Instrucțiunile nr. 290/1954

Articolul 1

din Decret

Sînt supuși impozitului pe venit: muncitorii, funcționarii, oamenii de litere, arta și știința, liber profesioniștii, meseriașii, cărăușii, comercianții, persoanele care realizează venituri în orașe din închirierea imobilelor sau a altor bunuri ori din surse agricole, proprietarii de mori sau de alte întreprinderi, precum și orice alte persoane care realizează venituri pe teritoriul Republicii Populare Române.

1. din instrucțiuni- Persoanele fizice și întreprinderile particulare se supun impozitului pe venit pentru toate veniturile obținute pe teritoriul R.P.R., indiferent dacă locuiesc sau au sediul în țara sau în străinătate.

2. Cetățenii R.P.R. care lucrează în permanenta în străinătate nu sînt supuși impozitului pe venit, pentru cîștigurile și veniturile realizate în străinătate. Veniturile realizate de acești cetățeni pe teritoriul R.P.R. se impun potrivit normelor generale.

3. Cetățenii străini, precum și persoanele fără cetățenie, care lucrează sau care realizează venituri pe teritoriul R.P.R., se supun impozitului pentru aceste venituri în aceleași condițiuni ca și cetățenii R.P.R.

4. Se considera venituri realizate pe teritoriul R.P.R., sumele în bani plătite sub orice titlu de întreprinderi, instituții, organizații sau persoane care au sediul sau domiciliul pe teritoriul R.P.R., precum și veniturile în natura culese pe teritoriul R.P.R.

Articolul 2

din Decret

Sînt scutiți de impozit:

a) eroii muncii socialiste, pentru toate cîștigurile din munca;

b) muncitorii și funcționarii - pentru cîștigul pînă la 200 lei lunar realizat la locul permanent de muncă;

c) militarii, cu excepția generalilor, amiralilor și ofițerilor, precum și a sergentilor și cartnicilor reangajati, pentru soldele primite de la unitățile, instituțiile și școlile militare ale M.F.A.sau M.A.I., potrivit normelor legale în vigoare;

d) laureatii premiilor de stat - pentru aceste premii;

e) inventatorii care poseda numai certificate de autor, precum și inovatorii - pentru recompensele ce primesc pentru invenții sau inovații-, dacă recompensa nu depășește 10.000 lei de fiecare invenție sau inovație. În cazurile în care recompensa depășește 10.000 lei, impozitul se calculează la întreaga suma a recompensei după scăderea a 10.000 lei separat pentru fiecare invenție sau inovație;

f) elevii și studenții - pentru bursele ce nu depășesc 200 lei lunar;

g) aspirantii - pentru sumele ce le primesc în vederea achiziționării de cărți și materialul de studiu;

h) persoanele care fac parte din corpul diplomatic și consular străin, precum și corespondenții de presa străini - pentru salariile și indemnizatiiel ce primesc în aceste calități, sub condiția reciprocității;

i) pensionării - pentru pensiile ce primesc;

j) muncitorii, funcționarii și pensionării - pentru veniturile realizate din cultivarea terenurilor primite în folosință de la sfaturile populare sau de la întreprinderi, instituții sau organizații, dacă aceste terenuri nu depășesc 0,25 ha pe gospodărie.

5. din instrucțiuni. - Soldatii, matrozii, precum și sergentii și cartnicii în termen, sînt scutiți de impozit pentru soldele pe care le primesc de la unitățile, instituțiile și școlile militare ale M.F.A. și M.A.I.

Soldatii, matrozii, sergentii și cartnicii concentrați pentru instrucție sau pentru exercitii sînt scutiți de impozit pentru soldele pe care le primesc de la unitățile militare în timpul concentrarii. Cîștigul pe care îl obțin de la locul de muncă se impune conform normelor generale.

6. - Soldatii, matrozii, precum și sergentii și cartnicii în termen care sînt utilizați la lucrări în industrie, agricultura, construcții și în transporturi, se scutesc de impozit atît în ce privește soldele, cat și în ce privește primele și cîștigurile pe care le realizează potrivit normelor în vigoare de la întreprinderile, instituțiile și organizațiile pentru care lucrează.

Militarii care obțin alte venituri se impun pentru acele venituri după normele comune.

În cazul cînd militarul nu se afla în localitatea unde se face impunerea, înștiințarea de plată se înmânează acelui membru al familiei sale care beneficiază efectiv de venitul militarului.

7. - Sergentii și cartnicii reangajati precum și ofițerii, generalii și amiralii (activi sau concentrați) și salariații civili ai M.F.A sau M.A.I., sînt supuși impozitului pentru toate cîștigurile realizate de la unitățile M.F.A. și M.A.I., potrivit regulilor stabilite pentru muncitori și funcționari.

8. - Scutirea acordată inventatorilor și inovatorilor se aplică inventatorilor care poseda certificate de autor și inovatorilor care poseda adeverinte de autor sau sînt înregistrați ca inovatori, pentru prima transa de 10.000 lei din indemnizația sau recompensa ce primesc potrivit legislației în vigoare, pentru fiecare invenție sau inovație în parte.

Parte din indemnizație (recompensa) ce depășește 10.000 lei pentru fiecare invenție sau inovație în parte, se impune.

Exemplu: un inginer are o invenție în cu caracter tehnic productiv, pentru care a obținut certificat de autor. Pentru aceasta invenție inginerul primește o recompensa de 15.000 lei. Impozitul asupra recompensei se calculează astfel:

- Recompensa totală primită ..........................lei 15.000.-

- Este scutită de impozit prima transa de .............lei 10.000.-

Rest din recompensa ce suporta impozitul pe venit .....lei 5.000.-

Asupra sumei de 5.000 lei se aplică cotele de impozit de la art. 5 din Decret.

Dacă în cursul unui an aceeași persoana face mai multe invenții sau inovații pentru care obține certificate sau adeverinte de autor precum și recompensele corespunzătoare, scutirea de 10.000 lei se acordă pentru fiecare invenție sau inovație în parte.

În cazul în care inventia sau inovatia este opera comuna a mai multor persoane, scutirea de impozit pentru transa de 10.000 lei, se aplică o singură dată, din recompensa globală, nu la cota parte a fiecărei persoane.

Dacă se plătesc recompense de către mai multe instituții sau întreprinderi, pentru aceeași inovație, scutirea se aplică la prima transa de 10.000 lei, indiferent de plătitor. În aceste cazuri persoanele care primesc recompensele trebuie să depună o declarație în care să arate ce sume au mai primit și de la care întreprindere sau instututie.

Inventatorii care poseda brevete de invenție nu beneficiază de scutire.

De asemenea, nu beneficiază de scutire inventatorii care pentru unele invenții poseda certificate de autor, iar pentru altele brevete de invenție pe care le exploatează.

9. - Elevii și studenții care primesc burse în bani fiind asimilați muncitorilor și funcționarilor sînt scutiți de impozit pentru bursele care nu depășesc 200 lei lunar.

Elevii și studenții care primesc burse atît în natura cat și în bani, se impun numai pentru bursele în bani, dacă acestea depășesc 200 lei lunar.

Bursele primite din străinătate de studenții care vin în R.P.R. pentru studii precum și cele plătite studentiilor români trimiși în străinătate, nu sînt supuse impozitului.

Studenții care fac practica în producție se impun pentru sumele primite drept plata a muncii prestate, după normele comune aplicate muncitorilor și funcționarilor. Dacă acești studenții sînt și bursieri, deci primesc și bursa și plata muncii prestate în producție, se impun separat pentru venitul realizat din munca prestată, fără a se face cumularea cu bursa. În aceste cazuri, minimul neimpozabil se aplică numai asupra bursei. Ucenicii și elevii școlilor medii tehnice sînt scutiți de plată impozitului pe salarii și pentru salariile lor ce depășesc 200 lei lunar.

10. - Indemnizațiile (despăgubirile) permanente, care au caracter de pensie, plătite unor persoane accidentate, sînt scutite de impozit.

Cîștigurile realizate de pensioanarii care lucrează pentru instituții, întreprinderi sau organizații, se supun impozitului după normele comune, fără a se cumula cu pensia.

Articolul 3

din Decret

Veniturile supuse impozitului agricol nu se supun impozitului pe venit.

11. din instrucțiuni. - De asemenea, nu sînt supuse impozitului pe veniturile populației, veniturile în bani și în natura realizate de membrii gospodariilor agricole colective pentru zile munca.

12. - Se supun întotdeauna impozitului pe venit și nu impozitului agricol:

a) salariile muncitorilor și funcționarilor, cîștigurile membrilor cooperativelor meșteșugărești și de transporturi precum și toate cîștigurile supuse impozitului ca și salariile muncitorilor și funcționarilor;

b) veniturile oamenilor de litere, arta și știința realizate din sectorul socialist;

c) veniturile din surse agricole realizate la sate de persoane care nu poseda terenuri agricole, sau la orașe de persoane care poseda terenuri agricole pentru care nu au obligația predării contractelor de colectare a produselor agricole vegetale

d) veniturile neagricole ale membrilor unei gospodării agricole, realizate în alt raion sau oraș regional decât cel în care se afla gospodăria agricolă.

Articolul 4

din Decret

Ministerul Finanțelor are dreptul sa acorde scutiri și alte înlesniri la impozitul pe venit, pentru unii contribuabili și pentru unele categorii de contribuabili.

13 din instrucțiuni. - Se scutesc de impozit minerii care lucrează în subteran, precum și membrii lor de familie - pentru veniturile obținute din surse agricole.

Înlesnirile se acordă pentru sumele datorate la termenele de plată nescadente în momentul angajării sau trecerii muncitorilor la lucrările în subteran.

Minerii continua sa beneficieze de aceste înlesniri și după trecerea lor la pensie.

Minerii care au fost trecuți la alte lucrări care nu se executa în subteran sînt supuși la plata impozitului aferent termenelor care devin scadente după pierderea dreptului la scutire.

Pentru a beneficia de scutire, minerii care lucrează în subteran sînt obligați să prezinte anual, secțiunii financiare raionale (orășenești) în raza căreia se afla sursele lor agricole - o adeverinta eliberata de întreprinderea care i-a angajat și din care să rezulte calitatea lor de muncitori în subteran.

Articolul 5

din Decret

Impozitul de la muncitori și funcționari se calculează lunar, asupra totalității câștigului realizat în luna expirată, pe fiecare loc de muncă în parte, potrivit cotelor de mai jos:

Cîștigul lunar Impozitul

impozabil lei

pînă la 200.............................................scutit

201-300...............................6 lei+6% pentru ceea ce depășește200

301-400..............................12 " +7% " " " " 300

401-500..............................19 " +9% " " " " 400

501-600..............................28 " +11% " " " " 500

601-800..............................39 " +13% " " " " 600

801-100..............................65 " +15% " " " " 800

peste 1000...........................95 " +16% " " " " 1000

14. din instrucțiuni. - Potrivit art. 5 din Decret se impun muncitorii și funcționarii permananti sau temporari (zilieri) pentru totalitatea veniturilor realizate de la același loc de muncă sau de la aceeași persoana, în cursul luni.

Sînt considerați muncitori și funcționari permanenți în sesul prezentelor instrucțiuni, cei care lucrează la aceeași întreprindere, instituție, organizație sau persoana cel puțin o luna calendaristică completa pe baza unui contract (angajamenta0 scris sau verbal.

Sînt considerați muncitori și funcționari temporari în sensul prezentelor instrucțiuni, cei care nu lucrează cel puțin o luna calendaristică completa, la aceeași întreprindere, instituție, organizație sau persoana.

15. - Personalul casnic se impune ca și muncitorii și funcționarii.

Cîștigul lunar impozabil al personalului casnic se determina numai pe baza sumelor de bani primite, nu și a retributiilor în natura (cazare, hrana, etc.).

Pentru personalul casnic se aplică minimul neimpozabil de 200 lei.

16. - Se impun potrivit art. 5 din Decret, muncitorii zilieri agricoli, precum și membrii gospodariilor agricole individuale pentru sumele primite de la particulari pentru lucrări executate sau servicii prestate, a căror plata se face cu ziua, săptămîna sau luna.

17. - Cîștigul muncitorilor și funcționarilor realizat la locul permanent de muncă, se impune în cazul cînd suma câștigului lunar depășește 200 lei.

Muncitorii sau funcționarii permanenți care au fost angajați sau cărora le-a încetat angajarea în cursul lunii, beneficiază de scutirea prevăzută la art. 2 lit. b, în cazul cînd venitul realizat pe timpul cat au lucrat în luna respectiva, nu depășește 200 lei.

18. - Impunerea veniturilor muncitorilor și funcționarilor permanenți sau temporari, se face prin aplicarea cotelor de la art. 5 din Decret, asupra totalității sumelor efectiv primite în luna expirată, fără a se face intregirile la luna.

Exemplu: în luna aprilie un muncitor permanent a lucrat 20 zile pentru care primește un salariu de 350 lei.

Impunerea se face pentru 350 lei.

Regula impunerii sumelor efectiv primite se aplică și pentru remunerațiile primite la locul secundar de muncă.

Pe luna incompleta de serviciu, în cazul angajării sau concedierii în cursul lunii, impozitul se calculează de asemenea asupra sumelor efectiv primite, fără a se face intregire la luna.

Aceasta regula se aplică și în cazul mutării unui muncitor sau funcționar, de la o întreprindere sau instituție la alta, dacă întreprinderile sau instituțiile respective constituie locuri de muncă separate.

19. - În calculul impozitului pe cîștigul muncitorilor și funcționarilor, sumele sub 1 leu se neglijează.

La fel se procedează și pentru determinarea minimului neimpozabil de 200 lei.

Exemplu:

a) cîștigul unui muncitor sau funcționar pe luna precedenta a fost de 552 lei 90 bani. Impozitul se calculează numai la suma de 552 lei, iar 90 bani se neglijează;

b) dacă cîștigul unui muncitor sau funcționar pe luna precedenta este de 200,80 lei, acest câștig nu se impune, deoarece prin neglijarea fracțiunii de 0,80 lei el nu depășește 200 lei.

Articolul 6

din Decret

Se cuprind în cîștigul lunar impozabil al muncitorilor și funcționarilor:

a) salariul de baza;

b) plățile pentru lucrările în acord sau pentru ore suplimentare;

c) plățile din fondul asigurărilor sociale, în caz de incapacitate temporară de muncă;

d) sumele plătite pentru concediul nefolosit;

e) și orice alte sume primite de muncitori și funcționari, ca plata a muncii.

20. din instrucțiuni. - Enumerarea de la art. 6 din Decret nu este limitativa.

În principiu sînt supuse impozitului de la art. 5 toate sumele primite de muncitori sau funcționari, pentru munca prestată în calitate de salariați pe baza unui contract sau angajament de muncă.

Ca atare veniturile care prin natura lor sînt supuse impozitului prevăzut la alte articole din Decret, dar care sînt realizate de muncitori și funcționari pentru munca îndeplinită în calitate de salariat, se supun impozitului prevăzut la art. 5 din Decret.

Spre exemplu: Veniturile realizate din traduceri pentru o instituție sînt supuse - potrivit naturii lor - impozitului prevăzut pentru oamenii de litere, arta și știința. Dacă însă instituția are funcționari angajați în calitate de traducatori,salariile acestora sînt supuse impozitului prevăzut la art. 5.

Dimpotriva dacă o instituție are funcționari angajați în alta calitate decât cea de traducător, dar folosește acești salariați în timpul lor liber pentru efectuarea unor traduceri, sumele plătite pentru traduceri - calculate conform tarifelor legale în vigoare - se impun,separat de salariu, cu impozitul prevăzut pentru oamenii de litere, arta și știința.

21. - Plățile făcute din fondurile Asigurărilor Sociale de Stat în caz de incapacitate temporară de muncă cauzată de boala, accidente, maternitate (nașteri și lehuzie) etc., echivalente cu salariul sau calculate în funcție de acesta, intră în compunerea venitului impozabil și se impun prin cumulare cu salariul primit pentru timpul din luna servit în câmpul muncii.

22. - Plățile în natura făcute către muncitori și funcționari, precum și plățile în natura făcute către cei care lucrează ca salariați la G.A.S., G.A.C. sau S.M.T. (agronomi, ingineri, tehnicieni, mecanici, tractoristi, etc.) fac parte din cîștigul lunar impozabil.

De asemenea sînt impozabile cîștigurile în natura plătite cetățenilor care executa lucrări temporare sau ocazionale fără material propriu, pentru gospodăriile agricole colective și pentru alte organizații.

Plățile în natura se evalueaza în vederea calculării impozitului, la prețurile comerciale de stat cu amănuntul din momentul plății.

Îmbrăcămintea acordată pentru a fi purtata în îndeplinirea serviciului și hrana în natura - consumată în timpul efectuării serviciului - acordată pe baza legilor de protecție a muncii, nu se considera remunerație în natura supusă impozitului și nu se impune.

23. - Premiile și recompensele (acordate în cadrul sistemului premial) care constituie drepturi certe, plata lor fiind obligatorie, și nu la aprecierea conducerii administrative, sînt supuse impozitului prin cumulare cu celelalte sume realizate de muncitori și funcționari.

Astfel sînt supuse impozitului: premiiile calculate în procente față de îndeplinirea planului de producție, premiile calculate în raport cu reducerea consumurilor sau în raport cu economiile de materiale, premiile calculate în funcție de timpul de conservare a uneltelor sau mașinilor, recompensele de vechime, etc.

Enumerarea de mai sus nu este limitativa, fiind impozabile toate premiile a căror plata devine obligatorie pentru conducerea administrativă.

Prin derogarea de la regula de mai sus, nu se impun premiile acordate soferilor pentru folosirea mașinilor peste norma de parcurs - fără reparații generale, premiile acordate soferilor, tractoristilor, combainerilor, buldozeristilor, etc. pentru economii de carburanți, precum și premiile acordate pentru economii la cauciucurile auto.

De asemenea nu se impun premiile acordate de stat sau de asociațiile de vînătoare, pentru combaterea animalelor rapitoare sau dăunătoare.

24. - Sumele reținute din salariu pe bază de popriri sau imputatii, nu se scad din cîștigul impozabil.

Articolul 7

din Decret

Nu se cuprind în cîștigul lunar impozabil și nu se impun:

a) premiile și recompensele individuale ocazionale, care nu constituie drepturile certe pentru muncitori și funcționari și a căror acordare se face pe baza aprecierii conducerii administrative a întreprinderii, instituției sau organizației;

b) sumele ce se plătesc în baza dispozițiilor legale în vigoare pentru acoperirea cheltuielilor de deplasare sau transferare a muncitorilor și funcționarilor în alta localitate, în interesul serviciului, precum și indemnizațiile de instalare ce se plătesc la încadrarea în funcție;

c) preavizele de concediere și ajutoarele acordate muncitorilor și funcționarilor;

d) sumele ce se plătesc muncitorilor și funcționarilor pentru amortizarea uneltelor ce le aparțin.

25. din instrucțiuni. - Premiile și recompensele ocazionale a căror acordare nu este obligatorie dându-se pe baza aprecierii conducerii administrative, sînt scutite de impozit.

Astfel sînt scutite de impozit premiile și recompensele acordate din fondul ministrului, din fondul directorului sau din fondul președintelui, premiile acordate de Guvern în mod global unei întreprinderi sau instituții fruntase (și care se repartizează apoi pe salariați), etc.

Enumerarea de mai sus nu este limitativa, fiind scutite de impozit toate premiile și recompensele a căror plata nu constituie o obligație pentru administrație.

Premiile acordate de persoane, întreprinderi sau asociații particulare, sînt întotdeauna impozabile, indiferent de modul și criteriile de acordare.

26. - Nu se cuprind în cîștigul impozabil sumele plătite muncitorilor și funcționarilor, de către întreprinderi, instituții și organizații din sectorul socialist (în baza legislației de muncă în vigoare) pentru rambursarea cheltuielilor de deplasare, detașare,sau transferare în alta localitate (transport, întreținere, cazare,diurna de deplasare și indemnizație de transferare).

De asemenea nu se cuprind în cîștigul impozabil, sumele plătite muncitorilor și funcționarilor pentru întreținerea mijloacelor proprii de transport folosite în îndeplinirea serviciului.

27. - Preavizele de concediere și ajutoarele acordate muncitorilor și funcționarilor, nu sînt impozabile.

Se încadrează în această categorie ajutoarele pentru alaptare, rufarie, inmormantare, ajutoarele excepționale și altele (acordate în baza legilor de ajutor și protecției a muncitorilor și funcționarilor) care nu sînt calculate în funcție de salariu.

De asemenea nu se impunn ajutoarele acordate din fondul ministrului,directorului sau președintelui.

28. - În compunerea câștigului lunar al muncitorilor și funcționarilor nu se includ sumele achitate acestora potrivit legislației de muncă în vigoare, pentru amortizarea uneltelor și altor obiecte ale lor, folosite personal în timpul lucrului.

Articolul 8

din Decret

Pentru cîștigurile muncitorilor și funcționarilor realizate din funcții cumulate și pentru cîștigurile din lucrări temporare realizate în afară locului permanent de muncă, impozitul se calculează pe fiecare loc de muncă separat. În acest caz minimull neimpozabil stabilit la art. 2 lit. b nu se aplică, iar la cîștigul pînă la 200 lei lunar, impozitul se calculează în baza unei cote de 2% ce se aplică asupra câștigului lunar.

29. din instrucțiuni. - Impozitul pe cîștigul muncitorilor și funcționarilor se aseaza asupra câștigului realizat pe fiecare loc de muncă în parte.

Prin loc de muncă separat se înțeleg întreprinderile, instituțiile și organizațiile care au planuri de cheltuieli sau bilanțuri de venituri și cheltuieli proprii și care țin separat evidentele de personal.

Exemplu: a) un medic lucrează la 2 instituții care au planuri de cheltuieli și evidente de personal separate: la un spital de unde primește un salariu de 700 lei și la policlinica unei întreprinderi de unde primește 400 lei lunar. Aceste doua remunerații fiind primite de la locuri de muncă deosebite, ele nu se totalizează în vederea impunerii, impozitul calculandu-se separat pentru cîștigul realizat de la spital și separat pentru cîștigul realizat de la policlinica.

b) un funcționar al unui minister este în același timp profesor la o școala medie tehnica subordonata ministerului respectiv. Școala are plan de cheltuieli și evidente de personal separate. Cîștigurile realizate de funcționarul în cauza de la minister și de la școala se impun separat.

Articolul 9

din Decret

Impozitul datorat de muncitori și funcționari se reduce:

a) cu 50% pentru muncitorii și funcționarii decorati cu ordinele Republicii Populare Române;

b) cu 30% pentru muncitorii și funcționarii care au în întreținerea lor mai mult de 3 persoane.Reducerea se acordă numai pentru impozitul aferent veniturilor realizate la locul permanent de muncă, pe baza dovezilor eliberate de administrația de imobil sau de comitetul executiv al sfatului popular în raza căruia domiciliază muncitorul sau funcționarul ori - în lipsa - pe baza unei declarații certificate, date de muncitor sau funcționar.

Dovezile sau declarațiile se prezenta anual și sînt valabile de la prezentare pînă la sfîrșitul anului.

30. din instrucțiuni. - Reducerea prevăzută de art. 9 litera a se aplică celor de mai jos:

a) muncitorilor și functioanrilor permanenți și temporari;

b) membrilor cooperativelor meșteșugărești și de transporturi;

c) elevilor și studenților;

d) avocaților încadrați în colegiile de avocați;

e) lucrătorilor la domiciliu.

Reducerea prevăzută de art. 9 lit.b se aplică numai:

a) muncitorilor și funcționarilor - pentru cîștigul realizat la locul permanent de muncă;

b) membrilor cooperativelor meșteșugărești și de transporturi;

c) elevilor și studenților;

d) avocaților încadrați în colegiile de avocați;

e) lucrătorilor la domiciliu care nu sînt în același timp angajați permanenți la o întreprindere, instituție sau organizație.

Reducerile nu se aplică:

a) inventatorilor și inovatorilor, impusi conform art. 16 din Decret;

b) colectorilor care lucrează pentru unitățile din sectorul socialist;

c) personalului din rețeaua comerțului de Stat, remunerat pe bază de procent;

d) agenților de asigurări facultative.

31. - Reducerea cu 50% a impozitului se acordă numai celor decorati cu ordinele Republicii Populare Române, care sînt:

- Steaua Republicii Populare Române;

- Ordinul Apărarea Patriei;

- Ordinul Muncii;

- Ordinul Mama Eroina;

- Ordinul Gloria Maternă.

Reducerea nu se acordă celor decorati cu medalii ale R.P.R. sau cu ordine străine.

Reducerea se aplică la impozitul datorat atît pentru cîștigul realizat la locul permanent de muncă cat și pentru sumele primite pentru lucrări temporare sau ocazionale.

Reducerea se aplică începînd din luna în care s-a publicat decretul de decorare.

32. - Persoanele întreținute pentru care se acordă muncitorului sau funcționarului reducerea impozitului cu 30%, sînt acelea care trăiesc exclusiv din mijloacele muncitorului sau funcționarului și care nu au surse proprii de venit, indiferent ca sînt rude sau nu cu muncitorul sau funcționarul.

Pentru rudele întreținute de muncitor sau funcționar, reducerea se acordă și în cazul cînd aceste rude nu locuiesc împreună cu muncitorul sau funcționarul.

În special intră în categoria persoanelor întreținute,cele pentru care muncitorul sau funcționarul primește sau plătește pensie de întreținere.

Persoanele care primesc burse și pensii sau persoanele care sînt întreținute de stat nu se includ în numărul celor intretinuti de muncitor sau funcționar.

În cazu cînd ambii sotii sînt salariați, reducerea de impozit pentru persoanele întreținute se acordă numai unuia din ei, la alegerea lor.

33. - Reducerea de 30% a impozitului se aplică numai pentru cîștigul realizat la locul permanent de muncă și se acordă în baza dovezilor eliberate de administrația de imobil sau - în lipsa - de comitetul executiv al sfatului popular în raza căruia domiciliază salariatul.

În cazurile în care administrația de imobil sau comitetul executiv al sfatului popular nu pot elibera aceste dovezi,reducerea se poate acorda pe baza declarației depuse de muncitor sau funcționar direct la întreprinderea, instituția sau organizația de la care primește salariatul.

Dovada sau declarația trebuie prezentată anual și este valabilă de la prezentare pînă la sfîrșitul anului, dacă situația rămîne neschimbata.

Reducerea se acordă începînd cu luna în care s-a prezentat dovada ori s-a depus declarația.

34. - Reducerile de 50% și 30% se acordă succesiv, nu cumulativ.

Exemplu: o persoană decorata cu "Ordinul Muncii" și care are în întreținerea sa patru persoane, încasează în luna februarie 1.000 lei și anume: 700 lei salariu și 300 lei ore suplimentare.

La 1.000 lei corespunde un impozit de 95 lei. Acest impozit se reduce cu 50%, întrucât cel în cauza este decorat cu "Ordinul Muncii", rămînînd un impozit de 47,50 lei. Acest impozit se reduce din nou cu 30%, întrucât salariatul are în întreținerea sa peste trei persoane, rămînînd un impozit de 33,25 lei.

Articolul 10

din Decret

Impozitul de la muncitori și funcționari se calculează de către întreprinderile, instituțiile, organizațiile sau persoanele care plătesc salariul și se retine lunar din salariul cuvenit pe a doua chenzina a lunei.

În cazul salariaților temoporari sau zilieri, impozitul se calculează și se retine la fiecare plata în parte.

35. din instrucțiuni. - Impozitul se calculează asupra totalității sumelor brute primite în luna expirată și se retine la plata celei de a doua chenzine, adică la plata definitivă a salariatului pe luna expirată.

Regula aceasta nu se aplică lucrătorilor temporari (zilieri). În cazul acestora impozitul se recalculează la fiecare plata facuta în cursul aceleiași luni.

Exemple:

a) un funcționar a lucrat în cursul lunii aprilie 20 zile. Pentru zilele lucrate primește 420 lei. Tot în cursul lunii aprilie a primit plata orelor suplimentare pe luna martie în suma de 100 lei. Impozitul se calculează asupra sumei brute de 520 lei și se retine cu ocazia plății celei de a doua chenzine a salariului.

b) un muncitor primește pentru luna iuni un salariu de 480 lei. Cea de a doua chenzina se plătește la 2 iulie. În cursul lunii iunie mai primește din fondul directorului un premiu de 300 lei.

Premiul din fondul directorului fiind neimpozabil, impozitul se calculează la suma de 480 lei și se retine la 2 iulie, cu ocazia plății celei de a doua chenzine.

c) un muncitor zilier lucrează la o întreprindere 5 zile primind pentru aceasta 100 lei. Fiind muncitor zilier nu I se aplică minimul neimpozabil. Impozitul se calculează prin aplicarea cotei de 2% asupra sumei de 100 lei revenind 2 lei impozit de plată, care se retine la plata sumei.

36. - În cazul cînd salariul se plătește muncitorilor și funcționarilor odată pe luna, impozitul se calculează asupra câștigului realizat în luna în contul căreia se face plata salariului și se retine din salariu.

37. - În cazul salariilor ori al unor diferențe de salariu sau al ajutoarelor pentru incapacitatea temporară de muncă care s-au plătit odată pentru mai multe luni, sumele plătite se defalca pe lunile în contul cărora se face plata, cumulându-se în vederea impunerii cu celelalte drepturi primite în lunile respective.

Exemplu: un funcționar primește în luna iulie o diferența de salariu (prin încadrare într-o funcție superioară) de 80 lei pe luna mai și 160 lei pe luna iunie, în total 240 lei. Pe luna mai a primit un salariu de 500 lei la care s-a reținut impozitul de 28 lei, iar pe luna iunie a realizat un câștig (salariu + ore suplimentare de 600 lei, lacare s-a reținut un impozit de 39 lei.

Impunerea diferenței de salariu se face astfel:

Se aduna 500 lei (salariu pe mai) cu 80 lei, iar la 580 lei se aplică cotele, rezultând un impozit de 36,8 lei din care se scade 28 lei impozit reținut anterior, rămînînd 8,80 lei.

Se aduna apoi 600 lei (cîștigul pe iunie) cu 160 lei, iar la 760 lei se calculează impozitul care este de 59,80 lei, din care se scade 39 lei impozit reținut anterior, rămînînd 20,80 lei. Se aduna cele doua diferențe de impozit (8,80 lei +20,80 lei), iar suma rezultată se retine din 240 lei.

38. - Indemnizațiile pentru concediul de odihnă plătite la plecarea în concediu se impun prin cumulare cu celelalte câștiguri realizate de muncitori sau functioanari în luna respectiva și se retine din indeminzatia plătită pentru concediu.

Exemplu: o instituție plătește salariile pe ziua de 2 și 16 ale fiecărei luni. Un funcționar primește pe ziua de 16 iulie primind pentru cinci zile lucrate un salariu de 160 lei și 720 lei indemnizație pentru concediu, în total 880 lei, la care i retine 77 lei drept impozit. Pe ziua de 26 iulie salariatul se întoarce din concediu. La 2 august primește salariul de 200 lei pentru zilele din iulie următoare întoarcerii din concediu. Cu aceasta ocazie i se face recalcularea pentru întregul câștig pe luna iulie (160 lei salariu 1-6 iulie + 720 lei indemnizația de concediu + 200 lei salariu 26-31 iulie = 1.080 lei) la care corespunde un impozit de 107,80 lei. Din acest impozit se scad 77 lei (impozitul reținut anterior) rămînînd a se retine suma de 30,80 lei.

În cazul cînd concediul depășește o luna calendaristică, indemnizația se defalca pe luni, retinand-se impozitul corespunzător fiecărei luni. Indemnizația care se cuvine pentru partea din concediu din a doua luna se considera câștig pe luna a doua. Prin urmare la plata celei de a doua chenzine a salariului pe acea luna se face recalcularea impozitului.

Exemplu: la aceeași instituție din exemplele de mai sus, un funcționar a încasat la 16 iulie pentru prima chenzina suma de 360 lei. La 26 iulie pleacă în concediu primind 224 lei salariu pentru 16-25 iulie și 336 lei indemnizație de concediu pentru 12 zile (6 zile din iulie și 6 zile din august).

Impozitul se calculează astfel: la cîștigul pe iulie de 752 lei (360 lei salariu pe prima chenzina + 224 lei salariu pentru 16-25 iulie + 168 lei partea din indemnizația de concediu pe luna iulie) se calculează 58,76 lei impozit, iar la 168 lei (6 zile concediu pe august) se calculează 3,36 lei impozit, reținându-se în total 62,12 lei.

La 16 august, funcționarul primește pentru zilele lucrate după întoarcerea din concediu suma de 168 lei, iar la 2 septembrie primește cea de-a doua chenzina pe august în suma de 360 lei. Cu aceasta ocazie i se recalculează impozitul la întregul câștig pe august (168 lei partea de indemnizație pe august + 168 lei salariu 8-15 august + 360 lei salariu pe a doua chenzina din august = 696 lei), revenind de plată 51,48 lei. Din această sumă se scad 3,36 lei impozit reținut la plecarea în concediu, urmând a se mai retine 48,12 lei.

39. - La desfacerea contractului de muncă impoziul se retine pentru cîștigul pe luna precedenta (dacă nu s-a reținut) și separat pentru cîștigul pe luna în curs pînă la data concedierii (dacă acest câștig depășește minimul neimpozabil).

În cazul cînd la desfacerea contractului de muncă, concediul în bani se plătește pe întreg anul expirat și concomitent pentru partea de concediu aferentă anului în curs, se include în cîștigul lunar impozabil întreaga suma reprezentând concendiul în bani, atît pentru anul expirat, cat și pentru zilele lucrate în anul în curs.

40. - Impozitul asupra recompensei unice pentru vechime în câmpul muncii se calculează la întreaga recompensa și se retine la plata recompensei, din suma plătită efectiv. Cu ocazia plății salariului pe a doua chenzina a lunii în care s-a achitat recompensa - se face recalcularea impozitului în funcție de suma globală a câștigului pe luna expirată, inclusiv suma recompensei plătite.

41. - În cazul cînd plata salariului muncitorilor și funcționarilor se face pe baza unei sentințe judecătorești, întreprinderile, instituțiile, organizațiile sau persoanele care fac plata calculează și rețin impozitul din suma plătită, conform normelor generale.

Articolul 11

din Decret

Impozitul reținut va fi vărsat la Banca de Stat a Republicii Populare Române, după cum urmează:

a) odată cu primirea sumelor pentru plata celei de a doua chenzine a salariilor, în cazul întreprinderilor, instituțiilor și organizațiilor care au cont la instituțiile bancare. Instituțiile bancare nu vor elibera sumele pentru plata salariilor fără primirea în același timp a dispoziției de plată a impozitului;

b) a doua zi după reținerea impozitului în cazul întreprinderilor, instituțiilor, organizațiilor sau persoanelor care nu au cont la instituțiile bancare.

42. din instrucțiuni. - Impozitul reținut în condițiile arătate la paragrafele precedente se vărsa la Banca de Stat în contul organelor financiare în raza cărora se afla sediul întreprinderii, instituției sau organizației astfel:

- de către întreprinderile, instituțiile și organizațiile de orice fel, precum și de persoanele care au conturi la instituțiile bancare - odată cu ridicarea sumelor în numerar de la banca pentru plata celei de a doua chenzine a salariului muncitorilor și funcționarilor permanenți și la ori ce ridicare de sume în numerar pentru plata muncitorilor și funcționarilor temporari (zilieri).

Impozitul reținut la plata salariilor și indemnizațiilor muncitorilor și funcționarilor care pleacă în concediu și la plata salariilor celor cărora le-a încetat angajarea, se vărsa la buget odată cu vărsarea impozitului pentru cea de a doua chenzina a salariilor.

Titularii de cont sînt obligați să depună la instituțiile bancare dispozițiile de plată a impozitului odată cu depunerea dispozițiilor pentru ridicarea sumelor în numerar.

Dispozițiile de plată pentru ridicarea sumelor în numerar nu vor fi executate de instituțiile bancare, fără depunerea dispozițiilor de plată a impozitului. Instituțiile bancare nu vor executa dispozițiile de plată pentru ridicarea sumelor în numerar, dacă în contul respectiv nu sînt disponibilitati pentru plata atît a salariilor nete cat și a impozitului. În aceste cazuri instituțiile bancare vor restitui dispozițiile de plată pentru a fi refăcute astfel încît dispozițiile din cont sa acopere parte din salariile nete și impozitul aferent.

Instituțiile bancare nu vor pretinde întreprinderilor, instituțiilor și organizațiilor din sectorul socialist, sa verse impozitul cu ocazia eliberării sumelor pentru plata premiilor, indemnizațiilor, etc.

43. - Întreprinderile, instituțiile și organizațiile care nu au cont la instituțiile bancare sînt obligate sa verse impozitul la buget a doua zi după reținerea lui. În orice caz întreprinderile și persoanele particulare vor vărsa sumele reținute drept impozit pînă cel târziu la 2 ale lunii următoare celei pentru care se datorează salariile.

Articolul 12

din Decret

Impozitul pe cîștigul muncitorilor și funcționarilor, reținuți în plus, se restituie de către întreprinderi, instituții și organizații, în termen de 15 zile de la data constatării plusului. Restituirea sumelor reținute în plus se face pe cel mult un an în urma de la data constatării plusului.

Impozitul pe cîștigul muncitorilor și funcționarilor, nereținut la timp sau în cuantumul legal, se retine de la muncitorul sau funcționarul respectiv, pe cel mult trei luni în urma. Reținerea se face în sume egale, în cursul următoarelor trei luni.

Este interzisă urmărirea impozitului nereținut de la muncitori sau funcționari pe o perioadă anterioară celei arătate mai sus sau a impozitului nereținut de la muncitorii sau funcționarii care nu mai sînt în serviciu.

44. din instrucțiuni. - Restituirea plusului se face din oficiu de către întreprinderea, instituția sau organizația care plătește salariile, din retinerile curente de impozit făcute din cîștigul muncitorilor și funcționarilor.

Exemple:

a) unui muncitor i s-a reținut în luna mai 20 lei peste impozitul legal. La 20 iulie se constata plusul. Cu ocazia plății salariului pe iulie, urmează a i se retine 30 lei impozit. Efectuandu-se o compensare, suma de 20 lei i se va scădea din impozitul ce urmează a fi reținut pe iulie, reținându-se numai 10 lei;

b) unui alt muncitor i s-a reținut în plus suma de 60 lei, care nu poate fi compensata în întregime deoarece impozitul datorat este de 40 lei. Suma de 20 lei i se restituie.

Restituirea se face pe răspunderea șefului contabil al întreprinderii, instituției sau organizației, fără a fi necesară o aprobare din partea organelor financiare.

În cazul ca întreprinderea, instituția sau organizația nu are de unde restitui plusul, se va cere organului financiar în contul căruia s-a vărsat impozitul reținut în plus, sa restituie suma respectiva.

Pentru muncitorii și funcționarii a căror angajare a încetat, restituirea nu se face din oficiu ci numai la cerere.

45. - Aplicațiunea aliniatului doi al art. 12 din Decret se face în felul următor:

În luna iulie se constată că nu s-a reținut unui muncitor impozitul pe salarii cu începere din luna ianuarie astfel:

- ianuarie 45,60 lei, februarie 42,35 lei, martie 48,30 lei, aprilie 47,35 lei, mai 45,10 lei, iunie 50,60 lei.

Impozitul nu se retine decât pe trei luni în urma celei în care s-a constata neretinerea, adică pe aprilie, mai și iunie, ceea ce înseamnă ca se retine suma de 143,05 lei care se repartizează în trei rate egale de 47,68 lei reținându-se din salariul pe luna iulie, august și septembrie.

Este interzisă urmărirea de la muncitori și funcționari a impozitului nereținut pe o perioadă anterioară celei arătate mai sus, precum și a impozitului nereținut de la muncitorii și funcționarii care nu mai sînt în serviciul întreprinderii, instituției sau organizației. De asemenea este interzisă urmărirea în ajutoarele de boala, a sumelor neretinute la timp sau în cuantumul legal.

Este interzis organelor financiare sa preleveze impozitul nereținut de la muncitori și funcționari din fondurile proprii ale întreprinderilor, instituțiilor și organizațiilor.

Articolul 13

din Decret

Întreprinderile, instituțiile și organizațiile din sectorul socialist sînt obligate să depună la secțiunea financiară raionala (orasenesca) în raza căreia își au sediul o dare de seama privind reținerea impozitului de la muncitori și funcționari, pe formularul și termenele ce se stabilesc de Ministerul Finanțelor.

Persoanelor particulare, care folosesc salariați, vor depune state de salarii la termenele și în modul stabilit prin instrucțiunile Ministerului Finanțelor.

46. din instrucțiuni. - Dările de seama se întocmesc trimestrial pe formulare tipărite de Ministerul Finanțelor și se procura de către întreprinderi, instituții și organizații de la secțiunile financiare.

Depunerea darilor de seama se face pînă la 10 ale lunii următoare trimestrului adică: 10 ianuarie, 10 aprilie, 10 iulie și 10 octombrie.

Ministerele: Forțelor Armate, Afacerilor Interne și Afacerilor Externe, cu toate unitățile în subordine, precum și organizațiile de masa nu depun dări de seama la organele financiare.

În cazul întreprinderilor sau instituțiilor care vărsa impozitul pe salarii prin alte întreprinderi sau intitutii superioare, dările de seama asupra impozitului pe salarii se depun de către întreprinderile sau instituțiile superioare.

În aceste cazuri, întreprinderile sau instituțiile subordonate trebuie să posede adeverinte eliberate de întreprinderile sau instituțiile superioare, din care să rezulte ca impozitul se vărsa de către acele întreprinderi sau instituții. Organele financiare sînt obligate ca pe baza darilor de seama prezentate de întreprinderi, instituții și organizații, sa verifice dacă impozitul reținut a fost virat la timp și integral la buget.

47. - Întreprinderile și persoanele din sectorul particular nu depun dări de seama asupra impozitului pe salarii, ci trimestrial - pînă la 10 ale lunii următoare trimestrului - sînt obligate să prezinte secțiunii financiare în contul căreia se face vărsarea impozitului, statele de salarii, spre verificare.

Organele financiare verifica statele de salarii - luînd nota în evidentele nominale - și le restituie apoi întreprinderii sau persoanei care le-a prezentat spre verificare.

Unitățile cultelor religioase prezintă state de salarii și nu dări de seama.

În cazul cetățenilor care au angajat personal casnic, statele de salarii pot fi înlocuite prin simple declarații care se depun la angajarea personalului sau la schimbarea condițiilor de salarizare.

Articolul 14

din Decret

Sînt supuși impozitului în aceleași condițiuni ca și muncitorii și funcționarii:

a) elevii, studenții și aspirantii - pentru bursele în bani ce depășesc 200 lei lunar;

b) avocații - pentru sumele ce încasează de la colegiile de avocați;

c) liber profesioniștii de orice fel - pentru sumele ce încasează de la întreprinderi, instituții sau organizații din sectorul socialist.

48. din instrucțiuni. - Elevii, studenții și aspirantii care primesc burse în bani peste 200 lei, se supun impozitului pentru aceste burse, separat de salariu.

49. - Colegiile de avocați sînt obligate sa retina impozitul din sumele brute plătite avocaților.

La calculul impozitului se tine seama ca minimul neimpozabil de 200 lei prevăzut de art. 2 lit. b se aplică și în cazul avocaților încadrați în colegii.

50. - Impozitul de la avocați și de la liber profesioniștii prevăzuți al art. 14 lit. c din Decret se calculează și se retine la fiecare plata.

La plățile următoare făcute în aceeași luna, de către aceeași întreprindere, instituție sau organizație, impozitul se recalculează scăzându-se impozitul reținut anterior.

Articolul 15

din Decret

Sînt supuși impozitului în aceleași condițiuni ca și muncitorii și funcționarii, dar cu o majorare de 10% a impozitului:

a) membrii cooperativelor de producție și de transporturi - pentru cîștigurile realizate de la acestea.

b) lucrătorii la domiciliu care lucrează pentru întreprinderi, instituții sau organizații - pentru cîștigurile realizate de la acestea.

51. din instrucțiuni. - Se impun după aceleași norme ca și muncitorii și funcționarii, dar cu o majorare de 10% a impozitului, toți membrii cooperativelor meșteșugărești sau de transporturi (fie ca lucrează direct productiv, fie ca îndeplinesc funcția de președinte, contabil, calculator, etc.) pentru cîștigurile realizate de la cooperative. În cazul celor de mai sus, se aplică minimul neimpozabil prevăzut la art. 2 alin.b.

Sumele primite de membrii cooperativelor meșteșugărești sau de transporturi din beneficii în urma încheierii bilanțului, se impun prin cumulare cu cîștigul din luna în care se repartizează beneficiul.

Angajații cooperativelor meșteșugărești sau de transporturi care nu sînt membrii cooperativelor, se supun impozitului după normele generale ca și muncitorii și funcționarii, fără majorarea de 10%.

52. - În cazul cînd se constată că meseriașii cooperatizati sau muncitorii care lucrează în atelierele cooperativelor sau întreprinderilor, realizează venituri ilicite din: executarea în atelierul cooperativei sau întreprinderii a unor comenzi luate pe cont propriu de la particulari; luarea de suprapret; executarea de lucrări în interes personal cu materialul și utilajul cooperativei sau întreprinderii, etc. - organele financiare sînt obligate sa sesizeze Procuratura în vederea deschiderii acțiunii penale împotriva celor vinovați și a conducătorilor cooperativei sau întreprinderii respective. Aceste venituri ilicite realizate sub firma cooperativei sau întreprinderii, nu sînt impozabile.

53. - Sînt supuși impozitului pe venit, după aceleași norme și cu aceleași cote de impozit ca și muncitorii și funcționarii, dar cu o majorare de 10% a impozitului, lucrătorii la domiciliu pentru veniturile realizate de la întreprinderi, instituții și organizații. Minimul neimpozabil de 200 lei se aplică și lucrătorilor la domiciliu.

Se considera lucrători la domiciliu, muncitorii, funcționarii sau meseriașii cooperatizati care lucrează la domiciliul lor pentru întreprinderi, instituții sau organizații dacă:

-figurează pe statele de plată;

-lucrează singuri sau ajutați de membrii familiei, dar fără salariați și fără ucenici;

-nu întrebuințează materie prima proprie.

Astfel sînt considerați lucrători la domiciliu:

-dactilografele care lucrează acasă, pentru întreprinderi, instituții și organizații;

-muncitorii și membrii cooperativelor care executa la domiciliul lor diferite lucrări de confecții, tricotaje, etc. pentru întreprinderile, cooperativele sau organizațiile care i-au angajat;

-funcționarii care executa la domiciliul lor diferite lucrări pentru instituțiile sau întreprinderile care i-au angajat.

De asemenea se considera lucrători la domiciliu, liber profesioniștii impusi conform art. 14 din Decret, dacă executa lucrările la domiciliu.

Muncitorii și funcționarii care în afară programului lucrează la domiciliu pentru întreprinderile, instituțiile sau organizațiile la care sînt încadrați ca salariați permanenți, se supun impozitului pentru cîștigul global din salariu plus remunerația muncii la domiciliu, fără aplicarea majorării de 10% a impozitului.

Articolul 16

din Decret

Sînt supuși impozitului cu cotele de la art. 5:

a) inventatorii care poseda numai certificate de autor, precum și inovatorii

- pentru suma care depășește 10.000 lei din recompensa ce primesc pentru fiecare invenție sau inovație în parte;

b) colectorii particulari care lucrează fără salariați, pentru întreprinderi, instituții sau organizații din sectorul socialist, colectand materii prime, fier vechi și deșeuri de orice fel - pentru cîștigurile realizate din aceasta activitate;

c) personalul din rețeaua comercială de amănunt, plătit pe bază de comision, agenții de difuzarea presei și colectarea anunțurilor și agenții de asigurări facultative - pentru cîștigurile realizate din aceste activități.

54. din instrucțiuni. - Sumele care depășesc 10.000 lei din recompensa sau indemnizația plătită pentru fiecare invenție sau inovație în parte, se impun ca și cîștigurile muncitorilor și funcționarilor numai atunci cînd inventatorul sau inovatorul respectiv poseda exclusiv certificate sau adeverinte de autor, nu și atunci cînd poseda și brevete de invenție. În aceste din urma cazuri nu se aplică nici transa neimpozabila de 10.000 lei, întreaga suma fiind supusă impozitului prevăzut la art. 22.

Cînd inventatorul sau inovatorul este și salariat primind atît recompensa pentru invenții sau inovații cat și salariul de la aceeași întreprindere, instituție sau organizație, impozitul asupra recompensei se calculează separat de salariu, fără a se cumula cu acesta.

În cazul cînd recompensa pentru invenție sau inovație se plătește în rate, la fiecare plata următoare se face din nou calculul impozitului la suma totală a plăților efectuate pentru inventia sau inovatia în cauza, chiar dacă plata recompensei se face în mai multe luni sau ani.

În cazul cînd inventia sau inovatia este opera comuna a mai multor persoane, impozitul se calculează la cota parte a recompensei ce se cuvine fiecărei persoane, după ce s-a scăzut o singură dată (pentru recompensa globală) transa neimpozabila de 10.000 lei.

Exemplu: un colectiv de trei tehnicieni realizează o invenție pentru care primește o recompensa de 16.000 lei. Recompensa este împărțită în mod egal între autorii inventiei.

Din 16.000 lei se scade transa neimpozabila de 10.000 lei, iar restul de 6.000 lei se defalca în trei, impunandu-se pe numele fiecărui coautor câte 2.000 lei.

55. - Sînt considerați colectori în sensul prezentelor instrucțiuni, persoanele care - pe baza unui angajament scris sau verbal - colectează pentru întreprinderi, instituții sau organizații din sectorul socialist, materii prime, fier vechi și deșeuri de orice fel.

Colectorii se impun cu cotele prevăzute pentru salariați, numai dacă îndeplinesc cumulativ, următoarele condițiuni:

- lucrează singuri fără salariați;

- lucrează pe bază de comision și nu realizează venituri neplafonate, prin redarea la prețuri fixe a unor bunuri achiziționate la prețuri stabilite prin buna învoiala.

Colectorii care îndeplinesc condițiunile de mai sus, se impun cu cotele de la art. 5 din Decret, chiar dacă folosesc mijloace proprii de transport.

Cîștigul impozabil al colectorilor supuși impozitului cu cotele prevăzute în Decret pentru muncitori și funcționari, este egal cu totalul comisionului brut plătit de întreprinderile sau organizațiile de colectare, pe baza actelor de achiziție.

În cazul colectorilor care folosesc mijloace de transport proprii, comisionului brut se impune în întregime potrivit aliniatelor de mai sus, fără a se retine 25% impozit conform art. 34 din Decret.

Sumele realizate de diverse persoane din predarea unor bunuri care nu au fost cumpărate ci au fost culese (strânse) cum ar fi: coaja de stejar, rasina de copaci, plantele medicinale, fructele de padure, maculatura, etc., nu sînt supuse impozitului.

Impozitul pentru colectori se calculează și se retine la fiecare plata în parte în funcție de cîștigul lunar, recalculandu-se la fiecare plata facuta în cursul aceleiași luni.

56. - Tot cu cotele prevăzute la art. 5 din Decret se impun și retribuțiile procentuale lunare plătite angajaților din rețeaua de amănunt a comerțului de Stat.

Cîștigul impozabil al acestora este egal cu suma bruta cuventita lunar, după scăderea cotei reprezentând cheltuieliele legate de îndeplinirea serviciului.

Sumele plătite osebit de retributia procentuală, pentru rambursarea unor cheltuieli legate de îndeplinirea serviciului (cheltuieli de deplasare, întreținerea și chiria localului, etc.) nu se includ în venitul impozabil.

Dacă beneficiarul unor asemenea câștiguri primește în același timp și salariul tarifar de la aceeași unitate, retributia procentuală se cumulează cu salariul și se impune după normele generale stabilite pentru muncitori și funcționari.

57. - Agenții de asigurări facultative sînt supuși impozitului pentru retribuțiile procentuale pe care le realizează din aceasta activitate, cu cotele prevăzute pentru muncitori și funcționari.

Impunerea fiind lunară, impozitul se recalculează la fiecare plata facuta înlăuntrul aceleiași luni.

Vînzătorii ambulanti de ziare se scutesc de impozit.

Colectorii de abonamente la ziare și reviste, a căror ocupație principala este alta decât colectarea de abonamente, sînt scutiți de impozit pentru remunerația ce primesc în calitate de colector.

58. - De asemenea se impun cu cotele prevăzute la art. 5 din Decret:

a) cei care realizează câștiguri de la întreprinderi, instituții și organizații din executarea unor lucrări ocazionale numai cu materialul acestor întreprinderi, instituții și organizații, precum și cetățenii care spala și curata dușumele sau parchetul, spala rufe, etc. chiar și atunci cînd utitlizeaza material propriu (ceara de parchete, sapun);

b) vînătorii - pentru cîștigul obținut din predarea vânatului și carnii la prețuri plafonate;

c) cetățenii care transporta cu animalele de tracțiune lemne de foc de la padure pînă la depozite - pentru cîștigul obținut din aceasta munca;

d) cetățenii care cresc animale pentru cercetări științifice sau în scopuri medicinale - pentru cîștigul obținut din predarea acestor animale către întreprinderi, instituții și organizații;

e) cetățenii care pe bază de contract cresc sau ingrasa animalele întreprinderilor sau organizațiilor din sectorul socialist, fără sa folosească nutret propriu - pentru cîștigul realizat din aceasta munca;

f) paznicii de vite sau de grădini precum și ciobanii - pentru cîștigul obținut din aceasta munca

g) cetățenii care prestează pentru populație diferite munci necalificate (spalatorese, hamali, taietori de lemne, s.a.) - pentru cîștigul realizat din aceasta munca

59. - Cetățenii impusi potrivit 58 din prezentele instrucțiuni plătesc impozit la suma bruta a câștigului realizat. Sumele ce se plătesc de întreprinderi, instituții și organizații drept compensare a cheltuielilor legate de executarea lucrărilor nu se includ în cîștigul impozabil.

Calcularea și reținerea impozitului de la acești contribuabili - cu excepția celor prevăzuți la alin, a, f și g de la 58 - se face separat la fiecare plata. Dacă în cursul unei luni se fac mai munte plati, la fiecare plata următoare se recalculează impozitul pentru suma globală a plăților efectuate în cursul lunii, ținându-se cont de sumele reținute anterior.

Sumele reținute în cursul lunii se vărsa odată pe luna concomitent cu vărsarea impozitului reținut de la muncitori și funcționari.

60. - În cazul cetățenilor prevăzuți la punctul " a" de la 58 din instrucțiuni, impozitul se retine și se vărsa în condițiile prevăzute la 59 de mai sus, cu deosebirea ca se calculează asupra întregii sume plătite pentru o lucrare. Dacă suma cuvenită pentru lucrarea executată în acord se plătește în transe pe măsura executării lucrării, la plata fiecărei transe se face recalcularea impozitului asupra întregii sume plătite în contul lucrării, ținându-se seama de impozitul reținut anterior.

În cazul cînd lucrarea se executa în comun de cativa cetățeni, impozitul se calculează asupra părții obținute de fiecare cetățean, din suma totală.

61. - Paznicii de vite și de grădini, prevăzuți la alin.f de la 58 din instrucțiuni se impun de către organele financiare în felul următor:

- se determina cîștigul contribuabilului obținut într-un sezon (plata în natura se evalueaza la prețurile comerciale de stat cu amănuntul) și prin împărțirea la numărul de luni ale sezonului - cîștigul realizat într-o luna;

- asupra câștigului realizat într-o luna se calculează impozitul și prin înmulțirea cu numărul de luni ale sezonului se obține suma impozitului pe sezon;

- plata impozitului se face lunar pînă la 3 ale fiecărei luni, în rate egale în cursul sezonului; sumele și termenele de plată se trec în înștiințarea de plată care se înmânează contribuabilului cel mai târziu cu 15 zile înaintea primului termen de plată.

62. - Cetățenii prevăzuți al alin. g de la 58 care prestează diferite munci necalificate pentru populație se impun anual de către organele financiare.

Impozitul stabilit de organele financiare se comunică prin înștiințare de plată, cel mai târziu cu 15 zile înainte de primul termen de plată.

Termenele de plată sînt cele prevăzute la art. 31 din Decret.

63. - Contribuabililor prevăzuți la art. 16 din Decret și 58 din instrucțiuni nu li se aplică minimul neimpozabil de 200 lei și nici înlesnirile de la art. 9 din Decret.

64. - În scopul asigurării justei calculari și rețineri a impozitului pe cîștigul muncitorilor și funcționarilor precum și a varsarii în termen la buget a tuturor sumelor reținute, organele financiare orășenești și raionale sînt obligate să facă în mod sistematic instructajul personalului contabil al întreprinderilor, instituțiilor și organizațiilor, în cadrul unor consfatuiri convocate în acest scop. cel puțin odată pe trimestru.

65. - Organele financiare sînt obligate sa țină evidenta nominală a întreprinderilor, instituțiilor, organizațiilor și persoanelor care plătesc salarii, după normele speciale date de Ministerul Finanțelor.

Pentru identificarea tuturor întreprinderilor, instituțiilor și organizațiilor care plătesc salarii, organele financiare se servesc de evidentele serviciilor veniturilor de stat cu privire la recensământul fiscal al întreprinderilor și organizațiilor economice, de evidentele Băncii de Stat, de evidentele inspectorilor de finanțare și de state, precum și de evidentele serviciilor de buget și contabilitate.

Pentru identificarea tuturor persoanelor particulare care plătesc salarii, organelor financiare se servesc de evidentele proprii și de evidentele organelor asigurărilor sociale.

66. - În baza planului de muncă aprobat de șeful secțiunii financiare raionale (orășenești), inspectorii de impozite sînt obligați ca cel puțin odată la 6 luni să efectueze un control general la toate întreprinderile, instituțiile și organizațiile care le sînt repartizate, cu privire la calcularea și reținerea corecta a impozitului de la muncitori și funcționari, acordarea justa a înlesnirilor și virarea integrală și în termen la buget a sumelor reținute.

Inspectorii de impozite sînt obligați sa încheie procese verbale asupra rezultatelor verificării. În cazul descoperirii unor încălcări ale Decretului sau ale prezentelor instrucțiuni, inspectorul șef de impozite propune șefului secțiunii financiare raionale (orășenești) amendarea contabililor șefi (principali) - iar în lipsa acestora - amendarea persoanelor care răspund pentru reținerea impozitului (conform art. 37 din Decret).

67. - Inspectorii de impozite poarta răspunderea organizării în condiții bune a perceperii impozitului de la muncitori și funcționari de către întreprinderile, instituțiile și organizațiile care le sînt repartizate.

Articolul 17

din Decret

Impozitul asupra veniturilor oamenilor de litere, arta și știința, precum și asupra veniturilor artiștilor obținute în afară locului permanent de muncă unde sînt salariați, se realizează pe fiecare loc de plată a veniturilor, potrivit următoarelor cote:

Venitul anual impozabil Lei

Impozitul I anual

pana la 2.400, .................................................... 2% asupra sumei venitului

2.401 -3.600, .................................................... 72 lei + 6% pentru ceea ce depaseste 2.400

3.601 -4.800, ..................................................... 144 '' + 7% '' '' '' 3.600

4.801 -6.000, ................................................... 228 '' + 9% '' '' '' 4.800

6.001 -7.200, ................................................... 336 '' + 11% '' '' '' 6.000

7.201 -9.600, ................................................... 468 '' + 13% '' '' '' 7.200

9.601-12.000, ................................................. 780 '' + 15% '' '' '' 9.600

peste 12.000, ................................................ 1140 '' + 16% '' '' '' 12.000

Pentru determinarea venitului impozabil, Ministerului Finanțelor poate stabili cote forfetare de cheltuieli ce urmează a fi scăzute din venitul brut.

68. din instrucțiuni. - Sînt supuse impozitului pe venit conform art. 17 din Decret:

a) veniturile realizate din lucrări literare, științifice sau artistice a căror plata se face potrivit unor tarife speciale pe coala de autor, după tiraj sau după alte criterii stabilite prin acte normative, chiar dacă beneficiarul venitului este în același timp și salariatul întreprinderii, instituției sau organizației plătitoare;

b) veniturile realizate de colaboratorii salariați ai ziarelor și revistelor, pentru lucrări care se plătesc osebit de salariu, pe baza unor tarife speciale;

c) veniturile realizate de coloaboratorii sau corespondenții nesalariati ai ziarelor și revistelor, din articole, note, desene, fotografii, etc. precum și pentru orice lucrări literare;

d) veniturile din lucrări de traducere a unor opere stiintfice sau literare, din redactarea stiintfica sau literară a tipariturilor (stilizare), din controlul științific sau literar al unor lucrări, din recenzii sau referate asupra unor opere literare sau științifice,etc., dacă plata acestor lucrări se face pe baza unor tarife speciale și nu pe bază de salarizare tarifara;

e) veniturile pictorilor, decoratorilor, sculptorilor, gravorilor și desenatorilor de arta, din lucrările executate pentru întreprinderi, instituții sau organizații din sectorul socialist ori realizate din vînzarea operelor lor către munzee, expoziții sau - prin expoziții permanente - către populație;

f) veniturile membrilor cooperativelor de arta plastica (pictura, sculptura, etc.) realizate de la aceste cooperative, pentru operele lor;

g) veniturile fotografilor, membri ai sindicatului salariaților din cinematografie,și fotografie, care executa numai pentru întreprinderi, instituții și organizații, pe baza contractelor încheiate, fotografii pentru reviste, fotoreportagii și fotografii artistice;

h) indemnizațiile plătite regizorilor de cinematograf, pictorilor, operatorilor de sunet și directorilor de filme cinematografice, afară de salariu, pentru montarea filmelor de cinematograf;

i) veniturile din lucrările întocmite pentru radiofuziune, fie ca sînt originale, fie ca sînt prelucrari sau adaptari;

j) veniturile din conferințe.

Enumerarea de mai sus nu este limitativa fiind impuse în același fel și orice alte venituri asemănătoare.

De asemenea sînt supuse impozitului de la art. 17 din Decret, veniturile ocazionale realizate de către artiștii dramatici, lirici, instrumentisti, solisti,coristi, etc. în afară locului de muncă unde sînt salariați.

69. - Veniturile arătate la paragraful precedent se impun cu cotele de la art. 17 numai dacă sînt realizate de la întreprinderi, instituții și organizații din sectorul socialist.

Veniturile de acest fel realizate pe cont propriu, din sectorul particular, se impun după normele și cu cotele prevăzute pentru liber profesionisti. Pentru aceste venituri, beneficiarii lor sînt obligați să depună declarații de impunere.

70. - Veniturile oamenilor de litere, arta și știința realizate din sectorul socialist nu se cumulează în vederea impunerii cu nici un alt venit, nici cu salariile.

Impozitul este personal. În consecința sumele plătite unui colectiv de oameni de litere, arta sau știința se defalca, impunandu-se separat cota parte a fiecărei persoane.

71. - Venitul impozabil al oamenilor de litere, arta și știința este egal cu totalul sumelor brute încasate din care nu se scade nici o cheltuiala. De la aceasta regula fac excepție:

a) veniturile oamenilor de litere membri ai Uniunii Scriitorilor din R.P.R., precum și ale compozitorilor membri ai Uniunii Compozitorilor din R.P.R., realizate din lucrări literare sau din compozitii. Din aceste venituri se scade o cota de 10% drept cheltuieli;

b) veniturile oamenilor de arta membri ai Uniunii Artiștilor Plastici, realizate din lucrări de pictura, sculptura și gravura. Din aceste venituri se scade - în vederea determiniarii veniturilor impozabil - o cota de 20% drept cheltuieli.

Articolul 18

din Decret

Impozitul se calculează și se retine de către întreprinderile, instituțiile sau organizațiile din sectorul socialist, cu ocazia plății venitului.

La fiecare plata următoare facuta către aceeași persoana, impozitul se recalculează la totalul plăților făcute de la începutul anului calendaristic.

Impozitul reținut se vărsa în contul secțiunii financiare în raza căreia se afla sediul întreprinderii, instituției sau organizației respective, la ridicarea de la instituțiile bancare a sumelor pentru plata veniturilor.

72. din instrucțiuni. - Impunerea este anual, cumulându-se toate veniturile realizate de la aceeași întreprindere, instituție sau organizație, în cursul unui an.

Exemplu: o editura a plătit unui autor pe data de 25 aprilie, un avans de 1.500 lei, cu ocazia încheierii contractului, retinand un impozit de 2%, adică 30 lei și plătind net 1.470 lei. La 1 iulie, cu ocazia predării manuscrisului, mai plătește 1.500 lei, calculandu-se impozitul astfel: total plati în cursul anului 3.000 lei (1.500+1.500) la care corespunde un impozit de 108 lei din care se scade 30 lei, rămînînd 78 lei impozit de plată.

La 15 noiembrie, punându-se în circulație prin librarii prima transa a lucrării, editura plătește autorului restul de 3.000 lei (conform contractului), calculand impozitul astfel: total venit impozabil 6.000 lei (1.500+1.500+3.000) la care corespunde un impozit de 336 lei, din care se scade impozitul plătit anterior de 108 lei (30+78), rămînînd de plată 228 lei.

Plățile făcute către oamenii de litere și de arta prin "Fondul plastic", "Fondul literar", "Fondul muzical", " Uniunea compozitorilor", etc. etc. se impun de către aceste instituții și nu de către întreprinderile, instituțiile sau organizațiile care au remis sumele spre plata. În vederea impunerii " Fondul plastic", " Fondul muzical", etc. etc. cumulează toate sumele de acest fel plătite în cursul aceluiași an către aceeași persoana.

Pentru sumele plătite corespondentilor voluntari ai ziarelor și revistelor, impozitul nu se recalculează în cursul anului, impunandu-se fiecare suma separat, fără cumulare.

73. - Impozitul pe veniturile plătite oamenilor de litere, arta și știința, se vărsa la Banca de Stat în contul organelor financiare în raza cărora se afla sediul întreprinderii, instituției sau organizației, astfel:

- odată cu ridicarea sumelor pentru plata veniturilor, în cazul întreprinderilor, instituțiilor și organizațiilor care au cont la instituțiile bancare;

- a doua zi după reținerea impozitului, deci a doua zi după plata venitului în cazul celorlalte întreprinderi, instituții sau organizații.

Articolul 19

din Decret

Oamenii de litere, arta și știința beneficiază, pentru veniturile impuse potrivit art. 17 de mai sus, de înlesnirile prevăzute pentru muncitori și funcționari la art. 9 din prezentul decret. Minimul neimpozabil stabilit prin art. 2 lit. b nu se aplică pentru veniturile oamenilor de litere, arta și știința.

Veniturile realizate pe cont propriu de către pictori, sculptori și gravori din vînzarea operelor lor prin magazine de consignație sau direct către particulari se impun potrivit art. 21 din prezentul decret, fără aplicarea înlesnirilor.

74. din instrucțiuni. - Reducerea impozitului cu 50% pentru persoanele decorate cu ordinele R.P.R. (prevăzută la art. 9 din Decret) se aplică pentru toate veniturile realizate de oamenii de litere, arta și știința, impuse conform art. 17 din Decret.

Reducerea de 30% a impozitului pentru cei care întrețin mai mult de 3 persoane se aplică numai pentru veniturile plătite de o singura întreprindere,instituție sau organizație determinata după libera alegere a oamenilor de litere, arta și știința în cauza.

Articolul 20

din Decret

Impozitul pe veniturile oamenilor de litere, arta și știința, reținut în plus față de cuantumul legal, se restituie în termen de 30 de zile de la constatarea plusului.

Restituirea sumelor reținute în plus se face pe cel mult un an în urma celui în care au fost constatate.

Impozitul nereținut la timp sau în cuantumul legal, nu poate fi recuperat decât pe un an în urma celui în care se constata neretinerea.

75. din instrucțiuni. - Restituirea impozitului reținut în plus se face de către întreprinderea, instituția sau organizația respectiva, din sumele reținute pe luna în curs din veniturile plătite oamenilor de litere, arta și știința. Pentru aceste restituiri nu este nevoie de aprobarea secțiunii financiare.

Sumele neretinute la timp sau în cuantumul legal se realizează de către întreprinderea, instituția sau organizația respecticva prin rețineri din plățile viitoare, dar nu într-o proporție mai mare decât 1/3 din venitul de plată.

Este interzis organelor financiare de a recupera impozitul nereținut, din fondurile proprii ale întreprinderilor, instituțiilor sau organizațiilor.

Articolul 34

din Decret. Întreprinderile,instituțiile și organizațiile sînt obligate sa retina din sumele brute plătite cărăușilor particulari, pentru serviciile prestate, o cota de 25% în cazul cărăușilor cu mijloace de transport cu tracțiune animala sau de 30% în cazul cărăușilor cu mijolace de transport cu tracțiune mecanică și sa verse sumele reținute laBanca de Stat a Republicii Populare Române, în contul organelor financiare, pînă la 10 ale lunii următoare celei în care s-a făcut plata către cărăuși

Sumele reținute și vărsate se scad de către organele financiare din avansul în contul impozitului pe anul în curs, înscris în conturile personale ale cărăușilor respectivi.

116. din instrucțiuni. - Toate întreprinderile, instituțiile și organizațiile sînt obligate sa retina din sumele plătite cărăușilor pentru serviciile prestate, cotele prevăzute la art. 34 din Decret, indiferent din ce fonduri se face plata.

Cetățenii nu sînt obligați sa retina cotele de impozit prevăzute de art. 34. De asemenea salariații întreprinderilor, instituțiilor sau organizațiilor aflați în deplasare, detașare sau transferare în interes de serviciu,nu sînt obligați sa retina cota de 25% sau 30% din sumele plătite cărăușilor particulari pentru transportul lor sau al bagajelor proprii ori ale familiei.

117. - Întreprinderile, instituțiile și organizațiile sînt obligate sa elibereze cărăușilor, pentru sumele reținute în contul impozitului, adeverinte detasate din carnete tip stabilite de Ministerul Finanțelor.

Sumele reținute de la cărăuși, de către întreprinderi, instituții sau organizații, se vărsa la Banca de Stat, pe seama secțiunii financiare a raionului sau orașului în care se afla sediul întreprinderii, instituției plătitoare, astfel;

a) în contul deschis pentru impozitul agricol, în cazul cărăușilor care fac parte dintr-o gospodărie agricolă ce se afla în raza raionului sau orașului unde se găsește sediul întreprinderii, instituției sau organizației;

b) în contul deschis pentru impozitul pe venit, în cazul celorlalți cărăuși.

Fac excepție de la regula arătată mai sus sumele pe care o întreprindere, instituție sau organizație cu sediul într-un oraș, le-a reținut de la cărăușii membri ai unei gospodării agricole ce se afla în raionul din jurul orașului respectiv. Aceste sume nu se vărsa pe seama secțiunii financiare a orașului, ci pe seama secțiunii financiare a raionului, în contul deschis pentru impozitul agricol.

Întreprinderile, instituțiile și organizațiile care au sediul în orașe împărțite pe circumscripții au obligația sa verse sumele reținute de la cărăușii care domiciliază în acele orașe, pe seama unităților financiare în raza cărora domiciliază cărăușilor respecticvi, în contul impozitului pe venit sau a impozitului agricol, după cum sînt impusi cărăușii.

În cazul cînd plățile se fac prin sedii locale sau la santiere (care țin evidentele contabile) reținerea și vărsarea impozitului se efectuează de acele sedii locale sau santiere și nu de unitatea centrala. În aceste cazuri, sumele se vărsa la Banca de Stat pe seama secțiunii financiare a raionului sau orașului în care se afla sediul local sau șantierul.

La dispoziția de plată prin care se vărsa impozitul reținut, se anexează în mod obligatoriu borderourile R.V. stabilite de Ministerul Finanțelor. Unitățile Băncii de Stat nu vor primi și executa dispozițiile de plată, dacă nu sînt anexate borderourilor R.V.

118. - Organele financiare primind vărsămintele de la întreprinderi, instituții și organizații, procedează astfel:

a) sumele reținute de la cărăușii care fac parte dintr-o gospodărie agricolă din raza raionului sau orașului regional, ori din raza raionului din jurul orașului regional în care se afla sediul întreprinderii, instituției sau organizației - se contabilizeaza la partida impozitului agricol și se descarca în rolurile gospodariilor agricole respective;

b) sumele reținute de la cărăuși care nu fac parte dintr-o gospodărie agricolă sau fac parte dintr-o gospodărie agricolă ce se afla în alt raion sau oraș regional decât cel în care se găsește sediul intrepriderii, instituției sau organizației - se contabilizeaza la partida impozitului pe venit, art. 22 sau 23, după cum este impus cărăușul, și se descarca în roluri.

În cazul cînd secțiunile financiare primesc vărsăminte din rețineri de la cărăuși care nu sînt impusi, sumele reținute se contabilizeaza în mod provizoriu la partida impozitului pe venit art. 22 (fără debit), se fac cercetările necesare pentru impunerea cărăușului, iar după impunere sumele se trec la " cu debit", se descarca în roluri și, dacă este cazul, se virează de la partida art. 22 la partida art. 23.

În toate cazurile, sumele reținute de la proprietarii de autovehicule se contabilizeaza de la început la partida art. 23.

119. - Organele financiare sînt obligate ca după expirarea fiecărui termen de plată trimestrial sa verifice rolurile cărăușilor și în cazul cînd constata ca retinerile nu acoperă suma datorată, sa ia măsuri pentru încasarea diferențelor.

După expirarea anului sau la încetarea exercitării carausiei, organele financiare definitiveaza impunerea cărăușilor, potrivit regulelor generale.

Articolul 35

din Decret. Evidenta contribuabilii sînt obligați să le depună în vederea efectuării impunerilor, pînă la 15 ianuarie a fiecăruia an

a) declarațiilor anuale pe care contribuabilii sînt obligați să le depună în vederea efectuării impunerilor, pînă la 15 ianuarie a fiecărui an.

Pentru sursele de venit apărute în cursul anului, declarația se depune pînă la 5 ale lunii următoare celei în care a apărute sursa, iar în cazul încetării surselor de venit în termen de 5 zile de la încetare;

b) datelor comunicate organelor financiare de către întreprinderi, instituții și organizații cel mai târziu pînă la 15 ale fiecărei luni, privind sumele plătite cetățenilor în luna precedenta pentru mărfuri și produse agricole livrate, pentru lucrări executate sau servicii prestate, etc.

c) materialelor obținute de inspectorii de impozite în cursul anului, cu ocazia verificărilor;

d) registrelor, documentelor și altor evidente verificate de organele financiare și pe care contribuabilii sînt obligați să le țină potrivit instrucțiunilor Ministerului Finanțelor.

În orașe, așezări muncitoresti și stațiuni balneo-climaterice se face anual recensământ fiscal al contribuabililor care au surse proprii de venituri în afară de salarii și pensii.

Recensământul fiscal al populației se efectuează la termenele și în condițiile prevăzute de Ministerul Finanțelor și se bazează pe comunicările obligatorii făcute de administratorii și proprietarii de imobile.

122. - Întreprinderile, instituțiile și organizațiile sînt obligate sa comunice organelor financiare lunar pînă la 15 ale lunii următoare, toate sumele plătite în cursul lunii precedente, pentru servicii prestate, lucrări executate ori bunuri sau produse agricole vândute, de către întreprinderi sau persoane particulare.

Nu se fac asemenea comunicări pentru sumele plătite liber profesionistilor și carausillor și pentru orice sume care se impun ca și cîștigul muncitorilor și funcționarilor.

Comunicările se fac pe formulare tip, stabilite de Ministerul Finanțelor, care vor cuprinde: numele și pronumele contribuabilului; domiciliul și locul exercitării activității; numărul autorizației de funcționare și secțiunea financiară emitenta, iar în lipsa autorizației, numărul buletinului de identitate și autoritate care l-a eliberat; suma plătită; numărul și data facturii; felul serviciilor, lucrărilor sau bunurilor pentru care s-au plătit sumele.

Comunicările se trimit organelor financiare care au eliberat autorizația sau - în lipsa autorizației- organelor financiare în raza cărora se afla domiciliul cetățeanului.

Organele financiare sînt obligate sa urmărească depunerea la timp a comunicatilor de către toate întreprinderile, instituțiile și organizațiile și sa verifice dacă sînt complete și just întocmite.

Dacă expirarea termenului de prezentare a comunicărilor arătate mai sus, în baza verificărilor făcute, inspectorii de impozite întocmesc lista întreprinderilor, instituțiilor și organizațiilor care nu au prezentat comunicările la termen sau le-au prezentat incomplet, indicând totodată persoanele care poarta răspunderea pentru neprezentarea sau prezentarea incompleta a datelor.

Lista se înaintează șefului secțiunii financiare raionale (orășenești) în vederea aplicării amenzilor prevăzute la art. 37, dacă este cazul.

123. - În orașe, centre muncitoresti și stațiuni balneo-climaterice, se efectuează anual un recensământ fiscal al contribuabililor cu surse proprii de venit, cu excepția salariilor și pensiilor. Recensământul se bazează pe comunicările făcute de administratorii și proprietarii de imobile și se efectuează potrivit instrucțiunilor speciale date în scop de Ministerul Finanțelor.

Inspectorii de impozite sînt obligați să facă instructajul administratorilor și proprietarilor de imobile cu privire la întocmirea fișelor și prezentarea lor la secția financiară raionala (oraseneasca), sa explice rolul și importanța recensamantului fiscal, sa pună la dispoziția administratorilor și proprietarilor de imobile imprimatele necesare, sa primească de la aceștia fișele, să le verifice la fața locului și sa identifice pe cetățenii care urmează a fi impusi.

După expirarea termenului de prezentare a fișelor, inspectorii de impozite sînt obligați sa întocmească o lista de administratorii și proprietarii imobilelor care nu au prezentat la termen datele cerute sau care au prezentat date incomplete; lista se înaintează șefului secțiunii financiare raionale (orășenești) în vederea aplicării amenzilor conform art. 37 și 38 din Decret.

Articolul 36

din Decret

Inspectorii și revizorii de impozite de la secțiunile financiare și din Ministerul Finanțelor au dreptul:

a) sa verifice la întreprinderi, instituții, organizații sau la cetățeni modul de calculare, reținere și vărsare a impozitului pe venit;

b) sa controleze dacă întreprinderile, instituțiile, organizațiile, precum și administratorii sau proprietarii de imobile au îndeplinit obligațiile prevăzute la art. 35;

c) să între în încăperile unde are loc exercitarea activității producătoare de venit și sa verifice registrele, documentele, evidentele și stocul de materii prime, materiale și produse.

Drepturile și obligațiile inspectorilor și revizorilor de impozite se stabilesc prin regulament aprobat de Consiliul de Miniștri.

Articolul 37

din Decret

Pentru neretinerea sau reținerea nejusta a impozitului de la muncitori și funcționari și de la oamenii de litere, arta și știința, pentru neretinerea sau reținerea nejusta a impozitului de la cărăuși, cum și pentru nevărsarea în termen la buget a impozitului reținut de către întreprinderi, instituții și organizații se aplică conducătorilor serviciilor de contabilitate ale acestora sau contabililor care răspund de reținerea și vărsarea impozitului, o amenda pînă la 150 lei.

Aceeași amenda se aplică persoanelor responsabile pentru nedepunerea în termen a darilor de seama asupra impozitului pe cîștigurile muncitorilor și funcționarilor, prevăzute la art. 13 din prezentul decret sau depunerea unor dări de seama gresite sau incomplete, pentru necomunicarea la timp și completa către organele financiare a datelor prevăzute la art. 35, precum și pentru împiedicarea sum orice formă a efectuării verificărilor de către inspectorii și revizorii de impozite.

127. din instrucțiuni. - În cazul cînd faptele prevăzute la art. 37 din Decret aduc prejudicii însemnate statului și constituie infracțiuni de serviciu pedepsite potrivit codului penal, organele financiare sînt obligate sa sesizeze Procuratura în vederea deschiderii acțiunii penale.

128. - Decretul prevede că pentru neretinerea impozitului de la muncitori și funcționari și de la oamenii de litere, arta și știința, precum și pentru neretinerea impozitului de la cărăuși, se aplică contabililor o amenda pînă la 150 lei.

În asemenea cazuri nu se calculează majorări de întîrziere. Majorările de întîrziere se calculează numai în cazul impozitelor reținute dar nevărsate.

Articolul 40

din Decret

Amenzile aplicate potrivit art. 37 și 38 din prezentul decret se plătesc în termen de 15 zile de la înmânarea înștiințării de plată.

Articolul 41

din Decret

În caz de neplata a impozitului sau amenzii la termenele stabilite sau de nevărsarea la termen a sumelor reținute de la muncitori și funcționari, precum și de la alte persoane, se iau măsurile prevăzute de legea de urmărire. Deosebit de aceasta, se aplică asupra impozitului o majorare de 0,05% pentru întreprinderi, instituții și organizații din sectorul socialist și 0,2% pentru contribuabilii din sectorul particular, pentru fiecare zi de întîrziere.