Regulamentul din 1 noiembrie 1923

Articolul 1

Naționalitatea română fiind recunoscută de plin drept și fără nici o formalitate, persoanelor prevăzute prin tractatele de pace și prin anexele lor, prezentul regulament stabilește modul cum se constata existenta condițiunilor cerute pentru dobândirea de plin drept a acestei naționalitati precum și pentru pierderea naționalității române prin efectul dispozițiunilor acelor tractate și anexe.

Lucrările se vor face pe baza prescripțiunilor din tractate și a legiuirilor existente în momentul punerii în vigoare a tractatelor. Pe baza acestor lucrări se vor forma liste pe comune de persoanele cari au obținut naționalitatea română pe baza tractatelor de pace.

Articolul 2

Sînt considerați ca supuși români de plin drept și fără nici o formalitate, în sensul dispozițiilor tractatelor în vigoare:

a) Persoanele care aveau indigenatul (apartinenta) în vreuna din comunele din: Transilvania, Banat, Crisana, Satmar și Maramures precum și din Bucovina la data intrării în vigoare a tractatelor.

Prin indigenat se înțelege apartinerea la o comuna, dobandita în conformitate cu legile ungare sau austriace.

b) Persoanele de naționalitate austriaca, ungara sau rusa, cari, deși nedomiciliate la data punerii în vigoare a tractatelor pe teritorii azi române, însă sînt născute pe acele teritorii din părinți domiciliați acolo.

Prin domiciliul părinților se înțelege pentru Bucovina sau Transilvania, Banat, Crisana, Satmar și Maramures indigenatul comunal, definit în alineatul a, iar pentru Basarabia domiciliul administrativ definit mai jos;

c) Supusii fostului imperiu al Rusiei, stabiliți pe teritoriul Basarabiei, adică acei cari potrivit legilor ruse, aveau domiciliul administrativ în Basarabia la data de 27 Martie 1918.

Prin domiciliul administrativ, după legiuirile ruse, se înțelege locul unde persoana își are așezarea stabilă sau chiar instalatia casnica determinata de funcțiunea, profesiunea, ocupatiunea permanenta sau de proprietăți imobiliare cu condițiunea de a fi înscrisă acolo în registrele clasei din care făcea parte, sau în registrele autorităților din Basarabia competente în trecut pentru liberarea de pașapoarte interne sau externe, în listele de sortari sau în listele mitricale;

d) Supusii austriaci și ungari, precum și persoanele fără nici o naționalitate (heimatlos) care aveau la punerea în vigoare a tractatelor domiciliul în actualul teritoriu al României.

Domiciliul pentru teritoriile alipite, se stabilește în modul arătat la punctul b, alin. II;

e) Românii de origina din teritoriile fostei monarhii austro-ungare atribuite astăzi statelor mostenitoare (Regatul sarb-croato-sloven: Cehoslovacia, Polonia, Italia, Austria și Ungaria), precum și Românii de origina din teritoriile fostului imperiu rus cari potrivit tractatelor, vor fi făcut opțiune pentru naționalitatea română înaintea autorităților locale din aceste tari sau înaintea oricărei autorități române.

Articolul 3

Evreii locuind pe unul din teritoriile României la data punerii în vigoare a tractatelor și cari nu se pot prevala de nici o naționalitate, își vor regula drepturile în conformitate cu dispozițiunile art. 133 din Constituție.

Articolul 4

Dobândirea naționalității române în condițiunile prevăzute mai sus, de către soț și părinte, atrage după sine obținerea acelei naționalitati pentru sotia și copiii aflați sub puterea părintească.

Articolul 5

Naționalitatea română se dobîndește de plin drept prin singurul fapt al nașterii pe teritoriul român, de orice persoană care nu se poate prevala de o alta naționalitate de naștere.

Articolul 6

Persoanele mai în vîrsta de 18 ani cari au pierdut naționalitatea lor austriaca, ungara sau rusa și au dobîndit de plin drept naționalitatea română, conform tractatelor și conventiunilor, au facultatea de a opta în termenele prevăzute de tractate și convențiuni pentru orice naționalitate le-ar fi deschisă prin acele tractate și convențiuni.

Articolul 7

Persoanele mai mari de 18 ani prevăzute în alin. b al art. 2, foste supuse austriace sau ungare au dreptul sa renunțe la naționalitatea română printr-o declarațiune facuta înaintea autorităților locale străine, sau a celor române din țara unde locuesc. În acest caz ele vor inceta de a mai fi socotite ca supuși români.

Declarațiunile de renunțare la naționalitatea română, făcute după 27 Martie 1918, sau cari se vor face în viitor de foștii supuși rusi mai mari de 18 ani din categoria prevăzută în alin. b al art. 2 produc toate efectele legale în privinta naționalității lor.

Articolul 8

Toți cei cari vor fi exercitat dreptul de opțiune pentru o naționalitate străină sînt obligați, conform tractatelor, ca în cursul celor 12 luni următoare datei opțiunii să-și strămute domiciliul în Statul în favoarea căruia au optat.

Autoritățile administrative și polițienești sînt ținute sa ia toate măsurile pentru stricta executare a acestor dispozițiuni.

Persoanele de mai sus vor putea să-și ridice bunurile lor mobile de orice natura, fără a fi impuse pentru aceasta la vre-o taxa de ieșire.

Aceste persoane sînt obligate ca în timpul ce mai petrec în țara după opțiune să se conformeze legilor și regulamentelor relative la străini.

Articolul 9

Persoanele cari au avut indigenatul (apartinenta) pe un teritoriu fost sub suveranitatea Statului român, dar care teritoriu ulterior, prin efectul tractatelor de pace, a fost trecut altui Stat, pierd naționalitatea română din momentul retrocedarii.

Dacă însă acele persoane înainte de aceasta retrocedare își vor fi mutat de fapt și domiciliul lor pe un teritoriu făcînd parte azi din Regatul României, își păstrează naționalitatea română.

Articolul 10

Opțiunea sau renunțarea poate rezultă fie dintr-o declarațiune formala, fie din unele fapte concludente.

Articolul 11

Opțiunea precum și renunțarea formala rezultă dintr-o declarațiune scrisă sau verbală. Prefectura de județ sau de poliție în circumscripția căreia persoana are reședința de fapt este singura autoritate competentă sa primească în viitor declarațiile formale de opțiune.

Autoritatea care primește declarațiunea de opțiune sau renunțare scrisă va verifica identitatea declarantului, menționând pe declarație actele de identitate prezentate, iar pentru declarațiunea de opțiune verbală va încheia proces-verbal în fața a doi martori cunoscuți, cari vor semna împreună cu declarantul dacă acesta știe carte.

Autoritățile cari primesc declarațiuni de opțiune vor libera adeverinte de primirea lor sau de întocmirea unor asemenea procese-verbale.

Articolul 12

Opțiunea pentru o naționalitate străină sau renunțarea la cea română rezultă din:

a) Înscrierea în listele electorale pentru Parlament, comuna, județ sau altele asemenea dintr-un Stat străin, urmată de exercitarea dreptului de vot;

b) Primirea unei funcțiuni sau intrarea în armata altui Stat fără învoirea guvernului român.

Aceasta opțiune mai poate rezultă din orice împrejurări cari ar invedera aceasta hotărîre, precum:

1. Folosință unui pasaport străin sau unui alt act similar, afară de cazul că nu se putea obține un pasaport român.

2. Orice declarațiune facuta pentru a obține repatrierea din România.

Articolul 13

Opțiunea sau renunțarea soțului atrage după sine pe aceea a sotiei, iar opțiunea și renunțarea părinților atrage după sine pe aceea a copiilor mai mici de 18 ani.

Opțiunea și renunțarea pentru minorul fără părinți aflat sub tutela se va face de tutor.

Articolul 14

Declarațiunea de optare sau renunțare este definitivă. Odată facuta, ea nu mai poate fi retrasă.

Se exceptează opțiunea sau renunțarea pentru persoanele prevăzute în articolul precedent dacă dobîndesc dreptul de a opta sau renunța în numele lor propriu mai înainte de expirarea termenelor fixate prin tractate.

Articolul 15

Dispozițiunile articolelor 9, 10, 11, 12 și 13 privesc opțiunile sau renunțările făcute după intrarea în vigoare a tractatelor și anexelor lor.

Articolul 16

Opțiunile făcute înainte de punerea în vigoare a tractatelor, fie ca au rezultat dintr-o declarațiune formala facuta în conformitate cu dispozițiunile în vigoare, fie din fapte concludente de natura celor menționate în articolul 12, sînt valabile și au ca efect pierderea naționalității române.

Articolul 17

Autoritățile cari au primit declarațiuni de opțiune pentru o naționalitate străină, precum și de renunțare la naționalitatea română, făcute de persoane născute pe teritoriul actual al tarii, sînt obligate sa anunțe despre aceasta primăriile comunelor unde s-au născut acele persoane. Pe declarațiunea de opțiune sau de renunțare ori pe procesul-verbal se va nota numărul și data adresei cu care s-a făcut comunicarea.

Primăriile vor lua măsuri ca pe marginea filei unde este înscrisă nașterea să se noteze declarațiunea.

În părțile tarii unde oficiul de stare civilă este de competența autorităților religioase, acestea sînt datoare să facă mențiunea pe actul de naștere respectiv după cererea primăriei.

Se interzice eliberarea oricărui extract depe actul de naștere în care nu s-ar menționa declarațiunea notată.

Articolul 18

Toate declarațiunile de opțiune sau renunțare vor fi înaintate ministerului de interne de către autoritățile cari le-au primit.

Tablouri de persoanele cari au optat pentru o alta naționalitate vor fi de urgenta întocmite și înaintate prin ministerul afacerilor străine guvernelor Statelor în favoarea cărora s-a optat.

Articolul 19

Constatarea persoanelor cari au dobîndit de plin drept naționalitatea română în condițiunile prevăzute în tractatele de pace și anexele lor și formarea - pe comune - a listelor cari cuprind aceste persoane se va face în toată țara în prima instanța de către administrație, iar în a doua instanța de către o comisiune mixtă centrala care va funcționa la București.

Articolul 20

Autoritatea administrativă însărcinată cu alcătuirea listelor pe comune se determina astfel:

a) În vechiul regat: primării orașelor resedinte de județ și administratorii de plasi;

b) În Transilvania, Banat, Crisana, Satmar și Maramures: autoritățile administrative de prima instanța (primpretorii și primării municipiilor și ai orașelor cu consiliu);

c) În Bucovina: autoritățile administrative de prima instanța (prefectii de județe și primarul orașului Cernauti);

d) În Basarabia: comisiuni compuse în orașele resedinte de județ din primar și șeful poliției, iar în restul Basarabiei din subprefect și comandantul companiei de jandarmi.

Funcționarii autorităților administrative prevăzute în prezentul articol vor face lucrările de biurou.

Articolul 21

Lucrarea administrativă se va face în conformitate cu prevederile articolelor 22, 23 și 24 pentru teritoriile alipite și acelea ale articolului 25 pentru vechiul regat.

Articolul 22

În teritoriile alipite lucrarea va începe prin întocmirea unor liste pregătitoare după normele ce urmează:

Primării tuturor orașelor și comunelor din aceste teritorii, în termen de 30 zile dela publicarea în "Monitorul Oficial" a prezentului regulament, vor forma liste pregătitoare după formularul anexat la instrucțiuni.

În liste vor fi înscriși toți locuitorii comunelor cari au dobîndit de drept naționalitatea română în baza tractatelor de pace și anexele lor.

În dreptul fiecărei persoane se vor indica membrii familiei care obțin de drept naționalitatea sa conform art. 4 din regulament.

Nu vor fi trecute în nici un caz în liste persoanele cari au pierdut naționalitatea română prin efectul opțiunii sau renunțării, în conformitate cu art. 6 - 18 din regulament.

De asemenea nu vor fi trecute în liste persoanele cari pe baza tractatelor au dobîndit de drept, în același timp, în afară de cetățenia română și cetățenia altuia dintre statele succesoare imperiului austro-ungar și imperiului rus.

Listele vor fi afișate la primărie îndată după întocmirea lor. Operațiunea afișării se va constata printr-un proces-verbal dresat de primarul comunei.

Listele vor sta afișate cel puțin 30 zile.

Orice persoană va putea cere noi înscrieri, stergeri sau rectificari după aceste liste, adresand în scris contestațiile lor primarului comunei.

După terminarea alcătuirii listelor de către administrații, contestațiunile se adresează sub forma de apeluri către comisiunea mixtă centrala.

Apelurile se predau primarului care procede cu ele conform art. 26.

Articolul 23

După întocmirea listelor pregătitoare se va lucra după următoarele norme:

a) Funcționarii administrativi însărcinați cu lucrarea se vor transporta după un itinerar de mai înainte stabilit, în fiecare comuna și vor lucra acolo în zilele, orele și ordinea pe care prealabil le vor aduce la cunoștința locuitorilor prin publicațiuni făcute de primăriile respective după obiceiurile locale;

b) Primarul comunei le va pune la dispoziție listele afișate precum și contestațiile primite. El va putea prezenta în scris în același timp, sub forme de note, referat sau memoriu, pe însăși lucrările lui sau separat, orice observatiune ar avea de făcut asupra contestațiilor;

c) Se va examina mai intaiu toate contestațiile ivite, dându-se deciziuni motivate asupra fiecăreia. Apoi se va proceda la verificarea listelor întocmite de primar. În acest scop se vor cerceta registrele și actele aflate în arhiva primăriei sau cari se vor obține de la alte autorități, stabilindu-se astfel situația fiecărei persoane care a dobîndit de drept naționalitatea română pe baza tractatelor și anexelor lor;

d) Se va lucra fără citarea părților, iar dacă va fi nevoie de unele lămuriri, se va putea chema și asculta părțile interesate sau cari au oarecare cunoștința și pe foștii sau actualii funcționari comunali sau administrativi din localitate. Se vor lua note scurte și se vor putea opri la dosar actele originale sau copii certificate de parte și vizate de funcționarul administrativ;

e) Situația persoanelor cari au dobîndit de drept, în același timp, mai multe cetățenii, între cari și cetățenia română, se va examina numai de comisiunea mixtă centrala. Actele persoanelor cari intră în această categorie se vor inainta acelei comisiuni prin îngrijirea autorităților administrative;

f) Lucrările se vor termina în fiecare comuna prin încheierea unui proces-verbal, în care se vor trece toate persoanele constatate ca au obținut de drept naționalitatea română. Procesul-verbal va fi semnat și de primarul comunei.

Sub îngrijirea funcționarilor administrativi însărcinați cu lucrarea se va forma în fiecare comuna un registru de persoanele a căror naționalitate română a fost constatată. În acest registru se vor trece toate persoanele cuprinse în procesul-verbal. Aranjarea lor se va face pe cap de familie, sotia trecandu-se în rubrica soțului și copiii minori în acea a părinților.

Registrul se va verifica și viza de funcționarul administrativ și va fi remis primarului împreună cu arhiva lucrărilor relative, sub luare de dovada. Dovada și originalul procesului-verbal de persoanele constatate se vor inainta ministerului de interne prin prefectul de județ;

g) Primarul va tine registrele la dispoziția locuitorilor în orele de cancelarie spre a-l consulta. Imediat după primirea registrelor, primarul va anunta prin afișare pe locuitori ca registrul le sta la dispoziție. Afisul se va menține în vederea publicului timp de 30 zile. Operațiunea se va constata printr-un proces-verbal dresat de primar, în dublu exemplar.

Articolul 24

În Basarabia conducerea lucrărilor o are subprefectul. Hotărîrile se iau numai cînd ambii membri ai comisiunii sînt de acord. În caz de divergenta, fiecare formează un memoriu și subprefectul înaintează imediat ambele memorii și actele relative, prin prefectura județului, la comisiunea mixtă centrala.

Articolul 25

În vechiul regat lucrarea se va face în orașele resedinte la primărie, iar în restul tarii la administrațiile de plasa, după următoarele norme:

a) Foștii supuși austriaci sau unguri precum și străinii fără nici o naționalitate (heimatlos) cari întrunesc condițiunile prescrise prin art. II punctul d, al prezentului regulament, pentru dobândirea naționalității române de plin drept, vor adresa autorității determinate la art. 20 în a carei circumscripție domiciliază, cererea de înscriere în liste insotind-o de toate actele necesare;

b) Examinarea cererilor se va face fără citarea părților. Numai dacă va fi nevoie de unele lămuriri, se va putea chema și asculta părțile interesate și pe foștii sau actualii funcționari comunali sau administrativi din localitate și în cazuri importante pe orice persoană care ar avea oare cari cunoștințe. Se va putea cere și cerceta registrele și actele aflate în arhivele primăriilor sau ale altor autorități, stabilind astfel situația fiecărei persoane care are dobandita de drept naționalitatea română pe baza tractatelor și anexelor lor. Se vor lua note și se vor putea opri la dosar actele originale sau, la cererea părților, copii certificate de parte și vizate;

c) Se va lucra în zilele, orele și ordinea ce se va fixa și afișa de mai înainte în localul autorității;

d) Lucrările se vor termina pentru fiecare comuna prin încheierea unui proces-verbal în care se vor trece toate persoanele din comuna constatate ca au obținut de drept naționalitatea română.

Procesul-verbal va fi semnat și de primarul comunei. Se va forma în fiecare comuna un registru de persoane a căror naționalitate română a fost constatată. În acest registru se vor trece toate persoanele cuprinse în procesul-verbal.

Înscrierea lor se va face pe cap de familie, sotia trecandu-se în rubrica soțului și copiii minori în acea a părinților. Registrul se va verifica și viza de funcționarul administrativ însărcinat cu lucrarea și va fi remis primarului împreună cu partea respectiva din arhiva, sub luare de dovada. Dovada și originalul procesului-verbal de persoanele constatate se vor inainta ministerului de interne prin prefectura județului.

e) Primarul va tine registrele la dispoziția locuitorilor în orele de cancelarie. Imediat după primirea registrului, primarul va anunta pe locuitori prin afișare, ca registrul le sta la dispoziție spre a-l cerceta. Afisul se va menține în vederea publicului timp de 30 zile. Operațiunea se va constata printr-un proces-verbal dresat de primar, în dublu exemplar.

Articolul 26

Orice persoană nemultumita pentru ca a fost admisă, omisa sau respinsă înscrierea în liste, a sa sau a altora, va putea face apel la comisiunea mixtă centrala în termen de 30 zile libere dela afișarea listelor în comune, cerând fie înscrierea sa sau a alteia omisa sau respinsă de comisia locală, fie stergeri de pe aceste liste.

Același drept îl are și ministerul de interne.

Apelul se depune la primăria locală, care îl va inainta prin filiera normală ministerului de interne, spre a-l supune comisiunii mixte centrale.

Primarul va alătură la actele comisiunii copii certificate depe orice acte din arhiva primăriei în legătură cu cauza.

Atît primarul cat și orice autoritate intermediara pot face observatiuni odată cu transmiterea dosarului sub forma de note, referat sau memorii scurte.

Nu este permis să se retina dosarul la vreo autoritate mai mult de trei zile dela data înregistrării.

Articolul 27

Înscrierea în listele comunale de naționalitate este definitivă pentru persoanele în privinta cărora nu s-a făcut apel la comisiunea mixtă centrala.

Se exceptează cazurile în cari s-ar găsi în urma acte importante cari nu au fost examinate la formarea listelor, sau s-ar descoperi ca actele pe baza cărora s-a făcut înscrierea nu corespund adevărului.

Ministerul de interne precum și orice cetățean român vor putea inainta comisiunii mixte centrale, pe baza aliniatului precedent, cereri pentru revizuirea inscrierilor în liste, alăturând și actele pe cari le bazează.

Articolul 28

Persoanele a căror situațiune nu a fost examinata de către autoritățile administrative de prima instanța nu pierd prin aceasta drepturile lor la naționalitatea română pe care le vor putea valorifica în urma în fața comisiunii mixte centrale conform art. 32, alin. 5.

Articolul 29

Lucrările administrative vor fi terminate pentru teritoriile alipite în termen de cel mult 4 luni dela publicarea în "Monitorul Oficial" a prezentului regulament, iar pentru vechiul regat în termen de cel mult 2 luni dela aceeași dată.

Articolul 30

Se instituie pe lîngă ministerul de interne o comisiune mixtă centrala compusa din 3 membri, dintre cari un membru al Înaltei Curți de casație din activitate sau onorific, desemnat de ministerul de justiție, ca președinte, un membru al consiliului permanent administrativ, desemnat de ministerul de interne, precum și un membru delegat de ministerul afacerilor străine, dintre membrii consiliului consultativ al acestui departament.

Odată cu numirea membrilor arătați mai sus, se va mai desemna de ministerele respective și câte un supleant indeplinind aceleași condițiuni pentru cazurile de lipsa a titularului.

Secretarul consiliului permanent administrativ va îndeplini funcțiunea de secretar al comisiunii.

Articolul 31

Deciziunile comisiunii se iau cu majoritatea membrilor ce o compun.

Comisiunea va putea lucra și cu 2 membri, fiind însă neapărat de fața președintele. În caz de divergenta, judecata va fi amânată pentru o alta zi cînd comisiunea va lucra în complet.

Articolul 32

Comisiunea va avea cadere:

1. A decide în prima și ultima instanța asupra cetateniei române persoanelor cari au dobîndit de drept, pe baza tractatelor, în același timp și cetățenia română și alta cetățenie.

2. A rezolva definitiv apelurile relative la listele comunale de naționalitate formate de autoritățile administrative și divergențele ivite în sanul comisiunilor care lucrează în Basarabia, în cazul art. 24 din acest regulament.

3. A decide asupra cererilor de revizuirea inscrierilor în listele comunale de naționalitate, făcute pe baza art. 27 din regulament.

4. A constata naționalitatea persoanelor prevăzute în cazul art. 9 cum și a verifica toate opțiunile deduse din faptele arătate în art. 12.

5. A completa după terminarea lucrărilor administrative listele definitive de naționalitate, prin înscrierea persoanelor care, deși au obținut naționalitatea română de plin drept, pe baza tractatelor, nu au fost avute în vedere la formarea listelor comunale din diverse cauze.

6. A verifica în caz de indoiala sau de nevoie conținutul diverselor acte de naționalitate utilizate înaintea oricărei autorități.

7. A dă aviz și consultatiune în orice chestiune în legătură cu stabilirea naționalității pe baza prezentului regulament.

8. A se pronunța asupra cererilor de revizuire în cazurile prevăzute în art. 35.

Articolul 33

Cauzele vor fi cercetate și rezolvate în termen de 30 zile socotite dela data primirei și înregistrării lor.

Aceasta cercetare se va face fără citarea părților, numai pe temeiul actelor din dosar, a motivelor arătate în cererea de apel în memoriile care i se vor prezenta.

La nevoie, părțile vor putea fi chemate și li se va putea cere sa producă și alte acte.

Comisiunea va putea cere dela orice autoritate să facă cercetările ce le-ar socoti necesare sau să-i comunice actele de care va avea nevoie, cum și de a asculta sau a face să fie ascultate, în cazuri importante, orice persoană i-ar putea da informațiuni utile.

Articolul 34

Deciziunile comisiunii centrale sînt definitive. Ele vor fi motivate pe scurt în drept și în fapt.

Deciziunile privitoare la modificarea listelor de naționalitate vor fi comunicate primăriilor respective spre a le introduce în registrul de naționali români, sub pedeapsa disciplinară în caz de abateri.

Articolul 35

Se va putea cere revizuirea deciziunilor definitive ale comisiunii mixte centrale:

1. Dacă după pronunțarea deciziunii s-au descoperit acte probatorii pe cari partea a fost în imposibilitate de a le prezenta.

2. Dacă comisiunea centrala s-a pronunțat fără a cunoaște acte decisive cari nu i-au fost arătate, sau întemeindu-se pe acte cari se constata ulterior că nu corespund adevărului.

3. Dacă lucrările rămase definitive ale autorităților administrative de prima instanța sau deciziunile comisiunii centrale din punctul de vedere al naționalității unei persoane, vin în contradictie cu constatările unei autorități judecătorești care, fiind regulat sesizată, s-ar fi pronunțat definitiv asupra naționalității cuiva.

Articolul 36

Cererea de revizuire se va adresa comisiunii mixte centrale, fie de parte, fie de orice cetățean român, fie de ministerul de interne și se va judeca conform art. 33 și 34 din regulament, chemându-se cei în drept.

Revizuirea va putea fi provocată chiar din oficiu de către comisie.

Articolul 37

Un regulament întocmit de comisiunea centrala și aprobat printr-o decizie a ministerului de interne va determina celelalte norme și detalii pentru rezolvarea apelurilor și revizuirilor, cum și ordinea lucrărilor și serviciul interior al comisiunii.

Articolul 38

Autoritățile comunale sînt autorizate sa libereze certificate de naționalitate numai în limitele conținutului registrului de naționalitate română, persoanelor înscrise în ele.

Certificatele vor fi conforme modelului stabilit de ministerul de interne. În ele se va indica neapărat baza obținerii naționalității și numărul de ordine al înscrierii în registrul de naționalitate. Certificatele eliberate astfel vor servi la toate autoritățile române ca dovezi pentru probarea naționalității române pe baza tractatelor și anexelor lor.

Certificatele de naționalitate sînt valabile timp de 3 ani dela data emiterii lor.

Articolul 39

Persoanele cari au nevoie sa probeze naționalitatea lor română față de autoritățile țărilor străine, vor putea utiliza certificatele de naționalitate liberate de primărie. Ele le vor supune însă anterior spre verificare și confirmare ministerului de interne, singura autoritate competentă sa vizeze asemenea certificate pentru uzul extern în sensul conventiunii dela Roma din 6 Aprilie 1922.

Semnatura ministerului de interne va fi legalizată de ministerul afacerilor străine.

Articolul 40

Autoritățile administrative determinate prin art. 20 și comisiunea mixtă centrala au pentru stabilirea chestiunilor de naționalitate drepturile prevăzute prin regulamentul de fața.

Ministerul de interne are căderea a determina aplicabilitatea legilor în vigoare în tinuturile alipite în raport cu dispozițiunile tractatelor de pace încheiate după rasboiul din 1914-1918.

Ministerul justiției va îndeplini formele necesare pentru obținerea naționalității pe baza dispozițiunilor prevăzute în Constitutiune, codul civil și regulamentul de organizare al acestui minister.

Ministerul afacerilor străine se pronunța asupra chestiunilor de naționalitate ivite în raporturile cu autoritățile străine. În asemenea cazuri, interpretarea data de ministerul afacerilor străine va fi hotărâtoare, potrivit art. 1 din legea sa organică, atunci cînd vor exista deosebiri de interpretare între diversele ministere, cu privire la chestiunile de naționalitate izvorand din dispozițiunile diverselor tractate. Tot astfel va fi și în cazul prevăzut de art. 32, alin. 7.

Nici o alta autoritate afară de cele de mai sus nu este indreptatita a se pronunța asupra stabilirii calității de cetățean român, nici a elibera certificate de naționalitate sau acte similare. Aceasta fără prejudiciul art. 7 din Constituție.

Articolul 41

Naționalitatea română a părților, rezultând din dispozițiunile tractatelor încheiate după rasboiul din 1914-1918, se va stabili în fața autorităților judecătorești prin certificatele prevăzute de art. 38.

Articolul 42

Stabilirea naționalității izvorand din aceste tractate poate rezultă și din hotărîri judecătorești neatacabile pe nici o cale de drept comun, pronunțate pînă la data publicării acestui regulament, precum și din certificatele eliberate de ministerul afacerilor străine pînă la acea data.

Persoanele cari poseda asemenea acte se vor înscrie de drept în listele comunale de naționalitate, retragandu-li-se certificatele anterioare, cari se vor păstra la dosar.

Articolul 43

Instrucțiunile necesare pentru aplicarea prezentului regulament vor fi suportate de ministerul de interne.

Articolul 44

Cheltuielile ocazionate de aplicarea prezentului regulament vor fi suportate de ministerul de interne, care va procura și registrele, materialele de cancelarie și imprimatele.