Regulamentul nr. 21/1924

1. Asociațiunile și Fundatiunile, fără scop lucrativ sau patrimonial, create și organizate de particulari, vor dobândi personalitatea juridică pe baza legii promulgată prin decretul regal No. 452 din 3 Fevruarie 1924 și în condițiunile stabilite de prezentul regulament. (Lege art. 1).
2. Persoanele juridice existente la promulgarea legii vor continua sa funcționeze potrivit dispozițiunilor legilor, hotărîrilor sau actelor cari le-au constituit, întrucât nu vor fi contrarii dispozițiunilor de ordine publică prevăzută de legea persoanelor juridice. (Lege art. 2).
3. De la data promulgării legii pentru persoanele juridice, orice modificare de statute ori acte constitutive sau transformare a caracterului asociațiunii sau așezământului, orice modificare a organelor de administrație și de control, de încetarea sau disolvarea persoanei juridice, de lichidare și de atribuire de bunuri atît ale persoanelor juridice de drept privat, existente cat și ale celor ce se vor forma în viitor, nu se vor putea face decât în conformitate cu dispozițiunile acelei legi. (Lege art. 8).
4. Persoanele juridice de drept privat nu pot primi libertăți decât dacă vor fi autorizate în acest scop prin decret regal, dat pe baza unui jurnal al consiliului de miniștri, în urma raportului ministrului sub controlul căruia cade scopul instituției. (Lege articolul 10).
5. Sînt scutite de autorizare contribuțiunile sau donatiunile, inițiale, cotizatiunile periodice și subventionale Statului român, ale județelor, comunelor și în genere a tuturor persoanelor, de drept public, precum și darurile manuale în bani sau obiecte.
În aceste din urma cazuri, direcțiunea persoanei juridice va fi obligată să facă să se emita chitanțe individuale dintr-un registru cu matca. (Lege art. 32).
6. În ce privește contribuțiile primite în bani, efecte sau articole de orice natura, pe calea apelului la caritatea publică se va proceda în conformitate cu dispozițiunile prevăzute în legea pentru reglementarea și controlul apelurilor la contribuția benevolă a publicului, promulgată în Monitorul Oficial No. 51 din 8 iunie 1923. (Lege art. 32).
7. Personalitatea juridică se acordă asociațiunilor și așezămintelor fără scop lucrativ sau patrimonial de către tribunalul civil în circumscripția căruia sau constituit, pe baza cererii celor direct interesați. (Lege art. 86).
8. Cererea pentru dobândirea personalității juridice va fi semnată:
a) Pentru asociațiuni de către membrii fondatori, de către direcție sau de 7 asociați;
b) Pentru fondatiuni, numai de fondator, cînd fondatiunea este facuta prin acte între vii, iar după moartea sa și pentru fondatiunile testamentare de organele de direcție și administrație, sau de ministrul în competența căruia cade scopul asociațiunii sau așezământului.
Cererea se va prezenta tribunalului de toți semnatarii sau de unul din ei. (Lege art. 86 și 87).
9. Cererea de dobândirea personalității juridice va trebui sa cuprindă:
1. Titlul sau denumirea persoanei juridice;
2. Obiectul și scopul;
3. Sediul sau principal și sucursalele (filialele), de vor fi;
4. Numele, profesiunea și domiciliul persoanelor cari sub orice titlu sînt însărcinate cu direcțiunea sau administrațiunea;
5. Data actelor de constituire a fondatiei sau asociației. (Lege art. 85).
10. La cererea de dobîndire a personalității juridice se vor alătură:
a) Copii legalizate în 3 exemplare de pe actul autentic de constituire și de pe statute, iar dacă scopul persoanei juridice cade în competința a doua sau mai multe ministere, se vor alătură încă un număr suficient de exemplare din aceste acte;
b) Copie de pe actele de numirea sau de alegerea organelor de directiune și administrațiune, cînd acestea au fost desemnate după constituire;
c) Copie certificată de pe procesul-verbal al ședinței cînd adoptarea statutelor sau numirea organelor de administrație s-a făcut într-o adunare generală. (Lege art. 87).
11. Tribunalul constatând ca formale și cerințele articolelor de mai sus sînt îndeplinite, va cere prin adresa avizul ministerului în competența căruia cade scopul asociațiunii sau așezământului, inaintandu-i totodată și un exemplar de statute și act constitutiv.
În cazul cînd scopul persoanei juridice cade în competința a doua sau mai multe ministere, se va cere și avizul acestora. (Lege art. 3 și 89).
12. Ministerul respectiv odată sesizat va proceda la cercetările necesare, dându-și avizul sau în termen de 15 zile libere de la primirea adresei tribunalului.
Avizul ministerului va cuprinde informațiile necesare asupra utilității asociației sau așezământului cat și dacă actul constitutiv și statutele conțin toate dispozițiunile necesare pentru a asigură realizarea scopului și o buna administrație a fondurilor.
Dacă asociația sau asezamantul în momentul cînd se cere dobândirea personalității juridice e deja în activitate, se va arata și felul activității ei în raport cu scopul și cu dispozițiunile statutelor sau regulamentelor, în baza cărora a funcționat.
Odată cu avizul, ministerul va restitui tribunalului exemplarul de statut și act constitutiv ce i s-a trimis (Lege art. 3 și 89).
13. După primirea avizului ministerului competent sau după expirarea termenului prevăzut la articolul precedent, tribunalul fixează ziua de judecată, citând pe ministerul competent și pe persoanele ce au semnat cererea, la sediul declarat al asociației sau așezământului. (Lege art. 3 și 89).
14. La termen tribunalul va cerceta în camera de consiliu dacă actele depuse pentru dobândirea personalității juridice îndeplinesc condițiunile prevăzute de legea și regulamentul persoanelor juridice și, după ascultarea părților și a concluziunilor delegatului ministrului competent și ale ministrului public va pronunța sentinta în ședința publică.
În caz de admiterea cererii, va ordonă și înscrierea persoanei juridice în registrul respectiv.
Neprezentarea concluziilor orale sau scrise ale ministerului competent se considera în favoarea constituirii persoanei juridice. (Lege art. 3 și 89).
15. Sentinta se da fără drept de opoziție și cu apel în termen de 10 zile libere de la pronunțare.
Apelul se declara de părțile interesate de ministerul public sau de ministerul respectiv la grefa tribunalului și se judeca cu aceeași procedura ca și la tribunal, în termen de cel mult 15 zile de la declararea lui.
Deciziunea Curții nu este supusă opoziției, ci numai recursului, în termen de 15 zile de la pronunțare (Lege art. 90).
16. Hotărîrea judecătorească de admitere rămasă definitivă va fi înscrisă în registrul special al persoanelor juridice, prin îngrijirea grefierului.
Numai după îndeplinirea acestei formalități persoana juridică va avea fiinta legală. (Lege art. 4 și 90).
17. Înscrierea în registru va cuprinde, după actele din dosar, toate datele prevăzute la art. 9 și 10 din regulament, cum și data și numărul hotărîrii cari i-au dat fiinta și ordonat înscrierea.
Mențiune despre aceasta înscriere se va face pe toate cele 3 exemplare de statute și acte constitutive prevăzute la art. 10, litera a. (Lege art. 91).
18. După înscrierea deciziunii definitive în registrul persoanei juridice, grefa este obligată:
a) A face să se publice fără întîrziere textul acestei înscrieri în Monitorul Oficial și în 2-3 ziare mai răspândite, la staruinta și pe contul celor interesați;
b) Sa comunice ministerului competent o copie de pe deciziunea de înscriere, însoțită de un exemplar din statute și din actul constitutiv, cu menținerea prevăzută de ultimul aliniat al art. precedent.
Un al doilea exemplar de pe statute și de pe actul constitutiv se va libera directiunii persoanei juridice, iar cel de al treilea exemplar se va păstra la dosarul respectiv. (Lege art. 92).
19. Organele de directiune sau lichidatorii persoanei juridice și orice persoană interesată vor declara imediat grefei spre înscriere în registrul persoanelor juridice și spre publicare:
1. Orice modificare a statutelor și în general a organizării sau scopului persoanei juridice, precum și încetarea, disolvarea sau lichidarea ei;
2. Orice modificare privind compunerea, atribuțiunile, schimbarea de domiciliu, numirea și înlocuirea organelor de direcție, administrație și lichidare.
Persoanele desemnate mai sus se vor îngriji totdeodată și de publicarile necesare.
Odată cu declarațiile de înscriere se vor remite grefierului și toate actele justificative necesare în sprijinirea cererii. (Lege art. 93).
20. În caz de schimbare de domiciliu, toate înscrierile și înregistrările ulterioare cerute de lege se vor face la grefa tribunalului noului domiciliu.
În acest caz, direcțiunea persoanei juridice va cere tribunalului vechiului sediu ca, pe baza actului care hotărăște schimbarea domiciliului sa radieze înscrierea în registrul sau și în același timp să se comunice tribunalului noului sediu, spre înscrierea din nou, copie certificată de pe toate notele înscrise în registrul de la tribunalul vechiului sediu pînă la data mutării domiciliului asociației sau așezămîntului. (Lege art. 93).
21. Un așezămînt creat de o persoană juridică nu poate avea o personalitate distinctă de aceea a persoanei juridice care l-a creat, decât dacă i se recunoaște formal aceasta, în condițiunile statornicite de lege.
Nu se poate recunoaște personalitatea juridică asociațiunilor și fondatiunilor cari au un obiect ilicit, contra ordinei publice sau bunelor moravuri sau cari sînt formate în vederea unui asemenea scop. (Lege art. 5 și 6).
22. Organizațiile cari pot dobîndi personalitate juridică, în baza legii, se deosebesc în asociațiuni și fondatiuni. (Lege art. 31).
23. Asociatiunea este convențiunea prin care mai multe persoane pun în comun, în mod permanent, contributiunea lor materială, cunoștințele și activitatea lor pentru realizarea unui scop care nu urmărește foloase pecuniare sau patrimoniale.
Scopul acestui fel de asociațiuni poate fi pur ideal, sa corespundă intereselor generale ale colectivității sau numai unei categorii sociale din cari asociații fac parte, sau în fine sa corespundă intereselor personale nepatrimoniale ale asociaților. (Lege art. 31).
24. Fondatiunea este actul prin care o persoană fizica sau juridică constituie un patrimoniu distinct și autonom de patrimoniul sau propriu și-l destina, în genere, în mod permanent realizării unui scop ideal, de interes obștesc. (Lege art. 66).
25. Constituirea asociațiunilor și fondatiunilor între vii, în vederea dobîndirii personalității juridice, se va face numai pe bază de acte autentice.
De asemenea vor fi făcute în forma autentică: statutele ce vor trebui sa însoțească actul de constituire al asociației, ca și actele sau orice alte alcatuiri ar putea însoți actul de fondatiune, precum și orice modificări ulterioare aduse acestor acte. (Lege art. 33 și 67).
26. Fondatiunea testamentară se va constitui printr-una din formele prevăzute pentru testamente. (Lege art. 67).
27. Actele constitutive vor cuprinde în mod obligatoriu:
Pentru asociațiuni:
a) Denumirea asociației;
b) Sediul principal;
c) Numele și contribuțiile materiale ale fondatorilor: în numerar, în efecte sau în orice fel de bunuri, cu evaluarea pe prețul curent, constituind patrimoniul inițial al asociației;
d) Numărul și numele persoanelor cari compun asociatiunea, precum și a acelor cari formează consiliul de administrație și comisia de control, cu menționarea profesiunii, domiciliului și naționalității lor.
Pentru fondatiuni:
1. Scopul.
2. Constituirea patrimoniului. (Lege art. 34 și 72).
28. Statutele asociațiunii sau fondatiuni vor cuprinde în mod obligator:
a) Denumirea asociațiunii sau fondatiunii;
b) Scopul și obiectul;
c) Durata;
d) Sediul principal și al filialelor, dacă sînt;
e) Modul de alcătuire și de funcționare a organelor de administrație, direcție și de control.
În ce privește asociațiunile, statutele vor specifică și modul de completare a patrimoniului inițial, precum și modalitatea stabilirii cotizatiunilor periodice. (Lege art. 33, 34 și 73).
29. Asociatiunea, pentru a putea dobîndi personalitatea juridică, trebuie să fie compusa din cel puțin 20 de membri și să prezinte în statute o organizare din care să rezulte voința cooperativa independenta de voința asociaților ca indivizi și constituirea unui patrimoniu distinct și autonom de patrimoniul individual al fiecărui asociat.
Patrimoniul social de fondare trebuie să fie în măsura de a realiza cel puțin parțial scopul pentru care se constituie asociația.
Statutele asociațiunii vor prevedea formalitățile și condițiunile de admitere pentru membrii, ca: etate, sex, profesiune, etc.
De asemenea cazurile de excludere, procedura de urmat și organele de drept a o pronunța. În lipsa unor asemenea dispozițiuni statutare excluderea nu se poate pronunța decât de adunarea generală cu o majoritate de 2/3 a membrilor prezenți.
Asociatul se poate retrage oricînd din asociație cu condițiunea de a-și comunică cererea directiunii cu cel puțin 6 luni înainte de finele anului social. (Lege art. 32).
30. Se specifică ca, în ce privește condițiunile de admitere ale membrilor în asociațiunile cu caracter profesional, statutele vor trebui să respecte în totul dispozițiunile speciale ale art. 2, al. I, art. 4 și art. 60 din Legea asupra sindicatelor profesionale, publicată în Monitorul Oficial No. 41 din 26 Mai 1921. (Lege art. 106).
31. Asociațiunile și fondatiunile sînt conduse de organe de directiune și administrație și controlate de organe proprii de verificare, în afară de controlul exercitat conform legii de către ministerele respective. (Lege art. 35).
32. Statutele asociațiunii sau actele cari vor regula organizarea fondatiei vor trebui sa specifice în mod precis alcătuirea și atribuțiunile consiliului de administrație, a direcției și a organelor de control. (Lege art. 37 și 72).
33. Consiliul de administrație va lucra în marginea drepturilor conferite de statute sau a puterilor delegate lui de adunarea generală.
Privitor la funcționarea consiliului de administrație, statutele vor specifică:
a) Numărul membrilor ce urmează sa-l compună, durata numirii sau alegerii lui, modalitatea și epoca reînnoirii;
b) Data cînd urmează să aibă loc ședințele și majoritatea cu care se ia hotărîrile;
c) Persoana sau persoanele din sanul consiliului cari vor reprezenta instituția, în toate actele vieții sale juridice, dacă acest drept nu este special rezervat prin statute directiunii;
d) Modul cum se va completa locurile devenite vacante în sanul consiliului pînă la ținerea adunării generale. (Lege art. 35).
34. Direcția persoanei juridice va putea fi încredințată uneia sau mai multor persoane, cari vor lucra în conformitate cu dispozițiunile statutare sau în lipsa acestora pe baza hotărîrii adunării generale. (Lege art. 35).
35. Organele de control vor funcționa numai pe baza dispozițiunilor statutare sau a actelor cari organizează funcționarea fondatiunii, autoritatea ei nefiind subordonata decât adunării generale, sau altor organe superioare anume specificate în aceste acte. (Lege art. 35).
36. Cînd vreunul din organele de administrație și de control ale asociației nu pot funcționa din cauza absentei vacantei, bolii sau oricărei alte cauze de împiedicare a vreunuia din membrii lor și cînd statutele nu dispun în consecința, locurile se vor completa de președintele tribunalului de da sediul asociației, din oficiu sau la cererea celor interesați, dând delegațiune provizorie în condițiunile statutelor, actului constitutiv și legii asociațiunilor ce personal va crede ca ar putea răspunde mai bine acestor chemări și cari vor funcționa, pînă la convocarea adunării generale, în condițiunile stabilite de statut și lege (Lege art. 46).
37. Cînd organele de administrație și de control ale fondatiunilor n-au fost determinate prin actul de constituire sau cînd ele nu mai pot fi completate din orice cauza, atunci numirea lor se va face de Curtea de apel, la cererea ministerului public, a ministerului competent sau la staruinta uneia din părțile interesate. (Lege art. 74).
38. Cînd organizațiunea fondatiunii se constata insuficienta pentru a asigura conservarea bunurilor sau realizarea scopului urmărit ea se poate modifica prin deciziunea Curții de apel.
Deciziunea Curții se va da pe baza cererii organelor de administrație a fondatiunii sau a ministerului competent, după ce se va fi luat și avizul comisiunii superioare a persoanelor juridice.
Deciziunea Curții de apel va stabili și bazele noii organizări, cari vor servi fie la modificarea regulamentului de organizare și funcționare a fondatiunii, fie la întocmirea unui nou regulament.
Regulamentul se modifica sau se întocmește de organele de direcție și administrație ale fondatiei, se aproba de ministerul care reprezintă interesele generale servite de fondatiune și se transcrie în extras în registrul de persoane juridice, indeplinindu-se formalitățile prevăzute de regulamentul de fața.
Atît organele de direcție și de administrație cat și ministerul și autoritatea judecătorească vor da întotdeauna dispozițiunilor nelamurite din actul de fondatiune interpretarea care poate asigura scopul fondatiunii.
După aceeași procedura, Curtea de apel luînd și avizul comisiunii superioare a persoanelor juridice va putea modifica scopul fondatiunii în parte realizabil, atunci cînd se constată că el nu mai are caracterul lui primitiv și fondatiunea nu mai corespunde nevoilor sociale și intentiunilor ce fondatorul ar manifesta în mod normal dacă i-ar sta în putinta.
La modificarea sau întocmirea regulamentului fondatiei se va avea în vedere dispozițiunile din prezentul regulament privitoare la organizarea și funcționarea persoanelor juridice. (Lege art. 78 și 79).
39. Dacă patrimoniul fondatiunii nu este suficient sau dacă din orice alte cauze fondatiunea nu poate fi astfel organizată încît să asigure realizarea scopului pentru care a fost creata. Curtea de apel, cu avizul comisiunii superioare a persoanelor juridice, poate dispune dacă actul de fondatiune nu se opune ca patrimoniul ei să fie trecut la o alta fondatiune de drept privat din țara sau instituție de drept public, avînd același scop sau un scop cat mai asemănător posibil.
Se vor respecta pe cat posibil dispozițiunile fondatorului conciliabile cu noua situație.
Hotărîrea Curții se va da pe baza cererii, fie a organelor de direcție sau administrație ale fondatiei, fie a ministerului sub controlul căruia cade fondatiunea.
În asemenea cazuri se va face și radierea din registrul persoanelor juridice a fondatiunii disolvate prin deciziunea Curții de apel. (Lege art. 76).
40. Asociația, în afară de organele de administrație și de control prevăzute la art. 73 din lege, va avea ca organ superior o adunare generală formată din asociații cari întrunesc condițiunile prevăzute de statute.
Toți asociații au drept de vot egal. (Lege art. 36 și 39).
41. Statutele vor stabili:
1. Data ținerii adunării generale ordinare;
2. Cazurile cînd se poate convoca adunarea generală extraordinară;
3. Formalitățile convocării și organele de drept a le convoca.
Cînd statutele nu dispun, convocarea se va face de direcția sau consiliul de administrație, din oficiu sau după cererea scrisă sau motivată a cel puțin o cincime din numărul asociaților; de asemenea se va putea face de tribunal în cazurile prevăzute la art. 37 din lege.
Convocarea va trebui sa cuprindă ziua, ora și locul unde urmează a se tine adunarea, precum și ordinea de zi; în afară de cazurile urgente, constatate de direcție, convocarea va fi comunicată cu cel puțin 3 zile libere tuturor părților interesate;
4. Modul constituirii biroului adunării:
5. Numărul de membri ce trebuie să fie prezenți la prima și a doua convocare pentru ca adunările să fie considerate valabil constituite, cat și majoritățile cu cari se pot lua hotărîrile.
Dacă statutele nu dispun, ședințele adunării nu vor putea fi considerate ca valabil constituite dacă la invitațiile făcute au răspuns un număr de membri cari după prima convocare sa reprezinte majoritatea absolută din totalul asociaților
În caz contrar, adunarea se amana pentru o altă dată stabilită de mai înainte prin ordinea de zi a primei convocări, cînd adunarea va putea avea loc cu oricare va fi numărul asociaților prezenți.
Hotărîrile adunărilor generale se iau cu majoritatea absolută a membrilor prezenți, în afară de cazurile mai jos specificate:
a) Excluderea asociaților, cînd hotărîrea se va lua cu o majoritate de 2/3 din numărul membrilor prezenți;
b) Deciziunile privitoare la disolvarea asociațiunilor sau la schimbarea scopului social se iau cu majoritate de 2/3 din numărul total al asociaților prezenți și absenți.
6. Modul de votare;
7. Atribuțiunile adunării generale. (Lege art. 36, 39 și 49).
42. Cad în competința adunării generale toate actele cari nu sînt rezervate în mod special prin statute organelor de administrație și de control.
În mod special însă rămîn adunării generale următoarele atributiuni:
1. Verificarea și aprobarea bilanțului și a contului de gestiune;
2. Descărcarea de gestiune a consiliului de administrație;
3 Stabilirea prestațiilor și a cotizatiunilor la cari vor fi supuși asociații;
4. Alegerea și revocarea organelor de administrație și de control;
5. Aprobarea și modificarea bugetului. (Lege art. 38).
43. Statutele vor stabili cărui organ al asociației îi aparține dreptul de a hotărî întemeierea de noii filiale, de asemenea asupra modului de funcționare al acestor filiale și raporturile dintre filiale și centrala lor. (Lege art. 34).
44. Statutele asociației sau actele cari dispun organizarea fondatiilor vor determina data încheierii anului financiar, cînd se vor întocmi bilanțul și contul de gestiune (veniturile și cheltuielile).
Cînd statutele nu fixează data încheierii bilanțului, acesta va fi întocmit pe data de 31 Decemvrie. (Lege art. 45)
45. Bilanțul se va încheia pe baza următoarelor acte:
a) Inventarul amănunțit al bunurilor mobile și imobile, cuprinzînd felul și valoarea lor, ce se va întocmi la finele fiecărui an social. Se va nota în inventar și toate datoriile ce instituția ar avea de plată la aceasta epoca;
b) Registrul-jurnal în care se va fi notat în cursul anului, pe măsura efectuării lor, toate intrările și ieșirile de bunuri mobile sau imobile cari contribuesc la sporirea sau micșorarea patrimoniului persoanei juridice. (Lege art. 45).
46. Bilanțul în cele doua părți distincte ale sale (activul și pasivul) va cuprinde:
I. Elementele constituind activul persoanei juridice și anume:
a) Numerarul aflat în casa sau depus la diferite instituțiuni financiare;
b) Valoarea efectelor publice aflate în casa sau depuse spre păstrare la alte instituțiuni;
c) Valoarea mobilelor și diverselor instalatiuni proprii;
d) Valoarea diverselor articole și materiale ce s-ar afla în depozitele instituției la facerea inventariului, de asemenea valoarea mobilierului, instrumentelor, vehiculelor și altor bunuri asemănătoare, etc., cari ajuta la atingerea scopului persoanei juridice, etc.
II. Elementele constituind pasivul persoanei juridice și anume:
1. Datoriile ce instituția a contractat;
2. Restul formând patrimoniul net al persoanei juridice va figura în bilanț:
a) Sub forma unui fond global sau a diverse fonduri speciale prevăzute de statute sau actul de fondatie, și
b) Excedentul eventual al anului. (Lege art. 45).
47. Contul de gestiune (venituri și cheltuieli) întocmit pe baza dispozițiunilor speciale prevăzute de statute va cuprinde:
1. La venituri
a) Excedentul reportat din anul precedent;
b) Veniturile proprii ale persoanei juridice, și anume: cotizațiile membrilor, taxele cu cari contribuiesc cei ce se folosesc de pe urma operei întreprinsă de instituție, dobânzile și cupoanele rezultate din plasarea sumelor disponibile, veniturile imobilelor precum și ale tuturor întreprinderilor economice proprii;
c) Valoarea subvențiilor periodice acordate de diferite instituțiuni publice sau private;
d) Sumele provenite din diverse venituri intamplatoare: donatiuni, contribuțiuni, produsul serbarilor și al apelurilor adresate caritatii publice, etc;
e) Deficitul eventual al anului.
II. La cheltuieli
1. Deficitul eventual reportat din anul precedent;
2. Sumele ce s-au cheltuit în special pentru realizarea scopului persoanei juridice;
3. Sumele cheltuite cu administrația în general (salarii, luminat, încălzit, chirii, etc.) și cu întreținerea sau amortizarea mobilelor și imobilelor instituției;
4. Excedentul eventual al anului. (Lege art. 45).
48. Direcția sau administrația persoanei juridice concomitent cu încheierea bilanțului și a contului de gestiune pe anul expirat, va proceda la întocmirea bugetului de cheltuieli și venituri pentru anul ce urmează (Lege art. 45).
49. Bugetul se va întocmi pe capitole și articole, deosebindu-se sumele după criteriile prevăzute la art. 44 din lege și art. 47 din regulament, privitoare la întocmirea contului de gestiune.
La înregistrarea încasărilor și plăților în general și la aprobarea și ordonanțarea cheltuielilor în special, se va ține seama de alocatiunile bugetare. (Lege art. 45).
50. Bilanțul, contul de gestiune și bugetul, după ce au fost verificate de organele de control prevăzute de statutele persoanei juridice, se vor supune aprobării adunării generale sau altor organe speciale prevăzute prin actul de fondatie sau prin legi speciale.(Lege art. 38).
51. În termen de trei luni după închiderea bilanțului, o copie în doua exemplare după conturile prevăzute la articolul precedent se va inainta ministerului sub controlul și autoritatea căruia se găsește persoana juridică.
Ministerul, după ce va verifica conturile primite, va înapoia direcției persoanei juridice un exemplar vizat, iar celălalt exemplar se va păstra în arhiva ministerului.(Lege art. 45).
52. De asemenea, după ținerea adunării generale în care s-a aprobat bilanțul și bugetul asociației, se va inainta ministerului respectiv și o copie certificată de pe procesul-verbal al ședinței. (Lege art. 45).
53. Asociațiunile și fondatiunile își pierd personalitatea juridică în următoarele cazuri:
I. De plin drept:
a) Cînd scopul social este îndeplinit;
b) Cînd scopul social nu mai poate fi realizat;
c) Cînd asociatiunea sau fondatiunea fiind insolvabilă este nevoita sa lichideze.
Pentru persoanele juridice sub forma de asociațiune se mai adauga următoarele cazuri:
1. Cînd a expirat termenul pentru care asociatiunea a fost constituită;
2. Cînd organele de administrație și control nu mai pot fi constituite în conformitate cu statutele;
3. Cînd numărul asociaților va fi scăzut sub limita fixată de statute sau de lege.
II. Prin judecata:
a) Cînd mijloacele ce se întrebuințează pentru realizarea scopului sau însuși scopul au devenit ilicite, contrare bunelor moravuri sau ordinei publice;
b) Cînd asociatiunea sau fondatiunea, fără a fi îndeplinit formalitățile legale necesare pentru transformarea scopului social, urmărește un alt scop decât acel pentru care s-a constituit și pe care l-a declarat;
c) Cînd patrimoniul fondatiunii este insuficient și Curtea de apel va fi hotărît trecerea la o alta fondatiune;
d) Pentru asociațiuni și cînd adunarea generală ia hotărîri contrare dispozițiunilor statutare sau legii.
III. Prin hotărîrea puterii executive, în cazurile prevăzute de art. 25 și 26 din lege.
IV. Prin voința părților, în cazul cînd adunarea generală a asociației va fi hotărît disolvarea în modul și condițiunile prevăzute de lege. (Lege art. 53).
54. Lichidarea patrimoniului persoanelor juridice de drept privat se va face în conformitate cu dispozițiunile art. 55-65 din lege. (Lege art. 54-65).
55. În caz de disolvare a persoanei juridice, lichidatorii se vor numi după cum urmează:
a) Prin sentinta care hotărăște disolvarea, în caz cînd aceasta a avut loc prin judecata;
b) De tribunalul civil de la sediul social, în camera de consiliu, la stăruințele ministerului public, sau a oricărui interesat, în cazurile cînd disolvarea a avut loc de drept sau pe baza hotărîrii puterii executive;
c) De adunarea generală a asociației cînd disolvarea s-a făcut pe baza hotărîrii acestui organ. În caz cînd adunarea generală de lichidare n-a numit lichidatorii, lichidarea patrimoniului se face de chiar organele de direcție sau administrație. (Lege art. 54).
56. Radierea persoanei juridice din registrul de persoane juridice se face pe baza actului care a constatat, declarat sau hotărît disolvarea sau în urma mutării sediului persoanei juridice. (Lege art. 30).
57. Oricare ar fi cauza încetării personalității juridice, patrimoniul persoanei juridice rezultat pe urma lichidării va primi destinațiunea indicată în actul de fondatiune sau în statute. (Lege art. 27).
58. La asociațiuni în caz de tăcere a statutelor, destinațiunea o va hotărî adunarea generală care a avut loc înaintea disolvarii.
În lipsa unei dispozițiuni statutare sau a unei hotărîri a adunării generale sau în fața unei hotărîri luate în contra dispozițiunilor statutare sau a legii, destinațiunea patrimoniului o va hotărî comisiunea superioară a persoanelor juridice după ce va lua și avizul ministerului sub autoritatea și controlul căruia cădea persoana juridică desfiintata.
În toate aceste cazuri, bunurile rămase nu vor putea fi atribuite decât unei persoane juridice de drept privat din țara cu scop identic sau similar, sau persoane juridice de drept public reprezentind în Stat interesele servite de persoana juridică desfiintata. (Lege art. 27).
59. În cazul cînd persoana juridică a fost disolvata prin judecata sau prin hotărîrea puterii executive potrivit art. 53 (& 1 alin. a și b și & III) din regulament, atunci patrimoniul ei va trece la fondul de asistența socială. (Lege art. 28).
60. Doua sau mai multe persoane juridice se pot constitui în uniuni sau federatiuni, spre realizarea unui scop unitar și apropiat de scopul social al fiecărei persoane juridice în parte.
Aceste asociațiuni de persoane juridice nu pot dobândi personalitatea juridică decât de la Curtea de apel în circumscripția căreia urmează ca uniunea sau federatiunea să-și aibă sediul principal.
Personalitatea juridică nu se poate acorda decât dacă se constata, din punctul de vedere al realizării scopului general urmărit, necesitatea uniunii sau federatiunii.
Nu se poate recunoaște personalitatea juridică unei colectivități de asociațiuni sau așezăminte nerecunoscute ca persoane juridice. (Lege art. 5 și 102).
61. Procedura de urmat pentru dobândirea personalității juridice și înscrierea acestor asociațiuni de persoane juridice este cea prevăzută la capitolul II din prezentul regulament pentru asociațiuni.
Se specifică ca pentru dobândirea personalității juridice, în afară de avizul ministerului competent, se va cere în toate cazurile în mod obligator și avizul comisiunii superioare a persoanelor juridice. (Lege art. 102 și 103).
62. Reprezentanții uniunii sau federației sînt obligați ca în cererea de recunoaștere și înscriere, în afară de stipulatiunile prevăzute pentru asociațiuni, sa indice numărul, numele și sediul persoanelor juridice cari o formează, alaturind și copii de pe deciziunile prin cari s-a recunoscut fiecăreia personalitatea juridică.
63. Uniunile și federatiunile se vor constitui printr-un act constitutiv în forma autentică, însoțit de statutele respective conformându-se dispozițiunilor prevăzute în prezentul regulament pentru constituirea, organizarea și încetarea funcționarii persoanelor juridice sub forma de asociațiuni. (Lege art. 3 și 103).
64. Statutele acestor uniuni sau federații vor cuprinde între altele:
a) Regulele după cari persoanele juridice aderente vor fi reprezentate în consiliul de administrație și în adunările generale, cat și modalitatea numirii sau alegerii organelor de control;
b) Condițiunile sub cari se pot primi adeziunile persoanelor juridice, stabilite astfel încît să contribuie la unificarea conducerii și activității institutiunilor asociate. (Lege, art. 104).
65. În afară de controlul instituit prin statute sau actul constitutiv. Statul are un drept general și permanent de supraveghere și control asupra tuturor persoanelor juridice de drept privat fără scop lucrativ, asociațiuni, fondatiuni, uniuni sau federatiuni.
Acest control are de scop pe deoparte ca persoanele juridice sa funcționeze și să se administreze potrivit cu scopul și dispozițiunile statutelor, actelor constitutive și regulamentelor, iar pe de altă parte ca ele sa nu lucreze împotriva bunelor moravuri, ordinei publice și siguranței statului. (Lege, art. 15).
66. Acțiunea generală de supraveghere și control se va exercita de:
1. Ministerul sub autoritatea și controlul căruia cade persoana juridică după distinctiunea de la art. 16 din lege, prin delegații și inspectorii săi, precum și prin comisiunea superioară a persoanelor juridice;
2. Ministerul public;
3. Delegații autorităților județene și comunale, însă numai pentru persoanele juridice pe cari le subvenționează. (Lege, art. 15).
67. Cînd scopul persoanei juridice cade în competența a doua sau mai multe ministere, fiecare din ele au exercițiul acțiunii de control și supraveghere.
Cînd scopul nu este suficient caracterizat din punctul de vedere al competentei organelor de control, atunci persoanele juridice cad sub supravegherea ministerului de interne. (Lege, art. 21).
68. Cu ocazia exercitării controlului, delegații și inspectorii ministerelor vor avea să se informeze și sa cerceteze dacă activitatea persoanei juridice și administrarea fondurilor ei se face în conformitate cu statutele și actele de fondatie și în marginea hotărîrilor și aprobărilor date de organele superioare instituite prin aceste acte sau prin legi speciale.
De asemenea dacă institutiunile create corespund și-și desfășoară acțiunea potrivit condițiunilor statornicite prin actele lor de baza și dacă aceasta activitate nu este contrară condițiunilor generale de ordine publică din Constituție și din legile tarii. (Lege, art. 15 și 18).
69. Delegații ministerelor, județelor sau comunelor , sau inspectorii ministerelor, vor face cel puțin de doua ori pe an o inspecție amănunțită a activității persoanelor juridice subvenționate, consemnand cele constatate într-un raport, pe care îl vor inainta ministerului competent.
Pentru persoanele juridice nesubventionate aceasta inspecție se va face cel puțin odată pe an, prin delegați speciali ai ministerului competent, din oficiu, sau după cererea organelor de direcție sau administrație a persoanelor juridice. (Lege, art. 16 și urm.).
70. Fiecare minister va face să se tie un registru special pe întregul minister sau pe direcții, în care se vor înscrie toate persoanele juridice recunoscute și subordonate controlului și supravegherii lor.
În același registru se va înscrie:
1) Toate modificările aduse actelor după cari se conduc persoanele juridice.
2) Data și totalul bilanțului și contului de gestiune ce persoanele juridice sînt datoare să le încheie și să le înainteze anual ministerului.
3) Datele la cari s-au făcut diversele inspecții. (Lege, art. 92).
71. Autoritățile de Stat, județ sau comuna, de câte ori subvenționează o persoană juridică vor avea dreptul de a-și numi delegatul lor permanent pe lîngă organele de direcție sau administrație a acestei instituții.
Cu ocazia acordării subventiunilor, autoritățile respective vor putea cere persoanelor juridice pe cale de convențiuni, adoptarea unui program de activitate și introducerea în statutele sau regulamentele lor a modificărilor necesare pentru a asigura aducerea la îndeplinire a programului convenit, în marginea scopului social stabilit prin actul de constituire al persoanei juridice subvenționate. (Lege, art. 16).
72. Autoritățile interesate nu vor putea numi pe lîngă fiecare din persoanele juridice ce subvenționează decât un delegat.
Aceeași persoana poate fi delegată de mai multe autorități și în același timp ea poate să îndeplinească aceasta funcțiune pe lîngă mai multe persoane juridice.
Delegații vor putea fi numiți dintre funcționarii superiori ai autorității care exercită controlul sau membrii comitetelor ori ai comisiunilor cari funcționează pe lîngă minister. (Lege, art. 17).
73. Delegații autorităților vor colabora cu organele de direcție și administrație a persoanelor juridice pe baza instrucțiunilor primite de la autoritatea sau autoritățile cari i-au numit.
În acest scop, delegații vor participa cu vot consultativ, la hotărîrile luate de comitetele de direcție sau administrație, opiniile lor contrarii înscriindu-se în procesul-verbal de ședința.
Directorii sau administratorii sînt obligați sa convoace pe delegați la ședințe, inaintandu-le totodată și ordinea de zi, iar în caz de lipsa lor de la ședințe să le comunice deciziunile luate. (Lege, art. 18).
74. În afară de îndatoririle prevăzute în prezentul regulament delegații autorităților de Stat, județ sau comuna au îndatorirea specială de a supraveghea ca activitatea persoanelor juridice să se desfășoare potrivit programului convenit.
La trebuințe și pentru aducerea la îndeplinire a îndatoririlor lor, delegații vor putea face uz de drepturile conferite lor prin art. 118 și 19 din lege (Lege, art. 18 și 19).
75. La toate persoanele juridice nesubventionate controlul se va exercita de inspectori sau alți funcționari superiori delegați de ministerul competent, din oficiu sau la cererea organelor de administrație a instituțiilor respective. (Lege, art. 21).
76. Inspectorii nu fac observatiuni și nici nu dau indicatiuni directe organelor de direcție și administrație a persoanelor juridice controlate. Ei numai constata faptele pe cari le consemnează în rapoarte scrise, însoțite după cazuri și de procesele-verbale încheiate la fața locului.
Rapoartele se vor inainta ministerului competent spre a decide sau a deferi cazul celorlalte organe administrative sau organelor judecătorești prevăzute de lege. (Lege, art. 21).
77. Sînt de competența tribunalului civil în circumscriptiunea căruia funcționează asociatiunea sau fondatiunea.
a) Cererile asociațiunilor și fondatiunilor de a li se acordă personalitatea juridică;
b) Cererile de disolvarea asociațiunilor sau fondatiunilor făcute de ministerul public sau ministerul competent în cazurile următoare:
1. Cînd scopul sau acțiunea asociațiunii a devenit ilicit, contrar bunelor moravuri sau ordinei publice.
2. Cînd scopul se urmărește prin mijloace ilicite contrarii bunelor moravuri și ordinei publice.
3. Cînd fondatiunea, fără a fi autorizata după cum se arata în art 38 din acest regulament, relativ la transformarea scopului, urmărește un alt scop decât acel pentru care s-a constituit și pe care l-a declarat.
4. Cînd deciziunile adunării generale sînt luate cu violarea dispozițiunilor statutare, actelor constitutive sau legii:
c) Cererea ministerului respectiv de a pronunța disolvarea în caz cînd persoana juridică pierzindu-și personalitatea de plin drept, nu poate consimți sa înceteze activitatea sa.
În cazurile prevăzute sub punctele a și b, tribunalul hotarind disolvarea va numi prin aceeași hotărîre și pe lichidatori;
d) Cererile ministerului public sau a oricărui interesat de a se numi lichidatori în cazurile de disolvare de drept a persoanei juridice;
e) Cererile privitoare la autorizarea convocării adunării generale și la prezidarea ei;
f) Cererile privitoare la completarea locurilor prin delegațiune în cazul cînd organele de direcție, de administrație sau de control nu pot funcționa din cauza vacantei, absentei, bolii sau oricărei alte cauze de împiedicare a vreunuia din membrii lor;
g) Cererile privitoare la litigiile dintre asociați și asociațiune în cazurile prevăzute de art. 47 și următorii din lege;
h) Cererile pentru orice alt diferend s-ar ivi în timpul funcționarii sau lichidării, afară de cele prezente mai sus;
i) Autorizarea lichidatorilor de a remite celor în drept bunurile și sumele de bani rămase de la lichidarea activului asociațiunilor, împreună cu registrele și actele aparținînd acestora. (Lege, art. 3, 37, 46, 47, 53, 54, 64, 74 și următoarele, 83, 84 și următoarele, 96).
78. Judecata cererilor prevăzute sub litera a, din art. precedent se va face conform randuelilor cuprinse în cap. II din acest regulament.
În cazurile prevăzute la punctele b, c, g și h de sub același articol, se face de urgenta și cu precădere, termenul primei înfățișări neputind fi mai lung de 15 zile libere de la primirea citației.
Hotărîrea tribunalului se va pronunța fără opozițiune, însă cu drept de apel.
Termenul de apel va fi de 20 zile dela pronunțare.
Celelalte cereri se vor rezolva în camera de consiliu (Lege, art. 84 și următoarele, 96).
79. În cazurile prevăzute la litera h de sub art. 77 procedura va fi aceea a dreptului comun, însă pentru toate instanțele termenele vor fi cele prevăzute de art. 901-905 din actualul cod comercial din Vechiul regat, care în privinta acestor termene se va aplica pe întreg teritoriul Statului român. (Lege, art. 97).
80. Tribunalul va fi compus cu ministerul public, care va pune concluziuni ca parte alăturată, în toate chestiunile ce interesează persoanele juridice, iar ca parte principala, în cazurile cînd legea îi atribuie acest rol (Lege, art. 98).
81. Tribunalul este competent a judeca în prima instanța, cu apel la Curte, contravențiile prevăzute de art. 2, 7, 23 și 94 din lege.
Termenul de apel e de 20 zile libere, socotite de la pronunțare sau comunicare. (Lege, art. 2, 7, 23, 94).
82. Tribunalul este de asemenea competinte a judeca în prima și ultima instanța contestațiunile făcute de orice interesat contra bilanțului întocmit și publicat de lichidatori. (Lege, art. 65).
83. La tribunalele cu mai multe secțiuni sau complete, rezolvarea tuturor cererilor și afacerilor prevăzute în acest paragraf vor fi de competința secțiunii I civilo-corecțională sau a completului prezidat de președintele tribunalului. (Lege, art. 3, 88 și urm.).
84. Sînt de competința Curții de apel din circumscriptiunea căreia funcționează asociatiunea sau fondatiunea:
a) Cererile făcute de ministerul competent pentru numirea administratorilor necesari, în caz cînd actul de fondatiune n-a determinat organele de direcție și administrație ale persoanei juridice.
În caz cînd domiciliul fondatorului nu ar fi în circumscripția Curții unde funcționează persoana juridică, cererea va putea fi adresată și Curții în circumscripția căreia domiciliază fondatorul;
b) Cererile făcute de ministerul public, de ministerul competent sau de una din părțile interesate pentru numirea de administratori, în caz cînd direcțiunea sau administrațiunea instituită de fondatori nu mai poate fi din orice cauza, înlocuită, completată sau continuată;
c) Cererile făcute de ministerul public sau de ministerul sub autoritatea și controlul căruia cade fondatiunea sau asociatiunea pentru revocarea organelor de directiune și administrațiune, în caz cînd s-ar constata ca ele nu se conformă legilor , actelor de fondatiune sau de constituire sau dacă se constată că averile ce le sînt încredințate se risipesc, se deteriorează sau se întrebuințează la alte scopuri decât acelea prevăzute prin actele de fondatiune sau constituire;
d) Cererile organelor de directiune și administrațiune pentru modificarea organizațiunii statornicite de fondatori, dacă aceasta se constata indispensabil pentru conservarea bunurilor și realizarea scopului fondatiunii;
e) Cererile pentru modificarea scopului devenit numai în parte realizabil a condițiunilor și sarcinilor fondatiunilor.
În aceste cazuri, judecata se va face cu citarea fondatorului sau în linie directa, iar deciziunea va arata și modificările de introdus;
f) Cererile făcute de ministerul public, ministerul competent sau de organele de directiune și administrațiune spre a desemna o alta asociațiune sau fondatiune către care urmează a trece patrimoniul persoanei juridice a carei fiinta a încetat în cazurile cînd fondatiunea nu poate fi organizată asa încît sa corespundă scopului sau sau dacă patrimoniul ei este insuficient. (Lege, art. 22, 74-76, 78 și 79).
85. În toate cazurile de mai sus judecata se va face în camera de consiliu sau cu un complet separat de cel de ședința la staruinta organelor de direcție și administrație, a ministerului public sau a ministerului interesat.
Curtea va putea dispune ascultarea și a oricărei persoane va crede necesar și va uza de mijloacele de proba și informatiune prevăzute de procedura civilă.
Hotărîrea Curții va fi motivată și fără opozițiune; ea se va pronunța în ședința publică, în prezenta ministerului public. (Lege, art. 95).
86. Apelurile făcute contra sentințelor tribunalelor în cazurile prevăzute de art. 15 din acest regulament și art. 90 din lege vor fi judecate de Curte de urgenta, cu precădere, înaintea oricărei afaceri și fără drept de opozițiune. (Lege, art. 90).
87. Cererile pentru dobindirea personalității juridice a uniunilor sau federatiunile de persoane juridice, sînt de asemenea de competința Curții de apel. (Lege, art. 102).
88. Pentru uniunile sau federatiunile cărora Curtea le-a acordat personalitatea juridică, grefa Curții e datoare a tine un registru special de persoane juridice, în care se vor înscrie toate aceste uniuni sau federatiuni.
Acest registru va conține aceleași indicatiuni ca și registrele prevăzute pentru persoanele juridice la tribunal. (Lege, art. 103).
89. La Curțile cu mai multe secțiuni sau complete, rezolvarea tuturor cererilor și afacerilor va fi de competința secțiunii I sau a completului prezidat de președintele Curții. (Lege, art. 3 și 88 urm.).
90. Pe lîngă ministerul justiției, funcționează o comisiune superioară a persoanelor juridice, compusa din:
1. I. P. S. S. Mitropolitul Primat, ca președinte;
2. Ministrul justiției, care prezidează în caz de lipsa sau împiedicarea I. P. S. S. Mitropolitului Primat;
3. Ministrul departamentului sau miniștrii departamentelor în compentinta cărora cade scopul asociațiunii sau fondatiunii interesate în chestiunea dedusă înaintea comisiunii;
4. Prim-președintele Înaltei Curți de casație și justiție sau în caz de împiedicare de cel mai vechiu președinte de secțiune al acelei Înalte Curți;
5. Președintele Înaltei Curți de conturi și, în caz de împiedicare, un consilier delegat de președinte;
6. Directorul general sau administratorul instituției de Stat care servește interesul similar celui servit de asociația sau fondatia adusă înaintea comisiunii;
7. Președintele Academiei Române și în caz de împiedicare un membru delegat de președinte;
8. Un efor al Eforiei spitalelor civile;
9. Doi efori epitropi sau administratori ai uneia din cele mai importante persoane juridice din țara numiți de ministrul justiției și prin decret regal;
10. Un rector de universitate numit de ministru;
11. Doi dintre cei mai reputati juriști din țara;
12. Directorul general al serviciului judiciar din ministerul justiției care va îndeplini și funcțiunea de secretar al comisiunii.
Procurorul general al Curții de casație face parte din comisiune numai cu vot consultativ. În caz de împiedicare, el va fi înlocuit în comisiune de magistratul desemnat de legea organizării judecătorești.
Mandatul membrilor numiți de ministrul justiției se da pe o perioadă de cinci ani. (Lege, art. 99 și 100).
91. Comisiunea se convoacă de ministrul justiției ori de câte ori va fi trebuinta.
Ședințele ei se țin în localul ministerului justiției.
Convocarea se face prin invitatiuni scrise.
Comisiunea nu poate lucra decât cu cel puțin 7 membrii.
Hotărîrile ei se iau numai cu majoritatea de 5 voturi.
Ele se dau în scris și motivat. (Lege, art. 101).
92. Procurorul general al înaltei Curți de casație face parte din comisiune ca reprezentant al ministerului public.
În aceasta calitate el pune concluziuni înaintea comisiunii ca parte alăturată, în toate chestiunile ce interesează o persoană juridică. (Lege, art. 98).
93. Atribuțiunile comisiunii superioare a persoanelor juridice sînt următoarele:
1. Judeca apelurile pe cari organele de direcție și administrație ale persoanelor juridice le pot face în caz de nemulțumire contra hotărîrii delegatului ministerului respectiv de a suspenda executarea unei deciziuni luată de acele organe.
Termenul de apel este de trei zile libere și curge de la comunicarea procesului-verbal de suspendare.
Hotărîrea comisiunii superioare e definitivă.
Ea va fi comunicată organelor persoanei juridice, care va fi datoare a o executa în cel mult 15 zile de la primire.
2. Se pronunța asupra diferendului dintre delegatul ministerului respectiv și organelor de directiune și administrațiune ale persoanelor juridice, în caz cînd delegatul ministerului a luat măsura suspendării unei deciziuni a organelor de conducere și ele refuza a repune în discutiune chestiunile cari fac obiectul deciziunii suspendate pentru a primi solutiunea conformă cu actele de fondatiune a regulamentelor, conventiunilor, Constituției și legilor tarii sau în caz cînd suspendarea se menține și trebuie executată.
În acest caz, comisiunea superioară poate da o deciziune care să oblige persoana juridică.
3. A-și da avizul, după cererea consiliului de miniștri sau ministerului de justiție, dacă o persoană juridică desfășoară o activitate împotriva bunelor moravuri, a ordinei publice sau a siguranței Statului și dacă trebuie a se interzice funcționarea pînă la intrarea ei în legalitate sau dacă trebuie să se hotărască disolvarea ei.
Tot comisiunea, la cererea consiliului de miniștri sau a ministerului justiției, va aprecia și-și va da avizul asupra urgenței acestor măsuri.
4. În caz de încetare a personalității juridice sau a retragerii autorizatiunei și în caz ca nici statutele, nici adunarea generală nu au dat indicatiuni asupra destinatiunii patrimoniului rămas sau cînd acele indicatiuni sau hotărîri ar fi contrarii dispozițiunilor legii, comisiunea e chemată a-și da avizul de modul întrebuințării acelui patrimoniu, hotarind carei persoane juridice de drept privat sau public cu scop analog, trebuie atribuit.
Aceleași atributiuni revin comisiunei și în caz cînd fondatiunea nu poate fi organizată asa încît sa corespundă scopului sau sau dacă patrimoniul ei este insuficient.
5. A-și da avizul sau după cererea Curții de apel cînd aceasta e chemată a se pronunța după staruinta organelor de directiune și administrațiune ale fondatiunilor dacă pentru conservarea bunurilor și realizarea scopului este necesară modificarea organizațiunei statornicite de fondator.
6. A-și da avizul la propunerea Curții de apel, asupra cererii de modificare a scopului unei fondatiuni devenit numai în parte realizabil atunci cînd se constată că nu mai are caracterul lui primitiv și fondatiunea nu mai corespunde nevoilor sociale și intentiunilor ce fondatorul ar manifesta în mod normal dacă i-ar sta în putinta.
7. A-și da avizul la cererea Curții de apel dacă poate fi admisibilă cererea de dobindirea personalității juridice a uniunilor sau federațiilor formate din două sau mai multe persoane juridice.
8. A-și da avizul asupra cererilor adresate Curților de apel pentru modificarea sau suprimarea din actul de fondatiune a condițiilor și sarcinilor cari ar putea compromite realizarea scopului fondatiunii.
9. A-și da avizul asupra oricăror altor chestiuni ce-i vor fi supuse de ministerul justiției. (Lege, art. 99).
94. Comisiunea este ținuta sa cheme pe reprezentantul autorizat al persoanei juridice interesate spre a o asculta.
Invitatiunea se va face în scris.
Neprezentarea persoanei juridice nu da dreptul la o a doua chemare. (Lege, art. 101).
95. Delegațiunea permanenta ce comisiunea poate să aleagă din sanul sau, conform art. 101 din lege, este competinte a culege toate informațiunile și elementele ce ar fi necesare comisiunii pentru pregătirea deciziunilor sale, a face orice cercetări și anchete și a priveghea executarea acestor deciziuni.
Membrii delegatiunei pot fi însărcinați de asemenea de a studia în prealabil chestiunile aduse înaintea comisiunii și a face eventual cuvenitul raport.
Comisiunea superioară a persoanelor juridice tine următoarele registre:
1. Un registru de intrare în care se trec toate chestiunile primite de la ministerul justiției spre a fi cercetate de comisiune.
2. Un registru în care se trec în ordinea numerică toate deciziunile pronunțate de comisiunea superioară.
3. Un registru general în care după tablourile primite dela departamentele respective, secretarul comisiunii va înscrie separat asociațiunile și fondatiunile, cazand sub prevederile legii pentru persoanele juridice.
Acest registru va cuprinde în rubrici deosebite:
1. Titlul sau denumirea persoanelor juridice.
2. Obiectul și scopul.
3. Sediul și sucursalele.
4. Data constituirii.
5. Actul pe temeiul căruia s-a obținut personalitatea juridică.
6. Numele, profesiunea și naționalitatea persoanelor cari compun organele de directiune și administrațiune.
Averea mobila și imobilă ce poseda, și
8. Modificări ulterioare. (Lege, art. 101).
96. În ce privește asociațiunile sau sindicatele profesionale, se vor aplica legile speciale în dispozițiunile ce nu sînt contrarii dispozițiunilor de ordine publică din legea de fața. (Lege, art. 106).
97. Din momentul promulgării legii pentru persoanele juridice încetează competența tuturor autorităților cari acordau pînă în prezent personalitatea juridică, acest drept fiind exclusiv rezervat tribunalelor civile. (Lege, art, 100).
98. Persoanele juridice de drept privat, existente la data promulgării legii de fața, sînt obligate ca în termen de 6 luni de la această dată, sa comunice grefei tribunalului în circumscripția căruia funcționează administrația lor principala, următoarele acte:
a) Titlurile pe temeiul cărora au dobîndit personalitatea juridică;
b) Copie certificată de pe actul constituirii asociației, fondatiei sau uniunii;
c) Copie de pe statutele sau regulamentele după cari se administrează aceste persoane juridice;
d) Copie de pe bilanțul și darea de seama a ultimului an;
c) Un memoriu cuprinzînd informațiunile specificate la art. următor.
Copiile actelor prevăzute la alin. b și c și memoriul vor fi semnate de organele de direcție sau administrație. (Lege, art. 2).
99. Memoriul înaintat va cuprinde următoarele indicații:
1. Denumirea și scopul persoanei juridice constituite.
2. Data intemeierii de fapt a asociației sau fondatiunii.
3. Data și autoritatea de la care a dobîndit personalitatea juridică cu specificarea titlului respectiv.
4. Sediul principal, precum și sediile diverselor filiale cari erau în fiinta la finele anului social expirat.
5. Data cînd se încheie anual conturile persoanei juridice.
6. Numărul persoanelor cari alcatuiau asociația la finele anului social expirat.
7. Averea persoanei juridice, specificîndu-se valoarea și felul bunurilor din cari e formată.
8. Totalul veniturilor și cheltuielilor pe anul expirat.
9. Numele persoanelor cari compun consiliul de administrație și comisia de control cu menționarea profesiunii, domiciliului și naționalității lor.
10. Un scurt istoric al activității persoanei juridice dela înființare și pînă la finele anului expirat. (Lege, art. 2).
100. Persoanele juridice de drept privat cari mai înainte de publicarea acestui regulament vor fi făcut deja grefei tribunalului comunicarea cerută de art. 2 din lege și în conformitate cu publicațiunea ministerului justiției data cu ocaziunea promulgării legii sînt scutite de a face o noua comunicare, afară de acelea pentru cari tribunalul va fi găsit ca actele și datele comunicate nu au fost complete, în care caz vor fi obligate a se conformă dispozițiunilor regulamentului de fața. (Lege, art. 2.)
101. Administrațiile sindicatelor profesionale existente la promulgarea legii, sînt scutite de formalitățile prevăzute la articolele precedente, urmând ca înscrierea lor în registrul de persoane juridice de pe lîngă tribunale să se facă pe baza comunicărilor judecătoriilor de ocol respective. (Lege, art. 2).
102. În același termen de 6 luni prevăzut la art. 98, organele de direcție sau administrație ale persoanelor juridice existente, sînt datoare sa înainteze ministerului sub autoritatea și controlul căruia funcționează și după instrucțiunile acestuia, următoarele acte:
1. Copie certificată de direcție de pe actul constitutiv și de pe statute sau regulament.
2. Un inventar de averea mobila și imobilă ce poseda.
3. Bilanțul și contul de gestiune (venituri și cheltuieli) ale anului social precedent. (Lege, art. 2).
───────────