 3,3 0 0 9,91 BR 0 0 0 9,74 0 9,74 5 70 3067 8 315 44 4,5 110 4 0 0 9,74 MO 0 0 3,18 6,23 0 9,41 5 70 2342 6 249 68 7,2 68 3,7 0 0 9,41 AN 0 0 0 6,83 0 6,83 3 70 711 2 104 13 1,9 54 4 0 0 6,83 FA 0 0 0 3,92 0 3,92 2 70 437 1 111 22 5,6 50 4 0 0 3,92 PLA 0 0 0 0,56 0 0,56 0 70 56 0 100 1 1,8 50 4 0 0 0,56 Total grupa Sume 0 0 142,38 57,39 0 199,77 100 78 40467 100 203 1100 5,5 58 3,3 0 0 199,77 % 0 0 71 29 0 100 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 100 TOTAL Sume 0 0 142,38 57,39 0 199,77 0 78 40467 0 203 1100 5,5 58 3,3 0 0 199,77 % 0 0 71 29 0 100 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 100 ... 15.2.6. Structura și mărimea fondului forestier pe specii Specia Clasa de producție TOTAL Varsta Cls. prmed Consistenta I II III IV V Suprafața Volum Creștere <0,4 0,4 - 0,6 >0,6 Ha Ha Ha Ha Ha Ha % %K Mc % Mc/Ha Mc Mc/Ha Ani Ha Ha Ha PI 0 0 107,02 22,72 0 129,74 65 80 27738 68 214 817 6,3 55 3,2 0 0 129,74 PAM 0 0 13,42 2,85 0 16,27 8 74 2404 6 148 43 2,6 55 3,2 0 0 16,27 DT 0 0 11.7 1,69 0 13,39 7 82 2325 6 174 82 6,1 55 3,1 0 0 13,39 MJ 0 0 7,06 2,85 0 9,91 5 77 1387 3 140 10 1 55 3,3 0 0 9,91 BR 0 0 0 9,74 0 9,74 5 70 3067 8 315 44 4,5 110 4 0 0 9,74 MO 0 0 3,18 6,23 0 9,41 5 70 2342 6 249 68 7,2 68 3,7 0 0 9,41 AN 0 0 0 6,83 0 6,83 3 70 711 2 104 13 1,9 54 4 0 0 6,83 FA 0 0 0 3,92 0 3,92 2 70 437 1 111 22 5,6 50 4 0 0 3,92 PLA 0 0 0 0,56 0 0,56 0 70 56 0 100 1 1,8 50 4 0 0 0,56 Total 0 0 142,38 57,39 0 199,77 100 78 40467 100 203 1100 5,5 58 3,3 0 0 199,77 % 0 0 71 29 0 100 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 100 ... 15.2.7. Structura și mărimea fondului forestier pe grupe funcționale și specii pentru fondul productiv Nu există. ... 15.2.8. Structura și mărimea fondului forestier pe specii pentru fondul neproductiv Specia Clasa de producție TOTAL Varsta Cls.pr. med Consistenta I II III IV V Suprafața Volum Creștere <0,4 0,4 - 0,6 >0,6 Ha Ha Ha Ha Ha Ha % %K Mc % Mc/Ha Mc Mc/Ha Ani Ha Ha Ha PI 0 0 107,02 22,72 0 129,74 65 80 27738 68 214 817 6,3 55 3,2 0 0 129,74 PAM 0 0 13,42 2,85 0 16,27 8 74 2404 6 148 43 2,6 55 3,2 0 0 16,27 DT 0 0 11,7 1,69 0 13,39 7 82 2325 6 174 82 6,1 55 3,1 0 0 13,39 MJ 0 0 7,06 2,85 0 9,91 5 77 1387 3 140 10 1 55 3,3 0 0 9,91 BR 0 0 0 9,74 0 9,74 5 70 3067 8 315 44 4,5 110 4 0 0 9,74 MO 0 0 3,18 6,23 0 9,41 5 70 2342 6 249 68 7,2 68 3,7 0 0 9,41 AN 0 0 0 6,83 0 6,83 3 70 711 2 104 13 1,9 54 4 0 0 6,83 FA 0 0 0 3,92 0 3,92 2 70 437 1 111 22 5,6 50 4 0 0 3,92 PLA 0 0 0 0,56 0 0,56 0 70 56 0 100 1 1,8 50 4 0 0 0,56 Total 0 0 142,38 57,39 0 199,77 100 78 40467 100 203 1100 5,5 58 3,3 0 0 199,77 % 0 0 71 29 0 100 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 100 ... 15.2.9. Structura și mărimea fondului forestier pe subunități de producție/protecție, după vârstă, grupe funcționale și specii SUP Clv. Gr. Specia Clasa de producție TOTAL Varsta Cls. prmed Consistenta I II III IV V Suprafața Volum Creștere <0,4 0,4 - 0,6 >0,6 Ha Ha Ha Ha Ha Ha % %K Mc % Mc/Ha Mc Mc/Ha Ani Ha Ha Ha M 3 1 PI 0 0 107,02 22,72 0 129,74 65 80 27738 68 214 817 6,3 55 3,2 0 0 129,74 PAM 0 0 13,42 2,85 0 16,27 8 74 2404 6 148 43 2,6 55 3,2 0 0 16,27 DT 0 0 H.7 1,69 0 13,39 7 82 2325 6 174 82 6,1 55 3,1 0 0 13,39 MJ 0 0 7,06 2,85 0 9,91 5 77 1387 3 140 10 1 55 3,3 0 0 9,91 BR 0 0 0 9,74 0 9,74 5 70 3067 8 315 44 4,5 110 4 0 0 9,74 MO 0 0 3,18 6,23 0 9,41 5 70 2342 6 249 68 7,2 68 3,7 0 0 9,41 AN 0 0 0 6,83 0 6,83 3 70 711 2 104 13 1,9 54 4 0 0 6,83 FA 0 0 0 3,92 0 3,92 2 70 437 1 111 22 5,6 50 4 0 0 3,92 PLA 0 0 0 0,56 0 0,56 0 70 56 0 100 1 1,8 50 4 0 0 0,56 Total clv. Sume 0 0 142,38 57,39 0 199,77 100 78 40467 100 203 1100 5,5 58 3,3 0 0 199,77 % 0 0 71 29 0 100 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 100 3 T PI 0 0 107,02 22,72 0 129,74 65 80 27738 68 214 817 6,3 55 3,2 0 0 129,74 PAM 0 0 13,42 2,85 0 16,27 8 74 2404 6 148 43 2,6 55 3,2 0 0 16,27 DT 0 0 11,7 1,69 0 13,39 7 82 2325 6 174 82 6,1 55 3,1 0 0 13,39 MJ 0 0 7,06 2,85 0 9,91 5 77 1387 3 140 10 1 55 3,3 0 0 9,91 BR 0 0 0 9,74 0 9,74 5 70 3067 8 315 44 4,5 110 4 0 0 9,74 MO 0 0 3,18 6,23 0 9,41 5 70 2342 6 249 68 7,2 68 3,7 0 0 9,41 AN 0 0 0 6,83 0 6,83 3 70 711 2 104 13 1,9 54 4 0 0 6,83 FA 0 0 0 3,92 0 3,92 2 70 437 1 111 22 5,6 50 4 0 0 3,92 PLA 0 0 0 0,56 0 0,56 0 70 56 0 100 1 1,8 50 4 0 0 0,56 Total clv. Sume 0 0 142,38 57,39 0 199,77 100 78 40467 100 203 1100 5,5 58 3,3 0 0 199,77 % 0 0 71 29 0 100 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 100 Tot. 1 PI 0 0 107,02 22,72 0 129,74 65 80 27738 68 214 817 6,3 55 3,2 0 0 129,74 PAM 0 0 13,42 2,85 0 16,27 8 74 2404 6 148 43 2,6 55 3,2 0 0 16,27 M Tot. 1 DT 0 0 H.7 1,69 0 13,39 7 82 2325 6 174 82 6,1 55 3,1 0 0 13,39 MJ 0 0 7,06 2,85 0 9,91 5 77 1387 3 140 10 1 55 3,3 0 0 9,91 BR 0 0 0 9,74 0 9,74 5 70 3067 8 315 44 4,5 110 4 0 0 9,74 MO 0 0 3,18 6,23 0 9,41 5 70 2342 6 249 68 7,2 68 3,7 0 0 9,41 AN 0 0 0 6,83 0 6,83 3 70 711 2 104 13 1,9 54 4 0 0 6,83 FA 0 0 0 3,92 0 3,92 2 70 437 1 111 TI 5,6 50 4 0 0 3,92 PLA 0 0 0 0,56 0 0,56 0 70 56 0 100 1 1,8 50 4 0 0 0,56 TOTAL Sume 0 0 142,38 57,39 0 199,77 100 78 40467 100 203 1100 5,5 58 3,3 0 0 199,77 % 0 0 71 29 0 100 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 100 Tot. T PI 0 0 107,02 22,72 0 129,74 65 80 27738 68 214 817 6,3 55 3,2 0 0 129,74 PAM 0 0 13,42 2,85 0 16,27 8 74 2404 6 148 43 2,6 55 3,2 0 0 16,27 DT 0 0 11,7 1,69 0 13,39 7 82 2325 6 174 82 6,1 55 3,1 0 0 13,39 MJ 0 0 7,06 2,85 0 9,91 5 77 1387 3 140 10 1 55 3,3 0 0 9,91 BR 0 0 0 9,74 0 9,74 5 70 3067 8 315 44 4,5 110 4 0 0 9,74 MO 0 0 3,18 6,23 0 9,41 5 70 2342 6 249 68 7,2 68 3,7 0 0 9,41 AN 0 0 0 6,83 0 6,83 3 70 711 2 104 13 1,9 54 4 0 0 6,83 FA 0 0 0 3,92 0 3,92 2 70 437 1 111 22 5,6 50 4 0 0 3,92 PLA 0 0 0 0,56 0 0,56 0 70 56 0 100 1 1,8 50 4 0 0 0,56 TOTAL Sume 0 0 142,38 57,39 0 199,77 100 78 40467 100 203 1100 5,5 58 3,3 0 0 199,77 % 0 0 71 29 0 100 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 100 ... 15.2.10. Structura și mărimea fondului forestier productiv pe clase de exploatabilitate și specii Nu există. ... ... 15.3. Evidențe privind condițiile naturale de vegetație 15.3.1. Evidența tipurilor de stațiune și a tipurilor de pădure ... 15.3.2. Recapitulație formații forestiere ... 15.3.3. Repartiția suprafețelor pe formații forestiere, altitudine, înclinare și expoziție ... 15.3.4. Repartiția suprafețelor pe etaje fitoclimatice, înclinare și expoziție ... 15.3.5. Evidența arboretelor slab productive ... 15.3.6. Repartiția suprafețelor în raport cu eroziunea și înclinarea terenului ... 15.3.7. Repartiția suprafețelor în raport cu natura și intensitatea poluării ... 15.3.1. Evidența tipurilor de stațiune și a tipurilor de pădure Tip stațiune Tip padure CARACTERUL ACTUAL AL TIPULUI DE PĂDURE Terenuri goale TOTAL Natural fundamental de prod. Parțial derivat Total derivat de prod. Artificial de prod. Tanar nedefinit Total pădure Sup. Mij. Inf. Subprod. Sup. Mij. Inf. Sup.+Mij. Inf. Ha Ha Ha Ha Ha Ha Ha Ha Ha Ha Ha Ha Ha % 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 2,97 2,97 100 TOTAL 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 2,97 2,97 1 % 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 100 1 0 4120 4181 0 0 0 0 0 0 0 0 148,74 45,43 0 194,17 0 194,17 100 TOTAL 0 0 0 0 0 0 0 0 0 148,74 45,43 0 194,17 0 194,17 96 % 0 0 0 0 0 0 0 0 0 77 23 0 100 0 96 0 4530 9831 0 0 0 5,6 0 0 0 0 0 0 0 5,6 0 5,6 100 TOTAL 0 0 0 0 5,6 0 0 0 0 0 0 0 5,6 0 5,6 3 % 0 0 0 0 100 0 0 0 0 0 0 0 100 0 3 0 TOTAL U.P. 0 0 0 0 5,6 0 0 0 0 148,74 45,43 0 199,77 2,97 202,74 100 % 0 0 0 0 3 0 0 0 0 74 23 0 99 1 100 0 ... 15.3.2. Recapitulație formații forestiere Formația forestiera CARACTERUL ACTUAL AL TIPULUI DE PĂDURE Terenuri goale TOTAL Natural fundamental de prod. Parțial derivat Total derivat de prod. Artificial de prod. Tanar nedefinit Total pădure Sup. Mij. Inf. Subprod. Sup. Mij. Inf. Sup.+Mij. Inf. Ha Ha Ha Ha Ha Ha Ha Ha Ha Ha Ha Ha Ha Ha % 00 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 2,97 2,97 1 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 100 1 0 41 FĂGETE PURE MONTANE 0 0 0 0 0 0 0 0 148,74 45,43 0 194,17 0 194,17 96 0 0 0 0 0 0 0 0 77 23 0 100 0 96 0 98 ANINISURI DE ANIN ALB 0 0 0 5,6 0 0 0 0 0 0 0 5,6 0 5,6 3 0 0 0 100 0 0 0 0 0 0 0 100 0 3 0 TOTAL UP 0 0 0 5,6 0 0 0 0 148,74 45,43 0 199,77 2,97 202,74 100 % 0 0 0 3 0 0 0 0 74 23 0 99 1 100 0 0 0 0 5,6 0 0 0 0 0 194,17 0 199,77 2,97 202,74 100 % 0 0 0 3 0 0 0 0 0 97 0 99 1 100 0 ... 15.3.3. Repartiția suprafețelor pe formații forestiere, altitudine, înclinare și expoziție Formația forest. Categ. de altitudine CATEGORII DE ÎNCLINARE TOTAL <16G 16-30G 31 - 40 G >40G Ins. p. Ins. Umbr. Ins. p. Ins. Umbr. Ins. P. Ins. Umbr. Ins. p. Ins. Umbr. Ins. P. Ins. Umbr. Total Ha Ha Ha Ha Ha Ha Ha Ha Ha Ha Ha Ha Ha Ha Ha Ha 02-04 2,47 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 2,47 0 0 2,47 04-06 0 0 0 0 0 0,5 0 0 0 0 0 0 0 0 0,5 0,5 TOTAL Sume 2,47 0 0 0 0 0,5 0 0 0 0 0 0 2,47 0 0,5 2,97 % 100 0 0 0 0 100 0 0 0 0 0 0 83 0 17 100 41 04-06 0 0 0 0 0 0 0 0 145,49 0 0 0 0 0 145,49 145,49 06-08 0 0 0 0 0 0 0 0 48,68 0 0 0 0 0 48,68 48,68 TOTAL Sume 0 0 0 0 0 0 0 0 194,17 0 0 0 0 0 194,17 194,17 % 0 0 0 0 0 0 0 0 100 0 0 0 0 0 100 100 98 04-06 0 0 0 0 0 5,6 0 0 0 0 0 0 0 0 5,6 5,6 TOTAL Sume 0 0 0 0 0 5,6 0 0 0 0 0 0 0 0 5,6 5,6 % 0 0 0 0 0 100 0 0 0 0 0 0 0 0 100 100 02-04 2,47 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 2,47 0 0 2,47 04-06 0 0 0 0 0 6,1 0 0 145,49 0 0 0 0 0 151,59 151,59 06-08 0 0 0 0 0 0 0 0 48,68 0 0 0 0 0 48,68 48,68 TOTAL U.P. Sume 2,47 0 0 0 0 6,1 0 0 194,17 0 0 0 2,47 0 200,27 202,74 % 100 0 0 0 0 100 0 0 100 0 0 0 1 0 99 100 TOTAL CAT.INCL. Sume 0 2,47 0 0 6,1 0 0 194,17 0 0 0 0 0 0 0 202,74 % 0 1 0 0 3 0 0 96 0 0 0 0 0 0 0 100 ... 15.3.4. Repartiția suprafețelor pe etaje fitoclimatice, altitudine, înclinare și expoziție Etaje fitoclimatice CATEGORII DE ÎNCLINARE TOTAL < 16 G 16-30G 31-40G > 40 G Ins. P. Ins. Umbr. Ins. P. Ins. Umbr. Ins. P. Ins. Umbr. Ins. P. Ins. Umbr. Ins. P. Ins. Umbr. Total Ha Ha Ha Ha Ha Ha Ha Ha Ha Ha Ha Ha Ha Ha Ha 2,47 0 0 0 0 0,5 0 0 0 0 0 0 2,47 0 0,5 2,97 % 100 0 0 0 0 100 0 0 0 0 0 0 83 0 17 100 4 FM1+FD4 0 0 0 0 0 5,6 0 0 194,17 0 0 0 0 0 199,77 199,77 % 0 0 0 0 0 100 0 0 100 0 0 0 0 0 100 100 TOTAL 2,47 0 0 0 0 6,1 0 0 194,17 0 0 0 2,47 0 200,27 202,74 % 100 0 0 0 0 100 0 0 100 0 0 0 1 0 99 100 ... 15.3.5. Evidența arboretelor slab productive CRT UNITATI AMENAJISTICE Natural fundamental subprod. 142 A TOTAL CRT 1 UA 5.60 HA Artificial de prod. inf. 143 144 TOTAL CRT 2 UA 45.43 HA TOTAL U.P. 3 UA 51.03 HA ... 15.3.6. Repartiția suprafețelor în raport cu eroziunea și înclinarea terenului Natura si intensitatea eroziunii Categoria de inclinare Teren gol Padure cu consistenta Total 0,1 - 0,4 0,5 - 0,7 0,8 - 1,0 Ha Ha Ha Ha Ha Fara eroziune 0 - 15 0 2,47 0 0 2,47 16 - 25 0 0,5 5,6 0 6,1 26 - 30 0 0 0 0 0 31 - 35 0 0 77,22 116,95 194,17 > 35 0 0 0 0 0 T o t a l 0 2,97 82,82 116,95 202,74 Er.in adincime 0 - 15 0 0 0 0 0 16 - 25 0 0 0 0 0 26 - 30 0 0 0 0 0 31 - 35 0 0 0 0 0 > 35 0 0 0 0 0 Slaba 0 - 15 0 0 0 0 0 16 - 25 0 0 0 0 0 26 - 30 0 0 0 0 0 31 - 35 0 0 0 0 0 > 35 0 0 0 0 0 Moderata 0 - 15 0 0 0 0 0 16 - 25 0 0 0 0 0 26 - 30 0 0 0 0 0 31 - 35 0 0 0 0 0 > 35 0 0 0 0 0 Puternica 0 - 15 0 0 0 0 0 16 - 25 0 0 0 0 0 26 - 30 0 0 0 0 0 31 - 35 0 0 0 0 0 > 35 0 0 0 0 0 F. puternica 0 - 15 0 0 0 0 0 16 - 25 0 0 0 0 0 26 - 30 0 0 0 0 0 31 - 35 0 0 0 0 0 > 35 0 0 0 0 0 Excesiva 0 - 15 0 0 0 0 0 16 - 25 0 0 0 0 0 26 - 30 0 0 0 0 0 31 - 35 0 0 0 0 0 > 35 0 0 0 0 0 Total 0 0 0 0 0 Er.in suprafata 0 - 15 0 0 0 0 0 16 - 25 0 0 0 0 0 26 - 30 0 0 0 0 0 31 - 35 0 0 0 0 0 > 35 0 0 0 0 0 Slaba 0 - 15 0 0 0 0 0 16 - 25 0 0 0 0 0 26 - 30 0 0 0 0 0 31 - 35 0 0 0 0 0 > 35 0 0 0 0 0 Moderata 0 - 15 0 0 0 0 0 16 - 25 0 0 0 0 0 26 - 30 0 0 0 0 0 31 - 35 0 0 0 0 0 > 35 0 0 0 0 0 Puternica 0 - 15 0 0 0 0 0 16 - 25 0 0 0 0 0 26 - 30 0 0 0 0 0 31 - 35 0 0 0 0 0 > 35 0 0 0 0 0 F. puternica 0 - 15 0 0 0 0 0 16 - 25 0 0 0 0 0 26 - 30 0 0 0 0 0 31 - 35 0 0 0 0 0 > 35 0 0 0 0 0 Excesiva 0 - 15 0 0 0 0 0 16 - 25 0 0 0 0 0 26 - 30 0 0 0 0 0 31 - 35 0 0 0 0 0 > 35 0 0 0 0 0 Total 0 0 0 0 0 Total U.P. 0 - 15 0 2,47 0 0 2,47 16 - 25 0 0,5 5,6 0 6,1 26 - 30 0 0 0 0 0 31 - 35 0 0 77,22 116,95 194,17 > 35 0 0 0 0 0 0 2,97 82,82 116,95 202,74 ... 15.3.7. Repartiția suprafețelor în raport cu natura și intensitatea poluării Natura poluării Arborete afectate cu intensitatea poluării Total Slabă Moderată Puternică Foarte puternică Ha Compuși sulf și pulberi metal: PB, ZN, CD, CU, FE - - - - - Compuși azot și gaze pulberi industria lemnului și chimică - - - - - Pulberi si gaze emise de la termoficare - - - - - Reziduuri lichide și solide din industrie si zootehnie - - - - - Pulberi fabrice ciment - - - - - Diverși factori poluanți - - - - - Total poluare - - - - - Fără poluare vizibilă - - - - 202,74 Total U.P. - - - - 202,74 ... ... 15.4. Evidențe ajutătoare pentru întocmirea planurilor de reglementare a procesului de producție lemnoasă 15.4.1. Repartiția arboretelor exploatabile pe subunități, urgențe de regenerare, accesibilitate și specii ... 15.4.2. Repartiția speciilor în raport cu exploatabilitatea și participarea în amestec ... 15.4.3. Stabilirea vârstei medii a exploatabilității și a ciclului ... 15.4.4. Lista unităților amenajistice exploatabile și preexploatabile ... 15.4.1. Repartiția arboretelor exploatabile pe subunități, urgențe de regenerare, accesibilitate și specii Nu există. ... 15.4.2. Repartiția speciilor în raport cu exploatabilitatea și participarea în amestec Specia Exploatabilitate AMESTEC Total > = 80 % 50 - 80 % 30 - 50 % < 30 % Ha Ha Ha Ha Ha PI 41,71 79,59 6,75 1,69 129,74 TOTAL 41,71 79,59 6,75 1,69 129,74 PAM 0 0 0 16,27 16,27 TOTAL 0 0 0 16,27 16,27 DT 0 0 0 13,39 13,39 TOTAL 0 0 0 13,39 13,39 MJ 0 0 0 9,91 9,91 TOTAL 0 0 0 9,91 9,91 BR 0 0 0 9,74 9,74 TOTAL 0 0 0 9,74 9,74 MO 0 0 0 9,41 9,41 TOTAL 0 0 0 9,41 9,41 AN 0 0 0 6,83 6,83 TOTAL 0 0 0 6,83 6,83 FA 0 3,92 0 0 3,92 TOTAL 0 3,92 0 0 3,92 PLA 0 0 0 0,56 0,56 TOTAL 0 0 0 0,56 0,56 UP 41,71 83,51 6,75 67,8 199,77 TOTAL 41,71 83,51 6,75 67,8 199,77 % 21 42 3 34 0 ... 15.4.3. Stabilirea vârstei medii a exploatabilității și a ciclului Nu există. ... 15.4.4. Lista unităților amenajistice exploatabile și preexploatabile Nu există. ... ... 15.5. Evidențe privind accesibilitatea fondului forestier și a posibilității 15.5.1. Accesibilitatea fondului forestier și a posibilității decenale de produse principale și secundare ... 15.5.2. Situația fondului forestier și a posibilității decenale de produse principale și secundare în raport cu distanța de colectare ... 15.5.3. Lista drumurilor și a u.a. urilor deservite ... 15.5.1. Accesibilitatea fondului forestier și a posibilității decenale de produse principale și secundare Drum / Acces. Total supraf. Acces. FOND FORESTIER PRODUCTIV POSIBILITATEA DECENALA Total supraf. Exploatabil Preexploat. Neexploat. PRODUSE PRINCIPALE PRODUSE SECUNDARE medie Grad.+ transgr. Cvasigrad. Succ.+ progr. Rase Crang Total princ. Tăieri cons. Rărituri Curățiri Total sec. Igiena TOTAL Supraf. Volum Ha Km Ha Mc Ha Ha Ha Mc Mc Mc Mc Mc Mc Mc Mc Mc Mc Mc Mc DP001 202,74 0,99 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 2357 0 2357 663 3020 T.DP 202,74 0,99 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 2357 0 2357 663 3020 TOTAL 202,74 0,99 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 2357 0 2357 663 3020 ... 15.5.2. Situația fondului forestier și a posibilității decenale de produse principale și secundare în raport cu distanța de colectare Drum / Acces. Total supraf. Acces. FOND FORESTIER PRODUCTIV POSIBILITATEA DECENALA Total supraf. Exploatabil Preexploat. Neexploat. PRODUSE PRINCIPALE PRODUSE SECUNDARE medie Grad.+ transgr. Cvasigrad. Succ.+ progr. Rase Crang Total princ. Tăieri cons. Rărituri Curățiri Total sec. Igiena TOTAL Supraf. Volum Ha Km Ha Mc Ha Ha Ha Mc Mc Mc Mc Mc Mc Mc Mc Mc Mc Mc Mc 0.1 - 0.3 8,07 0,21 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 44 44 0.4 - 0.6 46,35 0,6 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 1423 0 1423 0 1423 0.7 - 0.9 56,35 0,75 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 361 0 361 229 590 1.0 - 1.2 16,89 1,1 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 136 136 1.3 - 1.6 43,29 1,3 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 573 0 573 0 573 > 1.6 31,79 1,7 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 254 254 TOTAL 202,74 0,99 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 2357 0 2357 663 3020 ... ... 15.5.3. Lista drumurilor și a u.a. urilor deservite Cat. DRM Drum UNITĂȚI AMENAJISTICE DP DP001 142 A 142M1 142M2 143 144 145 146 A 146V 147 A 147 B TOTAL DRUM 10 UA 202.74 HA TOTAL CAT 10 UA 202.74 HA TOTAL U.P. 10 UA 202.74 HA
Partea IV APLICAREA AMENAJAMENTULUI
Capitolul 16 EVIDENȚE PRIVIND APLICAREA AMENAJAMENTULUI 16.1. Evidența și bilanțul aplicării anuale a prevederilor amenajamentului cu privire la exploatări și împăduriri ... 16.2. Evidența dinamicii procesului de regenerare naturală ... 16.3. Evidența anuală a aplicării amenajamentului ... 16.4. Evidența decenală a aplicării amenajamentului ... 16.5. Observațiile beneficiarului în legatură cu aplicarea amenajamentului și a tuturor evidențelor acestuia ... 16.1. EVIDENTA ȘI BILANȚUL aplicării anuale a prevederilor amenajamentului cu privire la exploatări și împăduriri Specificare Produse din: Produse din deschideri linii, defrișări Total 3+5+7+9+ 11+13+15 Lucrări de împăduriri Tăieri de regenerare Accidentale I Tăieri de îngrijire Accidentale II Tăieri de conservare Tăieri de igienă ha mc ha mc ha mc ha mc ha mc ha mc ha mc mc ha 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 Sarcina anuală - - - - 8,87 236 - - - - 82,82 66 - - 302 - Sarcina pe deceniu (2023-2032) - - - - 88,71 2357 - - - - 82,82 663 - - 3020 - Realizat în anul (.....) Rămas de realizat în restul de 9 ani Realizat în anul II(.....) Rămas de realizat în restul de 8 ani Realizat în anul III(.....) Rămas de realizat în restul de 7 ani Realizat în anul IV(.....) Rămas de realizat în restul de 6 ani Realizat în anul V(.....) Rămas de realizat în restul de 5 ani Realizat în anul VI(.....) Rămas de realizat în restul de 4 ani Realizat în anul VII(.....) Rămas de realizat în restul de 3 ani Realizat în anul VIII(.....) Rămas de realizat în restul de 2 ani Realizat în anul IX(.....) Rămas de realizat în restul de 1 an Realizat în anul X(.....) Realizat în total pe deceniu Rămas de realizat din sarcina decenala Realizat în plus față de prevederi Realizat în minus față de prevederi ... 16.2. Evidența dinamicii procesului de regenerare naturală U.a. Suprafața Compoziția țel Cons. arb. și descr. semint. utiliz. în anul amenajării Specificări SITUAȚIA REGENERĂRII NATURALE ÎN ANUL 2023 2024 2025 2026 2027 2028 2029 2030 2031 2032 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 Fructificația Felul tăierii Compl.la regen. naturale Îngrijirea semințișurilor Descrierea semințișului Fructificația Felul tăierii Compl.la regen. naturale Îngrijirea semințișurilor Descrierea semințișului Fructificația Felul tăierii Compl.la regen. naturale Îngrijirea semințișurilor Descrierea semințișului Fructificația Felul tăierii Compl. la regen. naturale Îngrijirea semințișurilor Descrierea semințișului Fructificația Felul tăierii Compl. la regen. naturale Îngrijirea semințișurilor Descrierea semințișului Fructificatia Felul tăierii Compl. la regen. naturale Îngrijirea semințișurilor Descrierea semințișului Fructificația Felul tăierii Compl. la regen. naturale Îngrijirea semințișurilor Descrierea semințișului Fructificația Felul tăierii Compl. la regen. naturale Îngrijirea semințișurilor Descrierea semințisului Fructificația Felul tăierii Compl. la regen. naturale Îngrijirea semințișurilor Descrierea semințișului Fructificația Felul tăierii Compl. la regen. naturale Îngrijirea semințișurilor Descrierea semințișului ... 16.3. Evidența anuală a aplicării amenajamentului Produse din tăieri de regenerare, inclusiv tăieri de conservare Produse din tăieri de îngrijire U.a. nr. Nr. APV Specia Suprafața parcursă Material rezultat u.a. nr. Nr. APV Specia Suprafața parcursă Material rezultat Lemn lucru Lemn foc Total Lemn lucru Lemn foc Total ha mc ha mc 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 2023 Produse accidentale Lucrări de împădurire U.a. nr. Nr. APV Specia Suprafața parcursă Material rezultat u.a. nr. Nr. Act Specia Suprafața parcursă Suprafața efectivă de împădurit Lemn lucru Lemn foc Total Semănături directe Plantații Total ha mc ha mc 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 2023 Produse din tăieri de regenerare, inclusiv tăieri de conservare Produse din tăieri de îngrijire U.a. nr. Nr. APV Specia Suprafața parcursă Material rezultat u.a. nr. Nr. APV Specia Suprafața parcursă Material rezultat Lemn lucru Lemn foc Total Lemn lucru Lemn foc Total ha mc ha mc 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 2024 Produse accidentale Lucrări de împădurire U.a. nr. Nr. APV Specia Suprafața parcursă Material rezultat u.a. nr. Nr. Act Specia Suprafața parcursă Suprafața efectivă de împădurit Lemn lucru Lemn foc Total Semănături directe Plantații Total ha mc ha mc 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 2024 Produse din tăieri de regenerare, inclusiv tăieri de conservare Produse din tăieri de îngrijire U.a. nr. Nr. APV Specia Suprafața parcursă Material rezultat u.a. nr. Nr. APV Specia Suprafața parcursă Material rezultat Lemn lucru Lemn foc Total Lemn lucru Lemn foc Total ha mc ha mc 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 2025 Produse accidentale Lucrări de împădurire U.a. nr. Nr. APV Specia Suprafața parcursă Material rezultat u.a. nr. Nr. Act Specia Suprafața parcursă Suprafața efectivă de împădurit Lemn lucru Lemn foc Total Semănături directe Plantații Total ha mc ha mc 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 2025 Produse din tăieri de regenerare, inclusiv tăieri de conservare Produse din tăieri de îngrijire U.a. nr. Nr. APV Specia Suprafața parcursă Material rezultat u.a. nr. Nr. APV Specia Suprafața parcursă Material rezultat Lemn lucru Lemn foc Total Lemn lucru Lemn foc Total ha mc ha mc 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 2026 Produse accidentale Lucrări de împădurire U.a. nr. Nr. APV Specia Suprafața parcursă Material rezultat u.a. nr. Nr. Act Specia Suprafața parcursă Suprafața efectivă de împădurit Lemn lucru Lemn foc Total Semănături directe Plantații Total ha mc ha mc 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 2026 Produse din tăieri de regenerare, inclusiv tăieri de conservare Produse din tăieri de îngrijire U.a. nr. Nr. APV Specia Suprafața parcursă Material rezultat u.a. nr. Nr. APV Specia Suprafața parcursă Material rezultat Lemn lucru Lemn foc Total Lemn lucru Lemn foc Total ha mc ha mc 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 2027 Produse accidentale Lucrări de împădurire U.a. nr. Nr. APV Specia Suprafața parcursă Material rezultat u.a. nr. Nr. Act Specia Suprafața parcursă Suprafața efectivă de împădurit Lemn lucru Lemn foc Total Semănături directe Plantații Total ha mc ha mc 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 2027 Produse din tăieri de regenerare, inclusiv tăieri de conservare Produse din tăieri de îngrijire U.a. nr. Nr. APV Specia Suprafața parcursă Material rezultat u.a. nr. Nr. APV Specia Suprafața parcursă Material rezultat Lemn lucru Lemn foc Total Lemn lucru Lemn foc Total ha mc ha mc 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 2028 Produse accidentale Lucrări de împădurire U.a. nr. Nr. APV Specia Suprafața parcursă Material rezultat u.a. nr. Nr. Act Specia Suprafața parcursă Suprafața efectivă de împădurit Lemn lucru Lemn foc Total Semănături directe Plantații Total ha mc ha mc 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 2028 Produse din tăieri de regenerare, inclusiv tăieri de conservare Produse din tăieri de îngrijire U.a. nr. Nr. APV Specia Suprafața parcursă Material rezultat u.a. nr. Nr. APV Specia Suprafața parcursă Material rezultat Lemn lucru Lemn foc Total Lemn lucru Lemn foc Total ha mc ha mc 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 2029 Produse accidentale Lucrări de împădurire U.a. nr. Nr. APV Specia Suprafața parcursă Material rezultat u.a. nr. Nr. Act Specia Suprafața parcursă Suprafața efectivă de împădurit Lemn lucru Lemn foc Total Semănături directe Plantații Total ha mc ha mc 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 2029 Produse din tăieri de regenerare, inclusiv tăieri de conservare Produse din tăieri de îngrijire U.a. nr. Nr. APV Specia Suprafața parcursă Material rezultat u.a. nr. Nr. APV Specia Supra fața parcursă Material rezultat Lemn lucru Lemn foc Total Lemn lucru Lemn foc Total ha mc ha mc 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 2030 Produse accidentale Lucrări de împădurire U.a. nr. Nr. APV Specia Suprafața parcursă Material rezultat u.a. nr. Nr. Act Specia Suprafața parcursă Suprafața efectivă de împădurit Lemn lucru Lemn foc Total Semănături directe Plantații Total ha mc ha mc 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 2030 Produse din tăieri de regenerare, inclusiv tăieri de conservare Produse din tăieri de îngrijire U.a. nr. Nr. APV Specia Suprafața parcursă Material rezultat u.a. nr. Nr. APV Specia Suprafața parcursă Material rezultat Lemn lucru Lemn foc Total Lemn lucru Lemn foc Total ha mc ha mc 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 2031 Produse accidentale Lucrări de împădurire U.a. nr. Nr. APV Specia Suprafața parcursă Material rezultat u.a. nr. Nr. Act Specia Suprafața parcursă Suprafața efectivă de împădurit Lemn lucru Lemn foc Total Semănături directe Plantații Total Ha mc ha mc 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 2031 Produse din tăieri de regenerare, inclusiv tăieri de conservare Produse din tăieri de îngrijire U.a. nr. Nr. APV Specia Suprafața parcursă Material rezultat u.a. nr. Nr. APV Specia Suprafața parcursă Material rezultat Lemn lucru Lemn foc Total Lemn lucru Lemn foc Total ha mc ha mc 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 2032 Produse accidentale Lucrări de împădurire U.a. nr. Nr. APV Specia Suprafața parcursă Material rezultat u.a. nr. Nr. Act Specia Suprafața parcursă Suprafața efectivă de împădurit Lemn lucru Lemn foc Total Semănături directe Plantații Total ha mc ha mc 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 2032 ... 16.4. EVIDENȚA DECENALĂ A APLICĂRII AMENAJAMENTULUI Anul din deceniu in curs Lucrări Tăieri de regenerare, inclusiv tăieri de conservare Rărituri Suprafața parcursă Material rezultat Suprafața parcursă Material rezultat Lemn de lucru Lemn de foc Total Lemn de lucru Lemn de foc Total ha m. c. ha m. c. I Planificate Realizate În plus În minus II Planificate Realizate În plus În minus III Planificate Realizate În plus În minus IV Planificate Realizate În plus În minus V Planificate Realizate În plus În minus VI Planificate Realizate În plus În minus VII Planificate Realizate În plus În minus VIII Planificate Realizate În plus În minus IX Planificate Realizate În plus În minus X Planificate Realizate În plus În minus Curățiri Degajări Tăieri de igienă Masă lemnoasă rezultată din: Total general (6+10+13+16+19) Lucrări de împădurire Produse accidentale I Produse accidentale II Lemn de lucru Lemn de foc Total Lemn de lucru Lemn de foc Total ha ha m. c. m. c. m. c. m. c. ha ... 16.5. Observațiile beneficiarului în legatură cu aplicarea amenajamentului și a tuturor evidențelor acestuia S.C. SILVAPAS PROIECT S.R.L. HUȘI » > 2023 «<
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.