Decizia nr. 467/1997
referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 330 din Codul de procedură civilă
prezumat în vigoare
Legături cu alte acte
Ce face acest act
Are ca temei 2
- Decretul nr. 223/1974 3 decembrie 1974 privind reglementarea situației unor bunuri
- Legea nr. 47/1992 18 mai 1992 (prevederi anume) privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale
Textul nu are o structură pe articole recunoscută și este afișat ca atare.
Ioan Muraru - președinte
Mihai Constantinescu - judecător
Nicolae Popa - judecător
Lucian Stangu - judecător
Victor Dan Zlatescu - judecător
Paula C. Pantea - procuror
Florentina Geangu - magistrat-asistent
Pe rol, pronunțarea asupra recursului declarat de Sacalis Emilia și Sacalis Dan împotriva
Deciziei Curții Constituționale nr. 2 din 9 ianuarie 1997 *)
----------
CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarului, constata următoarele:
Curtea Suprema de Justiție - Secția civilă, prin Încheierea din 29 octombrie 1996, a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a art. 330 din Codul de procedură civilă, ridicată de Sacalis Emilia și Sacalis Dan.
Prin Decizia nr. 2 din 9 ianuarie 1997, Curtea Constituțională a respins ca vadit nefondata excepția de neconstituționalitate invocată. Aceasta soluție s-a fundamentat pe Decizia nr. 73/1996, prin care s-a constatat ca dispozițiile art. 330 din Codul de procedură civilă sunt constituționale.
Împotriva acestei decizii a declarat recurs, în termen legal, Sacalis Emilia și Sacalis Dan, pentru următoarele motive: recursul în anulare promovat în cauza s-a făcut cu încălcarea dispozițiilor art. 330 din Codul de procedură civilă; nemotivarea deciziei de fond prin trimiterea la precedentul judiciar. În continuare, sunt dezvoltate aspecte privind situația de fapt a imobilului în litigiu, preluarea de stat în temeiul Decretului nr. 223/1974.
Potrivit art. 24 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, întrucât excepția a fost respinsă ca vadit nefondata, s-au solicitat puncte de vedere celor două Camere ale Parlamentului și Guvernului.
Guvernul, în punctul sau de vedere, apreciază ca recursul este neîntemeiat, deoarece, asupra constituționalității art. 330 din Codul de procedură civilă, Curtea Constituțională s-a pronunțat prin decizii definitive ce sunt obligatorii potrivit art. 145 alin. (2) din Constituție.
Camera Deputaților și Senatul nu au comunicat punctele lor de vedere.
CURTEA,
având în vedere decizia atacat, motivele de recurs invocate, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, prevederile art. 330 din Codul de procedură civilă, raportate la dispozițiile Constituției și ale Legii nr. 47/1992, constata următoarele:
Motivul de recurs privind nemotivarea deciziei de fond prin trimiterea la precedente judiciare este neîntemeiat, deoarece, potrivit art. 29 din Regulamentul de organizare și funcționare a Curții Constituționale, aceasta statuează numai asupra problemelor de drept, asa încât o prevedere legală nu poate fi constituțională într-o cauza și neconstitutionala în alta cauza, cat timp legitimitatea sa constituțională se determina prin raportarea acestei prevederi la dispozițiile și principiile constituționale, astfel cum dispune art. 2 alin. (2) din Legea nr. 47/1992. Pe cale de consecințe, referitoare la decizii anterioare, prin care Curtea s-a pronunțat asupra constituționalității dispozițiilor art. 330 din Codul de procedură civilă, nu înseamnă o nemotivare, ci, dimpotriva, aplicarea consecventa a dispozițiilor constituționale și legale.
Cat privește aspectele legate de netemeinicia recursului în anulare declarat în cauza și cele privind situația de fapt a imobilului, este de observat ca acestea nu fac obiectul jurisdicției constituționale. Potrivit art. 29 din Regulamentul de organizare și funcționare, Curtea Constituțională nu statuează decât asupra problemelor de drept, instanțele judecătorești fiind acelea care se pronunța asupra clarificarii juridice a situațiilor deduse judecații.
Pentru motivele arătate, în temeiul art. 144 lit. c) și al art. 145 alin. (2) din Constituție, precum și al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 25 și al art. 26 din Legea nr. 47/1992,
CURTEA
În numele legii
DECIDE:
Respinge recursul declarat de Sacalis Emilia și Sacalis Dan împotriva
Deciziei Curții Constituționale nr. 2 din 9 ianuarie 1997 .
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din 18 noiembrie 1997.
*) Decizia Curții Constituționale nr. 2 din 9 ianuarie 1997 a fost publicată în Monitorul Oficial la României, Partea I, nr. 202 din 21 august 1997.
Dezbaterile au avut loc în ședința publică din data de 11 noiembrie 1997, în prezenta recurentilor, a reprezentantului Ministerului Public și în lipsa celorlalte părți legal citate, și au fost consemnate în încheierea de la acea data, când Curtea, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea pentru data de 18 noiembrie 1997.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE, prof. univ. dr. IOAN MURARU Magistrat-asistent, Florentina Geangu
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.