Legea nr. 396/1864

Articolul 29

Ordonantia Domnesca de convocare precede fia care întrunire a Consiliului judetianu, celu putinu cu trei septamani; ea se publică prin Monitorulu oficialu, Prefectulu invita anume pe Consiliari prin bilete pe la locuintiele loru.

Articolul 30

Consiliulu judetianu se intrunesce în sessiune ordinară la 15 Octombrie a fia cărui anu, în resedintia judetiului.

Afară de sessiunea ordinară, Consiliulu se poate convoca și în sessiune estraordinara.

Articolul 31

Tote sessiunele sînt deschise și închise, în numele Domnului, de Prefectulu judetiului.

Prefectulu presida provisoriu Consiliulu, duoi din membrii cei mai tineri asista de o camdata ca secretari.

După verificarea titluriloru, Consiliulu procede la alegerea de unu Președinte, de unu Vice-președinte și de duoi secretari, formendu asia biuroulu seu definitivu pentru tote sessiunele anului.

Articolul 32

Dainuirea sessiunei ordinare este de trei septamani; ea nu se poate prescurta de catu prinu împreună intielegere a Consiliului cu Prefectulu; se poate inse prelungi de optu dile în urmarea unei hotărîri a Consiliului.

Pentru o mai mare prelungire, învoirea Domnului este neaperata, ea se cere prin mijlocirea Prefectului.

În acestu casu, Consiliulu este datoru a se ocupa, înainte de tote, de budgetulu judetiului dacă încă nu s'ar fi votatu; sub nici unu cuvantu sessiunea ordinară nu se poate prelungi peste cinci septamani.

Articolul 33

Candu Domnulu convoca vre unu Consiliu judetianu în sessiune estraordinara, seu candu autorisa prelungirea unei sessiuni ordinare, actulu convocarei seu a prelungirii mentionedia obiectele și ordinea deliberatiuniloru din carii Consiliulu nu poate esi.

Articolul 34

Suspendarea sessiunei ordinare și închiderea sessiunei estraordinare înaintea savarsirei lucrariloru pentru care a fostu Consiliulu convocatu, se potu totu d'auna pronuntia de Prefectu.

Suspendarea se referă prin Ministrulu de interne la Consiliulu de Statu, care statuedia asupra hotărîrei Prefectului.

Articolul 35

Adunarea verifica titlurile alegerei membriloru sei, și hotarasce contestatiunele care s'ar ivi în privirea loru.

Ea nu poate delibera dacă nu sînt fatia celu putinu jumetate și unulu din numerulu membriloru Consiliului anume ficsatu pentru fia-care judetiu.

Articolul 36

După verificarea titluriloru, membrii Consiliului judetianu depuni urmatorulu juramentu în mainele Prefectului:

"Juru credintia Domnitorului și supunere Constitutiunei și legiloru terei mele."

Nici unu membru nu poate lua parte la deliberatiune pînă a nu depune acestu juramentu.

Membrulu care l'ar refusa, se considera ca dimissionatu, și se inlocuesce îndată prin unu membru supleantu.

Articolul 37

Consiliulu determina prin unu regulamentu interioru modulu după care essercita, conformu legei de fatia, atribuțiunile incredintiate lui.

Articolul 38

Sedintiele Consiliului nu sînt publice, afară candu deliberațiunile au de obiectul votarea budgetului și a inpositeloru ce urmedia a se asedia asupra judetiului, precumu și darea summeloru.

Tote încheierile Cunsiliului se publică în Monitorul nu inse și desbaterile.

Articolul 39

Consiliulu votedia cu glasu tare prin apelu nominalu seu prin siedere și sculare, iar asupra întregii propuneri seu încheieri, elu votedia numai prin apelu nominalu.

Tote cestiunele de persoane, presentatiuni de candidați, numiri, revocari, seu destituatiuni, se resolva purure prin scrutinu secretu.

Articolul 40

Ori ce propunere, pentru a pute fi primită în discutiune, trebe a fi sprijinita de trei membrii; Consiliulu insemnedia dioa desbaterei.

Consiliulu are dreptulu de a despărți ori ce propunere și de a'i face amendamentu.

Articolul 41

Tote încheierile se făcut cu majoritate absolută a voturiloru membriloru presenti.

În casu de inpartirea voturiloru, propunerea este respinsă.

Articolul 42

Sedintiele se inchidu și se deschidu de Presiedinte; ele incepu neaperatu prin citirea processului verbalu alu ședinței trecute, care, după ce s'a aprobatu de Consiliu, se subsemnedia de Presiedinte de secretari.

Fia-care membru are dreptulu de a reclama în contra processului verbalu. Majoritatea absolută hotarasce.

De asemene, fia-care membru are dreptulu de a cere mencionare anume în processulu verbalu ca avotatu pentru seu contra unei resolutiuni adoptate.

Articolul 43

Afară de casulu de urgentia, recunoscutu de două treimi a membriloru de fatia, Presiedintele hotarasce ordinea dilei, celu tardiu cu o di înaintea siedintei respective, după ce mai anteiu a consultatu Adunarea; ordinea dilei de afisedia în sala.

Articolul 44

Presiedintele are singuru poliția Adunarei. În sedintiele publice elu poate, după chiemarea la ordine adressata publicului, a ordonă depărtarea turburatorului și chiaru arestarea lui pe tempu de 24 ore fără prejuditiulu pedepsei ce ar pute urma acțiunii Ministeriului publicu.

Poliția este datore a primi pe persona tramisa de Presiedinte la arestu, și a o tenea închisă tempulu aretatu în ordinea Presiedintelui.

Articolul 45

Membrii consiliului nu potu lua cuvantulu de catu după ce 'lu au cerutu și li s'au datu de Presiedinte.

Presiedintele rechiama la cestiune pe oratorulu care se departedia de ea.

Ori ce personalitate, ori ce injurie, ori ce inputare, cu rea intentiune, se socotesce violare a ordinei.

În acestu casu, Presiedintele rechiama pe oratorulu anume la ordinu, după ce mai înainte Adunarea va fi ascultatu esplicarile sale.

Recheamarea la ordine inse se mencionedia în procesulu-verbalu numai în urmarea cererii majoritatei.

Articolul 46

Functiunele de membru alu Consiliului judetianu nu sînt retribuite.

Articolul 47

Fia-care membru represinta în Consiliu judetiulu intregu, iar nu numai circonscriptiunea electorală care'lu a alesu.

Articolul 48

Nici unu membru alu Consiliului nu poate lua parte la o deliberatiune în care elu, seu o rudenie a sa de aprobe, (Art. 28) ar avea unu interessu personalu directu.

Articolul 49

Consiliulu judetianu se pronuntia asupra tutuloru interesseloru esclusivu locale ale județului, fără prejuditiulu aprobatiunei cerute pentru validitatea incheieriloru sale, în casurile și modulu prevediutu în capitolulu urmatoru.

Elu este chiematu a se rosti și asupra tutuloru obiecteloru ce i se defera de catra corpulu legiuitoru seu de catra Guvernu.

Articolul 50

În fia-care anu Consiliulu votedia budgetulu chieltuieliloru anului viitoriu și mijlocele pentru a le acoperi; asemene cercetedia și încheie summile venituriloru și chieltuieliloru anului trecutu.

Articolul 51

Veniturile judetiului se conpunu acumu de odată;

1. De contributiunele aditionali pentru trebuintiele judetiului, votate de Consiliulu judetianu, în marginele autorisarei puterei legiuitore, pe lange contributiunea directa catra Statu.

Aceste contribuțiuni sînt:

a) Obligetorie, pentru acoperirea chieltuieliloru ce legea pune în sarcina judetiului.

b) Facultative, pentru acele cheltuieli , ce Consiliulu judetianu ar găsi cu cale a vota, spre intempinarea vre unui altu interessu alu judetiului.

2. Din o subventiune din cassa Statului în proportiune cu chieltuielile ce trecu de la Administrațiunea centrala în sarcina judetiului. Cifra acestei subventiuni se ficsedia pe fia-care anu de legea financiala (Budgetu).

3. De alte venituri intemplatore ce se potu infiintia, de trecatorea pe poduri stabilite cu chieltuiala judetiului etc.

Articolul 52

Chieltuielile judetiului sînt 1) obligatorii, 2) facultative.

Obligatorii sînt tote chieltuielile ca legea pune în sarcina judetiului și pe care Consiliilu este datoru a le trece neaparatu pe fia-care anu în budgetulu judetiului.

Ele sînt mai cu osebire urmatorele:

1. Chiria și reparațiunile localuriloru pentru Tribunalu, Prefectura și Casarma de jandarmi, destinate judetiului; cumperarea și intretenerea mobilierului trebuitoru pentru acestea.

2. Lefile membriloru Comitetului permanentu, acea a secretarului Consiliului judetianu și a celor-l-alți inpiegati ce depindu de acesta Consiliu, precumu și tote chieltuielile cancelariei.

3. Infiintiarea, candu voru ajunge mijlocele, iar pînă atunci chiria localului, precumu și intretenerea și mobilarea inchisoriloru civile ale judetiului, în care nu se cuprindu inse inchisorile centrale atarnate directu la Statu.

4. Intretenerea drumuriloru și poduriloru judetiane, precumu și a altoru lucrări publice ce legea le ar pune în sarcina judetiului.

5. Lefile și chieltuielile de drumu, pînă la cifra ce se va ficsa prin o dispositiune specială, a ingineriloru și a altoru inpiegati de poduri și sossele în serviciului judetiului.

6. Chieltuiala tiparirei listeloru electorale ale judetiului și a listeloru juratiloru, candu se va infiintia acesta institutiune.

7. Chieltuiala drumului membriloru Consiliului ce s'ar tramite de catra elu cu vre o insercinare în judetiu.

8. Chieltuiala asediaminteloru de instrucțiune, conformu legei de instrucțiune publică, ajutorulu ce s'ar acorda comuneloru sarace pentru instrucțiunea primara.

9. Jumetate din chieltuiala alcatuirei tabeleloru decimali pentru statului civilu.

10. Intretenerea spitaleloru și asediaminteloru de bine-facere atarnate de judetiu, chieltuiala intretenerei copiiloru gasiti (lepadati) și a smintitiloru, întru catu aceștia n'ar găsi adăpostire în asediamintele Statului, ale judetieloru seu ale particulariloru astadi în fiintia, și întru catu s'ar recunosce de Consiliu seu de Comitetulu permanentu neputintia comuneloru respective de a acoperi acea chieltuiala.

11. Chieltuiala organiserei și intretenerei unui serviciu de posta de scrissori, intra capitala judetiului și comunele principali.

12. O summa destinată pentru chieltuielile intemplatore și neprevediute ale judetiului.

Chieltuielile facultative se votedia de Consiliu în marginile mijloceloru ce remanu judetiului după acoperirea chieltuieliloru obligetorii.

Articolul 53

Tote veniturile și chieltuielile judetiului trebe se figuredie în budgetu și în semmile judetiane.

Nici o stremutare de cheltuieli nu se poate face de la unu capitolu la altulu, nici de la un articolu la altulu alu budgetului, fără prealabilă autorisare a Consiliului judetianu și fără aprobarea Domnului.

Articolul 54

În luna ce urmedia închiderea sessiunei Consiliului, unu estractu alu semmiloru judetiului, regulatu după natura venituriloru și a chieltueliloru, se publică în Monitorulu oficialu, și se depune în arhivele Camerei Legiuitore.

Asemene se va urma și cu budgetele pînă într'o luna după aprobarea loru.

Semmile se depunu totu odată în cancelaria Comitetului permanentu, unde voru sta deschise tempu de o luna, ori cui va voi a le cerceta.

Articolul 55

Consiliulu judetianu hotarasce lefile tutuloru inpiegatiloru plătiți de judetiu.

Elu numesce d'a dreptulu pe toți inpiegatii carii primescu retributiune de la dinsulu.

Articolul 56

O cassa de pensiune se va institui în fia-care resedintia de judetiu de catra Consiliulu judetianu, pentru inpiegatii săi particulari.

Articolul 57

Consiliulu decide despre infiintiarea și inbunetatirile stabilimenteloru publice, aternate de judetiu.

Articolul 58

Elu autorisa inprumutarile ce ar fi de neaperata nevoie a se contracta pe compta judetiului, înstrăinările și schimbările averei ce ar posseda judetiulu, precumu și transactiunele atingetore de acesta avere.

Articolul 59

Elu autorisa pornirea și urmărirea înaintea Tribunaleloru a processeloru privitore la averea judetiului, fia pentru a reclama fia pentru a apera, fără prejuditiulu glasuirei art. 88, aliniatulu 5, a legei de fatia.

Urmăririle processeloru se voru face potrivitu art. 106.

Articolul 60

Consiliulu statuedia asupra constructiunei drumuriloru și poduriloru judetiane, canaleloru și a altoru lucrări publice, ce ar avea a se face, seu în totalu seu în parte, cu chieltuiala judetiului.

Articolul 61

Urmendu a se esecuta vre o lucrare de infiintiare, de intretenere seu de reparatiune, atingetore de mai multe judetie, fia-care judetiu interessatu este chiematu a se pronuntia asupra unoru asemenea cestiuni; în casu de neunire, Guvernului hotarasce, după ce a ascultatu intempinarile fia-căruia Consiliu în parte consultendu și opinia Consiliului de statu.

Articolul 62

Consiliulu adopta proiectele, planurile, devisurile (smeturile) acelor lucrări a caroru chieltuela se votedie de elu, afară dacă ar insarcina cu acesta pe Comitetulu parmanentu.

Articolul 63

Classificarea drumuriloru judetiane, ca și a acelora ale Statului, se face prin o lege, după ce se va supune mai înainte camerei Legiuitore socotintia Consiliuriloru judetiane respective.

Articolul 64

Consiliulu pronuntia asupra esecutarei lucrariloru ce interessedia totu odată pe mai multe comune ale judetiului, precumu și adupra partei de chieltuiala ce se cuvine a se purta de fia-care comuna, după ce va fi cerutu mai înainte socotintia Consiliuriloru respective. Acesta pastredia inse dreptulu de a reclama la Consiliulu de statu, asupra hotărîrei Consiliului judetianu pînă în 40 dile de la notificarea hotărîrei.

Articolul 65

Consiliulu pronuntia asupra cereriloru privitore la infiintiarea, desfiintiarea seu schimbarea dileloru de targu în judetiu.

Articolul 66

Consiliulu își da socotintia asupra modificărilor propuse la circonscriptiunea (hotarele) actuale ale judetieloru, ale plasseloru (ocoleloru) și ale communeloru, precumu și asupra designatiunei residentieloru de sub-prefectura.

Articolul 67

Consiliulu poate insercina pe unulu seu pe mai mulți din membrii sei de a aduna la fatia locului sciintiele de care ar avea trebuintia în marginea atributiuneloru sale.

Elu poate corespunde cu autoritățile constituite și cu funcționarii publici pentru a dobândi asemenea sciintie.

Dacă după doua cereri, constatate prin corespondintia vre o autoritate administrativă subalterna n'ar fi urmatu a da sciintiele cerute, Consiliulu poate delega pe unulu seu pe mai mulți din membrii sei pentru a le dobândi la fatia locului, pe chieltuiala personală a dissei autorități, afară candu ea ar dovedi ca intardierea n'a provenitu din vina sa.

Articolul 68

Consiliulu judetianu poate face regulamente pentru administrarea interesseloru speciale ale judetiului, pe care le publică în forma prevediuta la art. 98 și 99 a legei de fatia pentru a asigura executarea loru elu poate statornici pedepse banesci pînă la 200 lei.

Aceste regulamente nu potu inse atinge obiecte deja prevediute de legi și de regulamentele administrațiunei generale, ce sînt de sine desfiintiate de îndată ce administrațiunea generală ar statua în urma asupra obiecteloru regulamentate de Consiliulu judetianu.

La casu de nemultiumire asupra hotărîrei administrațiunei generale, se referă la Consiliulu de statu.

Articolul 69

Consiliulu judetianu poate adressa d'a dreptulu Ministeriului din întru, prin Presiedintele seu, reclamatiunele ce ar găsi de nevoie a face în interessulu esclusivu specialu și localu alu judetiului, esprimendu opiniunea și dorintiele sale asupra, starei și trebuinteloru diferiteloru servicii publice, întru catu privesce pe acelu interessu.

A doua di după închiderea fia-caria sessiuni, biuroulu tramite Ministeriului din întru tote processele verbale ale sedintieloru.

Pînă într'o luna după închiderea Consiliuriloru judetiane, Ministeriulu din întru este datoru a presenta Domnului raportulu seu despre rezultatele lucrariloru acestoru Consilie, precumu și despre trebuintiele și dorintiele districteloru esprimate de Consilie.

Elu va propune totu odată Domnului mesurile cuvenite pentru a remedia la defectuositatile dovedite în serviciului publicu ale judetieloru.

Articolul 70

Sînt supuse aprobarei Domnului, înainte de a se pune în lucrare, incheiarile Consiliului asupra obiecteloru urmatore:

1. Budgetulu chieltueliloru judetiului, mijlocele pentru a le acoperi, precumu și inprumutarile pe care judetiulu s'ar vedea nevoitu a le contracta, și care nu intrecu o decime a venitului anualu a judetiului.

Iar acele ce ar întrece acea decime, sînt supuse incuviintierei Camerei Legiuitore.

Datoriile ce ar contracta unu judetiu, precumu și dobandile loru, se trecu neaparatu potrivitu cu scadentia loru (echeance) în randulu chieltuieliloru obligatore ale budgetului și sînt supuse tutuloru reguliloru pentru acele chieltueli.

2. Crearea de stabilimente de folosu publicu pe chieltuiala judetiului.

3. Cumperarile, schimburile, înstrăinările și transactiunele judetiului, privitore la averi miscatore, a cărora valoare ar trece peste o decime a venitului anualu alu judetiului; pentru asemenea acte relative la o valoare inferioară, aprobarea Prefectului este de ajunsu.

Iar candu aceste acte privescu averi nemiscatore ce sînt de o valoare mai mare de catu a treia parte din venitulu anualu alu judetiului, ele sînt supuse incuviintiarei Adunarei generale.

4. Constructiunea de drumuri, poduri, canale și alte lucrări publice, făcute în totulu seu în parte, cu chieltuiala judetiului, candu costulu loru totalu trece peste o a cincea parte din venitulu judetiului.

Pentru lucrări de o valoare inferioară, se cere numai aprobarea Prefectului.

5. Regulamentele privitore la administrarea interesseloru speciale ale judetiului.

Articolul 71

Domnulu aproba deliberările asupra obiecteloru aretate în articolulu precedentu, fără modificare adică, asia precumu s'au votatu de Consiliu, seu le respinge cu totulu.

Iar dacă Guvernului ar judeca ca incheiarea Consiliului se poate amenda elu o intorce cu observarile sale și amana aprobarea seu respingerea pînă după alta deliberare.

Domnulu inse poate refusa aprobarea sa la unulu seu mai mulți articoli ai budgetului judetianu, incuviintiandulu pentru restu.

Dacă Consiliulu n'ar înscrie în budgetu totulu seu parte a alocatiuneloru trebuitore pentru acoperirea chieltuieliloru obligetore ce legile punu în sarcina judetiului, seu dacă nu s'aru întruni seu s'aru despărți fără a vota chieltuelile obligetore, atunci Comitetulu permanentu, și în lipsa și acestuia, Prefectulu trece de datorie (ex-oficio) în budgetu acele cheltuieli în proportiune cu trebuintiele judetiului. În ori ce casu inse, budgetulu devine lucratoru numai prin ordonantia Domnesca.

Dacă mijlocele judetiului n'ar ajunge pentru acoperirea tutuloru chieltuieliloru obligetore, Guvernului propune Camerei o lege pentru a se acoperi neajunsulu prin creare de nuoi mijloace.

Nici o chieltueala facultativă nu se poate înscrie de datorie (ex-oficio) în budgetulu judetianu fără a se vota mai inteiu de Consiliulu judetianu.

Articolul 72

Incheiarile Consiliului asupra obiecteloru aretate în art. 70 se considera de dreptu ca aprobate de Domnu, dacă în terminu de 40 dile de la data inpartasirei incheiarei n'a intervenitu din partea Guvernului o decissiune contrarie, seu celu putinu o incheiare motivată prin care ficsedia noulu terminu ce'i este trebuitoru spre a se pronuntia.

Articolul 73

În terminulu ficsatu în art. precedinte, Domnu poate anula tote actele Consiliuriloru de judetie, carii ar fi contrarie interessului generalu seu esite din atribuțiunile loru.

Domnulu mai poate suspenda aducerea întru îndeplinire a aceloru acte, fără a ficsa unu terminu, daru atunci Guvernului este datoru a presenta unu proiectu de lege corpuriloru Legiuitore.

Incheiarele Consiliului judetianu ce nu voru fi fostu anulate de Domnu, în terminulu aretatu, seu assupra cărora, după ce le a suspendatu, Guvernului n'ar fi presintatu un proiectu de lege corpului Legiuitoru în sessiunea cea mai apropiată, devinu lucratore și nu se mai potu anula de catu în puterea unui votu alu Camerei.

Ordonantiele Domnesci cuprindiendu anularea seu suspendarea incheiariloru Consiliuriloru sînt motivate și se publică în Monitorulu oficialu; sub nici una cuventu Consiliurile judetieloru nu potu refusa de a se conformă acestoru ordonantie.

Articolul 74

Ori-ce întrunire a Consiliuriloru judetiane, care s'ar constitui și ar delibera afară de tempulu și contrariu modului aretatu de Art. 30, 31, 32, 33, 34, 35 și 36, este nelegală.

Ori ce actu seu incheiare s'ar face într'asemenea întrunire, se considera ca neurmatu și nu potu avea nici unu efectu.

În asemene casu, Prefectulu ia mesurile trebuitore pentru ca Adunarea să se despartiesca îndată.

Elu redige processulu-verbalu despre cele intemplate și'lu transmite Ministeriului publicu spre legiuita urmărire prin canalulu judecatorescu.

Consiliarii ce voru fi luată parte la întruniri nelegali se voru pedepsi cu inchisore de la o luna pînă la duoi ani; totu acea hotărîre 'i poate declara esclusi din Consiliulu judetianu pe tempu pînă la 4 ani din dioa condamnarei.

Pentru Consiliarii inse carii ar dovedi ca de și au assistatu da asemene întruniri nelegale nu s'au inpartasitu la incheiari esite din atribuțiunile Consiliului seu vatamatore interessului generalu, Tribunalulu va putea admite inprejurari atenuante și reduce pedepsa.

Articolul 75

Nici unu Consiliu judetian nu se poate pune în corespondintie cu Consiliulu unui altu judetiu, asupra unoru obiecte esite din atribuțiunile sale, asemene nici nu poate face proclamari seu adresse catra locuitori.

În aceste casuri, Prefectulu are dreptulu de a suspenda deliberările Consiliului pînă la decissiunea Domnului.

Articolul 76

Domnulu poate proroga (amana) o sessiune începută a Consiliului, pe tempu de trei luni, și'lu poate și disolva.

În acestu din urma casu se procede pînă în doua luni la o noua alegere.

Articolul 77

Consiliulu judetianu poate se esprime Guvernului dorintie privitore la interessele generale ale judetiului.

Articolul 78

Membrii consiliului judetianu se alegu pe tempu de 4 ani.

Consiliulu se pre'noesce pe jumetate din duoi ani în duoi ani cea anteiu pre'noire se face prin urmare duoi ani după începerea sessiunei anteia, afară de casulu de disolvare unde Consiliulu se re'noesce cu totulu.

În inteia sessiune Consiliulu inparte pe membrii sei activi și supleanți, în doua serii prin tragera la sorți, membrii carii vor trage cele inteiu numere compunu seria destinată a esi mai înainte.

Membrii esiti potu fi realeși.

Articolul 79

Demissiunele Consiliariloru trebe a se adressa Consiliului; candu acesta n'ar fi adunatu, Comitetului permanentu.

La prilegiu de vacantia prin anulare, opțiune, demissiune, morte seu perderea unui seu mai multoru condițiuni de eligibilitate a vre unui membru activu, Comitetulu chiama îndată pe Consiliarulu supleantu alesu de plassa care a remasu nerepresintatu.

Dacă vacantia ar privi totu odată și pe membrulu activu și pe supleantulu unei circonscriptiuni electorale, Prefectulu, în urmarea inpartatirei Consiliului judetianu seu a Comitetului permanentu, convoca colegiulu electoralu respectivu pentru a procede pînă în doua luni la o noua alegere.

Articolul 8

O

Comitetulu permanent al Consiliului judetianu se compune de trei membrii în fia-care judetiu, afară de Presiedinte.

Articolul 81

Casurile de necompatibilitate pentru funcțiunile de membru Comitetului permanentu, sînt totu acelea ca și pentru membrii Consiliului judetianu, cu adaogire ca cei antei nu potu fi totu într'unu tempu și în serviciului vre unei comune.

Nu potu figura în Comitetulu permanentu, duoi membrii tot ai aceliasi plasse. La alegerea de duoa asemene persoane, aceea care a dobanditu mai multe voturi se prefera. În casu de paritate, sorta decide.

Membrii comitetului ce s'ar numi de Guvernu seu de vre o comuna, la vre o funcțiune retribuită, incetedia îndată de a face parte din Comiteti, și se inlocuescu prin unulu din supleanții aleși de Consiliu.

Articolul 82

Supleantulu care inlucuesce pe unu membru esitu, functionedia pînă la espirarea mandatului predecesorului seu, afară dacă în cursulu acestui terminu ar pierde calitatea sa de Consiliaru.

Articolul 83

Membrii comitetului permanentu se alegu pentru terminu de 4 ani, ei se pre'noescu din doui în doui ani; unulu la terminulu anteiu și la celu din urma. Membrulu ce urmedia a esi la celu anteiu terminu se determina prin sorți la anteia sessiune a Consiliului după modulu prevediutu la art. 78. Ei functionedia pînă la instalarea successoriloru loru.

Membrii esiti potu fi realeși.

Articolul 84

Congediile membriloru se acordă de Comitetu.

Dacă absentia unui membru s'ar prelungi peste trei sedintie, elu se inlocuesce pe tempulu absentei, prin unu membru supleantu, după ordina glasuriloru dobândite la alegeri.

Supleantulu primesce jumetate lefa Membrului absentu în congediu pe totu tempulu inlocuirei sale, și lefa tota candu intocuesce pe unu membru absentu fără congediu.

Articolul 85

Comitetulu este presidatu de Prefectu. Presiedintele are votu deliberativu, și la paritatea glasuriloru, votu preponderentu.

Articolul 86

Comitetulu supune regulamentulu seu interioru Consiliului judetianu și apoi Domnului spre aprobare.

Pentru a pute delibera, trebe se fia fatia, celu putinu duoi membrii aleși de Consiliu.

Ori ce incheiari se face prin majoritatea glasuriloru.

Processele verbali ale sedintieloru sînt summare, și după aprobarea loru se trecu, sub-semnate de toți membrii carii au fostu fatia într'unu inadinsu protocolu parafatu de Presiedintele consiliului judetianu.

Nu se poate procede la ordinea dilei pînă a nu se aproba processulu verbalu alu siedintei din urma.

Articolul 87

Fia-care membru primesce pe anu o lefa de 8,000 lei; iar în orasiele Bucuresci, Iași Craiova, Galați, Brăila, Ploiesci și Ismailu câte 10,000 lei.

ATRIBUȚIUNILE COMITETULUI

Articolul 88

Comitetulu permanentu este representantulu Consiliului judetianu, în intervalulu sessiuneloru.

Elu pregătește elementele și culege lămuririle trebuitore pentru cestiunele ce urmedia, a se supune Consiliului la sessiunea urmatorie.

Elu 'și da socotintia asupra tutuloru obiecteloru ce 'i sînt supuse de legi seu i se defera de Guvernu.

În tempulu sessiunei, membrii Comitetului aleși de consiliu nu incetedia de a lua parte la tote deliberările acestuia, iar în intervalulu, precumu și în tempulu sessiunei, în dilele libere, Comitetulu delibera asupra ori ce privește administrarea dilnica a interesseloru eselucivu locali ale judetiului, precumu și asupra modului esecutarei aceloru legi, carii chiama, intervenirea Comitetului.

Elu apera înaintea Tribunaleloru, processele pornite în contra judetiului, fără a mai aștepta deliberarea Consiliului judetianu, candu acesta n'ar fi adunatu În privintia averei miscatore a judetiului, elu poate chiaru porni processu, intenta acțiuni possesorii (de proprietate) și face actele de conservare; tote acestea inse prin staruintia și îngrijirea Prefectului.

Articolul 89

În intervalulu sessiuneloru Consiliului în casu de urgintia absolută, Comitetulu permanentu poate pronuntia și asupra cestiuneloru mai specialu reservate Consiliului cu îndatorire de ale aduce la cunoscintia acestuia la cea anteiu întrunire.

Acesta facultate nu se întinde inse la budgetu și la socotelile judetiului, nici la numirile și presintarile de candidați pentru posturile atarnate de Consiliu, precumu nici la destituirile, carii aceste tote remanu reservate hotărîriloru Consiliului, afară de numirile și presintarile ce le ar fi delegat Comitetului anume.

În casuri grave inse, Comitetulu poate suspenda pe unu inpiegatu numitu de Consiliu și a'lu înlocui dar numai pînă la cea mai apropiată întrunire a Consiliului.

Consiliulu poate revoca seu modifica decissiunele Comitetului autorisatu prin articolulu de fatia, în catu ele n'ar fi încă puse în lucrare.

Articolul 90

Membrii Comitetului nu potu lua parte nici directu, nici indirectu, la vre o antreprisa seu adjudicare de lucrări publice, seu alte carii ar aterna de Statu, de judetiu, seu de vre-o comuna a judetiului.

Articolul 91

Comitetulu poate insercina pe membrii sei activi seu supleanți cu missiuni atingetore de interessele judetiului, de câte ori va cere trebuintia.

Articolul 92

Dacă după doui invitari succesive, dovedite prin corespondintia, autoritățile administrative sub-alterne n'ar fi urmatu insercinariloru Comitetului elu poate tramite pe unu membru alu seu la fatia locului, pe chieltuiala personală a aceloru autorități, pentru a aduna lemuririle seu observarile cerute, și pentru a pune în lucrare mesurile prescrise de Consiliu seu de Comitetu.

Articolul 93

Comitetulu verifica prin unu membru de ai sei starea venituriloru și a chieltuieliloru judetiului de câte ori va găsi cu cale, și celu putinu odată pe anu.

Articolul 94

La inceputulu fia caria trilunii, Ministeriulu de finance pune la dispositiunea Comiteteloru permanente a tutuloru Consiliuriloru de judetie, productulu dariloru prelevate în trilunia trecută, de catra inpiegatii sei pe sema, judetieloru, precumu și summele ce legile le acorda din cassa Statului.

Articolul 95

Nu se poate dispune de banii judetiului de catu numai pe randueli (mandate) regulatu liberate de Comitetulu permanentu.

Aceste randueli trebe a fi sub-scrise tot odată de Presiedintele, de unu membru alu Comitetului și de secretaru, ele sînt adressate Cassierului judetiului acesta nu le va putea plati de catu în marginea articolului corespundietoriu alu budgetului judetianu seu alu creditului relativu, votatu de Consiliu și aprobatu de Domnu seu de puterea legiuitore, după competintia.

La începerea fia-caria luni, Comitetulu va adressa Ministeriului din întru socoteala summeloru cerute și plătite în luna trecută din fondurile judetiale.

Articolul 96

Cassierulu judetiului este datoru a tene o comptabilitate deosebită de fondurile judetiului, neamestecendu-le sub răspunderea sa personală, cu fondurile Statului.

Comitetulu are dreptulu de a face revisiunea cassei judetiane, ori candu va găsi de cuviintia și a reclama la Ministeriu în contra abusuriloru ce ar descoperi din partea Cassieriului.

Articolul 97

Cu doue septamani înaintea deschiderei fia-caria sessiuni a Consiliului judetianu, Comitetulu permanentu tramite tutuloru membriloru programa lucrariloru de care urmedia a se ocupa Consiliulu.

În fia-care anu, la deschiderea sessiunei ordinare, Comitetulu espune Consiliului situațiunea judetiului, sub tote privirile ce intră în atribuțiunile sale. Acesta espunere se publică în Monitoriu.

Comitetulu mai supune Consiliului tote summele venituriloru și chieltuieliloru esersiciului precedinte, și propune budgetulu chieltuieliloru anului viitoriu și mijlocele pentru a le acoperi, însoțite și summele și budgetulu de tote piessele justificative.

Articolul 98

Art. 48 și 70 în casurile prevediute la art. 89, 73 și 75 a legei de fatia, se aplică și Comitetului permanentu.

În casulu prevediutu la art. 89, resolutiunile și actele Comitetului se publică îndată în Monitoriu.

Articolul 99

Regulamentele și ordonantiele Consiliului juditianu, seu ale Comitetului permanentu înzestrate, în casurile prevediute mai susu, cu aprobarea Domnului seu a camerei Legiuitore, se subscriu de Presiedintele respectivu și se contrasemnedia de secretaru.

Prin îngrijirea Prefectului ele se publică în Monitoriu în forma urmatore:

"În urmarea aprobarei (Domnului seu a camerei Legluitore) seu conformu Art. 72 alu legei pentru infiintiarea Consiliuriloru judetiene.

Consiliulu judetianu (seu Comitetulu permanentu alu Consiliului judetianu) judetiului ............ încheie seu ordonă .............. (urmedia regutamentulu seu ordonantia)."

Articolul 100

Aceste regulamente și ordonantie se tramitu autoritățiloru competinte, și devinu obligatore optu dile după publicarea loru în Monitoriu, afară de casurile unde acestu terminu s'ar fi scurtatu prin însuși regulamentulu seu ordonantia.

Pe lange publicarea în Monitoriu, Prefectulu poate intrebuintia, la nevoie, și altu modu de publicare.