Decizia nr. 429/2023

Marian Enache

- președinte

Mihaela Ciochină

- președinte

Cristian Deliorga

- președinte

Laura-Iuliana Scântei

- președinte

Gheorghe Stan

- președinte

Livia Doina Stanciu

- președinte

Elena-Simina Tănăsescu

- președinte

Varga Attila

- președinte

Simina Popescu-Marin

- magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan-Sorin-Daniel Chiriazi.

1.

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 41 alin. (4) din Legea nr. 115/2015

pentru alegerea autorităților administrației publice locale, pentru modificarea

Legii administrației publice locale nr. 215/2001 , precum și pentru modificarea și completarea

Legii nr. 393/2004

privind Statutul aleșilor locali, excepție ridicată de Partidul Național Țărănesc Creștin Democrat - Organizația Județeană Sălaj în Dosarul nr. 955/84/2020 al Tribunalului Sălaj - Secția civilă și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.603D/2020.

2.

La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită.

3.

Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate. Arată că procesul electoral presupune desfășurarea unei proceduri complexe, într-un interval de timp relativ scurt, existând anumite etape preliminare care trebuie parcurse.

Legea nr. 115/2015

ocrotește dreptul fundamental de a fi ales, iar în ceea ce privește componentele esențiale ale acestui drept există acces liber la justiție (de exemplu, se poate contesta în fața justiției rezultatul alegerilor). În cazul aspectelor preliminare, cum ar fi, de exemplu, procedura invocată, în care biroul electoral comunal respinge o cerere de înlocuire a unui reprezentant al unui partid politic cu un reprezentant al altui partid politic, faptul că hotărârea pronunțată de biroul electoral este definitivă nu echivalează cu încălcarea accesului liber la justiție. Reglementarea criticată asigură desfășurarea cu celeritate a procedurii electorale, fără a fi contrară dispozițiilor

art. 21 din Constituție .

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:

4.

Prin Sentința civilă din 21 septembrie 2020, pronunțată în Dosarul nr. 955/84/2020, Tribunalul Sălaj - Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 41 alin. (4) din Legea nr. 115/2015

pentru alegerea autorităților administrației publice locale, pentru modificarea

Legii administrației publice locale nr. 215/2001 , precum și pentru modificarea și completarea

Legii nr. 393/2004

privind Statutul aleșilor locali. Excepția a fost ridicată de Partidul Național Țărănesc Creștin Democrat - Organizația Județeană Sălaj într-o cauză având ca obiect soluționarea contestației referitoare la anularea unei hotărâri a Biroului electoral de circumscripție județeană privind respingerea cererii formulate de Biroul electoral de circumscripție comunală prin care s-a solicitat înlocuirea reprezentantului unui partid politic cu reprezentantul altui partid politic.

5.

În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține, în esență, că dispozițiile

art. 41 alin. (4) din Legea nr. 115/2015

încalcă

art. 21 alin. (1)

coroborat cu

art. 126 alin. (1) din Constituție , în sensul că prin caracterul "definitiv" al hotărârii biroului electoral se înțelege că cel care a contestat nu mai poate ataca în instanță acea hotărâre. În condițiile în care

Constituția

garantează accesul liber la justiție, interpretarea potrivit căreia hotărârile definitive ale birourilor electorale nu pot fi atacate în instanțe este vădit neconstituțională. Birourile electorale nu înfăptuiesc justiția, iar soluționarea contestațiilor de către acestea nu poate avea decât semnificația unei proceduri prealabile, nicidecum a unei proceduri de judecată propriu-zise.

6.

Tribunalul Sălaj - Secția civilă apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Reține că exercitarea unui drept de către titularul său nu poate avea loc decât într-un anumit cadru legal stabilit de legiuitor, în virtutea competenței sale constituționale, cu respectarea anumitor exigențe, între care și existența unor căi de atac, în speță, contestația la biroul electoral județean. Dispozițiile legale criticate reprezintă norme procedurale stabilite printr-o lege, fiind astfel respectate prevederile

art. 126 alin. (2) din Constituție , potrivit cărora "Competența instanțelor judecătorești și procedura de judecată sunt prevăzute numai prin lege". Reglementarea unei proceduri speciale urgente pentru judecarea contestațiilor prevăzute de

Legea nr. 115/2015 , potrivit regulilor stabilite de lege pentru ordonanța președințială, stabilirea unor căi de atac simplificate, deși determină o restrângere a exercițiului dreptului fundamental de acces la justiție, respectă condițiile instituite de

art. 53 din Constituție , fiind prevăzută de lege și urmărind un scop legitim, respectiv asigurarea maximei celerități a procedurii de judecată a contestațiilor electorale, în vederea definitivării candidaturilor, continuării procesului electoral și respectării programului calendaristic pentru realizarea acțiunilor necesare organizării și desfășurării în bune condiții a alegerilor locale. Este îndeplinită și condiția respectării unui raport rezonabil de proporționalitate, fiind asigurat un just echilibru între interesul general al societății, de desfășurare în bune condiții a procesului electoral, și interesul particular al potențialilor candidați de a supune verificării unei instanțe independente legalitatea hotărârii autorității electorale prin care li s-a respins candidatura.

7.

Potrivit prevederilor

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , actul de sesizare a fost comunicat președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

8.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând actul de sesizare, raportul întocmit de judecătorul- raportor, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispozițiile

Constituției , precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

9.

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor

art. 146 lit. d) din Constituție , precum și ale

art. 1 alin. (2) , ale

art. 2 ,

3 ,

10

și

29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

10.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile

art. 41 alin. (4) din Legea nr. 115/2015

pentru alegerea autorităților administrației publice locale, pentru modificarea

Legii administrației publice locale nr. 215/2001 , precum și pentru modificarea și completarea

Legii nr. 393/2004

privind Statutul aleșilor locali, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 349 din 20 mai 2015, cu modificările și completările ulterioare, care au următorul cuprins: "Hotărârea pronunțată este definitivă și se comunică, în cazul președintelui biroului electoral și al locțiitorului acestuia, în termen de 24 de ore, președintelui tribunalului care, în cazul admiterii contestației, procedează la o nouă desemnare."

11.

În opinia autorului excepției, prevederile de lege criticate contravin dispozițiilor din Constituție cuprinse în

art. 21 alin. (1)

privind accesul liber la justiție și în

art. 126 alin. (1)

privind înfăptuirea justiției. De asemenea, sunt invocate dispozițiile

art. 13 privind dreptul la un recurs efectiv cuprinse în Convenția

pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale.

12.

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că soluția legislativă, care consacră caracterul definitiv al hotărârii pronunțate de biroul electoral superior cu privire la soluționarea contestațiilor împotriva modului de formare și componenței birourilor electorale, a mai fost analizată în jurisprudența Curții Constituționale, care, cu prilejul exercitării controlului de constituționalitate, prin raportare la critici similare celor formulate în prezenta cauză, a constatat constituționalitatea acesteia (a se vedea, în acest sens,

Decizia Curții Constituționale nr. 35 din 13 ianuarie 2009 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 135 din 4 martie 2009, și

Decizia nr. 325 din 14 septembrie 2004 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 969 din 21 octombrie 2004).

13.

Curtea a reținut că stabilirea caracterului definitiv al hotărârii biroului electoral ierarhic superior nu conferă textului de lege criticat caracter neconstituțional. În temeiul

art. 126 alin. (2) din Constituție , legiuitorul poate institui, în considerarea unor situații deosebite, reguli speciale de procedură, ca modalități de exercitare a drepturilor procedurale. Organizarea și desfășurarea operațiunilor electorale constituie o astfel de situație specială, avându-se în vedere necesitatea desfășurării cu celeritate, în cadrul unui calendar electoral prestabilit, a tuturor operațiunilor specifice procesului electoral, inclusiv soluționarea contestațiilor privind modul de organizare și componența birourilor electorale.

14.

De asemenea, Curtea Constituțională, în

Decizia nr. 325 din 14 septembrie 2004 , precitată, a reținut că hotărârile birourilor electorale sunt pronunțate în cadrul jurisdicțiilor specifice activității electorale și nu exclud accesul liber la justiție. Aceste hotărâri, fiind acte cu caracter jurisdicțional ale organelor administrative, pot fi atacate în justiție de către cei interesați, în condițiile legii contenciosului administrativ.

15.

Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine reconsiderarea jurisprudenței Curții Constituționale, atât soluția, cât și considerentele cuprinse în deciziile menționate își păstrează în mod corespunzător valabilitatea și în cauza de față.

16.

În plus, în jurisprudența Înaltei Curți de Casație și Justiție - Secția de contencios administrativ și fiscal s-a statuat că hotărârile emise de biroul electoral județean și de Biroul Electoral Central au caracterul unor acte administrative care sunt supuse controlului judecătoresc. A exclude aceste acte de la controlul judecătoresc ar echivala cu o denegare de dreptate, cu o încălcare a prevederilor constituționale ale

art. 21 alin. (2) , care dispun că nicio lege nu poate îngrădi dreptul persoanelor fizice sau juridice de a se adresa justiției (a se vedea

Decizia nr. 16 din 18 septembrie 2017 , pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul competent să judece recursul în interesul legii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 924 din 24 noiembrie 2017, paragraful 69).

17.

În consecință, Curtea constată că dispozițiile

art. 41 alin. (4) din Legea nr. 115/2015

nu încalcă prevederile

art. 21 alin. (1)

și

(2) din Constituție

privind accesul liber la justiție și nici pe cele ale

art. 126 alin. (1) din Constituție

privind înfăptuirea justiției, prin raportare la art. 13 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale privind dreptul la un recurs efectiv.

18.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul

art. 146 lit. d)

și al

art. 147 alin. (4) din Constituție , al

art. 1-3 , al

art. 11 alin. (1) lit. A.d)

și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 , cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Partidul Național Țărănesc Creștin Democrat - Organizația Județeană Sălaj în Dosarul nr. 955/84/2020 al Tribunalului Sălaj - Secția civilă și constată că dispozițiile

art. 41 alin. (4) din Legea nr. 115/2015

pentru alegerea autorităților administrației publice locale, pentru modificarea

Legii administrației publice locale nr. 215/2001 , precum și pentru modificarea și completarea

Legii nr. 393/2004

privind Statutul aleșilor locali sunt constituționale în raport cu criticile formulate.

Definitivă și general obligatorie.

Decizia se comunică Tribunalului Sălaj - Secția civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunțată în ședința din data de 11 iulie 2023.