Decretul nr. 115/1959
pentru lichidarea rămășițelor oricăror forme de exploatare a omului de către om în agricultura, în scopul ridicării continue a nivelului de trai material și cultural al țărănimii muncitoare și al dezvoltării construcției socialiste
prezumat în vigoare
În anii puterii populare, în agricultura și în viața țărănimii noastre muncitoare s-au produs adânci prefaceri revoluționare. Statul democrat-popular înfăptuiește cu consecventa principiul înscris în Constituție, potrivit căruia pământul aparține celor ce-l muncesc și realizează nazuinta de veacuri a oamenilor muncii: desființarea exploatării omului de către om.
Urmând îndemnul partidului, taranimea muncitoare a pornit cu încredere și hotărîre pe calea transformarii socialiste a agriculturii. Astăzi, peste 2 milioane de familii taranesti, din totalul de circa 3.600.000, fac parte din gospodării agricole colective și intovarasiri agricole, care, împreună cu sectorul socialist de stat, cuprind peste 8.400.000 ha., reprezentând mai mult de 60 la suta din totalul suprafeței agricole a tarii. Regiunea Constanta este pe deplin colectivizata, regiunile Galați, Timișoara și altele înaintează rapid spre cooperativizare totală, în toate regiunile tarii miscarea pentru reorganizarea socialistă a agriculturii a luat un mare avant. Se transforma din temelii relațiile social-economice la țara, înfățișarea satului, modul de trai al țărănimii muncitoare.
Rezultatele de mare însemnătate istorica obținute de taranime pe calea socialismului se datoresc faptului ca taranimea noastră a devenit tot mai conștiență ca numai agricultura socialistă îi poate asigura ridicarea continua a bunastarii sale materiale și culturale; se datoresc muncii ei neobosite, sprijinului primit din partea aliatului ei de nadejde, clasa muncitoare, din partea Partidului Muncitoresc Roman și a statului democrat-popular.
Aplicând consecvent politica de industrializare socialistă a tari, statul a inzestrat agricultura cu tractoare și mașini agricole moderne, investind numai în anii 1956-1960 cca. 11 miliarde lei. Pe baza directivelor partidului, stațiunile de mașini și tractoare care deservesc gospodăriile agricole și intovarasirile agricole ajutand pe taranii muncitori să obțină recolte bogate, precum și gospodăriile agricole de stat, vor fi înzestrate în anul 1959 cu încă 9.150 tractoare convenționale, 4.700 combine, 6.200 semanatori și alte mașini care vor contribui la creșterea mecanizarii agriculturii, ajungandu-se în anul 1960 la peste 58.000 tractoare convenționale.
În anii viitori se vor investi fonduri din ce în ce mai însemnate pentru lucrări de îmbunătățiri funciare (îndiguiri, desecări, irigații) precum și pentru producerea semințelor de soi, a materialului săditor viti-pomicol și înmulțirea animalelor de rasa. Industria chimica în plină dezvoltare va pune la dispoziția agriculturii cantități din ce în ce mai mari de îngrășăminte și alte produse chimice, în vederea obținerii unor recolte bogate an de an.
Statul a pregătit și pregătește numeroase cadre de ingineri agronomi, zootehnicieni și alte categorii de specialiști necesare creșterii continue a nivelului tehnic și al productivitatii muncii în agricultura.
În procesul transformarii socialiste a agriculturii se formează constiinta socialistă a țărănimii muncitoare, cresc energia și hotărîrea ei de a lupta pentru binele propriu și binele comun al poporului. Din randurile ei se ridica o taranime de tip nou, care numara de pe acum mai mult de jumătate din totalul taranilor muncitori și reprezintă o forta uriasa a construcției socialiste, un exemplu luminos care atrage pe calea agriculturii socialiste întreaga taranime.
Cu toate acestea, în numeroase sate mai dainuie încă rămășițe ale unor relații de producție invechite, cum sînt darea "în parte" sau în arenda, ori lucrarea pămîntului cu munca salariata, folosite de către elementele capitaliste chiaburesti. Avînd mai mult pămînt de cat pot munci ei și familia lor, elementele capitaliste chiaburesti, bogatanii satelor, dau taranilor muncitori pămînt în parte sau în arenda, ori folosesc munca străină. Astfel primesc în natura sau în bani, fără sa munceasca, o buna parte din roadele muncii altora.
După ce exploatează pe taranii muncitori, ei exploatează și pe muncitorii de la orașe, cărora le vand la preț de specula producția-marfa realizată.
Ca urmare a realizarilor obținute pînă acum în construcția socialistă la sate și a ritmului de creștere a sectorului socialist agricol, lichidarea rămășițelor de lucrare a pămîntului "în parte", în arenda și a oricăror alte forme ale exploatării omului de către om în agricultura a devenit o necesitate obiectivă.
Acei care în urma aplicării dispozițiilor prezentului decret nu vor mai exploata munca altora, vor trece în categoria ce corespunde noii lor stări social-economice, incetandu-le obligațiile legale de natura economică sau fiscală ce decurgeau din starea lor anterioară.
Alături de ceilalți oameni ai muncii, se vor putea încadra în atotcuprinzatoarea activitate de construire a socialismului, ce se desfășoară cu succes în patria noastră.
În oranduirea socialistă pe care o construieste întregul popor muncitor, fiecare om al muncii trebuie să-și asigure existenta sa și a familiei sale, prin munca proprie.
În afară de terenurile date în parte, în arenda, sau lucrate cu forta de muncă străină măsurătorile cadastrale și verificările făcute în ultimii ani au stabilit existenta unor însemnate suprafețe de teren care nu figurează în registrele agricole și care au fost folosite ani de-a rândul, fără ca deținătorii lor să-și îndeplinească obligațiile față de stat. De asemenea, s-a constatat existenta unor terenuri agricole lucrate de persoane fără indreptatire legală, precum și a unor terenuri agricole a căror situați se cere a fi reglementată pentru a se asigura cultivarea și valorificarea lor deplina.
Pentru lichidarea rămășițelor relațiilor de exploatare a omului de către om în agricultura, în scopul ridicării continue a nivelului de trai material și cultural al țărănimii muncitoare și al dezvoltării construcției socialiste.
Prezidiul Marii Adunări Naționale a Republicii Populare Române decretează:
Capitolul 1
Articolul 1
Se interzice darea în parte sau în arenda a terenurilor agricole, precum și orice altfel de exploatare a muncii străine de către producătorii agricoli.
Prevederile alineatului I sînt aplicabile chiaburilor care au terenuri agricole a căror întindere depășește puterea lor de muncă, precum și cea a membrilor familiei cu care duc gospodăria împreună.
Prevederile primului alineat sînt de asemenea aplicabile celor care, avînd alte îndeletniciri, nu lucrează cu munca lor și a membrilor familiei cu care duc gospodăria împreună, terenurile agricole ce le aparțin.
Alineatul întîi al acestui articol nu se referă la gospodăriile taranilor mijlocasi care lucrează pământul ei înșiși, împreună cu membrii familiei cu care duc gospodăria împreună, neexploatand munca străină, deși în unii ani sînt nevoiti să se într-ajutoreze, un număr mic de zile, cu alți țărani muncitori, pentru terminarea la timp a unor munci agricoli ce trebuie făcute în termen scurt.
Minorii, batranii, precum și suferinzii de o boala statornică, inapti de a munci, pot lucra cu alții suprafețele ce ar putea munci dacă ar fi apți de muncă. Aceasta prevedere se menține atîta vreme cat durează incapacitatea acestora de a lucra.
Capitolul 2
Articolul 2
În scopul de a se asigura cultivarea suprafeței de pămînt ce nu va mai fi dat în parte sau arenda și nici lucrat prin exploatarea muncii străine, vor trece în folosință gospodariilor agricole colective sau altor organizații agricole socialiste, în urma aplicării procedurii prevăzute de dispozițiile art. 3 următoarele terenuri agricole:
a) terenurile lăsate în nelucrare mai mult de un an;
b) terenurile ai căror proprietari nu sînt îndeobște cunoscuți, chiar dacă sînt lucrate de alții, dar fără ca cei ce le lucrează să poată justifica vreo indreptatire legală în aceasta privinta;
c) terenurile care nu au fost declarate spre a fi înscrie în registrul agricol;
d) terenurile ce cad sub prevederile art. 1, în măsura în care întinderea lor depășește puterea de muncă a celui căruia îi aparțin, precum și a membrilor familiei cu care duce gospodăria împreună.
Sînt exceptate de la dispozițiile lit. c. din alineatul precedent, terenurile celor care, dovedind, potrivit legii, dreptul lor de proprietate, vor plati statului, în termen de 90 de zile de la primirea înștiințării ce li se va face, impozitele sau sarcinile de predare obligatorie a produselor agricole pe timpul cat s-au sustras de la împlinirea lor prin nedeclararea pentru înscrierea în registrul agricol și cel mult pe timp de 3 ani.
Articolul 3
Stabilirea terenurilor ce cad sub prevederile art. 2 se va face de către comitetul executiv al sfatului popular raional sau orasenesc în raza căruia sînt situate terenurile, cu chemarea tuturor celor interesați, care vor da orice lămuriri ar socoti folositoare pentru justa aplicare a dispozițiilor prezentului decret.
Proprietarii care intră în dispozițiile art. 1, alineatul 2 sau 3, vor arata ce suprafața de teren au putinta sa lucreze ei și membrii familiei cu care duc gospodăria împreună și vor propune carei gospodării agricole colective sau carei alte organizații agricole socialiste ar urma să-i fie trecută folosință întinderii de teren pe care nu o pot lucra în acest fel. Comitetul executiv al sfatului popular raional sau orasenesc va face comitetul executiv al sfatului popular regional propuneri referitoare la întinderea de teren a carei folosință urmează să fie trecută la gospodăria agricolă colectivă sau la alta organizație agricolă socialistă.
Trecerea folosinței terenului la o anume gospodărie agricolă colectivă sau alta organizație agricolă socialistă se va face prin decizia comitetului executiv al sfatului popular regional.
Articolul 4
Determinarea persoanelor care îndeplinesc cerințele dispozițiilor art. 1, alineatul ultim, se va face de către comitetul executiv al sfatului popular comunal sau orasenesc în raza căruia este situat terenul.
Capitolul 3
Articolul 5
Folosință terenurilor, intrand în prevederile prezentului decret, trece la gospodăriile agricole colective sau alte organizații agricole socialiste, libera de orice sarcini.
Articolul 6
Datoriile față de stat, în bani sau în natura, ale proprietarilor de terenuri a căror folosință a trecut la gospodăriile agricole colective sau alte organizații agricole socialiste, prin aplicarea prevederilor art. 2, se anulează, pe data trecerii folosinței și proporțional cu valoarea acesteia, dacă datoriile s-au născut în legătură cu acele terenuri.
Proprietarii terenurilor a căror folosință a trecut la gospodăriile agricole colective sau alte organizații agricole socialiste, prin aplicarea dispozițiilor art. 2, vor primi în bani o sumă corespunzătoare.
Orice alte sarcini, în afară de datoriile față de stat, ce grevau terenurile prevăzute de alineatul precedent sînt strămutate, fără îndeplinirea vreunei formalități asupra sumei de bani cuvenite proprietarului.
Articolul 7
Celor cărora li s-a făcut aplicațiunea prevederilor art. 2 le încetează obligațiile legale de natura fiscală sau economică decurgînd din starea lor social-economică anterioară, ei trecând în categoria ce corespunde noii lor stări social-economice.
Capitolul 4
Articolul 8
Prin Hotărîrea Consiliului de Miniștri se vor stabili:
a) modul de determinare a sumei de bani cuvenite pentru folosință terenurilor trecute la gospodăriile agricole colective sau la alte organizații agricole socialiste, precum și modalitatea de plată;
b) instrucțiunile de aplicare a decretului de fața.
Articolul 9
Dispozițiile prezentului decret sînt aplicabile în mod corespunzător și celor care folosesc, în calitate de uzufructuari, terenuri supuse prevederilor decretului.
Articolul 10
Folosință terenului agricol care, cu călcarea dispozițiilor art. 1, se va da în parte sau arenda, ori se va lucra prin exploatarea muncii străine, va trece, fără plata vreunei sume de bani, la gospodăriile agricole colective sau la alte organizații agricole socialiste. Proprietarul sau uzufructuarul terenurilor, intrand în prevederile prezentului decret, care, ca autor, instigatori ori complice va vătăma, în tot sau în parte, prin orice mijloace, via, livada, plantatia, arborii sau alte asemenea, aflate pe un astfel de teren, va fi supus, osebit de aplicarea dispozițiilor legii penale, sancțiunii trecerii folosinței, fără plata vreunei sume de bani, la gospodăriile agricole colective sau la alte organizații agricole socialiste, a întregii intinderi de pămînt ce-i aparține.
Săvîrșirea faptelor prevăzute de dispozițiile alineatelor precedente se va constata de către comitetul executiv al sfatului popular comunal sau orasenesc în raza căruia este situat acel teren, iar trecerea folosinței se va face prin decizia comitetului executiv al sfatului popular regional.
Articolul 11
Cererile și actele făcute în aplicarea prezentului decret sînt scutite de orice impozit și taxe.
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.