Decretul nr. 101/1953
privind republicarea cu unele Modificări a Legii Nr. 7 din 19 iunie 1952 , pentru organizarea tribunalelor și procuraturilor militare
prezumat în vigoare
"LEGEA Nr. 7 pentru organizarea tribunalelor și procuraturilor militare
Titlul I Tribunalele militare
Capitolul I Dispozițiuni generale
Articolul 1
Tribunalele militare fac parte din sistemul de organizare judecatareasca a Republicii Populare Române și au drept scop apărarea oranduirii sociale și a oranduirii de stat a Republicii Populare Române lupta necrutatoare cu dusmanii poporului muncitor întărirea regimului de democratie populara, precum și întărirea disciplinei și a capacității de lupta a Forțelor Armate a Republicii Populare Române, prin judecarea și pedepsirea:
a) celor ce încalcă legile, regulamentele militare, jurământul militar, ordinele și îndatoririle militare;
b) celor ce savarsesc alte infracțiuni date prin lege în competența tribunalelor militare.
Articolul 2
Tribunalele militare sînt următoarele:
a) tribunalele militare pentru Marile Unități și Tribunalele Militare teritoriale;
b) tribunalele militare pentru regiunile militare și pentru Marina Militară, precum și tribunalele militare pentru unitățile Ministerului Securității Statului;
c) Colegiul Militar al Tribunalulul Suprem.
Articolul 3
Numărul, sediile și circumscripțiile de judecată ale tribunalelor militare, se stabilesc de Ministrul Justiției, de acord cu Ministrul Forțelor Armate, respectiv Ministrul Securității Statului.
Articolul 4
Statele de organizare ale tribunalelor militare se stabilesc de Ministrul Justiției, de acord cu Ministrul Forțelor Armate, respectiv Ministrul Securității Statului
Numirea în funcțiune a judecătorilor militari, precum și miscarea acestora, cu excepția acelora de la colegiul militar al Tribunalului Suprem, se face de către Ministrul Justiției, de acord cu Ministrul Forțelor Armate, respectiv Ministrul Securității Statului.
Încadrarea judecătorilor militari, în cadrele Forțelor Armate ale Republicii Populare Române și acordarea gradelor militare, se face potrivit dispozițiunilor statutului corpului ofițerilor la propunerea Ministerului Justiției.
Grefierii, personalul administrativ și de servicii al tribunalelor militare se angajează de președinții tribunalelor militare, conform dispozițiunilor legale în vigoare.
Articolul 5
Numărul asesorilor populari, pentru fiecare tribunal militar, se stabilește de către Ministrul Justiției de acord cu Ministrul Forțelor Armate, respectiv Ministrul Securității Statului.
Asesorii populari sînt numiți pe timp de un an, de Ministrul Justiției, de acord cu Ministrul Forțelor Armate, respectiv Ministrul Securității Statului.
Asesorii populari sînt chemați de către președinte, din lista celor numiți pentru tribunalul respectiv, la îndeplinirea obligațiunilor ce le revin.
Articolul 6
Tribunalele militare pot judeca și în afară sediilor, dacă aceasta este necesar în vederea realizării scopului educativ al justiției.
Articolul 7
Ședințele tribunalelor militare sînt publice, cu excepția cazurilor speciale prevăzute de lege.
Capitolul II Compunerea și competența tribunalelor militare
Articolul 8
Tribunalele militare se compun dintr-un număr de judecători militari, sînt conduse de un președinte și judeca în fond în complet alcătuit dintr-un judecător ca președinte și doi asesori populari, iar în recurs, în complet de trei judecători.
Președintele colegiului militar al Tribunalului Suprem va avea cel puțin gradul de colonel, iar președintele tribunalului militar, cel puțin gradul de căpitan.
Cînd inculpatul este ofițer, completul de judecată trebuie să fie alcătuit cu asesori populari, ofițeri.
Cînd inculpatul este soldat, matroz, sergent sau cartnic, asesorii populari pot fi soldati, matrozi, sergenti sau cartoici.
Articolul 9
Tribunalele militare pentru Marile Unități și tribunalele militare teritoriale, judeca numai în fond, avînd următoarea competența
1. Tribunalele militare pentru Marile Unități judeaca infracțiunile săvîrșite de militari avînd gradul de soldat, matroz, sergent, cartnic sau ofițer inferior, în afară de militarii arătați la pct. 2, lit. a), din prezentul articol.
2. Tribunalele militare teritoriale judeca:
a) infracțiunile săvîrșite de personalul militar și militarizat, avînd gradul de soldat, matroz, sergent, cartnic sau ofițer inferior, care face parte din unitățile și formațiunile Ministerului Securității Statului și Ministerului Afacerilor Interne;
b) infracțiunile săvîrșite de persoane civil, date prin lege în competent a instanțelor militare;
c) infractiuniie contra securității statului, la săvîrșirea cărora au participat, pe lîngă civili și orice alte persoane, indiferent de calitatea acestora.
Articolul 10
Tribunalele militare pentru regiunile militare, pentru Marina Militară, precum și tribunalele militare pentru unitățile Ministerului Securității Statului au următoarea competența
1. Tribunalele militare pentru regiunile militare și pentru Marina Militară judeca:
a) în fond:
- infracțiunile săvîrșite de ofițerii superiori, precum și de ofițerii care ocupa funcțiuni corespunzătoare acestor grade, în afară de cei arătați la pct. 2, lit. a), din prezentul articol;
b) în recurs:
- recursurile declarate contra sentințelor (hotărârilor) pronunțate de tribunalele militare pentru Marile Unități.
2. Tribunalele militare pentru unitățile Ministerului Securității Statului judeca:
a) în fond:
- infracțiunile săvîrșite de personalul militar și militarizat avînd gradul de ofițer superior sau care ocupa funcțiuni corespunzătoare acestor grade și care fac parte din unitățile și formațiunile Ministerului Securității Statului și Ministerul Afacerilor Interne;
b) în recurs:
- recursurile declarate contra sentințelor (hotărârilor) pronunțate de tribunalele militare teritoriale.
Articolul 11
Colegiul militar al Tribunalului Suprem judeca:
1. în fond:
- infracțiunile săvîrșite de militari și personalul militarizat avînd gradul de general sau amiral, precum și de ofițeri care ocupa funcțiuni corespunzătoare acestor grade.
2. în recurs
- recursurile declarate împotriva sentințelor (hotărârilor) pronunțate în fond, de către tribunalele militare pentru regiunile militare, pentru Marina Militară, precum și de către tribunalele militare pentru unitățile Ministerului Securității Statului
3. În supraveghere:
- cererile de îndreptare a sentințelor (hotărârilor) definitive pronunțate de orice tribunal militar.
Articolul 12
În vederea asigurării unei mai bune judecati, tribunalele militare ierarhic superioare, fiecare în cadrul circtimscriptiei sale, pot lua din competența tribunalelor militare ierarhic inferioare orice cauza aflată în curs de judecare în fond, spre a o judeca sau a o trimite spre judecare altui tribunal din circtimscriptia lor, egal sau superior celui competent, după lege, sa judece cauza.
Articolul 13
Tribunalele militare de toate gradele, în activitatea lor, se calauzesc de legea de organizare judecătorească, de codul penal și procedura penală: de codul justiției militare, precum și de alte legi în vigoare.
Titlul II Procuratura militară
Articolul 14
Procurorul Militar Șef al Forțelor Armate ale Republicii Populare Române, precum și Șeful Direcției Procuraturilor Militare pentru unitățile Ministerului Securității Statului și de supraveghere a activității de urmărire penală a organelor securității statului, sînt procurori generali adjuncți ai Procurorului General al Republicii Populare Române. Ei se numesc pe termen de 4 ani de către Procurorul General al Republicii Populare Române, de acord cu Ministrul Forțelor Armate, respectiv Ministrul Securității Statului.
Articolul 15
Procurorii militari și anchetatorii penaii militari sînt subordonați numai sefilor ierarhici din Procuratura.
Articolul 16
Statele de organizare ale Procuraturii militare se stabilesc de Procurorul General al Republicii Populare Române, de acord cu Ministrul Forțelor Armate, respectiv Ministrul Securității Statului.
Numirea în funcțiune a procurorilor militari și a anchetatorilor penali militari precum și miscarea acestora, se face de către Procurorul General al Republicii Populare Române, de acord cu Ministrul Forlelor Armate, respectiv Ministrul Securității Statului.
Încadrarea personalului operativ al procuraturilor militare în cadrele Forțelor Armate ale Republicii Populare Române, precum și acordarea gradelor militare, se face potrivit dispozițiunilor Statutului corpului ofițerilor, la propunerea Procurorului General al Republicii Populare Române.
Personalul administrativ și de servicii al procuraturilor militare se angajează de Șefii procuraturii respective, conform dispozițiunilor legale în vigoare.
Articolul 17
Numărul, sediile și circumscripțiile de activitate ale unităților locale de Procuraturi Militare, se stabilesc de Procurorul General al Republicii Populare Române, de acord cu Ministrul Forțelor Armate, respectiv Ministrul Securității Statului.
Articolul 18
Procurorii militari au următoarele atributiuni
a) a lupta activ împotriva dusmanilor poporului muncitor
b) a veghea la respectarea legilor și regulamentelor de către militari a jurămîntului militar și la executarea ordinelor și îndatoririlor militare;
c) a exercita supravegherea legalității activității tuturor organelor, unităților și formatiunilor militare și militarizate ale Republicii Populare Române și a ataca, în fața organelor ierarhic superioare acestora, toate ordinele, circuiarile și alte dispozițiuni date cu violarea legii cu excepția celor operative;
d) a supraveghea legalitatea și temeinicia reținerii și arestării, indiferent de cine a fost ordonată și pentru ce anume fapte;
e) a examina și a trimite cauzele penale cercetate sau anchetate tribunalelor militare și a susține învinuirea în fața acestora
f) a strânge și a sistematiza datele referitoare la starea disciplinele în unitățile și formațiunile militare și militarizate și a comunică cele constatate, organelor de conducere ierarhic superioare acestora;
g) a supraveghea executarea sentințelor (hotărârilor) tribunalelor militare;
h) a sprijini munca de prevenire a infracțiunilor.
Atribuțiunile anchetatorilor penali militari sînt cele stabilite prin Legea pentru înființarea și organizarea Procuraturii Republicii Populare Române și prin Codul de procedură penală.
Articolul 19
Procurorii militari au următoarele drepturi:
a) de a cere de la tot comandantii și de la toate organele, unitățile și formațiunile militare sau militarizate, copiile ordinelor, circularilor și altor dispozițiuni, pentru a lua cunoștința de ele, cu excepția celor operative;
b) de a participa, cu vot consultativ la ședințele organelor, unităților și formatiunilor militare sau militarizate, cu excepția ședințelor pentru chestiuni operative;
c) de a primi direct plângeri referitoare la acțiuni ilegale ale militarilor de orice grad și de a lua măsurile necesare pentru înlăturarea acestor acțiuni;
d) de a primi plângeri în contra organelor de cercetare și în contra sentințelor (hotărârilor) nedrepte ale tribunalelor militare.
Titlul III Dispozițiuni finale
Articolul 20
Președinții și judecătorii tribunalelor militare, personalul operativ din Direcția Tribunalelor Militare a Ministerului Justițiel, personalul operativ din procuraturile militare și personalul operativ din Direcția Militare ale Procuraturii Generale a Republicii Populare Române, sînt în serviciul militar activ.
Dreptul de a aplica sancțiuni disciplinare pentru abaterile de serviciu, aparține numai președinților tribunalelor militare și procurorilor militari, în ordine ierarhica, potrivit dispozițiunilor Regulamentului disciplinar al Forțelor Armate ale Republicii Populare Române.
Articolul 21
Personailul Direcției Tribunalelor Militare din Ministerul Justiției, personalul tribunalelor militare, personalul Direcțiilor Procuraturilor Militare din Procuratura Generală a Republicii Populare Române, precum și personalul procuraturilor militare, primesc toate drepturile mateteriale ce li se cuvin, de la organele, unitățile sau formațiunile militare în a căror dotare sînt prevăzute."
Președintele Secretarul Prezidiului Marii Prezidiului Marii Adunării Naționale, Adunării Naționale, PETRU GROZA GH. MARUSSI ────────────
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.