Decizia nr. 102/2016

Augustin Zegrean

- președinte

Valer Dorneanu

- judecător

Petre Lăzăroiu

- judecător

Mircea Ștefan Minea

- judecător

Daniel Marius Morar

- judecător

Puskas Valentin Zoltan

- judecător

Simona-Maya Teodoroiu

- judecător

Tudorel Toader

- judecător

Andreea Costin

- magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Luminița Nicolescu.

1. Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 29 alin. (1) lit. i) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013

privind taxele judiciare de timbru, excepție ridicată de Sorin Alexandru Gheorghe în Dosarul nr. 24.677/3/2014 al Tribunalului București - Secția a VI-a civilă și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.128D/2015.

2. La apelul nominal se prezintă, pentru autorul excepției de neconstituționalitate, avocat Remus Ciuraru, din Baroul București, lipsind celelalte părți. Procedura de citare este legal îndeplinită.

3. Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul reprezentantului autorului excepției de neconstituționalitate, care susține admiterea acesteia. În acest sens arată că legiuitorul nu a pus de acord textul de lege criticat cu noul Cod de procedură penală, aducându-se astfel o gravă atingere dreptului la viață și la integritate fizică și psihică. Susține că, dacă prin noul Cod de procedură penală este dezincriminată fapta de vătămare corporală din culpă ce a produs victimei o vătămare ce necesită îngrijiri medicale de până la 90 de zile, aceasta nu mai constituie cauză penală. Or, victima este dezavantajată din acest punct de vedere prin prisma formei de vinovăție a autorului faptei și a încadrării din punct de vedere medico-legal al leziunilor. Mai arată că prin constatarea neconstituționalității textului de lege criticat trebuie avute în vedere toate acțiunile și cererile referitoare la despăgubirile civile pentru prejudiciile materiale și morale decurgând din vătămări ale integrității fizice și/sau din vătămări ale integrității psihice. Depune note scrise.

4. Reprezentantul Ministerului Public apreciază că, față de

Decizia nr. 387 din 27 mai 2015 , excepția de neconstituționalitate este devenită inadmisibilă.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:

5. Prin Încheierea din 23 aprilie 2015, pronunțată în Dosarul nr. 24.677/3/2014, Tribunalul București - Secția a VI-a civilă a sesizat Curtea Constituțională pentru soluționarea excepției de neconstituționalitate a

art. 29 alin. (1) lit. i) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013

privind taxele judiciare de timbru, excepție ridicată de Sorin Alexandru Gheorghe într-o cauză având ca obiect soluționarea cererii de chemare în judecată prin care se solicită despăgubiri reprezentând daune materiale și morale ca urmare a vătămării sale corporale în urma unui accident rutier.

6. În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține, în esență, că dispozițiile legale criticate încalcă prevederile constituționale prin limitarea scutirii de la plata taxei judiciare de timbru numai a despăgubirilor civile pentru prejudicii materiale și morale ce decurg din cauze penale, iar odată cu intrarea în vigoare a noului Cod penal, fapte prin care se aduce atingere unor valori supreme ocrotite de Constituție, cum sunt dreptul la integritate fizică și psihică, protejate prin vechea lege penală, au fost incriminate diferențiat, astfel încât multe situații în care aceste valori au fost lezate au rămas în afara reglementării penale. Astfel, dispozițiile legale criticate au devenit incomplete și limitative, încălcând prevederile Constituției.

7. Tribunalul București - Secția a VI-a civilă apreciază că excepția de neconstituționalitate este întemeiată, întrucât textul legal criticat, aplicabil cererilor de chemare în judecată introduse pe rolul instanțelor judecătorești după data intrării sale în vigoare, conduce la excluderea de la beneficiul scutirii de la plata taxei judiciare de timbru a acțiunilor și cererilor prin care se solicită despăgubiri civile și morale pentru repararea prejudiciilor ce sunt consecința unor evenimente care la momentul producerii lor erau prevăzute și sancționate de legea penală, dar a intervenit dezincriminarea lor ulterioară. Această împrejurare este de natură să conducă la o inegalitate de tratament între persoanele astfel lezate, care, sesizând instanța civilă anterior dezincriminării faptei penale, au fost exonerate de plata taxei judiciare de timbru și, pe de altă parte, victimele unei infracțiuni care au formulat cererea de chemare în judecată ulterior intrării în vigoare a legii de depenalizare, și a

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 80/2013 , din moment ce art. 4 din Codul penal privind legea penală de dezincriminare este aplicabil și situațiilor în care o faptă determinată, comisă sub imperiul legii vechi, nu mai constituie infracțiune potrivit legii noi. În concluzie apreciază că se impune aplicarea unui tratament egal sub aspectul scutirii de la plata taxei judiciare de timbru a acțiunilor și cererilor referitoare la drepturi ce decurg din fapte prevăzute de legea penală ca fiind infracțiuni la data la care au fost săvârșite.

8. Potrivit prevederilor

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate.

9. Avocatul Poporului apreciază că excepția de neconstituționalitate este inadmisibilă având în vedere

Decizia Curții Constituționale nr. 387 din 27 mai 2015 .

10. Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, notele scrise depuse, concluziile reprezentantului autorului excepției de neconstituționalitate, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

11. Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

12. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl reprezintă dispozițiile

art. 29 alin. (1) lit. i) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013

privind taxele judiciare de timbru, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 392 din 29 iunie 2013, care au următorul cuprins: "Sunt scutite de la plata taxei judiciare de timbru acțiunile și cererile, inclusiv cele pentru exercitarea căilor de atac, ordinare și extraordinare, referitoare la: [...] i) cauzele penale, inclusiv despăgubirile civile pentru prejudiciile materiale și morale decurgând din acestea;".

13. În opinia autorului excepției de neconstituționalitate dispozițiile legale criticate încalcă prevederile constituționale ale art. 1 privind statul român și art. 21 privind accesul liber la justiție.

14. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că, prin

Decizia nr. 387 din 27 mai 2015 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 555 din 27 iulie 2015, a admis excepția de neconstituționalitate și a constatat că dispozițiile

art. 29 alin. (1) lit. i) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013

privind taxele judiciare de timbru sunt constituționale în măsura în care sunt scutite de la plata taxei judiciare de timbru acțiunile și cererile referitoare la despăgubirile civile pentru prejudiciile materiale și morale decurgând dintr-o cauză penală în condițiile în care fapta cauzatoare de prejudiciu, la momentul săvârșirii acesteia, era prevăzută ca infracțiune.

15. Curtea a reținut, prin decizia precitată, paragraful 21, că tratamentul juridic diferit aplicat persoanelor care se află în aceeași situație juridică, respectiv solicită recuperarea prejudiciului suferit ca urmare a săvârșirii unei fapte care constituia infracțiune la data săvârșirii, dar care nu mai face obiectul acțiunii penale, este determinat, în principiu, de celeritatea cu care au fost efectuate urmărirea penală și judecarea cauzelor. Stabilirea unui asemenea criteriu, aleatoriu și exterior conduitei persoanei, este în contradicție cu principiul egalității în fața legii, consacrat de art. 16 alin. (1) din Constituție, conform căruia, în situații egale, tratamentul juridic aplicat nu poate fi diferit. Nesocotirea principiului egalității în drepturi are drept consecință neconstituționalitatea normei care instituie un privilegiu ori o discriminare. Așadar, Curtea a reținut aplicabilitatea tezei referitoare la interzicerea discriminării din cuprinsul art. 16 alin. (1) din Constituție, având în vedere că textul criticat consacră o excludere de la acordarea beneficiului scutirii de la plata taxei judiciare de timbru a persoanelor care au suferit un prejudiciu material/moral decurgând dintr-o cauză penală în condițiile în care fapta cauzatoare de prejudiciu, la momentul săvârșirii acesteia, este prevăzută ca infracțiune. Or, câtă vreme principiul egalității în fața legii presupune instituirea unui tratament egal pentru situații care, în funcție de scopul urmărit, nu sunt diferite, atunci nu există niciun motiv rezonabil pentru care persoana vătămată prin săvârșirea unei fapte care la data comiterii sale constituia infracțiune, dar cauza a fost clasată motivat de dezincriminarea infracțiunii respective, să nu beneficieze de scutirea de la plata taxei judiciare de timbru pentru promovarea unei acțiuni pentru recuperarea prejudiciului civil cauzat. Prin urmare, durata cercetării penale sau, după caz, a procesului și finalizarea acestora depind adesea de o serie de factori cum sunt data producerii faptei, gradul de operativitate a organelor de cercetare penală sau judiciare, incidente legate de administrarea probelor sau întocmirea expertizelor, îndeplinirea procedurii de citare, complexitatea cazului, exercitarea sau neexercitarea căilor de atac prevăzute de lege și alte împrejurări care pot să întârzie soluționarea cauzei. De asemenea, în numeroase situații, durata cauzelor și, în consecință, data rămânerii definitive a hotărârilor nu depind numai de atitudinea persoanei, ci se datorează și unor alte circumstanțe, care țin de organizarea justiției și de gradul de încărcare a rolurilor instanțelor judecătorești.

16. De asemenea, Curtea a mai reținut, la paragraful 22 din decizia menționată, că acțiunea civilă în recuperarea prejudiciului cauzat de o faptă care la data săvârșirii constituia infracțiune este supusă dispozițiilor procedural comune, ceea ce impune justițiabililor aflați în aceeași situație un tratament juridic diferențiat, care se concretizează în cheltuieli de judecată suplimentare care includ și taxele judiciare de timbru.

17. În consecință, Curtea a constatat neconstituționalitatea situației de discriminare în care se află justițiabilii, ceea ce echivalează cu acordarea beneficiului scutirii de la plata taxei judiciare de timbru reglementată de

art. 29 alin. (1) lit. i) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 .

18. Referitor la susținerea autorului excepției de neconstituționalitate potrivit căreia textul legal criticat ar trebui să se refere la toate acțiunile și cererile referitoare la despăgubirile civile pentru prejudiciile materiale și morale decurgând din vătămări ale integrității fizice și/sau din vătămări ale integrității psihice, Curtea reține că prin acestea se tinde la adăugarea unui motiv distinct de scutire de la plata taxei judiciare de timbru. Or, aceasta este o operațiune ce intră în sfera atribuțiilor legiuitorului, potrivit art. 61 din Constituție. Parlamentul fiind unica autoritate legiuitoare, Curtea Constituțională nu are competența de a modifica sau completa normele legale.

19. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 , cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca devenită inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 29 alin. (1) lit. i) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013

privind taxele judiciare de timbru, excepție ridicată de Sorin Alexandru Gheorghe în Dosarul nr. 24.677/3/2015 al Tribunalului București - Secția a VI-a civilă.

Definitivă și general obligatorie.

Decizia se comunică Tribunalului București - Secția a VI-a civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunțată în ședința din data de 25 februarie 2016.