Legea nr. 56/1999

Articolul 1

Definiții

1. În prezenta convenție expresiile de mai jos vor avea următorul înțeles:

a) prin oficiu consular se înțelege orice consulat general, consulat, viceconsulat sau agenție consulară;

b) prin circumscripție consulară se înțelege teritoriul atribuit unui oficiu consular pentru exercitarea funcțiilor consulare;

c) prin șef de oficiu consular se înțelege persoana însărcinată sa acționeze în aceasta calitate;

d) prin funcționar consular se înțelege orice persoană, inclusiv șeful oficiului consular, însărcinată sa exercite funcțiile consulare;

e) prin angajat consular se înțelege orice persoană angajata în serviciile administrative sau tehnice ale oficiului consular;

f) prin membru al personalului de serviciu se înțelege orice persoană folosită în serviciul casnic al unui oficiu consular;

g) prin membri ai oficiului consular se înțelege funcționarii consulari, angajații consulari și membrii personalului de serviciu;

h) prin membru al personalului particular se înțelege persoana folosită în mod exclusiv în serviciul particular al unui membru al oficiului consular;

i) prin membru de familie se înțelege soțul/sotia membrului oficiului consular, copiii și părinții acestuia, cu condiția ca aceste persoane sa locuiască împreună și să fie în întreținerea membrului oficiului consular;

j) prin localuri consulare se înțelege clădirile sau părțile din clădiri și terenul aferent, care, indiferent în proprietatea cui se afla, sunt folosite exclusiv pentru oficiul consular;

k) prin arhive consulare se înțelege toate hârtiile, documentele, corespondenta, cărțile, filmele, mijloacele tehnice, folosite pentru culegerea și utilizarea informațiilor, registrele oficiului consular, precum și materialul de cifru, fișierele și mobilierul, destinate să le protejeze și să le conserve;

l) prin nava se înțelege orice mijloc civil de navigație care are dreptul sa arboreze drapelul statului trimițător potrivit legilor sale, cu excepția navelor militare;

m) prin aeronava se înțelege orice aparat civil de zbor înregistrat în statul trimițător și care are dreptul sa folosească însemnele de înregistrare ale acestui stat, cu excepția aparatelor militare.

2. Dispozițiile prezentei convenții referitoare la cetățenii statului trimițător se aplică, în mod corespunzător, atunci când contextul admite, persoanelor juridice care sunt constituite conform legislației statului trimițător și care își au sediul în acest stat.

Articolul 2

Înființarea unui oficiu consular

1. Statul trimițător poate înființa un oficiu consular pe teritoriul statului de reședința numai cu consimțământul acestui stat.

2. Sediul oficiului consular, rangul și circumscripția sa consulară sunt stabilite de statul trimițător și sunt supuse aprobării statului de reședința. Statul trimițător poate aduce modificări ulterioare sediului oficiului consular, rangului sau ori circumscripției consulare numai cu consimțământul statului de reședința.

Articolul 3

Numirea și admiterea șefului oficiului consular

1. Șeful oficiului consular este numit de statul trimițător și este admis pentru exercitarea funcțiilor sale de către statul de reședința.

2. Sub rezerva prevederilor prezentei convenții, modalitățile de numire și de admitere a șefului oficiului consular sunt stabilite de legile, regulamentele și uzanțele statului trimițător și ale statului de reședința.

Articolul 4

Patenta consulară sau notificarea numirii

1. Statul trimițător eliberează șefului oficiului consular un document sub forma de patenta sau un act similar, întocmit pentru fiecare numire, atestând calitatea sa și indicând, ca regula generală, numele și prenumele, categoria și clasa sa, circumscripția consulară și sediul oficiului consular.

2. Statul trimițător transmite guvernului statului de reședința, pe cale diplomatică sau pe orice alta cale potrivita, patenta consulară sau actul similar.

Articolul 5

Exequaturul

1. Șeful oficiului consular este admis să își exercite funcțiile printr-o autorizație a statului de reședința, denumita exequatur, oricare ar fi forma acesteia.

2. Statul care refuza sa elibereze un exequatur nu este obligat sa comunice statului trimițător motivele refuzului sau.

3. Sub rezerva prevederilor art. 6 și 8, șeful oficiului consular nu poate să își exercite funcțiile înainte de primirea exequaturului.

Articolul 6

Admiterea provizorie a șefului oficiului consular

Până la eliberarea exequaturului șeful oficiului consular poate fi admis, cu titlu provizoriu, să își exercite funcțiile. În acest caz dispozițiile prezentei convenții îi sunt aplicabile.

Articolul 7

Exercitarea cu titlu temporar a funcțiilor șefului oficiului consular

1. Dacă șeful oficiului consular este împiedicat să își exercite funcțiile sau dacă postul sau este vacant, un gerant interimar poate acționa, cu titlu provizoriu, în calitate de șef al oficiului consular.

2. Numele și prenumele gerantului interimar sunt notificate ministerului afacerilor externe al statului de reședința sau autorității desemnate de acest minister de către misiunea diplomatică a statului trimițător sau, în lipsa unei misiuni diplomatice a acestui stat în statul de reședința, de către șeful oficiului consular sau, în cazul în care acesta este împiedicat sa o facă, de către orice autoritate competentă a statului trimițător. În general, aceasta notificare trebuie facuta în prealabil. Statul de reședința poate condiționa acordarea consimțământului sau pentru admiterea ca gerant interimar a unei persoane de calitatea acestuia de agent diplomatic sau de funcționar consular al statului trimițător în statul de reședința.

3. Autoritățile statului de reședința trebuie să acorde asistența și protecție gerantului interimar. În perioada gerantei sale dispozițiile prezentei convenții îi sunt aplicabile în aceeași măsura ca și șefului oficiului consular respectiv.

4. Dacă, în circumstanțele prevăzute la paragraful 1 al acestui articol, un membru al personalului diplomatic al misiunii diplomatice sau un reprezentant al ministerului afacerilor externe al statului trimițător este numit de acest stat în calitate de gerant interimar, acesta continua sa beneficieze de privilegiile și imunitățile diplomatice.

Articolul 8

Notificarea către autoritățile din circumscripția consulară

De îndată ce șeful oficiului consular a fost admis, chiar cu titlu provizoriu, să își exercite funcțiile, statul de reședința este obligat sa informeze imediat autoritățile competente din circumscripția consulară și va lua măsurile necesare pentru ca acesta să își îndeplinească funcțiile și sa beneficieze de prevederile prezentei convenții.

Articolul 9

Cetățenia funcționarilor consulari

Funcționarii consulari pot fi numai cetățeni ai statului trimițător, care nu au domiciliul în statul de reședința.

Articolul 10

Exercitarea funcțiilor consulare într-un stat terț

Statul trimițător poate, după notificarea facuta statelor interesate și numai dacă nici unul dintre acestea nu se opune în mod expres, sa încredințeze unui oficiu consular înființat în statul de reședința exercitarea funcțiilor consulare într-un alt stat.

Articolul 11

Exercitarea funcțiilor consulare pentru un stat terț

După notificarea corespunzătoare facuta statului de reședința și dacă acesta nu se opune, un oficiu consular al statului trimițător poate exercita în statul de reședința funcții consulare pentru un stat terț.

Articolul 12

Funcționarii consulari onorifici

1. Fiecare dintre cele doua părți contractante poate numi și primi funcționari consulari onorifici în relațiile lor bilaterale, aplicând în privinta acestora dispozițiile cap. III al Convenției de la Viena cu privire la relațiile consulare din anul 1963 și, atunci când contextul o permite, dispozițiile prezentei convenții.

2. Funcționarii consulari onorifici pot avea cetățenia statului trimițător, a statului de reședința sau a unui stat terț.

Articolul 13

Notificarea către statul de reședința a sosirilor și plecarilor

Statul trimițător notifica, în scris, ministerului afacerilor externe al statului de reședința:

a) sosirea unui membru al oficiului consular, plecarea sa definitivă sau încetarea exercitării funcțiilor sale, precum și orice alte schimbări referitoare la statutul sau, care s-au produs în timpul serviciului sau la oficiul consular;

b) sosirea și plecarea definitivă a unui membru de familie al membrului oficiului consular și, dacă este cazul, faptul ca o persoană devine sau încetează de a mai fi membru al familiei acestuia;

c) sosirea și plecarea definitivă a unui membru al personalului particular, precum și încetarea activității sale în aceasta calitate;

d) angajarea și concedierea persoanelor rezidente în statul de reședința, care au calitatea de membri ai oficiului consular sau de membri ai personalului particular, îndreptățite sa beneficieze de privilegii și imunități.

Articolul 14

Documente de identitate

1. Autoritățile statului de reședința vor elibera, în mod gratuit, fiecărui funcționar consular un document care atesta identitatea și calitatea sa, menționând funcția pe care o îndeplinește.

2. Prevederea paragrafului 1 al prezentului articol se aplică, de asemenea, membrilor de familie ai funcționarului consular, precum și angajaților consulari, membrilor personalului de serviciu, membrilor personalului particular și membrilor familiilor acestora, cu condiția ca aceste persoane sa nu fie cetățeni ai statului de reședința sau rezidenți în acest stat.

Articolul 15

Încetarea funcțiilor unui membru al oficiului consular

1. Funcțiile unui membru al oficiului consular încetează îndeosebi prin:

a) notificarea încetării funcțiilor acestuia, facuta statului de reședința de către statul trimițător;

b) retragerea exequaturului;

c) notificarea de către statul de reședința statului trimițător ca el a încetat sa mai considere persoana în cauza membru al oficiului consular.

2. Statul de reședința poate, în orice moment și fără a fi obligat să își motiveze decizia, sa comunice statului trimițător, pe cale diplomatică, ca retrage exequaturul eliberat șefului oficiului consular sau ca un alt funcționar consular este declarat persona non grata ori ca un alt membru al oficiului consular a devenit inacceptabil. Într-o asemenea situație statul trimițător va rechema persoana în cauza, dacă aceasta a intrat deja în exercițiul funcțiilor sale. Dacă statul trimițător nu ia măsurile de rechemare într-un termen rezonabil, statul de reședința poate inceta sa mai considere persoana în cauza ca membru al oficiului consular.

Articolul 16

Scopul funcțiilor consulare

Funcționarul consular favorizează, prin toate mijloacele, dezvoltarea relațiilor economice, comerciale, culturale, științifice și turistice dintre statul trimițător și statul de reședința, promovează, în orice alt mod, relații prietenești între statul trimițător și statul de reședința, apara și protejeaza în statul de reședința drepturile și interesele statului trimițător și ale cetățenilor săi.

Articolul 17

Comunicarea cu autoritățile statului de reședința

1. Funcționarul consular își exercită funcțiile în circumscripția consulară. Totuși, în cazuri excepționale, el poate să își exercite funcțiile și în afară acestei circumscripții, cu consimțământul statului de reședința.

2. În exercitarea funcțiilor sale funcționarul consular se poate adresa:

a) autorităților locale competente din circumscripția consulară;

b) autorităților centrale competente ale statului de reședința, în măsura în care acest lucru este permis de legile, regulamentele și uzanțele acestui stat și de acordurile internaționale.

Articolul 18

Reprezentarea pe lângă organizații internaționale

După notificarea facuta statului de reședința funcționarul consular poate acționa și în calitate de reprezentant al statului trimițător pe lângă organizațiile internaționale care își au sediul în statul de reședința.

Articolul 19

Reprezentarea cetățenilor în fața tribunalelor statului de reședința

1. Funcționarul consular are dreptul, sub rezerva practicilor și a procedurilor în vigoare în statul de reședința, sa reprezinte cetățenii statului trimițător sau sa ia măsuri în scopul reprezentării corespunzătoare a acestora în fața tribunalelor sau a altor autorități ale statului de reședința, pentru a cere, conform legilor și regulamentelor statului de reședința, adoptarea de măsuri provizorii în vederea apărării drepturilor și intereselor acestor cetățeni atunci când, datorită absentei lor sau din oricare alta cauza, nu își pot apara, în timp util, drepturile și interesele.

2. Reprezentarea la care se referă paragraful 1 al prezentului articol ia sfârșit în momentul în care persoana reprezentată își desemnează mandatarul ori își asigura ea însăși apărarea drepturilor și intereselor.

Articolul 20

Înregistrarea cetățenilor statului trimițător, eliberarea pașapoartelor și vizelor

Funcționarul consular are dreptul:

a) sa înregistreze cetățenii statului trimițător aflați în statul de reședința;

b) sa elibereze cetățenilor statului trimițător pașapoarte sau alte documente de călătorie, să le prelungească valabilitatea, să facă modificări în acestea ori să le anuleze;

c) sa acorde vize.

Articolul 21

Funcții referitoare la starea civilă

1. Șeful oficiului consular are dreptul sa încheie căsătorii, cu condiția ca viitorii soți să aibă cetățenia statului trimițător. Oficiul consular informează autoritățile competente ale statului de reședința în legătură cu căsătoriile încheiate, dacă legislația statului de reședința o impune.

2. Funcționarul consular are dreptul sa înregistreze căsătoriile, nasterile și decesele cetățenilor statului trimițător și sa elibereze documentele corespunzătoare sau sa primească comunicări și documente privind nasterile, căsătoriile sau decesele cetățenilor acestui stat. Totuși aceste prevederi nu îi exonereaza pe cetățenii statului trimițător de obligația de a respecta legislația statului de reședința în materie de înregistrare a nașterilor, căsătoriilor și deceselor.

3. Autoritățile competente ale statului de reședința vor transmite oficiului consular, în scopuri oficiale, la cererea sa și gratuit, copiile și extrasele de pe documentele de stare civilă ale cetățenilor statului trimițător.

Articolul 22

Funcții notariale

1. Funcționarul consular are dreptul:

a) sa primească, sa întocmească și sa autentifice declarațiile cetățenilor statului trimițător;

b) sa primească, sa întocmească și sa autentifice dispozițiile de ultima voința și alte documente privind actele juridice unilaterale ale cetățenilor statului trimițător, întocmite conform legilor acestui stat;

c) sa legalizeze semnăturile și sigiliile de pe documentele cetățenilor statului trimițător, eliberate de autoritățile acestui stat;

d) sa legalizeze copii și extrase de pe înscrisuri, la cererea cetățenilor statului trimițător;

e) să efectueze și sa legalizeze traduceri de pe înscrisuri prezentate de cetățenii statului trimițător;

f) sa întocmească și sa autentifice contracte încheiate între cetățenii statului trimițător, dacă acestea nu se referă la stabilirea, transferul sau extinderea drepturilor reale asupra bunurilor imobile situate în statul de reședința;

g) sa legalizeze sau sa elibereze, conform prevederilor legale ale statului trimițător, certificate de origine a mărfurilor sau alte documente similare.

2. Documentele enumerate la paragraful 1 al prezentului articol, întocmite, autentificate sau legalizate de funcționarul consular, sunt considerate documente oficiale valabile care au aceeași forta probanta și produc aceleași efecte juridice ca și documentele întocmite, autentificate sau legalizate de autoritățile statului de reședința.

Articolul 23

Primirea în depozit

1. Funcționarul consular are dreptul sa primească în depozit documentele, sumele de bani și obiectele de valoare, încredințate de cetățenii statului trimițător, admise de legislația statului de reședința.

2. Funcționarul consular are, de asemenea, dreptul sa primească, pentru a le transmite proprietarilor lor, obiectele pierdute de cetățenii statului trimițător în timpul șederii lor în statul de reședința.

Articolul 24

Tutela și curatela

1. Autoritățile statului de reședința informează oficiul consular ori de câte ori este necesar să se instituie tutela sau curatela pentru a proteja un cetățean al statului trimițător, minor sau care are capacitate limitată de a contracta ori pentru a se asigura protecția bunurilor acestuia aflate în statul de reședința și pe care cetățeanul statului trimițător nu poate să le administreze singur, indiferent de motive.

2. Funcționarul consular poate informa autoritățile competente ale statului de reședința dacă are cunoștința despre situațiile menționate la paragraful 1 și are dreptul sa propună persoana care să acționeze în calitate de tutore sau curator.

Articolul 25

Comunicarea cu cetățenii statului trimițător

Funcționarul consular are dreptul sa comunice cu cetățeanul statului trimițător, sa îi acorde asistența, sa îl îndrume și, în caz de nevoie, sa îi asigure asistența juridică. Statul de reședința nu va limita în nici un fel posibilitățile de comunicare ale cetățenilor statului trimițător cu oficiul consular și nici accesul lor la acest oficiu.

Articolul 26

Comunicarea cu cetățenii privati de libertate

1. Funcționarul consular va fi informat, cat mai curând posibil, dar nu mai târziu de 3 zile, de către autoritățile competente ale statului de reședința, în legătură cu reținerea, arestarea sau cu orice alta măsura privativă de libertate, care privește un cetățean al statului trimițător aflat în circumscripția sa.

2. Funcționarul consular are dreptul sa viziteze și sa comunice cu cetățeanul statului trimițător arestat sau care este supus oricărei alte forme de limitare a libertății personale ori care executa o pedeapsă privativă de libertate și, după caz, sa întreprindă măsurile corespunzătoare pentru a-i asigura asistența legală și reprezentarea. Dreptul la vizita și de comunicare se acordă periodic și va putea fi exercitat cat mai curând posibil, fără a putea fi amânat după împlinirea termenului de 4 zile de la data luării măsurii de privare sau de limitare, sub orice formă, a libertății personale.

3. Autoritățile competente ale statului de reședința vor informa cetățenii în cauza despre posibilitatea lor de a comunică cu funcționarul consular.

4. Vizitele menționate la paragraful 2 al prezentului articol vor avea loc în conformitate cu legile și regulamentele statului de reședința. Se înțelege ca aceste legi și regulamente nu trebuie să împiedice exercitarea funcțiilor consulare.

Articolul 27

Accidentele de circulație

Autoritățile competente ale statului de reședința îl vor informa imediat pe funcționarul consular în legătură cu toate accidentele grave de circulație ale cetățenilor statului trimițător. La cererea oficiului consular acestea îi vor pune la dispoziție documentele întocmite de organele competente în legătură cu evenimentele rutiere în care a fost implicat un cetățean al statului trimițător.

Articolul 28

Decesul unui cetățean

Autoritățile competente ale statului de reședința îl vor informa fără întârziere pe funcționarul consular în legătură cu decesul unui cetățean al statului trimițător. La cererea oficiului consular acestea îi vor pune la dispoziție gratuit certificatul de deces ori o copie de pe alt document care confirma decesul.

Articolul 29

Succesiunile

1. Autoritățile competente ale statului de reședința îl vor informa fără întârziere pe funcționarul consular despre deschiderea în acest stat a unei succesiuni, ca urmare a decesului unui cetățean al statului trimițător, precum și în legătură cu deschiderea unei succesiuni, indiferent de cetățenia persoanei decedate, de care poate fi interesat un cetățean al statului trimițător în calitate de moștenitor, titular de drepturi sau legatar.

2. Autoritățile competente ale statului de reședința vor lua măsurile necesare, prevăzute de legile și regulamentele acestui stat, pentru a conserva succesiunea și pentru a transmite funcționarului consular copia de pe testament, dacă acesta a fost întocmit, precum și toate informațiile de care acestea dispun în legătură cu titularii de drepturi, cu domiciliul lor permanent sau temporar, cu valoarea și componenta masei succesorale, inclusiv cu sumele provenite din asigurările sociale, din alte venituri sau din polițele de asigurare. Ele vor informa, de asemenea, despre data la care urmează să se deschidă procedura succesorală sau despre stadiul acestei proceduri.

3. Funcționarul consular este autorizat sa îl reprezinte direct sau indirect prin intermediul reprezentantului sau, în fața tribunalelor sau a altor autorități competente ale statului de reședința, pe cetățeanul statului trimițător, care are dreptul sau care are pretenții la o succesiune deschisă în statul de reședința, în cazul în care acest moștenitor este absent sau nu și-a desemnat un mandatar.

4. Funcționarul consular are dreptul să solicite autorităților competente ale statului de reședința:

a) sa ia măsuri de conservare a succesiunii, sa pună sau sa ridice sigilii, inclusiv sa desemneze un administrator al succesiunii, precum și sa participe la aceste operațiuni;

b) sa procedeze la vânzarea bunurilor care fac parte din succesiune și sa comunice data fixată pentru aceasta vânzare, astfel încât el să poată fi prezent.

5. În momentul încheierii procedurii succesorale sau a celorlalte formalități oficiale, autoritățile competente ale statului de reședința îl vor informa, fără întârziere, pe funcționarul consular și, după plata datoriilor, a taxelor și impozitelor, vor permite, în termen de 3 luni, ca succesiunea sau bunurile personale ale persoanelor pe care le reprezintă să fie transmise beneficiarilor.

6. În cazul în care valoarea succesiunii nu este importanța, funcționarul consular va putea cere ca bunurile succesorale sa îi fie remise. El va avea, în aceasta situație, dreptul de a le transmite persoanelor interesate.

7. Funcționarul consular are dreptul sa primească, pentru a le transmite celor interesați, bunurile personale și valorile aparținând cetățenilor statului trimițător, care nu domiciliază în statul de reședința, precum și sumele care le revin acestora cu titlu de indemnizație, de pensie, de asigurări sociale, drepturi salariale sau provenite din polițele de asigurare.

8. Dacă un cetățean al statului trimițător, care nu are domiciliul în statul de reședința, a decedat în timpul unei sederi temporare în acest stat, bunurile sale trebuie protejate de autoritățile competente ale statului de reședința și transmise, fără o procedură specială, funcționarului consular al statului trimițător. Funcționarul consular trebuie să acopere datoriile contractate de defunct în timpul șederii acestuia în statul de reședința până la un nivel care să nu depășească valoarea acestor bunuri.

9. Transferul bunurilor și al activelor în statul trimițător, în conformitate cu prevederile acestui articol, se va putea face cu respectarea legislației statului de reședința.

Articolul 30

Atribuții privind navele

1. Funcționarul consular are dreptul sa acorde orice fel de asistența prevăzută în prezenta convenție navelor statului trimițător și echipajelor acestor nave, pe perioada în care se afla în apele teritoriale sau interioare ale statului de reședința, inclusiv în porturi, de îndată ce aceste nave au fost admise la libera practica. El poate beneficia de dreptul de control și de inspecție asupra navelor acestui stat și echipajelor lor. În acest scop el poate vizita navele statului trimițător și îi poate primi pe comandantii și echipajele acestor nave.

2. În îndeplinirea tuturor actelor privind nava statului trimițător, comandantul sau echipajul sau, funcționarul consular poate solicita asistența autorităților competente ale statului de reședința.

Articolul 31

Drepturile funcționarului consular privind nava și echipajul

În ceea ce privește navele statului trimițător, funcționarul consular are dreptul:

a) fără a prejudicia drepturile autorităților statului de reședința, sa îl chestioneze pe comandantul navei sau pe oricare alt membru al echipajului, sa verifice, sa primească, sa întocmească sau să semneze orice fel de certificat sau alte documente privind nava, sa primească declarații privind nava, incarcatura sau voiajul, precum și sa elibereze documentele necesare pentru a facilita intrarea, șederea și ieșirea navei;

b) sa intervină în vederea soluționării sau facilitării soluționării, conform legislației statului trimițător, a oricăror diferende între comandant și ceilalți membri ai echipajului, inclusiv diferendele privind contractele de angajare și condițiile de muncă;

c) sa participe la instalarea sau la concedierea comandantului sau la înrolarea altor membri ai echipajului;

d) sa ia măsurile necesare în vederea asigurării spitalizarii și repatrierii comandantului sau a oricărui alt membru al echipajului;

e) sa acorde sprijin și asistența comandantului navei sau oricărui alt membru al echipajului în raporturile lor cu tribunalele și cu alte autorități ale statului de reședința;

f) sa ia toate măsurile utile pentru asigurarea disciplinei și ordinii la bordul navei.

Articolul 32

Intervenția autorităților statului de reședința la bordul navelor

1. În cazul în care un tribunal sau oricare alta autoritate a statului de reședința are intenția sa îi aresteze sau sa îi retina la bordul navei statului trimițător pe comandant, pe un alt membru al echipajului, pe un pasager al acestei nave sau o altă persoană care nu este cetățean al statului de reședința, să aplice sechestru pe un bun aflat la bord ori sa angajeze o ancheta oficială la bordul navei, acestea trebuie să îl informeze, în prealabil, pe funcționarul consular, astfel încât el să poată asista la executarea unor astfel de măsuri. Dacă, datorită urgenței măsurii, nu a fost posibil să fie informat funcționarul consular sau dacă acesta nu a fost prezent la executarea măsurilor, autoritățile statului de reședința îl vor informa, fără întârziere și complet, pe funcționarul consular în legătură cu măsurile pe care le-au luat. Autoritățile competente ale statului de reședința vor facilita vizita funcționarului consular la persoana arestata sau reținută și comunicarea lui cu aceasta și vor asigura luarea măsurilor corespunzătoare, menite sa protejeze interesele persoanei sau ale navei.

2. Prevederile paragrafului 1 al prezentului articol nu se aplică în cazul unui control uzual efectuat de autoritățile statului de reședința în materie de pașapoarte, vama, sănătate publică, poluarea marii și apărarea vieții umane pe mare sau în cazul oricărui alt demers întreprins la cererea sau cu consimțământul comandantului navei.

Articolul 33

Avaria sau naufragiul navei

1. Dacă o nava a statului trimițător naufragiaza, este deteriorata, esueaza, este aruncata pe țărm sau suferă orice alta avarie în apele teritoriale ori interioare ale statului de reședința, inclusiv în porturi, autoritățile competente ale acestui stat îl vor informa, fără întârziere, pe funcționarul consular în legătură cu aceasta.

2. În cazurile enumerate la paragraful 1 al prezentului articol, autoritățile competente ale statului de reședința vor lua, conform legilor statului de reședința, măsurile necesare pentru a organiza salvarea și protecția navei, a pasagerilor, echipajului, echipamentului navei, încărcăturii, proviziilor și a altor obiecte aflate la bord și, de asemenea, pentru a se evita orice prejudiciu privind bunurile, precum și pentru a se împiedica dezordini la bord sau pentru a le elimina. Aceste măsuri vor fi luate, de asemenea, și față de obiectele care fac parte din nava sau din incarcatura sa și care au fost aruncate peste bord, informandu-l pe funcționarul consular despre măsurile luate. Aceste autorități îl vor ajuta pe funcționarul consular pentru ca el să poată lua toate măsurile de inlaturare a urmărilor avariei, eșuării sau naufragiului.

3. Atunci când o nava naufragiata a statului trimițător, echipamentul sau, incarcatura sa, proviziile sau orice alte obiecte care erau la bord au fost găsite pe tarmul statului de reședința sau în apropierea lui ori sunt aduse în portul acestui stat și când nici comandantul navei, nici mandatarul sau, nici agentul maritim, nici reprezentantul asigurărilor nu este prezent sau nu poate lua măsurile necesare de conservare sau de administrare, funcționarul consular este autorizat sa ia măsurile pe care proprietarul însuși le-ar fi luat în același scop, dacă ar fi fost prezent.

4. Funcționarul consular poate, de asemenea, sa ia măsurile prevăzute la paragraful 3 al prezentului articol și atunci când un obiect aparținând unui cetățean al statului trimițător și provenind de la bordul sau din incarcatura unei nave, indiferent de naționalitatea ei, a fost adus într-un port sau a fost găsit pe țărm ori în apropierea țărmului de pe o nava avariata, esuata sau naufragiata. Autoritățile competente ale statului de reședința trebuie să îl informeze, fără întârziere, pe funcționarul consular despre existenta unui asemenea obiect.

5. Funcționarul consular are dreptul sa participe la ancheta deschisă pentru a determina cauzele avariei, eșuării sau naufragiului, conformându-se legilor și regulamentelor statului de reședința.

Articolul 34

Decesul sau dispariția unui membru al echipajului

1. Dacă comandantul sau oricare alt membru al echipajului unei nave a statului trimițător a decedat sau este dat dispărut în statul de reședința, la bordul navei sau pe uscat, comandantul sau inlocuitorul sau, precum și funcționarul consular al statului trimițător sunt singurii competenți să facă inventarul obiectelor, valorilor sau al altor bunuri lăsate de defunct sau de dispărut și să efectueze demersurile necesare pentru conservarea și transmiterea lor în vederea lichidării succesiunii. Dacă defunctul sau disparutul este cetățean al statului de reședința, comandantul sau inlocuitorul sau întocmește inventarul în momentul constatării decesului sau a dispariției și remite o copie de pe acest inventar autorităților statului de reședința competente să efectueze demersurile necesare pentru conservarea bunurilor și, în caz de necesitate, pentru lichidarea succesiunii. Aceste autorități vor informa oficiul consular al statului trimițător în legătură cu demersurile lor.

2. În cazul în care un funcționar consular exercita drepturile în materie succesorală prevăzute la paragraful 1 al prezentului articol, el trebuie să se conformeze legilor și regulamentelor statului de reședința.

Articolul 35

Navigația aeriană

Prevederile prezentei convenții se aplică în mod corespunzător și aeronavelor statului trimițător, cu condiția ca aplicarea lor sa nu contravina prevederilor convențiilor bilaterale sau multilaterale în domeniu la care sunt parte statele contractante.

Articolul 36

Taxe consulare

1. Oficiul consular poate percepe pe teritoriul statului de reședința taxe pentru serviciile consulare prestate, conform legilor și regulamentelor statului trimițător.

2. Sumele percepute pentru serviciile consulare prestate, menționate în paragraful 1 al prezentului articol, sunt exceptate de la orice fel de impozite și taxe în statul de reședința.

Articolul 37

Transmiterea actelor

Funcționarul consular are dreptul sa transmită acte judiciare sau extrajudiciare și sa ia interogatorii, în conformitate cu acordurile în vigoare între părțile contractante, iar în lipsa unor asemenea acorduri, într-un mod compatibil cu legile și cu regulamentele statului de reședința. Acest drept nu poate fi exercitat decât față de cetățenii statului trimițător și fără a aplica mijloace de constrângere.

Articolul 38

Alte funcții consulare

Funcționarul consular poate îndeplini orice alte funcții consulare pe care i le încredințează statul trimițător, dacă acestea nu sunt contrare legilor și regulamentelor statului de reședința sau dacă statul de reședința nu se opune îndeplinirii lor.

Articolul 39

Facilități acordate oficiului consular

Statul de reședința acorda oficiului consular orice înlesniri pentru exercitarea funcțiilor sale consulare și ia măsurile necesare pentru ca membrii oficiului consular să își poată îndeplini însărcinările oficiale și sa beneficieze de privilegiile și imunitățile prevăzute în prezenta convenție.

Articolul 40

Folosirea drapelului și a stemei naționale

Statul trimițător are dreptul sa folosească în statul de reședința drapelul sau național și scutul cu stema de stat, conform prevederilor prezentului articol:

a) drapelul național al statului trimițător poate fi arborat pe clădirea destinată ca sediu al oficiului consular, pe reședința șefului oficiului consular și pe mijloacele sale de transport atunci când acestea sunt folosite în interes oficial;

b) stema statului trimițător și denumirea oficiului consular, scrisă în limba acestui stat și în cea a statului de reședința, pot fi puse pe clădirea oficiului consular și pe reședința șefului oficiului consular;

c) în exercitarea dreptului acordat prin prezentul articol se va ține seama de legile, regulamentele și uzanțele statului de reședința.

Articolul 41

Localuri și locuințe

Statul de reședința sprijină statul trimițător, în cadrul legilor și reglementărilor sale, sa procure localurile necesare oficiului consular și, în caz de necesitate, locuințe convenabile pentru membrii oficiului consular.

Articolul 42

Achiziționarea de terenuri și clădiri

1. Statul trimițător are dreptul, în cadrul legilor și reglementărilor statului de reședința:

a) sa achizitioneze clădiri sau părți din clădiri, destinate birourilor oficiului consular, reședinței șefului oficiului consular sau locuințelor celorlalți membri ai oficiului consular;

b) sa construiască sau sa amenajeze în aceleași scopuri clădirile achiziționate.

2. Dispozițiile paragrafului 1 al prezentului articol nu absolvă statul trimițător de obligația de a respecta reglementările și restricțiile în materie de construcții, urbanism, protecție a ansamblurilor arhitectonice și a monumentelor, aplicabile pe teritoriul unde se afla amplasate clădirile sau părțile din clădiri destinate localurilor consulare.

Articolul 43

Inviolabilitatea localurilor consulare și a reședinței șefului oficiului consular

1. Localurile consulare și reședința șefului oficiului consular sunt inviolabile. Autoritățile statului de reședința nu pot pătrunde în aceste localuri decât cu consimțământul șefului oficiului consular, al șefului misiunii diplomatice a statului trimițător sau al persoanei desemnate de unul dintre aceștia.

2. Statul de reședința are obligația specială de a lua toate măsurile necesare pentru a împiedica violarea sau deteriorarea localurilor consulare, a reședinței șefului oficiului consular și pentru a preveni tulburarea liniștii oficiului consular sau afectarea demnității sale.

Articolul 44

Scutirea de rechiziție

Localurile consulare, reședința șefului oficiului consular, mobilierul și bunurile oficiului consular, precum și mijloacele de transport nu pot face obiectul nici unei forme de rechiziție în scopuri de apărare naționala sau de utilitate publică. În cazul în care o expropriere ar fi necesară în aceste scopuri, vor fi luate toate măsurile corespunzătoare pentru a se evita împiedicarea exercitării funcțiilor consulare, iar statului trimițător îi va fi vărsată cu promptitudine o indemnizație adecvată și efectivă.

Articolul 45

Scutirea fiscală a localurilor consulare și a mijloacelor de transport

1. Localurile consulare și reședința șefului oficiului consular, al căror proprietar sau locatar este statul trimițător sau orice persoană actionand în numele acestui stat, sunt scutite de impozite și taxe de orice fel, naționale, regionale sau comunale, cu excepția taxelor percepute ca remunerare pentru servicii special prestate.

2. Scutirea fiscală prevăzută la paragraful 1 al prezentului articol nu se aplică acelor impozite și taxe care, conform legilor și regulamentelor statului de reședința, cad în sarcina persoanei care a contractat cu statul trimițător sau cu persoana care acționează în numele acestui stat.

3. Dispozițiile prezentului articol se aplică și mijloacelor de transport folosite pentru nevoile oficiului consular.

Articolul 46

Inviolabilitatea arhivelor și documentelor consulare

Arhivele și documentele consulare sunt inviolabile în orice moment și în orice loc s-ar găsi.

Articolul 47

Libertatea de comunicare

1. Statul de reședința permite și protejeaza libera comunicare a oficiului consular pentru orice scopuri oficiale. Comunicând cu guvernul, cu misiunile diplomatice și cu celelalte oficii consulare ale statului trimițător, oriunde s-ar găsi ele, oficiul consular poate folosi toate mijloacele de comunicare potrivite, inclusiv curierii diplomatici sau consulari, valiza diplomatică sau consulară și mesaje în clar sau cifrate. Totuși oficiul consular nu poate instala și utiliza un post de radioemisie decât cu consimțământul statului de reședința.

2. Corespondenta oficială a oficiului consular este inviolabilă. Prin expresia corespondenta oficială se înțelege întreaga corespondenta referitoare la oficiul consular și la funcțiile sale.

3. Valiza consulară nu poate fi nici deschisă și nici reținută. Totuși, dacă autoritățile competente ale statului de reședința au motive serioase sa creadă ca valiza conține alte obiecte decât corespondenta, documentele și obiectele vizate la paragraful 4 al prezentului articol, ele pot cere ca valiza să fie deschisă în prezenta lor de către un reprezentant autorizat al statului trimițător. Dacă autoritățile statului trimițător refuza sa satisfacă cererea, valiza este înapoiată la locul de origine.

4. Coletele care constituie valiza consulară trebuie să poarte semne exterioare vizibile ale caracterului lor și nu pot conține decât corespondenta oficială și documente sau obiecte destinate exclusiv folosinței oficiale.

5. Curierul consular trebuie să posede un document oficial care să ateste calitatea sa și sa precizeze numărul de colete care constituie valiza consulară. În afară de cazul în care statul de reședința consimte la aceasta, el nu trebuie să fie nici cetățean al statului de reședința, nici, cu excepția situației în care el este cetățean al statului trimițător, o persoană cu reședința permanenta în statul de reședința. În exercitarea funcțiilor sale acest curier este protejat de către statul de reședința. El se bucura de inviolabilitatea persoanei și nu poate fi supus nici unei forme de arest, de detenție sau unei alte forme de limitare a libertății personale.

6. Valiza consulară poate fi încredințată comandantului unei nave sau al unei aeronave care urmează sa sosească într-un punct de intrare autorizat. Comandantul trebuie să poarte un document oficial care să indice numărul de colete ce constituie valiza, fără ca el să fie considerat curier consular. Printr-un aranjament cu autoritățile locale competente, oficiul consular poate trimite pe unul dintre membrii săi sa ia valiza, în mod direct și liber, de la comandantul navei sau al aeronavei și sa o predea în același mod.

Articolul 48

Protecția funcționarilor consulari

Statul de reședința îi va trata pe funcționarii consulari cu respectul cuvenit și va lua toate măsurile necesare pentru a împiedica orice atingere adusă persoanei, libertății și demnității lor.

Articolul 49

Imunitatea de jurisdicție și inviolabilitatea personală a șefului oficiului consular

1. Șeful oficiului consular nu este supus jurisdicției penale, civile și administrative a statului de reședința. Aceste dispoziții nu se aplică în caz de acțiune civilă:

a) care rezultă din încheierea unui contract pe care șeful oficiului consular nu l-a făcut în mod expres sau implicit în numele statului trimițător;

b) intentată de un terț pentru pagube rezultate dintr-un accident cauzat în statul de reședința de un vehicul, de o nava sau o aeronava.

2. Persoana șefului oficiului consular este inviolabilă. Nici o măsura de executare nu poate fi luată împotriva acestuia, în afară de cazurile prevăzute la lit. a) și b) ale paragrafului 1 din prezentul articol și numai dacă executarea poate avea loc fără a aduce atingere inviolabilitatii persoanei sau locuinței sale.

Articolul 50

Imunitatea de jurisdicție și inviolabilitatea personală a membrilor oficiului consular

1. Funcționarii consulari, angajații consulari și membrii personalului de serviciu nu sunt supuși jurisdicției penale, civile și administrative a statului de reședința pentru actele îndeplinite în exercitarea atribuțiilor lor oficiale.

2. Totuși dispozițiile paragrafului 1 al prezentului articol nu se aplică în caz de acțiune civilă:

a) care rezultă din încheierea unui contract, făcut de un funcționar consular, angajat consular sau de un membru al personalului de serviciu, pe care nu l-a încheiat în mod expres sau implicit în numele statului trimițător;

b) intentată de un terț pentru pagube rezultate dintr-un accident cauzat în statul de reședința de un vehicul, o nava sau o aeronava.

3. Funcționarul consular nu poate fi supus nici pentru activitățile desfășurate în afară atribuțiilor legate de calitatea pe care o are:

a) unor măsuri de reținere sau de detenție preventivă decât în cazul comiterii pe teritoriul statului de reședința a unei infracțiuni pentru care se prevede o pedeapsă privativă de libertate de minimum 5 ani și numai ca urmare a unei hotărâri a autorităților judiciare competente ale statului de reședința;

b) unor alte măsuri privative de libertate decât în cazul executării unei hotărâri judecătorești definitive.

4. Atunci când o procedură penală este angajata împotriva unui funcționar consular, acesta este obligat să se prezinte în fața autorităților competente ale statului de reședința. Într-un astfel de caz procedura trebuie să fie deschisă în termenul cel mai scurt posibil. Aceasta trebuie condusă cu considerația cuvenită funcționarului consular, avându-se în vedere poziția sa oficială și, cu excepția cazului prevăzut la paragraful 3 al prezentului articol, astfel încât sa stânjenească cat mai puțin posibil exercitarea funcțiilor consulare.

5. În cazul luării unor măsuri privative de libertate sau de urmărire penală împotriva unui funcționar consular sau unui membru al familiei acestuia, unui angajat consular sau unui membru al personalului de serviciu, autoritățile competente ale statului de reședința îl vor informa despre aceasta, fără întârziere, pe șeful oficiului consular al statului trimițător.

6. Prevederile prezentului articol cu privire la funcționarii consulari nu se aplică șefului oficiului consular.

Articolul 51

Obligația de a depune ca martor

1. Membrii oficiului consular pot fi chemați să depună ca martori în fața autorităților judiciare sau a altor autorități competente ale statului de reședința. Totuși nici o măsura coercitivă sau nici o alta sancțiune nu va putea fi luată față de funcționarii consulari. Angajatul consular și membrul personalului de serviciu nu trebuie să refuze să depună ca martor, dacă nu se afla în situația menționată în paragraful 3 al prezentului articol.

2. Autoritatea care solicită mărturia trebuie să evite sa îl împiedice pe funcționarul consular să își îndeplinească funcțiile. Ea poate să obțină mărturia la reședința lui, la oficiul consular sau sa accepte o declarație scrisă din partea acestuia, ori de câte ori acest lucru este posibil.

3. Membrii oficiului consular nu sunt obligați să depună mărturie despre faptele care au legătură cu exercitarea funcțiilor lor și să prezinte corespondenta și documente oficiale referitoare la acestea. Ei au, de asemenea, dreptul de a refuza să depună mărturie în calitate de experți asupra legislației statului trimițător.

Articolul 52

Renunțarea la privilegii și imunități

1. Statul trimițător poate renunța la privilegiile și imunitățile prevăzute la art. 49-51. Renunțarea trebuie să fie expresă și să fie comunicată în scris autorităților statului de reședința.

2. Dacă un membru al oficiului consular angajează o procedură într-o materie în care ar beneficia de imunitate de jurisdicție, el nu poate invoca imunitatea de jurisdicție față de nici o cerere reconvențională legată direct de cererea principala.

3. Renunțarea la imunitatea de jurisdicție pentru o acțiune civilă sau administrativă nu este considerată renunțare la imunitate în ceea ce privește măsurile de executare a unei hotărâri pentru care este necesară o renunțare expresă.

Articolul 53

Scutirea de prestații personale și reale

Statul de reședința îi scutește pe membrii oficiului consular de orice prestații personale și de orice servicii de interes public, indiferent de caracterul lor, precum și de sarcinile militare, cum ar fi rechizitiile, contribuțiile și incartiruirile militare.

Articolul 54

Scutirea de obligația de înmatriculare a străinilor

Funcționarii consulari și angajații consulari, precum și membrii familiilor lor care locuiesc împreună cu ei sunt scutiți de toate obligațiile prevăzute de legile și regulamentele statului de reședința în materie de înmatriculare a străinilor, de permise de ședere și de alte formalități privind străinii.

Articolul 55

Scutirea fiscală

1. Funcționarul consular, angajatul consular, precum și membrii familiilor acestora sunt scutiți de orice impozite și taxe, personale și reale, naționale, regionale și comunale, cu excepția:

a) impozitelor indirecte, încorporate în mod normal în prețul mărfurilor sau al serviciilor;

b) impozitelor și taxelor pe bunuri imobile particulare, situate pe teritoriul statului de reședința, sub rezerva dispozițiilor art. 45;

c) drepturilor de succesiune și de mutație, percepute de către statul de reședința, sub rezerva prevederilor art. 57;

d) impozitelor și taxelor pe orice fel de venituri particulare care își au sursa în statul de reședința;

e) drepturilor percepute ca remunerare a serviciilor particulare prestate;

f) taxelor de înregistrare, de grefa, de ipoteca și de timbru, sub rezerva dispozițiilor art. 45.

2. Membrii personalului de serviciu sunt scutiți de impozite și taxe pe salariile pe care le primesc pentru serviciile lor.

3. Membrii oficiului consular care angajează persoane ale căror retribuții sau salarii nu sunt scutite de impozitul pe venit în statul de reședința trebuie să respecte obligațiile pe care legile și reglementările acestui stat le impun în materie de percepere a impozitului pe venit.

Articolul 56

Scutirea de taxe vamale și de control vamal

1. În conformitate cu legile și cu regulamentele sale, statul de reședința autorizeaza intrarea și ieșirea și acorda scutirea de orice taxe vamale și de alte redevențe conexe, cu excepția cheltuielilor de depozitare, de transport și a cheltuielilor privind serviciile similare, pentru:

a) obiectele destinate activității oficiului consular;

b) obiectele de uz personal ale funcționarului consular și ale membrilor familiei sale care locuiesc împreună cu el, inclusiv efectele destinate instalării sale. Articolele de consum nu trebuie să depășească cantitățile necesare pentru folosirea lor directa de către cei interesați.

2. Angajatul consular beneficiază de privilegiile și scutirile prevăzute la paragraful 1 lit. b) din prezentul articol în ceea ce privește obiectele importate cu ocazia primei sale instalări.

3. Funcționarul consular și membrii familiei sale sunt scutiți de controlul bagajului personal, dacă nu exista motive serioase să se presupună ca acesta conține obiecte care nu beneficiază de scutirile menționate la paragraful 1 lit. b) din prezentul articol sau obiecte al căror import ori export este interzis de legile statului de reședința sau de regulamentele sale de carantina. Într-un asemenea caz controlul nu se poate face decât în prezenta funcționarului consular sau a unui membru al familiei sale.

Articolul 57

Succesiunea unui membru al oficiului consular sau a unui membru al familiei sale

În caz de deces al unui membru al oficiului consular sau al unui membru al familiei sale care locuia împreună cu el, statul de reședința este obligat:

a) să permită exportul bunurilor mobile ale defunctului, cu excepția celor care au fost dobândite în statul de reședința și care fac obiectul unei prohibiții la export în momentul decesului;

b) sa nu perceapă taxe naționale, regionale sau comunale de succesiune sau de mutație asupra bunurilor mobile a căror situare în statul de reședința se datora exclusiv prezentei în acest stat a defunctului în calitate de membru al oficiului consular sau de membru al familiei unui membru al oficiului consular.

Articolul 58

Libertatea de deplasare

Sub rezerva legilor și a regulamentelor referitoare la zonele în care accesul este interzis sau reglementat din motive de securitate naționala, statul de reședința asigura tuturor membrilor oficiului consular libertatea de deplasare și de circulație pe teritoriul sau.

Articolul 59

Asigurarea mijloacelor de transport

Mijloacele de transport, proprietate a statului trimițător, destinate uzului oficiului consular sau care sunt proprietate a membrilor oficiului consular, trebuie să facă obiectul unei asigurări obligatorii.

Articolul 60

Privilegii și imunități ale membrilor de familie

Membrii de familie ai membrilor oficiului consular beneficiază, în mod corespunzător, de privilegiile recunoscute acestora din urma, cu condiția sa nu fie cetățeni ai statului de reședința, sa nu domicilieze și sa nu exercite vreo activitate cu caracter lucrativ în acest stat.

Articolul 61

Persoanele care nu se bucura de privilegii și imunități

1. Angajații consulari și membrii personalului de serviciu, care sunt cetățeni ai statului de reședința sau au domiciliul în acest stat, nu beneficiază de privilegiile și imunitățile prevăzute în prezenta convenție, cu excepția prevederilor art. 51 paragraful 3.

2. Totuși statul de reședința trebuie să își exercite jurisdicția asupra persoanelor menționate la paragraful 1 al prezentului articol în asa fel încât sa nu împiedice fără motiv exercitarea funcțiilor oficiului consular.

Articolul 62

Respectarea legilor și regulamentelor statului de reședința

1. Toate persoanele care se bucura de privilegii și imunități, în virtutea prezentei convenții, sunt obligate să respecte legile și regulamentele statului de reședința, fără ca privilegiile și imunitățile lor să fie prejudiciate.

2. Localurile consulare nu vor fi utilizate în mod incompatibil cu exercitarea funcțiilor consulare.

Articolul 63

Exercitarea funcțiilor consulare de către misiunea diplomatică

1. Dispozițiile prezentei convenții se aplică și în cazul în care funcțiile consulare sunt exercitate de misiunea diplomatică.

2. Numele și prenumele membrilor misiunii diplomatice afectați serviciului consular al acesteia vor fi notificate ministerului afacerilor externe al statului de reședința.

3. Membrii misiunii diplomatice menționați la paragraful 2 al prezentului articol continua sa beneficieze de privilegiile și de imunitățile pe care le conferă statutul diplomatic.

Articolul 64

Ratificarea și intrarea în vigoare

1. Prezenta convenție va fi supusă ratificării și va intra în vigoare în a 30-a zi de la data ultimei notificări, pe cale diplomatică, privind îndeplinirea procedurii legale pentru intrarea ei în vigoare.

2. Prezenta convenție se încheie pe o perioadă nedeterminată. Ea poate fi denunțată, prin notificare scrisă, de orice parte contractantă. În acest caz, ea își va inceta valabilitatea după 6 luni de la data denunțării.

Drept care împuterniciții părților contractante au semnat prezenta convenție și au aplicat sigiliile.

Semnată la Tbilisi la 1 iulie 1998, în doua exemplare originale, fiecare în limbile română, georgiana și engleza, toate textele având aceeași valoare; în caz de divergenta de interpretare, va prevala textul în limba engleza.

Pentru România,

Mihai-Razvan Ungureanu

Pentru Georgia,

Irakli Menagarishvili