Codul Aerian din 5 decembrie 1953

Articolul 18

Personalul aeronautic civil al R. P. Române se compune din:

a) personal aeronautic civil navigant;

b) personal aeronautic civil nenavigant.

Pentru a putea face parte din personalul aeronautic civil al R.P.R. și a îndeplini funcțiile corespunzătoare în zbor și la sol se cere:

1. cetățenia română;

2. documentul respectiv de calificare.

Documentul de calificare, prevăzut la pct. 2 al acestui articol, este un document nominal ce se eliberează și se prelungește pe perioade de 1 an.

Condițiile de pregătire, de examinare și calificările respective pentru întreg personalul aeronautic civil navigant și nenavigant al R.P.R., se stabilesc și se realizează de către Ministerul Transporturilor Navale și Aeriene, cu excepția condițiilor de pregătire, de examinare și a calificărilor respective pentru personalul aeronautic sportiv navigant și nenavigant al R.P.R., care activează în zonele rezervate sportului aeronautic și care se stabilesc și se realizează de unitatea centrala de aeronautică sportivă.

Examinarea psiho-fizica a personalului aeronautic civil se va face de centrul medical unic al aeronauticei civile, organizat în cadrul Ministerului Transporturilor Navale și Aeriene, care va funcționa în colaborare cu Institutul de Fiziologie al Academiei R.P.R.

Eliberarea, echivalarea, prelungirea, preschimbarea, suspendarea și retragerea documentelor de calificare ale întregului personal aeronautic civil navigant și nenavigant al R.P.R. se fac de către Ministerul Transporturilor Navale și Aeriene, cu excepția documentelor de calificare ale personalului aeronautic sportiv al R.P.R. care activează în zonele rezervate sportului aeronautic și care se eliberează, se prelungesc, se preschimba, se suspenda și se retrag de unitatea centrala de aeronautică sportivă.

Documentele sportive eliberate de unitatea centrala de aeronautică sportivă pentru personalul aeronautic civil navigant de pe planoarele de performanta și aerostatele libere, sînt valabile în întreg spațiu aerian al R.P.R.

Articolul 19

Personalul aeronautic civil navigant și nenavigant al R.P.R. este obligat, în raport cu calificarea sa, să-și ridice permanent pregătirea sa tehnica de specialitate, teoretică și practica, precum și să-și mențină la zi cunoștințele de legislație aeronautică. Toate acestea se vor verifica cu ocazia prelungirii, echivalării și preschimbării documentelor de personal aeronautic civil.

Articolul 20

Documentul de calificare al personalului aeronautic civil este un document obligatoriu pentru durata activității de zbor pentru personalul aeronautic civil navigant și pe durata activității de aerodrom pentru personalul aeronautic civil nenavigant.

Lipsa sau neregula documentului de calificare atrage suspendarea imediata din activitate a personalului aeronautic civil, pînă la intrarea lui în legalitate.

Articolul 21

Personalul aeronautic civil se împarte pe clase, după specialitate și calificare, în raport cu pregătirea sa tehnica și practica, în condițiile ce se vor stabili de Ministerul Transporturilor Navale și Aeriene, cu acordul organelor în drept.

Articolul 22

Cetățenii altor state pot fi autorizați să facă parte din personalul aeronautic civil al R.P.R., pe baza dispozițiilor unor acorduri sau convenții internaționale, încheiate de R.P.R. sau pe baza unei Hotărîri a Consiliului de Miniștri. Acestui personal i se va elibera documentul de calificare de personal aeronautic civil prin echivalarea documentelor ce le deține.

Articolul 23

Personalul aeronautic civil navigant cuprinde:

A) Personalul ce constituie echipajul de conducere de la bordul aeronavelor civile: piloți, navigatori, radiotelegrafiști, mecanici de bord și orice alt personal care participa la conducerea aeronavei;

B) Personalul tehnic sau auxiliar de la bordul aeronavelor civile, care, neparticipînd la conducerea lor, exercita la bord servicii cu privire la călători, încărcătura sau aparatura specială a aeronavelor în zbor, operațiunile de control după revizii, reparații și întreținerea curenta a aeronavelor, precum și operațiunile de recepție și de control a aeronavelor în vederea eliberării sau prelungirii certificatului lor de navigabilitate.

Personalul aeronautic civil navigant prevăzut la lit. A și B devine profesionist prin angajarea sa pentru îndeplinirea funcțiunilor aeronautice respective.

Elevii școlilor de pregătire a personalului aeronautic civil navigant, pe durata instructajului practic de zbor, sînt asimilați cu personalul aeronautic civil navigant, în condițiile stabilite prin dispoziții speciale.

Orice alta persoana la bordul unei aeronave civile se considera călător și nu are calitatea de personal navigant.

Articolul 24

În documentul de calificare al personalului aeronautic civil navigant se va înscrie categoria, clasa și tipul aeronavei la bordul căreia poate funcționa titularul documentului respectiv. Numai personalul calificat pentru zborurile de călători este autorizat să conducă aeronave care au călători la bord.

Articolul 25

Întreaga activitate de zbor a personalului aeronautic civil navigant, începînd de la data efectuării primului zbor la o școala de aeronautică civilă, se consemnează într-un carnet individual de zbor, care se completează și se păstrează conform dispozițiilor în vigoare.

Carnetul de zbor este documentul obligatoriu pentru stabilirea vechimii ca personal aeronautic civil navigant la calcularea anilor de pensie și va face dovada în orice situație pentru activitatea aeronautică depusa de titular.

Articolul 26

Echipajul, comandantul de aeronava și pilotul comandant de bord

Aeronavele civile care în afară de pilot mai au nevoie și de alte persoane pentru efectuarea zborului în bune condiții, sînt deservite de un echipaj. Echipajul unei aeronave civile cuprinde echipajul de conducere și personalul tehnic sau auxiliar de la bord.

La bordul aeronavelor în verificare tehnica se interzice participarea altor persoane, în afară de echipaj.

Prin certificatul de navigabilitate se stabilește compunerea pe funcțiuni a echipajelor aeronavelor civile, după clasa și categoria acestor aeronave.

Articolul 27

Pilotul unic sau pilotul prim al unei aeronave civile, calificat pentru categoria, clasa și tipul acesteia, este comandantul ei.

Calitatea de comandant de aeronava începe din momentul preluării aeronavei în vederea executării misiunii și se păstrează pînă în momentul predării aeronavei, la terminarea misiunii. La bord, comandantul de aeronava este investit cu atribuții de delegat de stare civilă și de ofițer de miliție judiciară.

Comandantul aeronavei care remorchează alte aeronave este comandantul acestora pînă la declanșarea lor.

Articolul 28

Comandantul de aeronava răspunde de pregătirea fiecărui zbor în parte.

El este obligat în acest scop:

a) să stabilească împreună cu întreg echipajul elementele de navigație și de zbor și să constate starea normală și pregătirea corespunzătoare a persoanelor care compun echipajul;

b) să verifice documentele de bord ale aeronavei;

c) să verifice starea tehnica a aeronavei, a motoarelor, instalațiilor și a aparaturii de bord;

d) să constate dacă alimentarea aeronavei cu combustibil și lubrefianți este suficienta pentru îndeplinirea misiunii;

e) să verifice îndeplinirea condițiilor cerute de certificatul de navigabilitate al aeronavei privitoare la încărcătura, precum și justa ei repartizare.

Comandantul de aeronava trebuie să refuze decolarea dacă constata nereguli cu ocazia îndeplinirii sarcinilor prevăzute în prezentul articol.

Articolul 29

În timpul misiunii, comandantul de aeronava răspunde față de organul care i-a încredințat misiunea, de executarea ei în bune condiții, de stricta respectare a dispozițiilor prezentului cod privitor la zboruri și a normelor de circulație aeriană, de comportarea și disciplina echipajului în zbor și la sol, precum și de folosirea și păstrarea aeronavei în bune condiții de zbor.

În timpul escalelor sau oricăror altor aterizări pe durata misiunii, răspunderea comandantului de aeronava încetează cu privire la aeronava, călători și încărcătura, din momentul predării ei comandantului de aerodrom, după coborirea întregului echipaj și a persoanelor îmbarcate. Responsabilitatea comandantului este angajată, din nou, în momentul reluării în primire a aeronavei.

La aterizare, comandantul de aeronava este obligat să prezinte comandantului de aerodrom documentele de bord ale aeronavei sale, precum și documentele la bord.

În cursul zborului comandantul de aeronava nu-și poate delega atribuțiile sale. Dacă însă comandantul de aeronava este împiedicat, din orice cauza, în cursul zborului sau la sol să-și îndeplinească funcția și în lipsa desemnării prealabile a unei alte persoane pentru a-l înlocui, funcția de comandant de aeronava va fi exercitată de ceilalți membrii ai echipajului, în ordinea următoare: pilot, navigator, mecanic de bord, radiotelegrafist, personalul auxiliar.

Articolul 30

Dispozițiile date de comandantul de aeronava în timpul zborului trebuie să fie executate întocmai, de toate persoanele îmbarcate.

Comandantul de aeronava are putere disciplinară nelimitată pentru realizarea misiunii în bune condiții, putînd aplica împotriva persoanelor ce nu executa dispozițiile sale, măsurile pe care le va crede de cuviință. El poate debarca pe orice membru al echipajului și pe orice călător la o escală intermediară, pentru motive determinate de securitatea zborului și de păstrarea ordinei în aeronava. Deasemenea, pentru salvarea aeronavei, el poate ordona delestarea ei.

În caz de primejdie, comandantul de aeronava este dator să ia toate măsurile pentru salvarea călătorilor, echipajului și a încărcăturii. El nu poate părăsi aeronava decît ultimul.

Comandantul unei aeronave civile își menține, în cazul unui accident de zbor, toate îndatoririle sale pînă în momentul cînd organul în drept îl eliberează de misiunea pe care urma să o îndeplinească cu aceasta aeronava.

Articolul 31

Dacă împotriva R.P.R. se îndreaptă acțiuni militare, comandantul aeronavei civile este obligat să ia toate măsurile necesare pentru a împiedica pe inamic să captureze aeronava, documentele de bord și documentele la bord, echipajul, călătorii și încărcătura sa.

Articolul 32

La sol, comandantul de aeronava are obligația:

a) să întreprindă demersurile necesare în cazul unei rețineri a aeronavei sale sau în cazul unor măsuri luate cu privire la echipaj, călători sau încărcătura;

b) să ia în numele deținătorului aeronavei sau în numele proprietarilor de mărfuri aflate la bord, orice măsuri necesare și indispensabile executării sau continuării zborului în bune condiții. În acest scop comandantul de aeronava are dreptul să încheie acte și convenții.

În caz de avarii, de aterizări forțate și alte asemenea, comandantul de aeronava, ținînd însă seama de interesul deținătorului aeronavei, precum și de interesele proprietarilor de mărfuri aflate la bord, va fi în drept să ia toate măsurile cerute de situație, urmînd a le justifica ulterior.

În lipsa unei împuterniciri speciale, comandantul de aeronava nu are voie să înstrăineze sub nici o forma aeronava, părți din aeronava sau orice alte bunuri din inventarul ei.

Articolul 33

Prin derogare de la art. 27, se poate însărcina în funcția de comandant de aeronava și o alta persoana decît pilotul unic sau pilotul prim al aeronavei. În acest caz, pilotul unic sau pilotul prim al aeronavei va îndeplini funcția de pilot comandant de bord.

Obligațiile și răspunderile pentru executarea misiunii se împart între comandantul de aeronava și pilotul comandant de bord, după cum urmează:

- pilotul comandant de bord, de la decolare și pînă la aterizare, este însărcinat și răspunde de conducerea tehnica și de securitatea aeronavei în zbor, putînd lua orice măsuri pentru realizarea securității zborului. În caz de primejdie el nu poate părăsi aeronava decît ultimul;

- comandantul de aeronava este însărcinat și răspunde, în conformitate cu dispozițiile prezentului cod, de executarea misiunii în bune condiții pentru toate celelalte operațiuni care nu privesc conducerea propriu zisă și securitatea aeronavei în zbor.

În zborurile de verificare și control tehnic al aeronavelor sau în vederea eliberării și prelungirii certificatelor de navigabilitate, tehnicianul care executa aceste operațiuni este și comandantul aeronavei.

Articolul 34

Personalul aeronautic civil nenavigant

Personalul aeronautic civil nenavigant, care poate exercita funcții aeronautice pe un aerodrom din R.P.R., cuprinde personalul tehnic nenavigant calificat pentru categoria și clasa aerodromului, lucrînd direct la pregătirea tehnica, conducerea și menținerea securității zborurilor pe aerodrom și în zona aerodromului.

Conducerea activității aeronautice pe un aerodrom civil este încredințată unui comandant de aerodrom.

Personalul tehnic care deservește aparatura de producție a circulației aeriene de pe teritoriu, în afară zonei de aerodrom, se asimilează cu personalul aeronautic de aerodrom.

Ministerul Transporturilor Navale și Aeriene stabilește, pe funcțiuni, compunerea minima și atribuțiile personalului aeronautic civil nenavigant pentru aerodromurile civile ce sînt deschise traficului aerian public (aeroporturi) conform dispozițiilor art. 44 din prezentul cod, precum și compunerea și atribuțiile personalului nenavigant din afară zonelor de aerodrom, care deservește aparatura de protecție a circulației aeriene din R.P.R.

Normarea acestui personal se va face conform legislației în vigoare.

Articolul 35

Comandantul unui aerodrom civil are următoarele atribuții:

1. conduce întreaga activitate de zbor din aer și de la sol, de pe aerodrom și din zona de aerodrom;

2. administrează terenul din inventarul aerodromului în numele deținătorului acestuia;

3. veghează la respectarea măsurilor luate pentru degajarea terenurilor de obstacole care pun în primejdie circulația aeriană, în conformitate cu art. 47.

Comandantul de aerodrom este obligat să cunoască în amănunt întreaga situație administrativă, topografica și climatologica a aerodromului sau și a zonei de aerodrom.

Pe aerodromurile deschise traficului aerian public (aeroporturi), comandantul de aerodrom este organul Ministerului Transporturilor Navale și Aeriene. Pe celelalte aerodromuri, comandanții de aerodrom aparțin unităților centrale de aeronautică civilă care dețin aerodromurile respective. Pe terenurile de aeronautică civilă deținute conform dispozițiilor art. 9 alineatul 2 al prezentului cod, conducerea activității aeronautice se va face potrivit unor dispoziții speciale date, de la caz la caz, de Ministerul Transporturilor Navale și Aeriene.

Comandantul de aerodrom poate delega atribuțiile sale organelor tehnice în subordine. În condiții meteorologice grele, operațiunile de decolare sau primirea aeronavelor la aterizare se fac, întotdeauna, sub conducerea directa a comandantului de aerodrom.

În lipsa comandantului de aerodrom sau în imposibilitatea acestuia de a-și exercita funcția, atribuțiile de comandant vor fi exercitate de către dispecerul de circulație aeriană, dacă o alta persoana nu a fost dinainte desemnată pentru a-l înlocui.

La instalațiile de protecție a circulației aeriene care se afla pe teritoriu, în afară zonelor de aerodrom și care sînt deservite de un personal aeronautic civil nenavigant, șefii de stație conduc și administrează întreaga activitate a acestor instalații.

Articolul 36

Comandantul de aerodrom are sub ordinele sale întregul personal tehnic și administrativ al aerodromului, precum și personalul de paza civilă sau militarizata de pe aerodrom, cu excepția organelor vamale, sanitare și de miliție, care funcționează conform dispozițiilor primite de la organele administrației de stat de care depind. Dispozițiile date de comandant în exercitarea atribuțiilor sale sînt obligatorii față de toate persoanele aflate pe aerodrom. Deasemenea, pe aerodromuri și în timpul circulației aeronavelor în zona de aerodrom, toate echipajele aeronavelor civile, indiferent de categorie sau de apartenența, sînt subordonate comandantului de aerodrom.

Articolul 37

Comandantul de aerodrom este deținătorul sigiliului aerodromului și este singurul în drept să vizeze la plecare și la sosire documentele de bord prezentate de comandanții de aeronava, răspunzînd de exactitatea verificărilor făcute cu ocazia acordării vizelor. Comandantul de aerodrom este în drept să retina orice aeronava dacă constata lipsa sau neregula documentelor de bord sau dacă reținerea aeronavei s-a făcut ca măsura preventivă pentru securitatea zborului.

Comandantul de aerodrom răspunde de realizarea în bune condiții a întregii activități aeronautice din zona sa de activitate, de stricta respectare a normelor de circulație aeriană și de aerodrom, de comportarea și de disciplina organelor sale în subordine, precum și de buna funcționare a tuturor instalațiilor de aerodrom și din zona de aerodrom, necesare realizării activității respective. El poate lua orice măsuri pentru înlăturarea pericolelor sau obstacolelor periculoase pentru circulația aeriană.

Articolul 38

Pe aerodrom răspunderea comandantului de aerodrom în privința aeronavelor, echipajelor, călătorilor și încărcăturii, începe din momentul în care a încetat, potrivit art. 29, răspunderea comandantului de aeronava și ia sfîrșit după cum urmează:

- în ce privește persoanele și încărcătura: la ieșirea lor de pe aerodrom, în zborurile interne sau la predarea lor organelor vamale, în zborurile internaționale;

- în ce privește aeronavele: la predarea lor organelor de miliție ale aerodromului, după ce în prealabil echipajul a fost debarcat și aeronavele au fost închise în prezenta comandanților de aeronava, după terminarea operațiunilor de garare a lor.

Articolul 39

Comandantul de aerodrom este obligat să încheie procese verbale de constatare a abaterilor sau infracțiunilor cu caracter aeronautic, pe care le va comunica imediat, atît unității de care depinde, cît și Ministerului Transporturilor Navale și Aeriene.

Articolul 40

Personalul navigant profesionist din aeronautica civilă beneficiază, pentru uzura datorită eforturilor și riscurilor zborului, prin derogare de la dispozițiile de drept comun, de un regim special de executare a muncii de indemnizații de zbor, de protecția și stimularea muncii, de odihna, de asigurare pentru deces sau incapacitate de muncă și de pensionare pentru bătrînețe, stabilit pe cale de legi speciale.

Prin "pensionare pentru bătrînețe" a personalului navigant profesionist din aeronautica civilă se înțelege pensionarea la care are dreptul acest personal deîndată ce a împlinit vechimea calculată conform uzurii în munca aeronautică, fără a se cere și o limita de vîrstă.

Personalul navigant profesionist din aeronautica civilă, care își pierde capacitatea de muncă în interes de serviciu, beneficiază de cote superioare de pensie pentru invaliditate, în cazul unor accidente de aeronautică sau boli profesionale. Deasemenea familia personalului navigant profesionist din aeronautica civilă, decedat în timpul serviciului, beneficiază de cote superioare de pensie pentru pierderea susținătorului. Aceste cote de pensie se stabilesc prin legi speciale.

Articolul 41

Întreg personalul aeronautic civil din R.P.R. va purta în exercițiul funcțiunii uniforma aeronauticei civile stabilită printr-un regulament ce se aproba de Consiliul de Miniștri.

Articolul 53

Circulația aeronavelor civile izolate sau în grup, în spațiul aerian al R.P.R., se efectuează în conformitate cu dispozițiile prezentului cod, ale Hotărîrilor Consiliului de Miniștri privitoare la fixarea regimului de zbor al aeronavelor în R.P.R., cu prevederile Instrucțiunilor elaborate pentru aplicarea acestor Hotărîri, precum și cu normele tehnice stabilite de Ministerul Transporturilor Navale și Aeriene.

Hidroavioanele civile, pe timpul cît circula pe apa, sînt supuse normelor aplicabile vaselor maritime sau fluviale.

Articolul 54

Zborurile aeronavelor civile din spațiul aerian al R.P.R. se clasifica:

a) în funcție de condițiile meteorologice și de vizibilitate;

b) în funcție de depărtarea la care se executa zborul, față de aerodromul de plecare;

c) în funcție de regularitatea lor.

În funcție de condițiile meteorologice și de vizibilitate, zborurile se împart în: zboruri la vedere (sau de navigație observată) și zboruri instrumentale (în condițiile de vizibilitate redusă).

Zborurile de noapte și zborurile peste marea libera, în afară apelor teritoriale, se consideră zboruri instrumentale. Prin zbor de noapte se înțelege zborul unei aeronave civile de la ora cînd apune și pînă la ora cînd răsare soarele (după ora oficială a teritoriilor survolate).

În funcție de depărtarea la care se exercita zborul, față de aerodromul de plecare zborurile se împart în:

a) zboruri în zone de aerodrom, efectuate deasupra aerodromurilor și într-o zona înconjurătoare fixată pentru fiecare aerodrom în parte;

b) zboruri în afară zonei de aerodrom.

În funcție de regularitate, zborurile se împart în:

a) zboruri regulate, executate conform unor orarii și pe itinerarii prestabilite;

b) zboruri ocazionale, executate la cerere sau după nevoi pe orice itinerarii autorizate în spațiul aerian (rute aeriene).

Zborurile în afară zonei de aerodrom, regulate sau ocazionale, pot fi interne și internaționale.

Pentru realizarea securității zborurilor executate în afară zonei de aerodrom, se crează în R.P.R., pe itinerariile de zbor parcurse în mod obișnuit de aeronavele civile, o rețea de cai aeriene pe parcursul cărora va fi asigurată permanent protecția radioelectrica a aeronavelor. Căile aeriene interne și internaționale ale R.P.R. se fixează prin Hotărîre a Consiliului de Miniștri, la propunerea Ministerului Transporturilor Navale și Aeriene și a Ministerului Forțelor Armate.

Zborurile regulate, pentru toate aeronavele civile din R.P.R., indiferent de categorie și naționalitate, se pot efectua numai pe căile aeriene.

Articolul 55

În spațiul de circulație aeriană, toate zborurile din afară zonelor de aerodrom nu se pot executa decît pe baza unui plan de zbor, indiferent de scopul și de condițiile în care urmează să se desfășoare aceste zboruri.

Planul de zbor este întocmit de comandantul de aeronava și se aproba de comandantul de aerodrom.

Articolul 56

Nici o aeronava nu poate decola fără autorizația de plecare data de comandantul de aerodrom, în urma controlului efectuat asupra documentelor de bord și a îndeplinirii condițiilor stabilite în certificatul de navigabilitate privitoare la încărcătura și la repartizarea acesteia în aeronava. În transporturile speciale prevăzute la art. 80 litera c, comandantul de aerodrom poate aproba decolarea aeronavei pe simpla certificare a comandantului de aeronava în ce privește misiunea și încărcătura, fără a proceda la verificarea lor. În acest caz, comandantul de aeronava răspunde singur de exactitatea celor declarate de el.

Comandantul de aeronava este obligat în zborurile din afară zonei de aerodrom să treacă în carnetul de drum al aeronavei toate cele survenite la bord sau constatate de la bord, care se petrec în timpul executării misiunii și răspunde de exactitatea consemnărilor făcute. Aceste consemnări fac proba oficială în fața oricăror organe pentru dovedirea actelor și faptelor respective.

Articolul 57

În spațiul de circulație aeriană, aeronavele civile nu au radio la bord vor circula numai la vedere.

În zborurile la vedere comandantul de aeronava (pilotul comandant de bord) are inițiativa conducerii aeronavei sale, conform normelor de circulație aeriană. În zona de aerodrom, pentru decolare și aterizare, comandantul de aeronava (pilotul comandant de bord) este obligat să respecte dispozițiile date de comandantul de aerodrom sau de împuterniciții săi, răspunzînd de aplicarea lor.

În zborurile instrumentale, comandantul de aeronava (pilotul comandant de bord) este obligat să respecte întocmai dispozițiile primite de la organele de protecție a circulației aeriene și răspunde numai de aplicarea conformă a acestora. În cazul întreruperii sau imposibilității de stabilire a comunicațiilor aer-sol, comandantul de aeronava este ținut să respecte planul de zbor pînă la primul aerodrom prevăzut pentru aterizare.

Comandantul de aeronava nu poate deroga de la normele de circulație aeriană din aer și de la sol decît din cauza unor condiții meteorologice sau tehnice excepționale sau pentru înlăturarea unui pericol iminent, urmînd ca, prin radio, să comunice imediat derogările făcute, iar la terminarea misiunii să justifice măsurile luate.

Zborurile tehnice pentru încercare sau probele de omologare și recepție a aeronavelor, motoarelor sau instalațiilor de bord, precum și zborurile efectuate pentru deplasarea aeronavelor în vederea reperării lor, se vor executa în spațiul de circulație aeriană cu avizarea prealabilă a Ministerului Transporturilor Navale și Aeriene.

Planoarele de performanta și de antrenament care executa zboruri termice în nori sînt exceptate de la dispozițiile aliniatului 1 al prezentului articol, zborul lor fără vizibilitate fiind reglementat prin dispoziții speciale pentru realizarea siguranței circulației aeriene.

Articolul 58

În timpul zborurilor deasupra localităților și aglomerațiilor de oameni (adunări, spectacole în aer liber și alte asemenea), aeronavele civile trebuie să aibă o astfel de înălțime încît să poată ateriza fără risc, cu motoarele oprite, pe aerodrom sau în afară localității.

Înălțimile de siguranță, atît deasupra localităților și aglomerațiilor de oameni cît și pe rută, sînt fixate prin normele de circulație aeriană.

Articolul 59

În timpul zborului sînt interzise la bord acțiuni și manevre de orice fel ce ar putea periclita situația aeronavei a ocupanților și a încărcăturii ei sau a persoanelor și bunurilor de la sol și care nu au de scop evitarea unui pericol iminent pentru siguranța zborului. Zborurile acrobatice sînt interzise în spațiul de circulație aeriană fără o autorizație data de Ministerul Transporturilor Navale și Aeriene.

Aruncarea oricăror bunuri din aeronavele civile, cu excepția delestarilor prevăzute la art. 30 și a celor necesare navigației baloanelor libere, stabilite prin normele de circulație a aerostatelor, parașutarea, remorcarea unei alte aeronave sau obiect de orice fel (panouri, afișe și alte asemenea), ridicarea sau depunerea la sol din zbor a unor bunuri de orice fel neprevăzute de documentele la bord ale aeronavei, sînt interzise fără o autorizație prealabilă din partea Ministerului Transporturilor Navale și Aeriene sau din partea unității centrale de aeronautică civilă căreia aparține aeronava.

Aruncarea sau căderea unor bunuri de orice fel de la bord, dau dreptul la despăgubiri pentru pagubele pricinuite la sol, indiferent de cauzele care au determinat aruncarea sau căderea.

Articolul 60

Pe aerodromurile civile deschise traficului aerian public (aeroporturi) și pe terenurile de aeronautică utilitara pot decola și ateriza orice aeronave, fără deosebire de apartenența sau de natura activității lor de zbor, în funcție de capacitatea de primire sau de folosire a acestor terenuri. În vederea aterizării și decolării în bune condiții a aeronavelor civile pe aerodromurile deschise traficului aerian public, se pot stabili pentru personalul aeronautic civil navigant condițiuni speciale de aterizare și decolare, în funcție de pregătirea sau de experiența acestui personal.

Decolarea și aterizarea aeronavelor civile pe aerodromurile civile deschise traficului aerian (aeroporturi) se fac într-o ordine de prioritate stabilită de Ministerul Transporturilor Navale și Aeriene.

Pe celelalte terenuri de aeronautică civilă decolarea și aterizarea aeronavelor se face în condiții stabilite de organele care dețin aceste terenuri, cu respectarea dispozițiilor prezentului cod.

Pe terenurile de aeronautică utilitara doar demarcate pentru zbor, pe care nu funcționează un personal aeronautic civil nenavigant, responsabilitatea comandantului de aeronava la aterizare este cea stabilită de normele de circulație aeriană pentru aterizarea în teren necunoscut.

Aeronavele care executa misiuni de ajutor rapid, misiuni de combatere a calamităților, misiuni speciale de stat și de control aeronautice pot decola și ateriza pe orice terenuri de aeronautică civilă.

Deținătorii terenurilor de aeronautică civilă din R.P.R. au datoria, la cererea comandanților de aeronave, să dea asistență oricărei aeronave aterizate pe terenul lor. Deasemeni, pe întreg teritoriul R.P.R., organele locale ale puterii de stat, la cererea comandanților de aeronave, vor da asistență oricăror aeronave aterizate în situațiile prevăzute la art. 42 alineatul 5 din prezentul cod.

Articolul 61

Securitatea, disciplina și regularitatea zborurilor în aer și la sol se asigura în spațiul de circulație aeriană al R.P.R. prin sistemul de lucru al protecției circulației aeriene pentru aeronautica civilă.

Protecția circulației aeriene, prevăzută la alineatul 1, se realizează prin:

a) luarea de la sol a tuturor măsurilor operative de conducere, de dirijare radioelectrica, de disciplina și de coordonare a circulației aeronavelor prin servicii de dispeceri centrale, regionale și de aerodrom;

b) organizarea primirii și difuzării informațiilor meteorologice, prin rețeaua meteorologica a Institutului Meteorologic Central;

c) organizarea primirii și difuzării înștiințărilor către navigatorii aerieni, prin Ministerul Transporturilor Navale și Aeriene.

Articolul 62

Organizarea, îndrumarea, coordonarea și controlul activității de protecție a circulației aeriene în spațiul de circulație aeriană, se asigura fără întrerupere de Ministerul Transporturilor Navale și Aeriene, care va elabora normele generale necesare, în concordanta cu normele tehnice internaționale.

Ministerul Transporturilor Navale și Aeriene coordonează unitar dirijarea radioelectrica și în cazurile cînd aceasta, pe baza unor autorizații speciale sau convenții internaționale, se asigura total sau parțial de către alte unități aeronautice civile sau întreprinderi de transport.

Nici o altă cale aeriană nu poate fi deschisă pentru circulația aeriană pînă ce nu s-a amenajat, în prealabil, la sol, aparatura necesară dirijării radioelectrice a aeronavelor, pe întregul ei parcurs.

Articolul 63

Ministerul Transporturilor Navale și Aeriene tine în registrul unic de stații radioelectrice din aeronautica civilă evidenta tuturor instalațiilor radioelectrice de bord și de pe teritoriu destinate activității aeronautice civile din R.P.R., deținătorii acestor instalații fiind obligați, după înscrierea lor în registrul unic, să comunice Ministerului Transporturilor Navale și Aeriene orice mutații sau schimbări ce pot modifica organizarea și funcționarea serviciilor de dispeceri pentru protecția circulației aeriene.

Articolul 64

Deservirea meteorologica a aeronavelor civile se face în mod gratuit de Institutul Meteorologic Central, în condițiile tehnice stabilite de acord cu Ministerul Transporturilor Navale și Aeriene.

Previziunile meteorologice pentru zboruri se vor da în mod obligatoriu oricărei aeronave înainte de decolare, pentru fiecare aerodrom de escală din planul de zbor, precum și pentru aerodromurile de degajare pe care funcționează stații meteorologice.

Ministerul Transporturilor Navale și Aeriene determina așezarea și categoria stațiilor meteorologice pentru aeronautica civilă. Stațiile meteorologice de pe aerodromuri sînt subordonate, în ce privește funcționarea lor în cadrul protecției circulației aeriene, serviciilor de dispeceri.

În timpul zborurilor, comandantul de aeronava (pilotul comandant de zbor) este obligat, dacă aeronava are radio la bord, să transmită serviciului de dispeceri cu care este în legătura fenomenele meteorologice pe care le observa.

Articolul 65

Unitățile centrale de aeronautică civilă care dețin în spațiul de circulație aeriană terenuri de aeronautică civilă sau planuri de apa, precum și toți comandanții aerodromurilor sau hidroscalelor civile din R.P.R. sînt obligați să comunice Ministerului Transporturilor Navale și Aeriene informațiile de orice fel necesare transmiterii "înștiințărilor către navigatorii aerieni", pentru realizarea securității zborurilor.

Articolul 66

În spațiul de circulație aeriană, Ministerul Transporturilor Navale și Aeriene poate stabili condiții speciale și restricții de zbor în anumite zone de circulație intensă, în vederea securității zborurilor.

Comandanții de aerodrom, în scopul garantării securității aeriene, pot suspenda temporar activitatea de pe aerodromul ce se află sub conducerea lor, conformîndu-se normelor stabilite de Ministerul Transporturilor Navale și Aeriene.

Articolul 67

Orice zbor al unei aeronave civile înmatriculată în R.P.R., care trece dincolo de granițele R.P.R., precum și orice zbor al unei aeronave neînmatriculate în R.P.R., care executa un zbor cu sau fără escală în spațiul aerian al R.P.R., se considera un zbor internațional.

Zborurile internaționale executate după orare și pe itinerarii prestabilite (zboruri regulate), se efectuează în spațiul aerian al R.P.R. pe baza de acorduri aeriene bilaterale și convenții aeriene multilaterale, încheiate de R.P.R.

Zborurile internaționale ale aeronavelor civile române neprevăzute în acorduri aeriene bilaterale sau convențiuni aeriene multilaterale încheiate de R.P.R., se aproba de Ministerul Afacerilor Externe, la propunerea Ministerului Transporturilor Navale și Aeriene pentru toate zborurile și la propunerea unității centrale de aviație sportivă în cazul zborurilor sportive sau de interes sportiv.

Zborurile internaționale ale aeronavelor civile neînmatriculate în R.P.R., care circula în spațiul aerian al R.P.R. în cadrul unor curse neprevăzute în acorduri aeriene bilaterale sau convenții aeriene multilaterale încheiate de R.P.R. (zboruri ocazionale), se vor efectua numai pe baza unei autorizații prealabile, data de la caz la caz, denumita "autorizație de survol".

Autorizațiile de survol se eliberează de Ministerul Afacerilor Externe.

Ministerul Afacerilor Externe cu avizul Ministerului Transporturilor Navale și Aeriene poate reduce formalitățile de survol pentru aeronavele neînmatriculate în R.P.R., care executa zboruri ocazionale în tranzit sau cu escală tehnica, precum și pentru zborurile sportive de performanta sau de raiduri în spațiul aerian al R.P.R.

Articolul 68

În zborurile ocazionale, documentele de bord și documentele la bord ale aeronavelor civile neînmatriculate în R.P.R. sînt luate în considerație în spațiul aerian al R.P.R. prin faptul emiterii autorizației de survol.

În zborurile ocazionale, pentru aeronavele civile de orice categorie și naționalitate, autorizația de survol va constitui un document obligatoriu de bord, iar în caz de imposibilitate de eliberare a acestui document la decolare, autorizația de survol va fi consemnată de comandantul aerodromului de plecare în carnetul de drum.

În cazul în care în cursul unui zbor internațional documentele de bord - cu excepția autorizației de survol - ale unei aeronave neînmatriculată în R.P.R., au fost pierdute sau au ajuns la termenul de expirare a valabilității lor în timp ce aeronava se găsea în spațiul aerian al R.P.R., Ministerul Transporturilor Navale și Aeriene la cererea organului competent pentru aviația civilă a statului unde este înmatriculată aeronava, poate autoriza decolarea și zborul pînă la ieșirea ei din spațiul aerian al R.P.R., în condițiile stabilite între cele doua organe de stat.

Dacă într-un zbor internațional, o aeronava civilă, de orice categorie sau naționalitate, nu are ca document obligatoriu de bord patenta de sănătate, consemnările de ordin sanitar prevăzute în convențiile sanitare internaționale vor trebui făcute în carnetul de drum.

Pentru planoarele sau baloanele libere, neînmatriculate în R.P.R., care intra în spațiul aerian al R.P.R. fără autorizație de survol cu ocazia executării unui zbor de performanta, Ministerul Transporturilor Navale și Aeriene de acord cu unitatea centrala de aeronautică sportivă va stabili de la caz la caz condițiile tehnice în care aeronavele respective își vor putea relua zborul.

Articolul 69

Aeronavele civile, de orice categorie și naționalitate, care în cursul unui zbor internațional intra în spațiul de circulație aeriană al R.P.R., trebuie să facă pe teritoriul R.P.R. prima aterizare pe un aerodrom vamal.

Deasemenea, aeronavele civile care părăsesc teritoriul R.P.R. trebuie să efectueze ultima lor decolare de pe un aeroport vamal. Prin aeroport vamal se înțelege orice aerodrom deschis traficului aerian public internațional pe care funcționează organele vamale ale R.P.R. Pe aeroporturile vamale funcționează și controlul aeronautic sanitar și fito-sanitar, la care vor fi supuse toate aeronavele civile care efectuează un zbor internațional.

În cazul aterizărilor neprevăzute ale aeronavelor civile, de orice categorie și naționalitate, în afară aeroporturilor vamale, în cursul unui zbor internațional, comandantul de aerodrom este obligat să intre prin orice mijloc în legătura cu Ministerul Transporturilor Navale și Aeriene și cu organele locale ale puterii de stat care vor proceda față de aeronava, de încărcătura și de călători, la luarea măsurilor necesare pentru asigurarea controlului vamal. Cheltuielile pricinuite cu ocazia acestui control special, vor fi suportate de către unitățile sau persoanele cărora aparțin aeronavele respective.

Articolul 70

Aeronavele civile neînmatriculate în R.P.R., care fac escală pe un aerodrom deschis traficului aerian public (aeroport), se vor supune regimului de taxe pentru aterizare, garare și întreținere în vigoare. Sînt scutite de taxe de aterizare și garare aeronavele sportive în zboruri internaționale de concursuri, de raiduri sau de performanta.

Articolul 71

Înainte de a-și continua zborul, orice aeronava civilă neînmatriculată în R.P.R. poate fi supusă la proba de către organele tehnice ale Ministerului Transporturilor Navale și Aeriene, dacă aeronava a fost accidentată și reparată în R.P.R. sau dacă la aeronava au fost constatate defecte tehnice ce ar putea micșora siguranța circulației aeriene.

Articolul 72

Normele privitoare la efectuarea zborurilor internaționale ale aeronavelor civile neînmatriculate în R.P.R., precum și modificările acestora, vor fi comunicate, prin avize speciale, navigatorilor aerieni, de către Ministerul Transporturilor Navale și Aeriene.

Articolul 80

Transporturile aeriene se efectuează în R.P.R. în următoarele scopuri:

a) pentru deservirea traficului de călători și încărcătura (bagaje, mărfuri, expediții poștale, precum și orice alte bunuri care pot face obiectul unui transport aerian public), prin curse regulate sau ocazionale de trafic aerian public;

b) pentru deservirea misiunilor utilitare (în slujba activităților industriale, agriculturii, silviculturii, sănătății poporului, cercetărilor științifice și alte asemenea), sub forma de transporturi aeriene utilitare;

c) pentru deservirea intereselor superioare de stat (curier aerian intern, curier diplomatic și alte asemenea) sau privind ordinea de stat, sub forma de transporturi speciale;

d) pentru deservirea necesităților proprii de serviciu ale unităților aeronautice civile.

Cursele regulate de transport aerian public pot fi suplimentate, în cel mult 2 ore după plecarea ultimei curse regulate, dacă mai rămîne de transportat 50% din încărcătura specifica pentru transportul cursei regulate.

Cursele suplimentare beneficiază de același regim ca și cursele regulate.

Articolul 81

Nu se pot efectua în R.P.R. transporturi aeriene civile publice, transporturi aeriene utilitare sau transporturi speciale decît în cadrul unităților centrale de aeronautică civilă autorizate în acest scop prin legile lor de organizare. Întreprinderile de transporturi aeriene publice nu pot funcționa decît în cadrul Ministerului Transporturilor Navale și Aeriene sau tutelate de acest minister sau pe baza de convenții internaționale.

Articolul 82

Transporturile aeriene regulate publice se realizează potrivit planului de linii comerciale aeriene stabilit de Ministerul Transporturilor Navale și Aeriene.

Liniile comerciale aeriene nu pot fi deschise exploatării de întreprinderile de transporturi aeriene decît după crearea căilor respective, conform dispozițiilor art. 54 alineatul 5 și art. 62 alineatul 3 din prezentul cod și după experimentarea sau recepționarea lor de către Ministerul Transporturilor Navale și Aeriene.

Articolul 83

Transporturile aeriene civile publice și utilitare se efectuează pe baza dispozițiilor de planificare, la propunerea Ministerului Transporturilor Navale și Aeriene.

Articolul 84

Transporturile aeriene publice de călători și încărcătura se realizează în cadrul întreprinderilor de transporturi aeriene pe baza de contract, prin care întreprinderea se obliga să transporte călătorii și încărcătura pe calea aerului la destinație, iar călătorii sau expeditorii încărcăturii sînt obligați să plătească întreprinderii costul transportului conform tarifului. Contractul de transport aerian se considera încheiat în momentul cînd întreprinderea eliberează documentele de transport călătorului sau expeditorului încărcăturii.

Transporturile aeriene poștale din R.P.R. se considera transporturi aeriene publice și se realizează pe baza de convenții încheiate între Ministerul Postelor și Telecomunicațiilor și întreprinderile de transporturi aeriene, cu avizul Ministerului Transporturilor Navale și Aeriene. Transporturile aeriene efectuate exclusiv pentru difuzarea presei în regiunile greu accesibile altor mijloace de transport se considera transporturi aeriene utilitare.

Transporturile aeriene utilizare se realizează, fie pe baza de contracte încheiate între cei interesați și întreprinderile de transport aeriene, fie pe baza de convenții încheiate cu organele administrației de stat, instituțiile sau întreprinderile interesate, de către unitățile centrale de aeronautică civilă autorizate prin legile lor de organizare de a executa asemenea transporturi cu mijloace proprii, fie prin transporturi de serviciu în cadrul unităților centrale de aeronautică civilă pentru deservirea nevoilor lor utilitare.

Transporturile de serviciu sînt gratuite și nu se pot realiza decît cu mijloace proprii. Zborul aeronavelor civile deținute în condițiile art. 9 alineatul 2 se considera întotdeauna transport de serviciu.

Articolul 85

Tarifele și dispozițiile tarifare pentru transporturile aeriene publice și pentru transporturile aeriene utilitare, executate de întreprinderile de transporturi aeriene, se stabilesc în conformitate cu legile în vigoare.

Articolul 86

Prețul prestațiilor efectuate prin transporturile aeriene utilitare se poate stabili și pe calea convențiilor încheiate în acest scop, calculul respectiv putînd reprezenta valoarea integrala sau parțială a prestațiilor, în funcție de interesele generale ale statului, deservite prin transporturile aeriene utilitare.

Articolul 87

Durata unui transport aerian de călători se socotește din momentul în care călătorul, în posesia documentelor de transport, a fost preluat la plecare de către împuterniciții transportatorului, fie la aerodrom, fie prin mijlocul de transport pe care transportatorul i l-a pus la dispoziție pentru a sosi la aerodrom și pînă în momentul cînd, la destinație, călătorul a ieșit de pe aerodrom sau a coborît din mijlocul de transport ce i s-a pus la dispoziție de către transportator.

Durata unui transport aerian pentru încărcătura se socotește din momentul înregistrării și primirii ei efective, de către transportator sau de către împuterniciții acestuia și pînă în momentul predării, la sosire, fie destinatarului în transporturile interne, fie organelor vamale în transporturile internaționale, fie organelor poștale în transporturilor aero-poștale de orice fel.

Articolul 88

Întreprinderile de transporturi aeriene sau unitățile centrale de aeronautică civilă, care sînt autorizate conform legii lor de organizare să execute transporturi aeriene publice sau utilitare, sînt în drept să refuze un transport:

a) dacă transportul este anulat sau suspendat, fie în urma unor dispoziții legale sau administrative de stat, fie din cauza unor condiții tehnice sau meteorologice excepționale sau neprevăzute;

b) dacă persoanele ce urmează a călători se încadrează în categoria celor pentru care nu se permite deplasarea pe calea aerului, (persoanele în stare de ebrietate sau într-o stare psihică anormală, persoanele cu boli contagioase sau cu plăgi deschise, persoanele care nu vor să se supună dispozițiilor obligatorii pentru călători în timpul zborului și alte situații stabilite prin instrucțiuni);

c) dacă bunurile date la transport sînt interzise, fie ca ele sînt prohibite prin dispozițiile legale sau administrative în vigoare, fie ca ele reprezintă un pericol pentru securitatea zborului sau pentru transportul călătorilor și a încărcăturii (arme, muniții, explozibile, aparate de radioemisie, materii ușor inflamabile, corozive sau toxice și alte asemenea);

d) dacă transportul nu se poate efectua din cauza lipsei mijloacelor de transport sau din cauza neîndeplinirii condițiilor stabilite pentru transportul aerian privitoare la caracteristicile, greutatea și dimensiunile încărcăturii sau dacă încărcătura aeronavei a fost completată conform prevederilor certificatului de navigabilitate;

e) dacă transportul se referă la o încărcătura ce face obiectul monopolului unui alt mijloc de transport.

Nu sînt socotite a face parte din obiectele interzise la transportul aerian, materialul de semnalizare (rachete, pistoale pentru rachete și alte asemenea) și instalațiile de radio de bord care sînt folosite pentru conducerea și securitatea zborului. Aparatele fotografice, cinematografice și de radio-recepție, precum și armele de vînătoare sînt autorizate la transportul aerian, dacă acestea sînt ambalate și înregistrate printre coletele date la transport.

Obiectele de valoare și metalele prețioase sînt autorizate la transportul aerian, cu condiția de a fi asigurate.

Articolul 89

În transporturile aeriene civile asigurarea călătorilor este obligatorie. Ea se contractează în transporturile aeriene publice odată cu contractul de transport, iar în transporturile aeriene utilitare, în transporturile de serviciu, fie direct de călător, fie de organele administrației de stat, instituțiile, organizațiile sau întreprinderile pentru care se efectuează zborul.

Se interzice plecarea în zbor a unui călător, dacă obligațiile prevăzute în prezentul articol nu sînt îndeplinite.

Articolul 90

Călătorii și expeditorii de încărcătura sînt datori să respecte întocmai prevederile prezentului cod și normele de reglementare pentru transportul aerian ce le-au fost aduse la cunoștință prin contractul de transport aerian public sau prin convenția de transporturi aeriene utilitare. În caz contrar transportatorul este în drept, independent de aplicarea dispozițiilor art. 100, să rezilieze contractul sau convenția de transport aerian, fără restituirea sumei depuse de călători sau de expeditorii de încărcătura.

Articolul 91

Transportatorul are asupra încărcăturii drepturile unui creditor gajist pentru asigurarea tuturor creanțelor născute din contractul de transport aerian public sau convențiunea de transport aerian utilitar. Aceste drepturi încetează cînd încărcătura a fost predată destinatarului, în transporturile aeriene interne sau organului vamal, în transporturile aeriene internaționale.

Expeditorul poate dispune asupra bunurilor sale transportate pînă cînd acestea sînt predate destinatarului, în transporturile aeriene interne sau organului vamal, în transporturile aeriene internaționale.

Articolul 92

În cazul anulării sau suspendării totale a zborului, transportatorul este obligat să restituie imediat, la cererea călătorilor sau expeditorilor de încărcătura, suma pe care aceștia au plătit-o la contractarea transportului aerian public sau utilitar.

Dacă zborul a fost întrerupt, transportatorul este obligat să ducă călătorul sau încărcătura pînă la locul de destinație cu cel mai rapid mijloc de transport public, iar dacă călătorul sau expeditorul încărcăturii refuza acest mijloc de transport, să-i restituie plata transportului pe calea aerului pentru porțiunea de drum neefectuată, prevăzută în contractul de transport aerian public sau convențiunea de transport aerian utilitar. Costul asigurării călătorilor sau încărcăturii nu se restituie.

Coborirea voluntară a călătorilor, precum și coborirea încărcăturii, conform dispoziției expeditorului, la o escală anterioară decît celei pentru care s-a emis documentul de transport sau coborirea călătorilor și a încărcăturii în urma unor abateri și infracțiuni de la normele de transport aerian nu dau dreptul la restituirea costului transportului.

Articolul 93

Pe baza unei înțelegeri speciale cuprinse în contractul sau convențiunea de transport, transportatorul își poate lua obligațiunea să transporte călătorii și încărcătura nu numai pe calea aerului ci, parte de drum și cu ajutorul altor mijloace de transport.

În cazul unor transporturi mixte (în aer, pe uscat, pe apa), dispozițiunile prezentului cod se aplica porțiunii de transport efectuat pe calea aerului.

Articolul 94

Dispozițiunile generale privitoare la transporturile aeriene publice și utilitare se aplica și transporturilor aeriene speciale și de serviciu, în măsura în care dispozițiuni speciale nu au prevăzut altfel.

Articolul 95

Transporturile aeriene internaționale

Convențiunile privitoare la stabilirea condițiunilor tehnice și comerciale de exploatare a transporturilor aeriene publice internaționale (curse regulate, suplimentare și ocazionale), stabilite în cadrul acordurilor bilaterale sau convenționale aeriene multilaterale încheiate cu R.P.R., se încheie, se modifica sau se denunță de către întreprinderile de transporturi aeriene cu avizul Ministerului Transporturilor Navale și Aeriene, în măsura în care acordurile sau convențiunile respective nu conțin clauze contrarii.

Transporturile aeriene nereglementate prin acorduri sau convențiuni internaționale încheiate cu R.P.R. sunt supuse dispozițiilor art. 67 alin. 4 din prezentul cod.

Articolul 96

Dreptul de a îmbarca și debarca călători, precum și dreptul de a încarca și descărca orice fel de încărcătura care face obiectul unui transport aerian între doua puncte ale teritoriului R.P.R. (cabotaj aerian), este interzis aeronavelor neînmatriculate în R.P.R., exceptîndu-se cazurile stabilite pe cale de acorduri sau convențiuni internaționale încheiate de R.P.R.

Articolul 97

În cazul în care o aeronava civilă provoacă în timpul activității de zbor moartea sau rănirea persoanelor îmbarcate la bordul ei sau daune corporale sau materiale, persoanele ce nu se afla la bord, ministerul, instituția, Sfatul Popular, organizația, întreprinderea sau persoana care exploatează sub orice forma aeronava, poarta răspunderea tuturor daunelor cauzate, conform regimului general de răspundere stabilit de legislația R.P.R. în vigoare. Se exceptează cazul în care se dovedește că dauna se datorează intenției sau neglijenței grave a celui dăunat, precum și cazurile altfel reglementate prin dispozițiunile prezentului cod. Prin activitatea de zbor a unei aeronave civile se înțelege orice activitate rezultată din momentul pregătirii aeronavei pentru zbor și pînă în momentul garării aeronavei.

În cazul în care dăuna a fost provocată de un tren aerian, răspunderea o poarta cel care exploatează aeronava remorcher, dacă nu se stabilește culpa datorată unei alte aeronave din componenta trenului.

Responsabilitatea celor care exploatează aeronave civile pentru daunele cauzate prin ciocnirea între doua sau mai multe aeronave în aer sau la sol, se stabilește în raport cu culpa comandanților de aeronava. În cazul în care niciunul dintre comandanții de aeronava nu poarta răspunderea ciocnirii sau nu se poate stabili aceasta răspundere, fiecare dintre cei care exploatează aeronavele respective va suporta daunele ce s-au cauzat aeronavei proprii, personalului îmbarcat, încărcăturii și terților. Dispozițiunile prezentului alineat se aplica și accidentelor provocate unei aeronave în zbor sau pe sol de către o alta aeronava, prin stînjenirea zborului sau rulajului normal, fără a fi existat o ciocnire între ele.

Articolul 98

Cei care exploatează aeronave civile pentru efectuarea transporturilor aeriene de orice fel răspund în condițiile stabilite de prezentul cod pentru daunele corporale și materiale cauzate călătorilor și încărcăturii, pe toată durata transportului, astfel cum ea a fost definită la art. 87.

În transporturile de încărcătura, despăgubirile sînt datorate de transportator pentru pierderea sau stricăciunile aduse încărcăturii și se stabilesc după cum urmează:

1. pentru pierderea încărcăturii a carei valoare a fost declarată, despăgubirea va reprezenta valoarea declarată a bunurilor în momentul predării lor la transport, fără ca aceasta valoare să poată depăși pe cea reală;

2. pentru pierderea încărcăturii a carei valoare nu a fost declarată la predare, despăgubirea va reprezenta valoarea reală în momentul pierderii;

3. pentru pierderea bagajelor înregistrate, primite la transport fără valoare declarată, despăgubirea se va stabili după criteriile și în limitele fixate prin instrucțiuni ale Ministerului Transporturilor Navale și Aeriene, aprobate prin Hotărîre a Consiliului de Miniștri;

4. pentru stricăciunile aduse încărcăturii, despăgubirea va fi egala cu valoarea pe care aceasta a pierdut-o prin stricăciunile aduse.

În transportul aerian, transportatorul nu răspunde de bagajele de mina ce nu i-au fost date în primire.

În cazurile prevăzute la art. 92 alineatul 1 și 2, dacă expeditorii de încărcătura nu mai folosesc transportul aerian, răspunderea transportatorului se menține pînă la restituirea efectivă a încărcăturii, expeditorilor.

Articolul 99

În transportul aerian, transportatorul este aparat de răspundere pentru pierderea sau avarierea încărcăturii dacă pierderea sau avarierea se datorează:

1. intenției sau neglijenței expeditorului de încărcătura sau destinatarul, în special dacă expeditorul nu se conformă normelor privitoare la transportul aerian stabilite de Ministerul Transporturilor Navale și Aeriene;

2. calamităților naturii, dacă pierderea sau avarierea nu s-a produs în timpul zborului;

3. anumitor însușiri ale bunurilor transportate care au provocat spargerea, coroziunea, aprinderea, explozia, alterarea sau alte asemenea;

4. lipsei de ambalaj sau ambalajul insuficient sau defectuos, pentru încărcătura la care ambalajul este obligatoriu;

5. scăderii normale a bunurilor transportate, în limita unor coeficienți stabiliți de Ministerul Transporturilor Navale și Aeriene;

6. măsurilor luate de comandantul de aeronava, de comandantul de aerodrom, de organele de miliție, de organele fiscale sau organele vamale, în aplicarea dispozițiilor legale prin care se interzice transportul unor obiecte sau prin care transportul acestora este supus unor anumite condiții, ori cu prilejul nerespectării de către călători a acelorași dispoziții.

Articolul 100

Călătorii și expeditorii de încărcătura care aduc sub orice forma stricăciuni aeronavelor, vehiculelor, instalațiilor sau oricăror altor bunuri din inventarul celor care executa transportul aerian, sînt obligați, la cerere, să despăgubească pe deținător cu valoarea daunelor cauzate.

Articolul 101

Întreprinderile de transporturi aeriene sau unitățile centrale de aeronautică civilă autorizate prin legile lor de organizare să execute transporturi aeriene publice sau utilitare, pot fi trase la răspundere pentru nerespectarea la timp a transporturilor convenite cu călătorii și expeditorii de încărcătura. Ele sînt aparate de răspundere numai:

a) în caz de întîrzieri motivate de interese de stat;

b) în caz de întîrzieri motivate din cauza de forță majoră sau pentru realizarea securității zborurilor.

Articolul 102

În transporturile aeriene, este nulă orice convenție încheiată între transportator și călători sau expeditorii de încărcătura prin care s-ar modifica răspunderile stabilite prin dispozițiile prezentului cod.

Pentru transporturile aeriene utilitare și aeropoștale se aplica dispozițiile prezentului cod privitoare la răspunderi, ele putîndu-se completa, potrivit specificului diferitelor activități, în cadrul convențiilor speciale încheiate conform prevederilor art. 84 alineatul 2 și 3.

Articolul 103

Cererile de despăgubire în materie de transporturi aeriene vor fi adresate transportatorului în termen de 6 luni, iar cele izvorîte din transporturile mixte (apa, aer, uscat) în termen de un an.

În același termen, transportatorul are dreptul să ceara despăgubiri de la călători și expeditorii de încărcătura.

Cererile de despăgubiri vor fi însoțite de documentele de transport. În lipsa acelor documente, se vor lua ca baza pentru rezolvarea cererii prețurile oficiale și dacă asemenea prețuri nu exista, prețurile pieții. Se va tine seama de starea bunului în momentul producerii pagubei.

Termenele prevăzute în prezentul articol încep să curgă după cum urmează:

1. în caz de avarii sau pierderi parțiale ale încărcăturii, din ziua predării acesteia la destinatar.

La predare se va constata avaria sau pierderea parțială, prin proces-verbal semnat de destinatar și predător;

2. în caz de pierdere totală a încărcăturii, precum și în caz de nepredarea ei la timp, din ziua în care a expirat termenul cînd aceasta trebuia să fie predată la destinație;

3. în toate celelalte cazuri, din ziua cînd au avut loc faptele care au dat naștere la pretenții.

Cererile de restituire a costului transporturilor aeriene anulate sau suspendate vor fi introduse în cel mult 15 zile de la data cînd transportul a fost anulat sau suspendat.

Transportul este obligat să cerceteze reclamațiile și să comunice reclamanților, în termen de cel mult 30 de zile de la primirea reclamațiilor, admiterea sau respingerea acestora, dacă este vorba de transporturi aeriene propriu-zise. Pentru reclamațiile relative la transporturile mixte (aer, uscat, apa) termenul de răspuns este de cel mult 60 zile.

Dacă cererea a fost respinsă sau lăsat fără răspuns, reclamantul are dreptul să pornească acțiune în termen de 2 luni de la primirea răspunsului sau din ziua cînd acest răspuns trebuia primit. Acțiunea în justiție sau la Arbitrajul de Stat (după competenta), se intentează la instanța domiciliului transportatorului.

Acțiunile pentru daune izvorîte din transporturile aeriene se prescriu în termen de un an, iar cele izvorîte din transporturi mixte (aer, uscat, apa) se prescriu în termen de doi ani.

Pentru daunele cauzate de aeronave civile în aer sau pe sol în alte împrejurări decît transportul aerian, cererile de despăgubiri și rezolvarea lor urmează regimul stabilit de legislația generală în vigoare.