Decretul nr. 18/1952

Articolul 1

Sfaturile populare aplica următoarele impozite și taxe:

a) impozitul pe clădiri;

b) impozitul pe terenurile situate în orașe;

c) taxe asupra mijloacelor de transport;

d) taxe asupra animalelor;

e) taxe forfetare pentru folosirea centrelor publice de desfacere.

Articolul 2

Consiliul de Miniștri, sfaturile populare raionale, orășenești și regionale, cum și comitetele executive ale acestora, pot acorda scutiri și reduceri de impozite și taxe, atît pentru anumite categorii de bunuri impozabile și grupe de contribuabili, cît și pentru diversi contribuabili în parte. De asemenea pot sa nu aplice de loc pe teritoriul unor comune sau orașului respectiv, taxele asupra mijloacelor de transport și asupra animalelor.

Articolul 3

Încasările din impozitele și taxele locale se fac venit la bugetul sfaturilor populare pe teritoriul cărora se realizează.

Din încasările sumelor din taxele pentru folosirea centrelor publice de desfacere, o cota de 60% se repartizează pentru investiții și cheltuielile administrației piețelor.

Articolul 4

Se supun anual impozitului pe clădiri: casele de locuit, clădirile fabricilor și uzinelor, depozitele, localurile comerciale, teatrele, și tot felul de alte clădiri cu dependintele lor aparținînd instituțiilor bugetare, întreprinderilor și organizațiilor de orice fel din sectorul socialist cum și persoanelor fizice și juridice din sectorul particular.

Articolul 5

Sînt scutite de impozit:

a) clădirile înscrise în inventarele instituțiilor bugetare, cu excepția celor folosite pentru locuințe;

b) clădirile aparținînd Ministerului Forțelor Armate și Ministerului Afacerilor Interne;

c) clădirile aparținînd Societății de Cruce Roșie;

d) clădirile situate pe teritoriul statiilor de cale ferată, porturi, aerodromuri și aeroporturi ce servesc direct pentru nevoile de exploatare a transporturilor, cu excepția celor destinate pentru locuințe sau ateliere și întreprinderi de producție de orice fel;

e) clădirile, cu excepția celor folosite pentru locuințe, aparținînd:

- industriei pentru extractia și prelucrarea cositorului, aurului, argintului și a altor metale prețioase;

- industriei aeronautice;

f) construcțiile ce se ridica pe santiere deservind exclusiv nevoile acestora pînă la predarea lucrărilor efectuate;

g) clădirile aparținînd gospodariilor agricole de stat;

h) clădirile aparținînd Stațiunilor de Mașini și Tractoare;

i) clădirile aparținînd gospodariilor agricole colective;

j) clădirile aparținînd celor impusi în cadrul legii impozitului agricol;

k) clădirile aparținînd militarilor, soldati și personalului inferior de comanda și familiilor lor cu care locuiesc împreună, dacă în aceste clădiri nu sînt camere închiriate;

l) clădirile aparținînd pensionarilor sau membrilor familiilor lor, cu care locuiesc împreună, ocupate personal de ei, dacă nu au avut alt venit în afară pensiei, iar în familie nu exista nici un membru capabil de muncă în afară gospodinei sau elevilor și studenților;

m) clădirile aparținînd Partidului Muncitoresc Romin, Consiliului Central al Sindicatelor, Uniunilor sindicale, Sindicatelor, Uniunii Tineretului Muncitoresc, Uniunii Femeilor Democrate și altor organizații similare, în afară caselor de locuit și a clădirilor ocupate de către întreprinderi cu gospodărie chibzuita;

n) clădirile aparținînd ambasadelor, legalității și consulatelor altor tari, ocupate efectiv de către acestea, sub condiția reciprocității.

Articolul 6

Clădirile nou construite, cum și cele dobîndite în cursul anului, se impun cu începere de la 1 al lunii următoare celei în care: au devenit locuibile, au fost date în exploatare sau au fost dobândite.

Articolul 7

Impozitul pentru clădirile distruse sau ruinate în total sau în parte, cele transmise în cursul anului unor instituții, întreprinderi, organizații sau altor persoane scutite de impozit, se scade cu începere de la 1 ale lunii următoare celei în care au avut loc cauzele de mai sus.

Articolul 8

Impozitul*) se calculează asupra valorii clădirilor cu următoarele cote:

- 0,50% asupra valorii clădirilor folosite pentru locuințe aparținînd instituțiilor bugetare, întreprinderilor și organizațiilor de orice fel din sectorul socialist;

- 0,75% asupra valorii clădirilor folosite în alt mod decît pentru locuințe, aparținînd întreprinderilor și organizațiilor de orice fel din sectorul socialist;

- 1% asupra valorii clădirilor aparținînd: muncitorilor, funcționarilor, oamenilor de litere, arta și știința și meseriasilor cooperatizati, indiferent de modul cum sînt folosite;

- 1,50% asupra valorii clădirilor aparținînd: meseriasilor necooperativizati, micilor industriasi, comercianților și altor categorii ale populației.

----------------

Articolul 9

Impozitul se plătește:

a) pentru clădirile aparținînd întreprinderilor de locuințe și localuri, instituțiilor bugetare, întreprinderilor și organizațiilor de orice fel din sectorul socialist, de către administrațiile de imobile, iar în lipsa acestora, de către instituțiile, întreprinderile și organizațiile cărora le aparțin clădirile;

b) pentru clădirile aparținînd persoanelor fizice sau juridice din sectorul particular, de către acestea.

Articolul 10

Valoarea asupra căreia se calculează impozitul se determina:

a) pentru clădirile instituțiilor bugetare, întreprinderilor și organizațiilor de orice fel din sectorul socialist, după prețul de inventariere de la 1 ianuarie a anului de impunere, fără scăderea amortismentelor, iar în lipsa acesteia, la valoarea reală stabilită de organele financiare;

b) pentru clădirile aparținînd persoanelor din sectorul particular, după evaluarea din polițele de asigurare, în cazul asigurărilor obligatorii, iar în lipsa acestora, după valoarea stabilită de organele financiare pe baza devizului construcției, actelor de dobîndire sau prin evaluarea directa.

Articolul 11

Impozitul pentru clădirile aparținînd instituțiilor bugetare, întreprinderilor și organizațiilor de orice fel din sectorul socialist, se calculează de către administratorii de imobile sau contabilii șefi (principali) ai instituțiilor bugetare, întreprinderilor și organizațiilor respective, care sînt obligați să depună în cursul lunii ianuarie a fiecărui an, unităților financiare în raza cărora sînt situate clădirile impozabile o declarație care să cuprindă elementele necesare identificarii clădirii, determinării valorii și impozitul de plată.

Articolul 12

Organele financiare sînt obligate sa verifice datele cuprinse în declarațiile de impunere, să le confrunte cu registrele de contabilitate și cu orice alte acte și documente.

Articolul 13

Impozitul pentru clădirile aparținînd persoanelor fizice sau juridice din sectorul particular, se stabilește de către organele financiare. După stabilirea impozitului, dar cel mai tirziu pînă la 1 martie, organele financiare sînt obligate sa emita înștiințările de plată.

Articolul 14

Impozitul pe clădiri se plătește trimestrial, în rate egale, pînă la 15 martie, 15 mai, 15 august și 15 noiembrie.

Articolul 15

Sînt supuse unui impozit anual, pe numele celor cărora le aparțin, toate terenurile construite și neconstruite din orașe.

Articolul 16

Se scutesc de impozit:

a) terenurile aparținînd instituțiilor bugetare, cu excepția celor date în folosință întreprinderilor cu gospodărire chibzuita;

b) terenurile aparținînd Ministerului Forțelor Armate și Ministerului Afacerilor Interne;

c) terenurile aparținînd industriei pentru extractia și prelucrarea cositorului, aurului, argintului și a altor metale prețioase;

d) terenurile amenajate și folosite pentru solarii, parcuri, stadioane, poligoane de tragere și altele asemenea;

e) terenurile ce servesc direct pentru nevoile transporturilor, aparținînd C.F.R.-ului, porturilor și aeroporturilor;

f) terenurile ce deservesc clădirile scutite de impozite pe clădiri.

Articolul 17

Impozitul pe metru patrat de teren se stabilește pe categorii de localități, astfel:

- categoria I-a, lei 4 per. m².;

- categoria II-a, lei 3 per. m².;

- categoria III-a, lei 2 per. m².;

- categoria IV-a, lei 1 per. m².

Încadrarea localităților în una din cele patru categorii prevăzute mai sus, se face prin Hotărîrea Consiliului de Miniștri la propunerea Ministerului Finanțelor.

Terenurile din fiecare oraș se împart, de către comitetul executiv al sfatului popular respectiv, prin decizie, în trei clase.

Impozitul se reduce cu 20% pentru terenurile din clasa II-a și cu 40% pentru cele din clasa III-a, iar pentru terenurile ale căror venituri sînt supuse impozitului pe venit, cu 75%.

Articolul 18

Procedura pentru stabilirea impozitului și termenele de plată sînt cele prevăzute la Cap. II pentru impozitul pe clădiri.

Articolul 19

Se supun unei taxe anuale persoanele fizice sau juridice din sectorul particular, care poseda următoarele mijloace de transport:

a) vehicule cu tracțiune mecanică de orice fel și biciclete;

b) vehicule cu tracțiune animala;

c) mijloace de transport pe apa.

Pentru vehiculele cu tracțiune mecanică, taxa se stabilește după cilindreea motorului, pentru vehiculele cu tracțiune animala pe cap de tragator, iar pentru celelalte mijloace de transport pe unitate.

Articolul 20

Se scutesc de plată acestei taxe:

a) vehiculele cu tracțiune animala aparținînd celor impusi în cadrul legii impozitului agricol, cu excepția celor folosite pentru carausie în mod permanent sau sezonier;

b) vehicule aparținînd reprezentanților diplomatici și consulari ai altor tari, acreditați pe lîngă Guvernul Republicii Populare Române, sub condiția reciprocității;

c) vehicule aparținînd persoanelor din alte tari, membri ai societăților de automobile, care sosesc în Republica Populara Romina în baza convenției internaționale de turism, pentru timpul de ședere în țara ce nu depășește 12 luni, sub condiția reciprocității.

Articolul 21

Taxa anuală pentru fiecare mijloc de transport este cea prevăzută mai jos:

1. Pentru vehicule cu tracțiune mecanică, de fiecare jumătate litru cilindree, se datorează:

a) pentru autoturisme ...................... lei

3.000

b) pentru autobuze .......................... "

10.000

c) pentru autocamioane sau cisterne ......... "

8.000

d) pentru tractoare rutiere cu o singura

remorca .................................. "

6.000

e) pentru motociclete ....................... "

3.000

f) pentru tricicluri ........................ "

3.000

g) pentru biciclete cu motor și motorete .... "

2.000

Pentru remorci și atasuri se datorează jumătate din taxa aferentă autovehiculului la care sînt remorcate sau atașate.

2. Biciclete ................................ lei

500

3. Pentru vehicule cu tracțiune animala de fiecare tragator, se datorează:

a) pentru un cal ............................ lei 3.000

b) pentru alte animale ...................... "

2.000

Pentru vehicule cu tracțiune animala folosite la carausie sezoniera, taxele de mai sus se reduc cu 50% .

4. Pentru mijloacele de transport pe apa de fiecare unitate se datorează:

a) barci și luntri:

- folosite pentru uz personal ............... lei

300

- folosite pentru transportul de persoane ...

"

500

- folosite în orice alt scop ................

"

2.000

b) barci cu motor ...........................

" 10.000

e) poduri plutitoare ........................

"

5.000

Articolul 22

Pentru stabilirea taxelor prevăzute la acest capitol deținătorii mijloacelor de transport sînt obligați să le declare în scris la unitatea financiară în raza căreia domiciliază, în cursul lunii ianuarie a fiecărui an sau în termen de 15 zile de la dobîndire.

Retragerea din circulație a mijloacelor de transport se declara în termen de 15 zile.

Pentru mijloacele de transport cu tracțiune mecanică, înscrise la unitățile financiare, se eliberează de către acestea un permis fiscal în care se înscriu toate datele pentru identificarea vehiculului respectiv, taxa anuală și plățile efectuate.

Articolul 23

Dobândirea unui mijloc de transport în cursul anului, atrage impunerea cu începere de la 1 a lunii în care a fost dobîndit.

Pentru mijloacele de transport retrase din circulație taxa se scade cu începere din prima zi a trimestrului următor celui în care a fost retras, cu excepția celor retrase în prima luna a trimestrului pentru care taxa se scade cu începere de la 1 a lunii următoare.

Articolul 24

Taxa se plătește trimestrial în termenele prevăzute de art. 14 cu excepția taxelor pentru biciclete, barci și luntri, care se plătesc într-un singur termen, pînă la 15 martie.

Articolul 25

Se supun unei taxe anuale persoanele fizice sau juridice din sectorul particular, care poseda în orașe, centre muncitoresti și stațiuni balneo-climaterice următoarele categorii de animale:

a) animale productive: vaci bivolite;

b) animale de muncă: cai, catîri, magari, boi, tauri și bivoli în vîrsta de la 3 ani în sus, care nu se folosesc pentru carausie în mod permanent sau sezonier.

Articolul 26

Taxa se datorează pe cap de animal, după cum urmează:

a) pentru animale productive ............ lei 1.000

b) pentru animale de muncă .............. " 600

Articolul 27

Posesorii de animale impozabile sînt obligați să le declare în cursul lunii ianuarie a fiecărui an la unitatea financiară în raza căreia domiciliază și sa plătească taxele respective în același termen.

Articolul 28

Pentru folosirea centrelor publice de desfacere se datorează o taxa zilnica de către:

a) persoanele fizice sau juridice din sectorul particular care vînd produse sau obiecte proprii ori cumpărate, cum și acelea care exercită orice alte îndeletniciri permise în tîrguri, piețe și oboare;

b) gospodăriile agricole colective care-și vînd produsele proprii în piețe, tîrguri și oboare.

Vînzarea de către cetățeni a obiectelor proprii în piețe, tîrguri și oboare se face în condițiunile stabilite de Ministerul Comerțului Interior.

Articolul 29

Taxa forfetara nu se datorează de acei care poseda locuri stabile de desfacere în piețe, tîrguri și oboare, pentru care plătesc chirie sau arenda.

Articolul 30

Nu se datorează taxa forfetara prevăzută de art. 28, de mai sus, pentru vînzările pe teritoriul garilor și porturilor.

Articolul 31

Taxa forfetara pentru folosirea centrelor publice de desfacere, se percepe zilnic după cum urmează:

a) pentru vînzarea produselor direct din vehicule

cu un tragator

..................................... lei

100 pe zi

b) pentru vînzarea produselor direct din vehicule

cu doi tragatori .................................... lei

150 pe zi

c) pentru vînzarea produselor direct din auto-

vehicule ............................................ lei

250 pe zi

d) pentru vînzarea produselor direct de pe

animale de povara .................................. lei

50 pe zi

a) pentru vînzarea produselor sau obiectelor așezate

pe platouri din coșuri, carucioare sau de pe mese ... lei

30 per. m²./zi

f) pentru animale aduse spre vînzare, de fiecare cap:

Bovine și cabaline:

- pînă la vîrsta de un an ........................... lei

80

- peste vîrsta de un an .............................

"

200

Porcine:

- pînă la vîrsta de 6 luni ..........................

"

60

- peste vîrsta de 6 luni ............................

"

150

Ovine și caprine:

- pînă la vîrsta de 6 luni ..........................

"

30

- peste vîrsta de 6 luni ............................

"

60

- pentru orice alte animale mici ....................

"

20

g) pentru exercitarea unui comerț ambulant, de

asemenea a unei meserii, precum și oricărei

îndeletniciri .......................................

"

40 pe zi

h) pentru vînzarea ocazionala, din mîini, a

obiectelor proprii ................................... "

40 pe zi

Articolul 32

Încasarea taxelor forfetare din centrele publice de desfacere, se face de către organele administrațiilor piețelor, potrivit instrucțiunilor Ministerului Comerțului Interior.

Articolul 33

Directorii piețelor sînt obligați:

a) sa controleze activitatea încasărilor și exactă percepere a taxelor din piețe, tîrguri și oboare;

b) sa aprovizioneze pe incasatori cu chitanțe și sa țină evidenta scrisă a folosirii acestora;

c) sa primească zilnic de la incasatori sumele încasate, să le verse la Banca Republicii Populare Române, cel mai tirziu a doua zi și sa țină evidenta încasărilor și vărsămintelor efectuate.

Articolul 34

Secțiunile Comerciale sînt obligate:

a) sa aprovizioneze administrațiile piețelor cu chitanțe și sa țină evidenta scrisă a acestora;

b) sa supravegheze exactă încasare a taxelor;

c) să efectueze verificări documentare periodice, atît asupra gestiunii administrațiilor piețelor, cît și asupra activității financiare a piețelor.

Articolul 35

Organele financiare sînt obligate sa verifice cel puțin odată pe trimestru, încasarea taxelor din piețe, tîrguri și oboare, evidenta sumelor încasate și vărsarea lor la Banca Republicii Populare Române.

Articolul 36

Pentru neachitarea în termen a impozitelor și taxelor se aplică o majorare pentru fiecare zi de întîrziere de 0,2% pentru contribuțiile din sectorul particular și 0,05% pentru cei din sectorul socialist, iar împotriva restantierilor se iau măsuri de urmărire silită potrivit legii pentru urmărirea impozitelor și taxelor.

Articolul 37

Evaziunile de orice fel comise de către contribuabilii din sectorul particular prin sustrageri de impozite ori taxe în orice mod, prin nedepunerea declarațiilor de impunere, în termen, prin depunerea declarațiilor incomplete sau nesincere, cum și pentru neprezentarea actelor și altor evidente prevăzute de instrucțiunile Ministerului de Finanțe, se pedepsesc cu o amenda pînă la 3.000 lei în afară de plată impozitului sau taxei sustrase și a majorărilor legale.

Deosebit, pentru sustrageri de impozite și taxe, contribuabilii respectivi se fac posibili și de sancțiuni penale.

Articolul 38

Pentru nedepunerea în termen de către plătitorii din sectorul socialist a declarației de impunere și a calculului impozitului pe clădiri și terenuri cum și pentru neprezentarea registrelor, actelor și datelor suplimentare necesare verificării calculului impozitului sau prezentarea de date nereale, se aplică contabililor șefi (principali) ai instituțiilor bugetare, întreprinderilor sau organizațiilor respective, o amenda pînă la 2.000 lei.

Declararea sau prezentarea de date vadit inexacte atrage răspunderea penală.

Articolul 39

Contribuabilii din sectorul particular care depășesc repetat termenele de plată sînt pasibili de sancțiuni penale.

Articolul 40

Reclamatiunile privind stabilirea sau perceperea gresita a impozitelor și taxelor locale, se depun la unitatea care a efectuat impunerea sau a încasat taxa, în termen de 30 zile de la comunicare - în cazul impozitelor și taxelor cu debit - sau de la încasare - pentru cele realizate pe cale de plată directa și se soluționează în termen de cel mult 12 zile de la înregistrare,

În termen de 30 zile de la comunicarea soluției data, contribuabilul nemulțumit poate face o noua intimpinare la unitatea superioară celei care a dat prima soluție sau la Ministerul Finanțelor în ultima instanța.

Intimpinarea depusa va fi examinata și soluționată în termen de 30 zile de la înregistrare.

Articolul 41

Ministerul Finanțelor va da deciziuni și instrucțiuni pentru aplicarea prezentului Decret.

Articolul 42

Prezentul Decret intră în vigoare pe data de 1 ianuarie 1952.

Pe aceeași dată se abroga Legea nr. 11, publicată în Monitorul Oficial nr. 1 din 1 ianuarie 1949, pentru stabilirea taxelor ce se percep de comune, cu excepția art. 1, lit. "f", precum și Decretul nr. 3 publicat în Monitorul Oficial nr. 1 din 1 ianuarie 1949, pentru fixarea taxelor comunale, cu excepția art. I, pct. 4, privind paza în comuna și a cîmpului.