Decizia nr. 112/2001

Curtea Constituțională a fost sesizată în vederea declanșării controlului de constituționalitate, prevăzut la art. 144 lit. a) din Constituție, asupra Legii administrației publice locale*), de către un grup de 71 de deputați, și anume: Ludovic Abitei, Ștefan Pascut, George Dumitru Moisescu, Constanta Popa, Mihaela Ionescu, Raj Tunaru, Valentin Paduroiu, Emil Crisan, Mitzura Domnica Arghezi, Iulian Mincu, Paul Magheru, Cristian Valeriu Buzea, Maria Apostolescu, Zeno Andrei, Costache Mircea, Danut Saulea, Ioan Mihai Nastase, Costel Marian Ionescu, Ștefan Baban, Codrin Stefanescu, Lazar Dorin Maior, Augustin Lucian Bolcas, Gheorghe Ariton, Ilie Merce, Florea Buga, Sever Mesca, Octavian-Mircea Purceld, Anghel Stanciu, Constantin Bucur, Nicolae Vasilescu, Daniela Buruiana-Aprodu, Leonida Lari-Iorga, Ilie Neacsu, Nicolae Leonachescu, Vasalie Moiș, Eugen Lucian Plesa, Emil Rus, Doru Dumitru Palade, Florina Ruxandra Jipa, Mircea Bucur, Radu Ciuceanu, Daniel Ionescu, Angela Bogea, Ludovic Mardari, Gheorghe Pribeanu, Nicu Cojocaru, Nicoara Cret, Pavel Cherescu, Nicolae Enescu, Gheorghe Dinu, Adrian Moisoiu, Grigore Emil Rădulescu, Octavian Sadici, Ioan Baldea, Constantin Dutu, Ion Dolanescu, Irina Loghin, Adrian Maracineanu, Zisu Stanciu, Ștefan Lapadat, Iancu Holtea, Adrian Casunean-Vlad, Mitica Balaet, Gelil Eserghep, Mircea Stoian, Smaranda Ionescu, Ioan Sonea, Vlad-Gabriel Hogea, Mircea Ifrim, Dumitru Puzdrea și Dumitru Dragomir.

--------------

*)

Legea administrației publice locale nr. 215/2001

a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 204 din 23 aprilie 2001.

Sesizarea a fost transmisă prin Adresa nr. XIV/253 din 19 martie 2001 a secretarului general al Camerei Deputaților și a fost înregistrată la Curtea Constituțională sub nr. 978 din 20 ianuarie 2001, formând obiectul Dosarului nr. 121A/2001.

În sesizare sunt formulate următoarele critici de neconstituționalitate cu privire la unele dispoziții ale Legii administrației publice locale:

1. Prevederile art. 17, art. 40 alin. (7), art. 43 alin. (3), art. 51, art. 90 alin. (2) și (3), art. 106 alin. (8) și ale art. 110 sunt neconstituționale, deoarece "prin aceste texte de lege limba maghiara este ridicată la rangul de limba oficială, contrar art. 13 din Constituție care prevede că <<În România, limba oficială este limba română>>".

2. Aceleași dispoziții din Legea administrației publice locale încalcă prevederile art. 72 alin. (1) și (2) din Constituție, deoarece "prin art. 17, art. 40 alin. (7), art. 43 alin. (3), art. 51, art. 90 alin. (2) și (3), art. 106 alin. (8) și art. 110 din lege se revizuieste, implicit, art. 13 din Constituție".

3. Prevederile din Legea administrației publice locale, menționate mai sus, înlocuiesc "categoriile de drepturi <<ale persoanei>> cu <<drepturi colective>> în sensul că persoana este înlocuită cu grupul de persoane aparținând minorităților naționale, contrar practicii internaționale în materie". De asemenea, se susține ca "persoanele aparținând minorităților naționale nu pot beneficia de drepturile conferite prin art. 6 alin. (1) și art. 16 alin. (1) din Constituție, cu excepția comunităților care depășesc 20% din totalul locuitorilor unității administrativ-teritoriale".

4. Dispozițiile art. 68 alin. (2) din Legea administrației publice locale sunt contrare prevederilor art. 6 alin. (2) din aceeași lege, precum și celor ale art. 120 alin. (1) și (2) din Constituție, conform cărora între consiliul local și primar nu exista raporturi de subordonare.

5. Dispozițiile din secțiunea a 2-a a cap. VIII (art. 145-148 din lege), secțiune intitulata "Comisia judeteana consultativa", sunt contrare prevederilor art. 120 și 121 din Constituție, deoarece aceasta comisie "este o structura mixtă, formată din persoane alese și persoane numite în funcții, fără nici o utilitate și care nu este prevăzută de Constituție".

În conformitate cu dispozițiile

art. 19 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , republicată, sesizarea de neconstituționalitate a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, precum și Guvernului, pentru a prezenta în scris punctele lor de vedere.

Președintele Camerei Deputaților, în punctul sau de vedere, arata ca sesizarea este neîntemeiată, în esenta, pentru următoarele motive:

1. Dispozițiile art. 17, art. 40 alin. (7), art. 43 alin. (3), art. 51, art. 90 alin. (2) și (3), art. 106 alin. (8) și art. 110 din Legea administrației publice locale prevăd "posibilitatea utilizării limbii materne de către cetățenii aparținând minorităților naționale în raporturile cu reprezentanții autorităților administrației publice locale, în măsura în care îndeplinesc unele condiții legale. Recunoașterea dreptului persoanelor aparținând minorităților naționale de a folosi limba maternă constituie pentru acestea unul dintre principalele mijloace pentru afirmarea și păstrarea identității, fiind, deopotrivă, un mijloc de exercitare a libertății de exprimare pentru respectivele persoane. Astfel fiind, folosirea limbilor minorităților naționale în raporturile cu reprezentanții autorităților administrației publice locale, cu îndeplinirea anumitor condiții legale, nu afectează în nici un fel statutul limbii oficiale a statului, limba română". Totodată se apreciază ca "este greu de conceput ca persoanele aparținând minorităților naționale își pot exercita dreptul la cultura proprie, la folosirea limbii materne, la practicarea și profesarea propriei religii și, în final, să își poată menține identitatea naționala, etnică, lingvistica, culturală și religioasă, fără participarea la viața publică, sub aspectele sale politice, social-economice și culturale". De asemenea, se arata ca prevederile art. 17, art. 40 alin. (7), art. 43 alin. (3), art. 51, art. 90 alin. (2) și (3), art. 106 alin. (8) și ale art. 110 din Legea administrației publice locale sunt conforme cu reglementările internaționale în domeniu, și anume: Carta europeană a limbilor regionale sau minoritare, Recomandarea 1201 din 1993 a Consiliului Europei și Convenția-cadru pentru protecția minorităților naționale.

3. Referitor la susținerea autorilor sesizării în sensul că art. 17, art. 40 alin. (7), art. 43 alin. (3), art. 51, art. 90 alin. (2) și (3), art. 106 alin. (8) și art. 110 din Legea administrației publice locale încalcă dispozițiile constituționale ale art. 72 alin. (1) și (2), se arata ca aceasta critica este "eronată, deoarece art. 13 din Constituție nu a fost modificat în nici un mod, iar limba oficială continua să fie limba română și după intrarea în vigoare a Legii administrației publice locale".

3. Dispozițiile art. 17, art. 40 alin. (7), art. 43 alin. (3), art. 51, art. 90 alin. (2) și (3), art. 106 alin. (8) și ale art. 110 din Legea administrației publice locale sunt în concordanta cu prevederile art. 6 alin. (1) și ale art. 16 alin. (1) din Constituție. Se precizează ca "art. 6 alin. (1) din Constituție nu face nici o diferentiere între persoanele ce aparțin diverselor minorități naționale, garantandu-le tuturor, în egala măsura, dreptul la propria identitate. Noua prevedere legală vine tocmai în sprijinul exercitării acestui drept constituțional, în sensul accesului la informație în limba maternă și al utilizării acesteia în raporturile cu autoritățile administrației publice locale, dacă cetățenii unei minorități naționale au o pondere semnificativă față de numărul locuitorilor respectivei unități administrativ-teritoriale, conform normelor internaționale în materie și principiului autonomiei locale".

4. Reglementarea cuprinsă în art. 68 alin. (2) din Legea administrației publice locale este constituțională, deoarece "respectarea principiului autonomiei în activitatea consiliului local și, respectiv, a primarului, trebuie să asigure în același timp compatibilitatea acțiunilor acestora, ca expresie a îndeplinirii atribuțiilor legale și constituționale. Tocmai de aceea legiuitorul constituant a reglementat în art. 120 alin. (2) ca funcționarea consiliilor locale și a primăriilor, ca autorități administrativ-teritoriale, se realizează în condițiile legii". În legătură cu critica referitoare la necorelarea prevederilor art. 68 alin. (2) din Legea administrației publice locale cu cele cuprinse în art. 6 alin. (2) din același act normativ, se apreciază ca aceasta nu poate fi primită, deoarece, conform dispozițiilor

art. 2 alin. (1) și (2) din Legea nr. 47/1992 , republicată, Curtea Constituțională se pronunța numai asupra constituționalității legii, iar nu și asupra eventualelor necorelari.

5. În sfârșit, se apreciază de către președintele Camerei Deputaților că nu este intemeiata nici critica ce vizează prevederile secțiunii a 2-a a cap. VIII, deoarece, deși este adevărat ca art. 120-122 din Constituție reglementează anumite instituții care trebuie să se regaseasca în administrația publică locală, în conformitate cu principiile constituționale înscrise în art. 1 alin. (3) și art. 119, "aceasta nu înseamnă ca Parlamentul <<unica autoritate legiuitoare a tarii>> nu poate înființa prin lege structuri pe care legiuitorul constituant nu le-a avut în vedere la momentul respectiv și pe care nu le interzice în mod expres". Președintele Camerei Deputaților mai arata ca, de altfel, "potrivit art. 72 alin. (3) lit. o) din Constituție, Parlamentul reglementează prin lege organică <<organizarea administrației locale [...], precum și regimul general privind autonomia locală>>".

În ceea ce privește utilitatea Comisiei județene consultative, se arata că nu este de competența Curții Constituționale să se pronunțe cu privire la acest aspect, deoarece, potrivit

art. 2 alin. (3) teza întâi din Legea nr. 47/1992 , republicată, "în exercitarea controlului, Curtea Constituțională se pronunța numai asupra problemelor de drept, fără a putea modifica sau completa prevederea legală supusă controlului".

Guvernul, în punctul sau de vedere, apreciază ca sesizarea este neîntemeiată, în esenta, pentru următoarele motive:

1. Critica de neconstituționalitate ce vizează dispozițiile art. 17, art. 40 alin. (7), art. 43 alin. (3), art. 51, art. 90 alin. (2) și (3), art. 106 alin. (8) și ale art. 110 (care, în opinia autorilor sesizării, "ridica limba maghiara la rangul de limba oficială a statului român") nu poate fi primită, întrucât principiul înscris în art. 13 din Constituție cu privire la limba oficială este intarit chiar de prevederile Legii administrației publice locale. Astfel, art. 17 din lege dispune ca: "În unitățile administrativ-teritoriale în care cetățenii aparținând minorităților naționale au o pondere de peste 20% din numărul locuitorilor autoritățile administrației publice locale vor asigura folosirea, în raporturile cu aceștia, și a limbii materne, în conformitate cu prevederile Constituției, ale prezentei legi și ale convențiilor internaționale la care România este parte". De asemenea, se arata ca "art. 43 alin. (3) nu exclude caracterul oficial al limbii române", în textul respectiv fiind recunoscut dreptul consilierilor aparținând unei minorități naționale de a folosi și limba maternă. Totodată faptul ca, potrivit art. 40 alin. (7), art. 43 alin. (3), art. 106 din lege, ordinea de zi a unei ședințe se traduce și în limba unei minorități naționale sau ca la ședințe se folosește și o alta limba nu înseamnă că nu se respecta prevederile art. 13 din Constituție, limba română fiind limba oficială a României. Pentru aceleași motive publicarea hotărârilor consiliului local în limba maternă a unor minorități naționale (art. 51 din lege), folosirea ei de către funcționarii care cunosc această limbă, formularea de cereri în limba respectiva, conform art. 90 alin. (2) și (3) din lege, "prevederi ce consfințesc stări de fapt deja existente în planul vieții sociale, nu pot fi considerate ca încalcă dispozițiile art. 13 din Constituție". De asemenea, se precizează ca prevederile art. 17, art. 40 alin. (7), art. 43 alin. (3), art. 51, art. 90 alin. (2) și (3), art. 106 alin. (8) și ale art. 110 din lege sunt conforme cu dispozițiile art. 11 și art. 20 alin. (2) din Constituție. În sfârșit, Guvernul evoca pe larg, în punctul sau de vedere, și reglementările internaționale referitoare la dreptul minorităților naționale de a folosi limba minoritara, și anume: Convenția-cadru pentru protecția minorităților naționale, Carta europeană a limbilor regionale sau minoritare și Recomandarea 1201 din 1993 a Consiliului Europei.

2. Este neîntemeiată și critica potrivit căreia prin dispozițiile art. 17, art. 40 alin. (7), art. 43 alin. (3), art. 51, art. 90 alin. (2) și (3), art. 106 alin. (8) și ale art. 110 din Legea administrației publice locale, care este o lege organică, s-ar fi revizuit art. 13 din Legea fundamentală, deoarece, potrivit art. 148 alin. (1) din Constituție, dispozițiile referitoare la limba oficială nici nu pot face obiect al revizuirii Constituției. De altfel, se susține în punctul de vedere al Guvernului, "dispozițiile articolelor sus-menționate din lege sunt întemeiate pe prevederile constituționale și în concordanta cu acestea, neputându-se concluziona ca normele respective au modificat astfel Constituția".

3. În legătură cu critica de neconstituționalitate privind încălcarea art. 6 alin. (1) și art. 16 alin. (1) din Constituție, Guvernul arata ca aceasta este eronată, întrucât, în realitate, aceste dispoziții constituționale "recunosc minorităților naționale drepturile legate de limba maternă și, respectiv, consacra egalitatea în drepturi a tuturor cetățenilor". Noua prevedere legală vine tocmai în sprijinul exercitării acestui drept constituțional, în sensul accesului la informație în limba maternă și al utilizării acesteia în raporturile cu autoritățile administrației publice locale, dacă cetățenii unei minorități naționale au o pondere semnificativă față de numărul locuitorilor respectivei unități administrativ-teritoriale, conform normelor internaționale în materie și principiului autonomiei locale.

4. Referitor la necorelarea prevederilor art. 68 alin. (2) din Legea administrației publice locale cu dispozițiile art. 6 alin. (2) din aceeași lege, se precizează ca, potrivit

art. 2 alin. (2) din Legea nr. 47/1992 , republicată, Curtea Constituțională verifica constituționalitatea prevederilor legilor sau ordonanțelor numai în raport cu dispozițiile constituționale. Parlamentul, unica autoritate legiuitoare a tarii, are competența și responsabilitatea corelării actelor normative.

De asemenea, Guvernul apreciază a fi neîntemeiată și susținerea potrivit căreia prevederile art. 68 alin. (2) din lege încalcă dispozițiile art. 120 alin. (1) și (2) din Constituție, cu motivarea ca folosirea cuvantului "însărcinări" în loc de "hotărâri" ar suscita discuții privind subordonarea primarului. Se susține astfel în punctul de vedere al Guvernului, ca, potrivit altor prevederi din lege, cum sunt cele ale art. 46 alin. (5), "proiectele de hotărâre ale consiliului local pot fi propuse de către consilieri sau de către primar", sau, conform art. 68 alin. (1) lit. b), primarul are printre atribuții și pe cea de "aducere la îndeplinire a hotărârilor consiliului local, iar în cazul în care apreciază o hotărâre drept ilegala, în termen de 3 zile are obligația de a sesiza prefectul".

5. Cu privire la critica de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 145-148 din lege, în raport cu art. 120 și 121 din Constituție, se apreciază ca și aceasta este neîntemeiată. În conceptia Guvernului, Parlamentul, ca unica putere legiuitoare a tarii, poate înființa prin lege structuri pe care legiuitorul constituant nu le-a avut în vedere și pe care Constituția nu le interzice în mod expres. Potrivit punctului de vedere al Guvernului, comisia judeteana consultativa este "un organism care, prin calitatea persoanelor care pot fi invitate la lucrările sale și prin atribuțiile sale, are în vedere problemele generale ale unui județ, probleme care interesează și alte structuri, în afară administrației publice locale existente în județ, dezvoltarea sa economică și socială pe baza Programului de guvernare acceptat de Parlament". Prin urmare, se arata în continuare, "legea înființează un organism cu rol consultativ, care contribuie la dezbaterea și elaborarea de soluții operative, prin sprijinirea organelor administrației publice locale, prevăzute în art. 120 și 121 din Constituție".

În sfârșit, în ceea ce privește utilitatea comisiei județene consultative, se precizează că nu intră în competența Curții Constituționale să se pronunțe cu privire la acest aspect.

Președintele Senatului nu a comunicat punctul sau de vedere.

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ,

examinând sesizarea de neconstituționalitate, punctele de vedere ale președintelui Camerei Deputaților și Guvernului, raportul judecătorului-raportor, prevederile Legii administrației publice locale, raportate la prevederile Constituției, precum și dispozițiile

Legii nr. 47/1992

privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, retine următoarele:

Curtea a fost legal sesizată și este competența, în temeiul dispozițiilor art. 144 lit. a) din Constituție, precum și ale

art. 2, 12 și 17 din Legea nr. 47/1992 , republicată, să soluționeze obiecția de neconstituționalitate.

Obiectul sesizării îl constituie dispozițiile art. 17, art. 40 alin. (7), art. 43 alin. (3), art. 51, art. 68 alin. (2), art. 90 alin. (2) și (3), art. 106 alin. (8), art. 110 și ale art. 145-148 din Legea administrației publice locale, dispoziții care au următorul cuprins:

- Art. 17: "În unitățile administrativ-teritoriale în care cetățenii aparținând minorităților naționale au o pondere de peste 20% din numărul locuitorilor autoritățile administrației publice locale vor asigura folosirea, în raporturile cu aceștia, și a limbii materne, în conformitate cu prevederile Constituției, ale prezentei legi și ale convențiilor internaționale la care România este parte.";

- Art. 40 alin. (7): "În comunele sau orașele în care cetățenii aparținând unei minorități naționale au o pondere de peste 20% din numărul locuitorilor ordinea de zi se aduce la cunoștința publică și în limba maternă a cetățenilor aparținând minorității respective.";

- Art. 43 alin. (3): "Lucrările ședințelor se desfășoară în limba română, limba oficială a statului. În consiliile locale în care consilierii aparținând unei minorități naționale reprezintă cel puțin o treime din numărul total, la ședințele de consiliu se poate folosi și limba maternă. În aceste cazuri se va asigura, prin grija primarului, traducerea în limba română. În toate cazurile documentele ședințelor de consiliu se întocmesc în limba română.";

- Art. 51: "În unitățile administrativ-teritoriale în care cetățenii aparținând unei minorități naționale au o pondere de peste 20% din numărul locuitorilor hotărârile cu caracter normativ se aduc la cunoștința publică și în limba maternă a cetățenilor aparținând minorității respective, iar cele cu caracter individual se comunică, la cerere, și în limba maternă.";

- Art. 68 alin. (2): "Primarul îndeplinește și alte atribuții prevăzute de lege sau de alte acte normative, precum și însărcinările date de consiliul local.";

- Art. 90 alin. (2) și (3): "(2) În unitățile administrativ-teritoriale în care cetățenii aparținând unei minorități naționale au o pondere de peste 20% din numărul locuitorilor, în raporturile lor cu autoritățile administrației publice locale și cu aparatul propriu de specialitate, aceștia se pot adresa, oral sau în scris, și în limba lor maternă și vor primi răspunsul atât în limba română, cat și în limba maternă.

(3) În condițiile prevăzute la alin. (2), în posturile care au atribuții privind relații cu publicul vor fi încadrate și persoane care cunosc limba maternă a cetățenilor aparținând minorității respective.";

- Art. 106 alin. (8): "În județele în care cetățenii aparținând unei minorități naționale au o pondere de peste 20% din numărul locuitorilor ordinea de zi se aduce la cunoștința publică și în limba maternă a cetățenilor aparținând minorității respective.";

- Art. 110: "Dispozițiile art. 43, art. 45-54 și art. 56 se aplică în mod corespunzător.";

- Art. 145: "(1) În fiecare județ și în municipiul București se organizează o comisie consultativa.

(2) Comisia consultativa este formată din: prefect și președintele consiliului județean; subprefect și vicepreședinții consiliului județean; secretarul general al prefecturii și secretarul general al județului; primarul municipiului reședința de județ, respectiv primarul general, viceprimarii și secretarul general al municipiului București; primării orașelor și comunelor din județ, respectiv primării sectoarelor municipiului București; șefii serviciilor publice descentralizate ale ministerelor și ale celorlalte organe centrale organizate la nivelul județului sau al municipiului București; șefii compartimentelor din aparatul propriu de specialitate al consiliului județean, respectiv al Consiliului General al Municipiului București; conducătorii regiilor autonome de interes județean, ai sucursalelor regiilor autonome de interes național și ai societăților naționale din județul respectiv sau din municipiul București, precum și conducătorii altor structuri organizate în județ sau în municipiul București.

(3) La lucrările Comisiei consultative pot fi invitate și alte persoane a căror prezenta este considerată necesară.";

- Art. 146: "(1) Comisia consultativa se convoacă de prefect și de președintele consiliului județean, respectiv de primarul general al municipiului București, o dată la doua luni sau ori de câte ori este necesar.

(2) Lucrările comisiei consultative sunt conduse prin rotație de prefect și de președintele consiliului județean.

(3) Secretariatul comisiei consultative este asigurat de 2 funcționari din aparatul propriu al prefectului și de 2 funcționari din aparatul propriu al consiliului județean.";

- Art. 147: "(1) Comisia consultativa dezbate și își însușește prin consens programul anual orientativ de dezvoltare economică și socială al județului, respectiv al municipiului București, pe baza Programului de guvernare acceptat de Parlament.

(2) Programul orientativ de dezvoltare economică și socială al județului, respectiv al municipiului București, se comunică serviciilor publice descentralizate ale ministerelor și ale celorlalte organe centrale, filialelor din județ ale regiilor autonome sau ale societăților naționale, regiilor autonome de interes local și societăților comerciale și serviciilor publice de interes local interesate, precum și autorităților administrației publice locale și județene.

(3) În cadrul reuniunilor comisiei consultative pot fi convenite și alte acțiuni ce urmează să fie întreprinse de prefect și de serviciile publice descentralizate ale ministerelor și ale altor autorități ale administrației publice centrale de specialitate organizate în județ, pe de o parte, și de consiliul județean și serviciile publice de sub autoritatea acestuia, pe de altă parte, în scopul armonizării măsurilor prevăzute în Programul de guvernare cu activitățile desfășurate de autoritățile administrației publice locale și județene, în conformitate cu atribuțiile și responsabilitățile ce le revin, potrivit legii.";

- Art. 148: "(1) Pentru dezbaterea și elaborarea unor soluții operative, precum și pentru informarea reciprocă cu privire la principalele acțiuni ce urmează să se desfășoare pe teritoriul județului se constituie în fiecare județ un comitet operativ-consultativ, format din prefect și președintele consiliului județean, subprefect și vicepreședinții consiliului județean, secretarul general al prefecturii, secretarul general al județului și primarul municipiului reședința de județ.

(2) În municipiul București comitetul operativ-consultativ este format din prefect și primarul general al Capitalei, subprefectii și viceprimarii municipiului București, secretarul general al prefecturii și secretarul general al municipiului București, precum și din primării sectoarelor municipiului București.

(3) Comitetul operativ-consultativ se întrunește săptămânal, de regula luni, iar ședințele acestuia sunt conduse prin rotație de prefect, președintele consiliului județean și, respectiv, de primarul general al municipiului București.

(4) În cadrul comitetului operativ-consultativ se poate stabili inițierea, de comun acord, a unor proiecte de hotărâre a Guvernului sau, potrivit competentelor decizionale specifice fiecărei instituții și autorități, emiterea de ordine ale prefectului, dispoziții ale președintelui consiliului județean ori inițierea de hotărâri ale consiliului județean, care să concretizeze măsurile stabilite de comun acord."

Din analiza conținutului sesizării rezultă ca autorii acesteia formulează trei categorii de critici de neconstituționalitate, grupate după cum urmează:

1. Cu privire la prevederile art. 17, art. 40 alin. (7), art. 43 alin. (3), art. 51, art. 90 alin. (2) și (3), art. 106 alin. (8) și ale art. 110 din lege, care reglementează folosirea limbii materne în raporturile dintre cetățenii aparținând unei minorități naționale și autoritățile administrației publice locale, în obiecția de neconstituționalitate se invoca încălcarea art. 6 alin. (1), art. 13, art. 16 alin. (1) și art. 72 alin. (1) și (2) din Constituție, texte care au următorul cuprins:

- Art. 6 alin. (1): "Statul recunoaște și garantează persoanelor aparținând minorităților naționale dreptul la păstrarea, la dezvoltarea și la exprimarea identității lor etnice, culturale, lingvistice și religioase.";

- Art. 13: "În România, limba oficială este limba română.";

- Art. 16 alin. (1): "Cetățenii sunt egali în fața legii și a autorităților publice, fără privilegii și fără discriminări.";

- Art. 72 alin. (1) și (2): "(1) Parlamentul adoptă legi constituționale, legi organice și legi ordinare.

(2) Legile constituționale sunt cele de revizuire a Constituției."

2. Referitor la dispozițiile art. 68 alin. (2) din lege, care reglementează raporturile dintre primar și consiliul local, se susține ca acestea contravin prevederilor art. 120 alin. (1) și (2) din Constituție, care au următorul cuprins: "(1) Autoritățile administrației publice, prin care se realizează autonomia locală în comune și orașe, sunt consiliile locale alese și primării aleși, în condițiile legii.

(2) Consiliile locale și primării funcționează, în condițiile legii, ca autorități administrative autonome și rezolva treburile publice din comune și din orașe."

3. În sfârșit, în ceea ce privește dispozițiile legale care reglementează "Comisia consultativa judeteana", se invoca încălcarea prevederilor art. 120 din Constituție, intitulat "Autorități comunale și orășenești", precum și ale art. 121 din Constituție, intitulat "Consiliul județean", texte constituționale în conținutul cărora nu exista nici o reglementare referitoare la comisia consultativa judeteana.

Analizând conținutul celor trei categorii de critici de neconstituționalitate formulate, Curtea retine următoarele:

I.1. În legătură cu critica formulată de autorii sesizării asupra dispozițiilor art. 17, art. 40 alin. (7), art. 43 alin. (3), art. 51, art. 90 alin. (2) și (3), art. 106 alin. (8) și ale art. 110 din Legea administrației publice locale, prin raportare la prevederile constituționale ale art. 13, Curtea constata ca nici unul dintre textele de lege menționate nu declara limba vreunei minorități naționale ca limba oficială. Dimpotriva, în alin. (3) al art. 43, reluandu-se dispoziția constituțională a art. 13, se prevede că limba română este limba oficială a statului. Pe de altă parte, din cuprinsul textelor legale criticate rezultă în mod expres ca, atunci când ponderea populației aparținând unei minorități naționale este semnificativă, depasind 20% din totalul populației unității administrativ-teritoriale, se va asigura folosirea în raporturile cu autoritățile administrației publice, ca și în actele ce se aduc la cunoștința publică, și a limbii materne a cetățenilor aparținând minorității respective, fără a se încalcă statutul de limba oficială al limbii române. De altfel art. 17, art. 40 alin. (7), art. 43 alin. (3), art. 51, art. 90 alin. (2), art. 106 alin. (8) din lege utilizează fără echivoc formularile "și în limba maternă" sau "și a limbii materne". De asemenea, în alin. (3) al art. 43, reglementandu-se posibilitatea ca, în consiliile locale în care consilierii aparținând unei minorități naționale reprezintă cel puțin o treime din numărul total, la ședințele de consiliu să se poată folosi și limba maternă, se prevede că în aceste cazuri "se va asigura, prin grija primarului, traducerea în limba română". De asemenea, tocmai în considerarea statutului de limba oficială al limbii române, textul prevede că, "În toate cazurile, documentele ședințelor de consiliu se întocmesc în limba română". Toate aceste precizări au neîndoielnic semnificatia afirmarii caracterului de limba oficială al limbii române.