Decizia nr. 97/1997
cu privire la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor referitoare la "autorități administrative" din Legea contenciosului administrativ nr. 29/1990
prezumat în vigoare
Legături cu alte acte
Ce face acest act
Constată neconstituționalitatea unor prevederi din 1
- Legea nr. 29/1990 7 noiembrie 1990 (prevederi anume) LEGEA contenciosului administrativ
Textul nu are o structură pe articole recunoscută și este afișat ca atare.
Ioan Muraru - președinte
Viorel Mihai Ciobanu - judecător
Nicolae Popa - judecător
Victor Dan Zlatescu - judecător
Romul Petru Vonica - judecător
Raul Petrescu - procuror
Gabriela Dragomirescu - magistrat-asistent
Pe rol, soluționarea recursului declarat de Belcin Victor împotriva
Deciziei Curții Constituționale nr. 141 din 20 noiembrie 1996 .
Dezbaterile au avut loc în ședința publică din 15 aprilie 1997, în prezenta reprezentantului Ministerului Public, în lipsa părților legal citate, și au fost consemnate în încheierea de la acea data, când Curtea, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea pentru data de 22 aprilie 1997 și apoi, pentru data de 30 aprilie 1997.
CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarului, constata următoarele:
Curtea de apel Galați, prin Încheierea din 16 februarie 1996, a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
referitoare la autorități administrative, ridicată de Belcin Victor în Dosarul nr. 1.926/1995.
Prin Decizia nr. 141 din 20 noiembrie 1996, Curtea Constituțională a respins excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor referitoare la autorități administrative din
Legea contenciosului administrativ nr. 29/1990 . Pentru a pronunța aceasta soluție, s-a reținut ca exista într-adevăr o deosebire între noțiunea de autoritate administrativă și cea de autoritate publică prevăzută de Constituție, dar aceasta neconcordanta nu poate fi rezolvată de către Curtea Constituțională, întrucât ar insemna să facă opera de legislator pozitiv. Pentru ca Legea contenciosului administrativ să se aplice și autorităților publice este necesară o intervenție legislativă care să stabilească limitele și condițiile de exercitare a controlului de către instanțele de contencios administrativ. S-a reținut, de asemenea, ca toate condițiile și limitele prevăzute de
pentru exercitarea dreptului persoanei vătămate sunt conforme art. 48 alin. (2) din Constituție.
Împotriva acestei decizii, a declarat recurs, în termen legal, Belcin Victor, pentru următoarele motive:
- deși însuși completul de fond a reținut ca
nu este în concordanta cu Constituția, totuși excepția de neconstituționalitate a
a fost respinsă;
- prin soluția pronunțată se exclud de la control și de la repararea prejudiciilor actele administrative ale altor autorități publice decât cele administrative, incalcandu-se astfel prevederile art. 1 alin. (3), art. 15 alin. (1), art. 16 alin. (1), art. 24 alin. (1), art. 31 alin. (2), art. 47 alin. (4), art. 48 alin. (1), art. 51 și art. 150 alin. (1) din Constituție;
- este fără fundament și inacceptabila soluția ca printr-o lege viitoare să se reglementeze controlul judecătoresc al actelor administrative emise de celelalte autorități publice, deoarece: în continuare actele autorităților publice sunt excluse de la control și de la posibilitatea de reparare a prejudiciilor; s-ar refuza armonizarea
cu prevederile Constituției; în prezent se refuza aplicarea prevederilor imperative ale art. 51 și 150 alin. (1) din Constituție; se încalcă în mod vadit drepturile și libertățile cetățenești, dar, mai ales, se creează imposibilitatea apărării intereselor personale pe calea justiției împotriva actelor administrative ale autorităților publice;
- în prezent
este inoperantă pentru actele administrative ale altor autorități publice decât cele administrative, incalcandu-se astfel accesul liber la justiție;
- adoptarea
cu majoritate de voturi nu poate duce la concluzia ca aceasta este exclusa de la controlul de constituționalitate;
- nu se poate prezuma constituționalitatea
Legii nr. 29/1990 , pentru ca ea a fost modificată prin
Legea nr. 59/1993 ; se incearca a se susține și dovedi ca
modifica Constituția, deși, potrivit art. 51, legea fundamentală este suprema și obligatorie de aplicat înaintea oricărei alte legi;
- practica Curții Constituționale în domeniul legilor preconstitutionale, ilustrata de altfel printr-o singura decizie, nu este izvor de drept;
- se susține ca
nu ingradeste dreptul la petiționare și informație, deși această lege nu reglementează și posibilitatea atacarii în justiție a actelor administrative ale altor autorităților publice.
CURTEA,
având în vedere decizia atacată, motivele de recurs invocate, raportul întocmit de judecătorul-raportor, prevederile
art. 1 alin. (1) din Legea contenciosului administrativ nr. 29/1990 , raportate la dispozițiile Constituției și ale
Legii nr. 47/1992 , constata următoarele:
Prin recursul declarat de Belcin Victor împotriva
Deciziei Curții Constituționale nr. 141 din 20 noiembrie 1996
sunt formulate mai multe motive de casare. În esenta, toate privesc același aspect și anume neconstituționalitatea
art. 1 alin. (1) din Legea contenciosului administrativ nr. 29/1990 , care limitează controlul instanțelor de contencios administrativ la actele administrative emise de autoritățile administrative, în timp ce art. 48 alin. (1) din Constituție are un conținut mai larg, deoarece se referă la autoritățile publice.
Potrivit
art. 1 alin. (1) din Legea nr. 29/1990 , acțiunea în contencios administrativ se poate introduce numai împotriva actelor emise de autoritățile administrative.
Textul în discuție este anterior Constituției. Legea fundamentală prevede în art. 48 alin. (1): "Persoana vătămată într-un drept al său de o autoritate publică, printr-un act administrativ sau prin nesoluționarea în termenul legal a unei cereri, este indreptatita să obțină recunoașterea dreptului pretins, anularea actului și repararea pagubei".
Astfel cum însăși decizia atacată a remarcat, între noțiunea de autorități administrative, folosită de lege, și cea de autorități publice pe care o utilizează Constituția exista o deosebire de conținut. Este evident ca noțiunea constituțională este mai larga decât cea folosită în legea menționată, ea incluzând-o pe aceasta.
În felul acesta se vadeste o contradictie între legea atacată și Constituție. Potrivit art. 150 alin. (1) din Constituție, legile și toate celelalte acte normative rămân în vigoare în măsura în care ele nu contravin dispozițiilor legii fundamentale.
În cazul de fața, textul de lege fiind mai restrâns decât formularea constituțională este evident ca el trebuie considerat modificat în sensul că expresia autorități administrative este abrogată, ea fiind înlocuită cu cea de autorități publice.
Recursul se invedereaza astfel a fi întemeiat. Ca urmare, decizia atacată va fi desfiintata, iar în fond, excepția de neconstituționalitate va fi admisă, constatandu-se ca
art. 1 alin. (1) din Legea contenciosului administrativ nr. 29/1990
este abrogat în ce privește trimiterea la autorități administrative, urmând să-și găsească aplicare directa prevederea art. 48 alin. (1) din Constituție, care se referă la autorități publice.
În aceste condiții, s-ar impune ca legiuitorul ordinar, în dezvoltarea principiului constituțional, sa intervină pentru a determina conținutul și limitele acestui concept.
Fața de cele arătate, în temeiul dispozițiilor art. 144 lit. c) și ale art. 145 alin. (2) din Constituție, ale art. 13 alin. (1) lit. A.c), ale art. 25 și ale
art. 26 din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA
În numele legii
DECIDE:
Admite recursul, desființează Decizia nr. 141 din 20 noiembrie 1996, iar pe fond, admite excepția de neconstituționalitate și, în temeiul art. 150 alin. (1) din Constituție, constata ca
art. 1 alin. (1) din Legea contenciosului administrativ nr. 29/1990
este abrogat în ce privește referirea la autorități administrative, urmând să-și găsească aplicare directa prevederea art. 48 alin. (1) din Constituție care se referă la autoritate publică.
Definitivă.
Pronunțată în ședința din 30 aprilie 1997.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE, prof. univ. dr. IOAN MURARU Magistrat-asistent, Gabriela Dragomirescu
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.