Decizia nr. 79/2012

Augustin Zegrean - președinte

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ștefan Minea - judecător

Iulia Antoanella Motoc - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskas Valentin Zoltan - judecător

Tudorel Toader - judecător

Ionița Cochințu - magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Antonia Constantin.

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 15 lit. a) din Legea nr. 146/1997

privind taxele judiciare de timbru, excepție ridicată de Cabinet de avocat Maria Marcu (Vințan) în Dosarul nr. 45.164/299/2009 al Judecătoriei Sectorului 1 București și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.059D/2011.

La apelul nominal se constată lipsa părților, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată, menționând în acest sens jurisprudența Curții Constituționale în materie, respectiv

Decizia nr. 22 din 8 februarie 2000 .

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin Încheierea din 9 septembrie 2011, pronunțată în Dosarul nr. 45.164/299/2009, Judecătoria Sectorului 1 București a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 15 lit. a) din Legea nr. 146/1997

privind taxele judiciare de timbru, excepție ridicată de Cabinet de avocat Maria Marcu (Vințan) într-o cauză având ca obiect o acțiune oblică de ieșire din indiviziune.

În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține că prevederile criticate contravin art. 16 alin. (1) din Constituție, întrucât cetățenii care desfășoară activități profesionale în afara contractului de muncă, respectiv liber- profesioniștii, nu sunt egali în fața legii cu cetățenii care desfășoară activități profesionale în cadrul raporturilor de muncă, în ceea ce privește scutirea de taxa de timbru necesară acțiunilor și cererilor în instanță pentru recuperarea salariului sau onorariului corespunzător activității desfășurate. Mai arată că, potrivit legii, contractul de asistență juridică este titlu executoriu, însă acesta nu poate fi pus în executare până nu se dispune ieșirea din indiviziune cu privire la bunurile debitorului, atâta timp cât un debitor nu are bunuri proprii, ci doar bunuri în indiviziune și bunuri comune.

Judecătoria Sectorului 1 București opinează că nu sunt încălcate dispozițiile constituționale care consacră egalitatea cetățenilor în fața legii. În acest sens arată că, pentru a putea invoca o discriminare, reclamantul ar trebui să se afle într-o situație comparabilă în raport cu persoana sau grupul de persoane față de care se consideră discriminat, or, în prezenta cauză, reclamantul este un cabinet de avocat, iar norma a cărei neconstituționalitate se invocă se adresează salariaților.

Potrivit dispozițiilor

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

Avocatul Poporului consideră că dispozițiile criticate sunt constituționale, deoarece, în cazul de față, nu există o similitudine de situații între persoanele aflate într-un raport de muncă și liber-profesioniști.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, punctul de vedere al Avocatului Poporului, concluziile procurorului, notele scrise depuse, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze prezenta excepție.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile

art. 15 lit. a) din Legea nr. 146/1997

privind taxele judiciare de timbru, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 173 din 29 iulie 1997, care au următorul cuprins:

- Art. 15 lit. a): "Sunt scutite de taxe judiciare de timbru acțiunile și cererile, inclusiv cele pentru exercitarea căilor de atac, referitoare la:

a) încheierea, executarea și încetarea contractului individual de muncă, orice drepturi ce decurg din raporturi de muncă, stabilirea impozitului pe salarii, drepturile decurgând din executarea contractelor colective de muncă și cele privind soluționarea conflictelor colective de muncă, precum și executarea hotărârilor pronunțate în aceste litigii."

În susținerea neconstituționalității acestor dispoziții legale sunt invocate prevederile constituționale ale art. 16 alin. (1), potrivit cărora "Cetățenii sunt egali în fața legii și a autorităților publice, fără privilegii și fără discriminări".

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că dispozițiile

art. 15 lit. a) din Legea nr. 146/1997

instituie o derogare de la principiul timbrării acțiunilor în justiție în privința cererilor referitoare la încheierea, executarea și încetarea contractului individual de muncă, orice drepturi ce decurg din raporturi de muncă, stabilirea impozitului pe salarii, drepturile decurgând din executarea contractelor colective de muncă și cele privind soluționarea conflictelor colective de muncă, precum și executarea hotărârilor pronunțate în aceste litigii.

De asemenea, Curtea constată că, în opinia autorului excepției de neconstituționalitate, liber-profesioniștii nu sunt egali în fața legii cu salariații, fiind nemulțumit de faptul că cele două categorii nu beneficiază de aceleași scutiri prevăzute la

art. 15 lit. a) din Legea nr. 146/1997 .

Or, astfel cum a reținut constant Curtea Constituțională, încălcarea principiului egalității și nediscriminării poate exista numai atunci când se aplică un tratament diferențiat unor cazuri egale, fără să existe o motivare obiectivă și rezonabilă. În speță, prevederile criticate reglementează norme de dreptul muncii, astfel că cei ce intră sub incidența ipotezei normei respective se află într-o altă situație juridică, diferită de cea a liber-profesioniștilor.

Totodată, Curtea observă că prin

Decizia nr. 773 din 1 iulie 2008 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 580 din 1 august 2008, sau prin

Decizia nr. 21 din 18 ianuarie 2001 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 109 din 5 martie 2001, a statuat, de principiu, că instituirea de către legiuitor a unor scutiri de taxe de timbru pentru anumite categorii de cereri nu constituie o discriminare sau o atingere adusă principiului constituțional al egalității în drepturi, prevăzut de art. 16 alin. (1) din Constituție.

Într-o atare situație, excepția de neconstituționalitate referitoare la prevederile

art. 15 lit. a) din Legea nr. 146/1997

privind taxele judiciare de timbru apare ca neîntemeiată.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 15 lit. a) din Legea nr. 146/1997

privind taxele judiciare de timbru, excepție ridicată de Cabinet de avocat Maria Marcu (Vințan) în Dosarul nr. 45.164/299/2009 al Judecătoriei Sectorului 1 București.

Definitivă și general obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 2 februarie 2012.