Decizia nr. 612/2016

Valer Dorneanu

- președinte

Marian Enache

- judecător

Petre Lăzăroiu

- judecător

Mircea Ștefan Minea

- judecător

Daniel Marius Morar

- judecător

Mona-Maria Pivniceru

- judecător

Livia Doina Stanciu

- judecător

Simona-Maya Teodoroiu

- judecător

Varga Attila

- judecător

Daniela Ramona Marițiu

- magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Cosmin Grancea.

1. Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 105 din Legea nr. 255/2013

pentru punerea în aplicare a

Legii nr. 135/2010

privind Codul de procedură penală și pentru modificarea și completarea unor acte normative care cuprind dispoziții procesual penale, excepție ridicată de Duong Quy Nam în Dosarul nr. 8.554/99/2015 al Tribunalului Iași - Secția penală. Excepția formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 89D/2016.

2. La apelul nominal se constată lipsa părților, față de care procedura de citare este legal îndeplinită. Se constată prezența doamnei Ana-Maria Saon, traducător de limba engleză.

3. Președintele dispune a se face apelul și în Dosarul nr. 162D/2016 având ca obiect excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 105 din Legea nr. 255/2013

pentru punerea în aplicare a

Legii nr. 135/2010

privind Codul de procedură penală și pentru modificarea și completarea unor acte normative care cuprind dispoziții procesual penale, excepție ridicată de Societatea Comercială Farmacia Gospodarilor - S.R.L. din Budești în Dosarul nr. 11.800/288/2015 al Judecătoriei Râmnicu Vâlcea. La apelul nominal se constată lipsa părților, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.

4. Președintele dispune a se face apelul și în Dosarul nr. 254D/2016 având ca obiect excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 105 din Legea nr. 255/2013

pentru punerea în aplicare a

Legii nr. 135/2010

privind Codul de procedură penală și pentru modificarea și completarea unor acte normative care cuprind dispoziții procesual penale, excepție ridicată de instanța de judecată, din oficiu, în Dosarul nr. 563/101/2016 al Tribunalului Mehedinți - Secția penală. La apelul nominal se constată lipsa părților, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.

5. Curtea, din oficiu, pune în discuție conexarea dosarelor. Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu conexarea dosarelor. Curtea, având în vedere identitatea parțială de obiect a cauzelor, în temeiul

art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992

privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, dispune conexarea dosarelor nr. 254D/2016 și nr. 162D/2016 la Dosarul nr. 89D/2016, care a fost primul înregistrat.

6. Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de admitere a excepției de neconstituționalitate. Apreciază că dispozițiile criticate contravin prevederilor art. 6 coroborate cu cele ale art. 13 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. Arată că instanța europeană a statuat, începând cu Cauza Abramiuc împotriva României, că în dreptul românesc nu există un remediu pentru părțile al căror drept de a le fi soluționate cauzele într-un termen rezonabil este încălcat. Prin dispozițiile criticate, legiuitorul a încercat asigurarea unui remediu pentru astfel de situații, limitându-se însă la anumite procese, anume cele începute după intrarea în vigoare a noului Cod penal. O situație similară este cea reținută de Curtea Europeană a Drepturilor Omului în Cauza Vlad împotriva României. Astfel, apreciază că nu poate exista o justificare obiectivă și rezonabilă pentru care numai anumite părți din anumite dosare să aibă acces la un drept reglementat de art. 6 din Convenție. În concluzie, apreciază că se impune admiterea excepției de neconstituționalitate și constatarea că dispozițiile criticate contravin art. 6 coroborat cu art. 13 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:

7. Prin Încheierea din 11 ianuarie 2016, pronunțată în Dosarul nr. 8.554/99/2015, Tribunalul Iași - Secția penală a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 105 din Legea nr. 255/2013

pentru punerea în aplicare a

Legii nr. 135/2010

privind Codul de procedură penală și pentru modificarea și completarea unor acte normative care cuprind dispoziții procesual penale, excepție ridicată de Duong Quy Nam, cu ocazia soluționării unei contestații privind durata urmăririi penale.

8. Prin Încheierea din 5 februarie 2016 pronunțată în Dosarul nr. 11.800/288/2015, Judecătoria Râmnicu Vâlcea a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 105 din Legea nr. 255/2013

pentru punerea în aplicare a

Legii nr. 135/2010

privind Codul de procedură penală și pentru modificarea și completarea unor acte normative care cuprind dispoziții procesual penale, excepție ridicată de S.C. Farmacia Gospodarilor - S.R.L. din Budești, cu ocazia soluționării unei contestații privind durata urmăririi penale.

9. Prin Încheierea din 23 februarie 2016 pronunțată în Dosarul nr. 563/101/2016, Tribunalul Mehedinți - Secția penală a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 105 din Legea nr. 255/2013

pentru punerea în aplicare a

Legii nr. 135/2010

privind Codul de procedură penală și pentru modificarea și completarea unor acte normative care cuprind dispoziții procesual penale, excepție ridicată de instanța de judecată, din oficiu, cu ocazia soluționării unei contestații privind durata procesului penal.

10. În motivarea excepției de neconstituționalitate, Tribunalul Mehedinți - Secția penală și autorii acesteia susțin că dispozițiile de lege criticate creează o discriminare între persoanele implicate în cauze penale în funcție de momentul înregistrării dosarului la organele judiciare. Se arată că în cazul normelor de procedură nu se poate pune problema unei retroactivități a acestora sau a aplicării legii penale mai favorabile. Astfel, tocmai pentru faptul că aceste norme sunt de imediată aplicare, nu s-ar putea concluziona că în cazul proceselor începute înainte de intrarea în vigoare a

Legii nr. 135/2010

s-ar putea aplica, în continuare, dispozițiile din vechiul Cod de procedură penală. Cu alte cuvinte, în procesele penale începute înainte de intrarea în vigoare a

Legii nr. 135/2010 , dar nefinalizate încă, toate actele procesuale și procedurale se efectuează doar în condițiile prevăzute de această lege, iar nu de cele prevăzute de legea în vigoare la momentul începerii respectivului proces penal.

11. Se arată că dispozițiile

art. 105 din Legea nr. 255/2013

îngrădesc dreptul de acces liber la justiție de care ar trebui să beneficieze și persoanele supuse unor proceduri judiciare începute anterior intrării în vigoare a

Legii nr. 135/2010

și nefinalizate încă. Apreciază că, deși îngrădirea exercitării acestui drept poate fi justificată doar prin raportare la dispozițiile art. 53 din Constituție, în situația de față nu ne aflăm în niciuna dintre situațiile expres menționate de textul constituțional, pentru a se putea justifica restrângerea accesului liber la justiție. Este adevărat că organele judiciare au obligația de a respecta un termen rezonabil de soluționare a cauzelor penale, însă părților nu li se poate îngrădi posibilitatea de a se adresa justiției în cazul în care apreciază că procedura la care sunt supuse a depășit o durată rezonabilă. O astfel de concluzie este cu atât mai evidentă cu cât și în cazul proceselor penale începute sub imperiul vechiului Cod de procedură penală, dar finalizate după intrarea în vigoare a noului Cod de procedură penală, soluția dispusă de procuror este supusă controlului de legalitate astfel cum acesta este reglementat de noua legislație.

12. De asemenea, se apreciază că termenul rezonabil al procesului penal este o componentă a dreptului la un proces echitabil, acesta din urmă neputând exista în lipsa unui remediu efectiv care să permită titularului dreptului să obțină respectarea acestuia. Anterior intrării în vigoare a noului Cod de procedură penală și a instituției contestației privind durata procesului, nu exista un remediu efectiv care să permită valorificarea dreptului la un proces echitabil sub aspectul termenului rezonabil în materia proceselor penale. Astfel, înlăturarea acestui remediu efectiv în cazul proceselor începute înainte de intrarea în vigoare a

Legii nr. 135/2010

echivalează cu atingerea existenței dreptului constituțional la un proces echitabil. Având în vedere caracterul de excepție al

art. 105 din Legea nr. 255/2013 , precum și caracterul constituțional al dreptului afectat de această reglementare, apreciază că rezultă în mod evident că a avut loc o încălcare a dispozițiilor art. 53 din Constituție, deoarece un drept constituțional a fost lipsit de unicul remediu efectiv, ceea ce echivalează cu o atingere adusă chiar existenței dreptului.

13. Tribunalul Iași - Secția penală apreciază că dispozițiile criticate nu contravin prevederilor art. 16, art. 21 și art. 41 din Constituție.

14. Judecătoria Râmnicu Vâlcea, făcând referire la

Decizia Curții Constituționale nr. 423 din 9 iunie 2015 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 538 din 20 iulie 2015, apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Arată că nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea jurisprudenței în materie, atât soluția, cât și considerentele deciziei invocate păstrându-și valabilitatea și în prezenta cauză.

15. Potrivit prevederilor

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , actul de sesizare a fost comunicat președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

16. Guvernul apreciază că normele de reglementare a competenței instanțelor judecătorești, a gradelor de jurisdicție, precum și a căilor de atac, constituie reguli de procedură, a căror stabilire, potrivit prevederilor art. 126 alin. (2) din Constituție, se poate face numai prin lege. Sub imperiul vechii legi procesual-penale, nu exista o procedură prin care, dacă activitatea de urmărire penală sau de judecată nu se îndeplinește într-o durată rezonabilă, să se poate face contestație, solicitându-se accelerarea procedurii. Arată că legiuitorul infraconstituțional, în cadrul amplei reforme a sistemului de drept penal și procesual-penal, a optat pentru a introduce o astfel de procedură, denumită "contestația privind durata procesului penal". Dând expresie principiului constituțional potrivit căruia, "Legea dispune numai pentru viitor, cu excepția legii penale sau contravenționale mai favorabile",

art. 105 din Legea nr. 255/2013

prevede că aceste dispoziții referitoare la "contestația privind durata procesului penal" se aplică numai pentru procesele începute după intrarea în vigoare a

Legii nr. 135/2010 . În continuare, se invocă

Decizia Curții Constituționale nr. 612 din 12 iunie 2012 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 437 din 30 iunie 2012, apreciindu-se că aceleași considerente sunt valabile, mutatis mutandis, și în cazul prezentei excepții, legiuitorul optând pentru un criteriu obiectiv și rezonabil, respectiv data intrării în vigoare a noului Cod de procedură penală, dispozițiile acestuia fiind operante pentru toți inculpații aflați în aceeași situație juridică.

17. În final, apreciază că dispozițiile legale criticate sunt norme tranzitorii, menite tocmai să dea eficiență aplicării în timp a noilor reglementări privind procedura penală, fără a îngrădi în niciun fel dreptul părților de a beneficia de drepturile și garanțiile procesuale instituite prin lege, în cadrul unui proces public, judecat de către o instanță independentă, imparțială și stabilită prin lege, într-un termen rezonabil.

18. Avocatul Poporului apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, textele de lege criticate fiind introduse motivat de necesitatea existenței unor remedii care să permită examinarea unei pretinse încălcări a dreptului la un proces echitabil, prin neîndeplinirea într-o durată rezonabilă a activității de urmărire penală sau de judecată. Arată că punctul de vedere al Avocatului Poporului a fost reținut și în

deciziile nr. 589 din 21 octombrie 2014

și nr. 154 din 17 martie 2015.

19. Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând actele de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

20. Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

21. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile

art. 105 din Legea nr. 255/2013

pentru punerea în aplicare a

Legii nr. 135/2010

privind Codul de procedură penală și pentru modificarea și completarea unor acte normative care cuprind dispoziții procesual penale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 515 din 14 august 2013, cu următorul conținut: "Dispozițiile

art. 488^1-488^6 din Legea nr. 135/2010 , cu modificările și completările aduse prin prezenta lege, referitoare la contestația privind durata rezonabilă a procesului penal, se aplică numai proceselor penale începute după intrarea în vigoare a

Legii nr. 135/2010 ".

22. În opinia autorilor excepției, dispozițiile criticate contravin prevederilor constituționale cuprinse în art. 16 alin. (1) referitor la egalitatea în drepturi, art. 20 referitor la tratatele internaționale privind drepturile omului, art. 21 referitor la accesul liber la justiție, art. 44 referitor la dreptul de proprietate privată și art. 53 referitor la restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți.

23. Examinând excepția de neconstituționalitate Curtea observă că s-a mai pronunțat asupra constituționalității dispozițiilor

art. 105 din Legea nr. 255/2013

din perspectiva unor critici similare, respingând, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate. Astfel, prin

Decizia nr. 589 din 21 octombrie 2014 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 39 din 16 ianuarie 2015, paragrafele 15-16, Curtea a statuat că, fiind vorba de norme penale ce aparțin domeniului procedural, acestea sunt guvernate de principiul activității, ceea ce înseamnă că legea se aplică din momentul intrării în vigoare și până la momentul ieșirii sale din vigoare. Astfel, la aplicarea legii procesual penale nu se ia în considerare data săvârșirii infracțiunii, ci data la care se efectuează actul procesual sau procedural, chiar dacă procesul a fost început anterior intrării în vigoare a legii. Totodată, stabilirea competenței instanțelor judecătorești și instituirea regulilor de desfășurare a procesului, deci și reglementarea căilor de atac, constituie atributul exclusiv al legiuitorului. Astfel, Curtea a reținut, cu mai multe prilejuri, că acesta este sensul art. 126 alin. (2) din Constituție, care, referindu-se la competența instanțelor judecătorești și la procedura de judecată, stabilește că acestea "sunt prevăzute numai de lege".

24. Totodată, Curtea reține că, prin

Decizia nr. 154 din 17 martie 2015 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 264 din 21 aprilie 2015, a statuat că, prin dispozițiile legale deduse controlului de constituționalitate, legiuitorul nu a instituit un tratament discriminatoriu, ci un regim legal diferit, impus de existența unor situații diferite. De asemenea, Curtea a statuat că textul de lege criticat nu stabilește vreo distincție sau discriminare, motiv pentru care nu se poate reține încălcarea art. 16 din Constituție.

25. Referitor la invocarea prevederilor art. 21 din Constituție, Curtea a constatat că principiul liberului acces la justiție are ca semnificație faptul că legiuitorul nu poate exclude de la exercițiul drepturilor procesuale pe care le-a instituit nicio categorie sau grup social. Cu toate acestea, el poate institui, în considerarea unor situații deosebite, reguli speciale de procedură, ca și modalitățile de exercitare a drepturilor procedurale, astfel încât accesul liber la justiție nu înseamnă accesul, în toate cazurile, la toate structurile judecătorești și la toate căile de atac, deoarece competența și procedura sunt stabilite de lege. Este îndeobște admis că procesul penal se desfășoară sub autoritatea ordinii normative de drept care capătă caracter efectiv prin constrângere și conformare, sens în care, dimpotrivă, tocmai în realizarea dreptului la un proces echitabil, situația nou reglementată, dacă s-ar aplica retroactiv, adică proceselor începute sub imperiul legii vechi, ar duce la afectarea previzibilității legii ce guvernează procesul. Mai mult, împrejurarea că procesele începute sub imperiul legii vechi nu sunt susceptibile de cenzura ce poate fi exercitată pe calea contestației privind durata rezonabilă a procesului nu echivalează cu afectarea principiului constituțional consacrat de art. 21, deoarece în acord cu art. 8 referitor la caracterul echitabil și termenul rezonabil al procesului penal din Codul de procedură penală "Organele judiciare au obligația de a desfășura urmărirea penală și judecata cu respectarea garanțiilor procesuale și a drepturilor părților și ale subiecților procesuali, astfel încât [...] orice persoană care a săvârșit o infracțiune să fie pedepsită potrivit legii, într-un termen rezonabil". Prin urmare, indiferent de regimul juridic sub autoritatea căruia au fost începute procesele, organele judiciare, în deplin acord cu principiul legalității procesului penal consacrat de art. 2 din Codul de procedură penală, sunt obligate să respecte un termen rezonabil de soluționare a cauzelor.

26. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea jurisprudenței Curții Constituționale, considerentele și soluția deciziilor menționate își păstrează valabilitatea și în cauza de față.

27. În ceea ce privește invocarea prevederilor constituționale ale art. 44, Curtea observă că acestea se referă la dreptul de proprietate privată, fără a avea incidență în cauza dedusă controlului de constituționalitate. Totodată, în ceea ce privește dispozițiile art. 53 din Legea fundamentală, Curtea apreciază că nici acestea nu au incidență în cauză, deoarece nu s-a constatat restrângerea exercițiului vreunui drept sau al vreunei libertăți fundamentale și, prin urmare, nu ne aflăm în ipoteza prevăzută de norma constituțională invocată.

28. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 , cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Duong Quy Nam în Dosarul nr. 8.554/99/2015 al Tribunalului Iași - Secția penală, de Societatea Comercială Farmacia Gospodarilor - S.R.L. din Budești în Dosarul nr. 11.800/288/2015 al Judecătoriei Râmnicu Vâlcea și de Tribunalul Mehedinți - Secția penală, din oficiu, în Dosarul nr. 563/101/2016 și constată că dispozițiile

art. 105 din Legea nr. 255/2013

pentru punerea în aplicare a

Legii nr. 135/2010

privind Codul de procedură penală și pentru modificarea și completarea unor acte normative care cuprind dispoziții procesual penale sunt constituționale în raport cu criticile formulate.

Definitivă și general obligatorie.

Decizia se comunică Tribunalului Iași - Secția penală, Judecătoriei Râmnicu Vâlcea și Tribunalului Mehedinți - Secția penală și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunțată în ședința din data de 22 septembrie 2016.