Decizia nr. 137/2024

Marian Enache

- președinte

Mihaela Ciochină

- judecător

Cristian Deliorga

- judecător

Dimitrie-Bogdan Licu

- judecător

Laura-Iuliana Scântei

- judecător

Gheorghe Stan

- judecător

Livia Doina Stanciu

- judecător

Elena-Simina Tănăsescu

- judecător

Varga Attila

- judecător

Ionița Cochințu

- magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan-Sorin-Daniel Chiriazi.

1.

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 42 alin. (1) din Legea nr. 85/2014

privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență, excepție ridicată de Societatea Raja - S.A. din Constanța în Dosarul nr. 926/62/2019/a12 al Curții de Apel Brașov - Secția civilă și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.141D/2020.

2.

La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită.

3.

Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată, menționând în acest sens jurisprudența Curții Constituționale în materie, spre exemplu,

Decizia nr. 567 din 31 octombrie 2023 .

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:

4.

Prin Încheierea din 14 iulie 2020, pronunțată în Dosarul nr. 926/62/2019/a12, Curtea de Apel Brașov - Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 42 alin. (1) din Legea nr. 85/2014

privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență, excepție ridicată de Societatea Raja - S.A. din Constanța într-o cauză având ca obiect soluționarea apelului formulat în contextul unui litigiu întemeiat pe dispozițiile

Legii nr. 85/2014 .

5.

În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține, în esență, că dispozițiile criticate sunt neconstituționale, întrucât conduc la imposibilitatea formulării în termen a căilor de atac și condiționează cunoașterea conținutului comunicărilor actelor de procedură prin Buletinul procedurilor de insolvență, ceea implică anumite cerințe (abonament la această publicație ale cărei servicii se efectuează online și, implicit, calculator și acces la internet printr-un alt abonament). Toate aceste aspecte reprezintă condiții excesive și costuri suplimentare, care se convertesc într-o dublă taxare în raport cu prevederile

art. 14 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013

privind taxele judiciare de timbru. Aceste impedimente ar putea fi înlăturate prin comunicarea către justițiabil a actelor de procedură (a hotărârii ce urmează să fie atacată cu apel) conform procedurii civile de drept comun. Față de această împrejurare, se învederează că este afectat accesul liber la justiție și, prin modul diferit de comunicare a actelor de procedură către participanții la proces, în funcție de reședința sau domiciliul persoanelor, respectiv dacă acestea se află în țară sau străinătate, se încalcă și principiul egalității în drepturi.

6.

Curtea de Apel Brașov - Secția civilă opinează că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, întrucât (1) modalitatea de comunicare a actelor de procedură, a convocărilor și a notificărilor prin Buletinul procedurilor de insolvență, cu excepțiile prevăzute la

art. 42 alin. (3)

și

(4) din Legea nr. 85/2014 , ce nu sunt aplicabile în cauză, este impusă tuturor participanților la procedură, astfel că egalitatea în drepturi în fața legii și a autorităților este asigurată; (2) accesul liber la justiție nu este un drept absolut, putând fi impuse condiționări, ce îmbracă forma unor obligații cum este, spre exemplu, taxa pentru accesul la Buletinul procedurilor de insolvență; (3) specificul procedurii de insolvență la care participă un număr mare de părți impune o asemenea formă de publicare, derogatorie de la dreptul comun.

7.

Potrivit dispozițiilor

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

8.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile

Constituției , precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

9.

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor

art. 146 lit. d) din Constituție , precum și ale

art. 1 alin. (2) , ale

art. 2 ,

3 ,

10

și

29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

10.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile

art. 42 alin. (1) din Legea nr. 85/2014

privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 466 din 25 iunie 2014, care au următorul cuprins: „(1) Citarea părților, precum și comunicarea oricăror acte de procedură se efectuează prin BPI. Comunicarea citațiilor, a convocărilor și notificărilor către participanții la proces, al căror sediu, domiciliu sau reședință se află în străinătate, este supusă dispozițiilor

Codului de procedură civilă

coroborate cu prevederile Regulamentului (CE) nr. 1.346/2000 al Consiliului din 29 mai 2000 privind procedurile de insolvență, cu modificările și completările ulterioare, și ale Regulamentului (CE) nr. 1.393/2007 al Parlamentului European și al Consiliului din 13 noiembrie 2007 privind notificarea sau comunicarea în statele membre a actelor judiciare și extrajudiciare în materie civilă sau comercială (notificarea sau comunicarea actelor) și abrogarea Regulamentului (CE) nr. 1.348/2000 al Consiliului, după caz. BPI va fi realizat în formă electronică. Acoperirea cheltuielilor de publicare a BPI se suportă de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Justiției.“

11.

În susținerea neconstituționalității acestor dispoziții legale sunt invocate prevederile constituționale ale

art. 16 alin. (1)

referitor la principiul egalității și ale

art. 21 alin. (1)

și

(3)

privind accesul liber la justiție.

12.

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că dispozițiile criticate au mai format obiectul controlului de constituționalitate, în raport cu critici și prevederi constituționale similare, concretizat prin

Decizia nr. 42 din 27 ianuarie 2022 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 274 din 22 martie 2022,

Decizia nr. 831 din 17 noiembrie 2020 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 463 din 29 aprilie 2021, sau

Decizia nr. 283 din 21 mai 2014 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 454 din de 20 iunie 2014.

13.

Astfel, în ceea ce privește critica referitoare la instituirea unei discriminări între participanții la procedură cu domiciliul/sediul în România și cei din alte state ale Uniunii Europene, Curtea, prin

Decizia nr. 283 din 21 mai 2014 , precitată, paragraful 61, a reținut că aceasta este neîntemeiată. Cu acel prilej, Curtea a arătat că legiuitorul a stabilit ca anumite acte de procedură, cum ar fi comunicarea citațiilor, a convocărilor și a notificărilor către participanții al căror sediu, domiciliu sau a căror reședință se află în străinătate să se facă potrivit dispozițiilor

Codului de procedură civilă

coroborate cu prevederile Regulamentului (CE) nr. 1.346/2000 al Consiliului din 29 mai 2000 privind procedurile de insolvență, cu modificările și completările ulterioare, și ale Regulamentului (CE) nr. 1.393/2007 al Parlamentului European și al Consiliului. De asemenea, s-a învederat că soluția propusă de legiuitor a fost aleasă tocmai pentru a se asigura egalitatea accesului la justiție a tuturor participanților la procedura insolvenței și pentru a se evita crearea unei situații discriminatorii în ceea ce privește dreptul la un proces echitabil, având în vedere că se regăsesc în situații diferite din punctul de vedere al teritorialității și, prin urmare, există o justificare obiectivă și rezonabilă, urmărindu-se un scop legitim pentru adoptarea acestor soluții legislative.

14.

Totodată, în jurisprudența sa, spre exemplu, prin

Decizia nr. 42 din 27 ianuarie 2022 , precitată, paragraful 13, Curtea a arătat că prevederile

art. 42 alin. (1) din Legea nr. 85/2014

trebuie analizate în strânsă legătură cu cele ale

art. 42 alin. (3)

și

(4)

din același act normativ. Potrivit acestora, comunicarea actelor de procedură anterioare deschiderii procedurii și notificarea deschiderii procedurii, precum și prima citare și comunicarea actelor de procedură către persoanele împotriva cărora se introduce o acțiune se efectuează potrivit

Codului de procedură civilă , așadar, potrivit regulii general aplicabile în procesele civile. După deschiderea procedurii, publicarea actelor de procedură în Buletinul procedurilor de insolvență înlocuiește, de la data publicării acestora, citarea, convocarea și notificarea actelor de procedură efectuate individual față de participanții la proces. Mai mult, legea prevede că în cazul persoanelor împotriva cărora se introduce o acțiune după deschiderea procedurii insolvenței, pe lângă citarea și comunicarea actelor de procedură prin Buletinul procedurilor de insolvență, se vor efectua și formalitățile de citare/comunicare prevăzute de dreptul comun în materie.

15.

Astfel, legea instituie măsuri deosebite pentru ca părțile implicate în procedura insolvenței, respectiv debitorii și creditorii, să se bucure de o informare corectă în privința situației lor juridice, inclusiv prin notificarea potrivit regulilor de drept comun, astfel încât, ulterior deschiderii procedurii, aceștia să își poată exercita dreptul la apărare și dreptul la un proces echitabil. Faptul că, ulterior deschiderii procedurii insolvenței, cu excepția primei comunicări a actelor de procedură către persoanele împotriva cărora se promovează o acțiune în temeiul dispozițiilor

Legii nr. 85/2014 , persoanele notificate vor fi citate și li se vor comunica actele de procedură prin intermediul Buletinului procedurilor de insolvență nu poate fi privit ca aducând atingere dreptului la apărare sau dreptului de acces liber la justiție.

16.

De asemenea, Curtea a reținut, astfel, că citarea părților, precum și comunicarea oricăror acte de procedură, a convocărilor și a notificărilor prin Buletinul procedurilor de insolvență își găsesc justificarea în specificul acestei proceduri, care presupune un număr foarte mare de părți și o mare diversitate de acte procedurale de natură să îngreuneze mult desfășurarea procedurii. Acestea constituie o măsură specială prin care se asigură soluționarea cu celeritate a cauzelor, or, tocmai caracterul distinct al procedurii a impus adoptarea unor reguli de procedură speciale, care derogă de la normele dreptului comun, stabilirea acestora constituind atributul exclusiv al legiuitorului, potrivit prevederilor

art. 126 alin. (2) din Constituție . În această materie - ca, de altfel, oriunde legiuitorul a condiționat valorificarea unui drept de îndeplinirea anumitor cerințe sau de exercitarea sa într-un anumit termen - nu s-a procedat cu intenția de a restrânge accesul liber la justiție sau dreptul la apărare, ci exclusiv pentru a instaura un climat de ordine, indispensabil, în vederea exercitării drepturilor constituționale prevăzute de

art. 21

și

24 , prevenind astfel abuzurile și asigurând protecția drepturilor și intereselor legitime ale celorlalte părți.

17.

Referitor la chestiunea vizând plata unei taxe pentru a avea acces la Buletinul procedurilor de insolvență, prin raportare la dispozițiile

art. 21 din Constituție , Curtea a reținut că accesul la justiție și exercitarea dreptului la apărare nu sunt drepturi absolute, legiuitorul putând să prevadă anumite condiționări în vederea unei bune administrări a justiției, condiționări ce pot îmbrăca și forma unor obligații de ordin financiar. Astfel, citarea și comunicarea actelor prin intermediul Buletinului procedurilor de insolvență își găsesc motivarea în însăși particularitatea acestei proceduri și au drept scop asigurarea desfășurării cu celeritate a acesteia. Obligațiile corelative ce decurg pentru părți în acest caz nu pot fi privite ca aducând o restrângere liberului acces la justiție, dreptului la apărare ori dreptului de proprietate, atât timp cât părțile au posibilitatea, pe de o parte, să participe la termenele fixate de judecătorul-sindic și să consulte dosarul în vederea cunoașterii tuturor actelor de procedură depuse la acesta, iar, pe de altă parte, să solicite în cadrul cheltuielilor de judecată toate sumele avansate în vederea realizării drepturilor lor pe calea acestei proceduri, invocând în acest sens dispozițiile

Codului de procedură civilă

privind cheltuielile de judecată.

18.

Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine reconsiderarea jurisprudenței Curții Constituționale, atât soluția, cât și considerentele cuprinse în jurisprudența instanței de contencios constituțional își păstrează valabilitatea și în cauza de față, astfel că excepția de neconstituționalitate urmează să fie respinsă ca neîntemeiată.

19.

Pentru considerentele expuse, în temeiul

art. 146 lit. d)

și al

art. 147 alin. (4) din Constituție , precum și al

art. 1 - 3 , al

art. 11 alin. (1) lit. A.d)

și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 , cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Societatea Raja - S.A. din Constanța în Dosarul nr. 926/62/2019/a12 al Curții de Apel Brașov - Secția civilă și constată că dispozițiile

art. 42 alin. (1) din Legea nr. 85/2014

privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență sunt constituționale în raport cu criticile formulate.

Definitivă și general obligatorie.

Decizia se comunică Curții de Apel Brașov - Secția civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunțată în ședința din data de 19 martie 2024.