Decizie · Curtea Constituțională

Decizia nr. 313/2012

referitoare la excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 969 și 1073 din Codul civil

prezumat în vigoare

Data actului
29 martie 2012
Emitent
Curtea Constituțională
Publicat în
Monitorul Oficial nr. 370 din 31 mai 2012
Citat de
1 act
Citează
6 acte
Structură
0 articole · 10.097 caractere
Sursă
legislatie.just.ro

Legături cu alte acte

Ce face acest act

Constată neconstituționalitatea unor prevederi din 1

Textul nu are o structură pe articole recunoscută și este afișat ca atare.

Augustin Zegrean - președinte

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ștefan Minea - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskas Valentin Zoltan - judecător

Tudorel Toader - judecător

Ingrid Alina Tudora - magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu-Daniel Arcer.

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 969 și 1073 din Codul civil, excepție ridicată de Societatea Comercială "Maz Truck & Bus" - S.R.L. din București în Dosarul nr. 37.654/3/2009 al Tribunalului București - Secția a VI-a comercială și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 479D/2011.

La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Președintele dispune să se facă apelul și în Dosarul Curții Constituționale nr. 497D/2011, având ca obiect excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 969 din Codul civil, excepție ridicată de Niculina Mihăilescu în Dosarul nr. 22.136/299/2010 al Judecătoriei Sectorului 1 București.

La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Având în vedere obiectul excepțiilor de neconstituționalitate, Curtea, din oficiu, pune în discuție problema conexării dosarelor nr. 479D/2011 și nr. 497D/2011.

Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu conexarea acestor cauze.

Curtea, în temeiul art. 14 și al

art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 , dispune conexarea Dosarului nr. 497D/2011 la Dosarul nr. 479D/2011, care este primul înregistrat.

Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată, sens în care invocă jurisprudența Curții Constituționale în materie.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarelor, constată următoarele:

Prin Încheierea din 27 mai 2010, pronunțată în Dosarul nr. 37.654/3/2009 al Tribunalului București - Secția a VI-a comercială, și Încheierea din 10 februarie 2011, pronunțată în Dosarul nr. 22.136/299/2010 al Judecătoriei Sectorului 1 București, Curtea Constituțională a fost sesizată cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 969 și 1073 din Codul civil. Excepția a fost ridicată de Societatea Comercială "Maz Truck & Bus" - S.R.L. din București și Niculina Mihăilescu în cauze având ca obiect pretenții.

În motivarea excepției de neconstituționalitate autorii acesteia susțin, în esență, că prevederile de lege criticate asimilează legii contractele civile, sub aspectul efectelor pe care acestea le produc între părți. Astfel, prevederile art. 969 și 1073 din Codul civil sunt neconstituționale, întrucât permit ca persoanele private să încheie convenții cu putere de lege, voința legiuitorului putând fi înfrântă prin simplul acord de voință al părților contractante. Totodată, textele de lege criticate contravin principiului consensualismului și al libertății contractuale, deoarece constrâng participanții din cadrul unor raporturi juridice civile să-și asume obligații la care nu au consimțit în mod liber.

Tribunalul București - Secția a VI-a comercială și Judecătoria Sectorului 1 București consideră că excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 969 și 1073 din Codul civil este neîntemeiată. În acest sens, arată că textele de lege criticate nu numai că nu contravin normelor constituționale invocate, ci, dimpotrivă, constituie expresia aplicării principiului constituțional al respectării dreptului părților la un proces echitabil și la apărare și rezultatul voinței părților contractante, exercitate în limitele legii, aceasta pentru că părțile se bucură de protecția egală în fața legii, fără discriminare.

Potrivit prevederilor

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierile de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierile de sesizare, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispozițiile Constituției, precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, ale art. 1 alin. (2), ale

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie prevederile art. 969 și 1073 din Codul civil, care au următorul cuprins:

- Art. 969: "Convențiile legal făcute au putere de lege între părțile contractante.

Ele se pot revoca prin consimțământul mutual sau din cauze autorizate de lege.";

- Art. 1073: "Creditorul are dreptul de a dobândi îndeplinirea exactă a obligației, și în caz contrar are dreptul la dezdăunare."

Autorii excepției de neconstituționalitate susțin că prevederile legale criticate contravin dispozițiilor constituționale cuprinse în art. 16 alin. (1) și (2) privind egalitatea în drepturi, art. 24 alin. (1) privind dreptul la apărare, art. 44 alin. (2) potrivit cărora proprietatea privată este garantată și ocrotită în mod egal de lege, indiferent de titular, art. 45 privind libertatea economică, art. 53 alin. (1) referitor la restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți și art. 61 privind rolul și structura Parlamentului.

Ulterior sesizării Curții, prin

art. 230 lit. a) din Legea nr. 71/2011

pentru punerea în aplicare a

Legii nr. 287/2009

privind Codul civil, lege publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 409 din 10 iunie 2011, a fost abrogat vechiul Codul civil, și, deci, și prevederile art. 969 și 1073, însă soluția legislativă conținută în aceste articole a fost preluată, în esență, în noul act normativ, în cuprinsul art. 1.270 și, respectiv, în art. 1.530.

Având în vedere că textele legale criticate își produc în continuare efectele față de autorii excepției de neconstituționalitate, în cauzele concrete deduse judecății, Curtea va analiza constituționalitatea prevederilor cu care a fost sesizată, potrivit principiului tempus regit actum. (În acest sens, este

Decizia Curții Constituționale nr. 766 din 15 iunie 2011 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011.)

Examinând excepția, Curtea constată că prevederile de lege criticate au mai fost supuse controlului de constituționalitate, din perspectiva unor critici similare.

În acest sens, sunt, de exemplu,

Decizia nr. 1.121 din 8 septembrie 2011 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 703 din 5 octombrie 2011,

Decizia nr. 461 din 12 aprilie 2011 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 381 din 31 mai 2011, sau

Decizia nr. 1.125 din 23 septembrie 2010 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 703 din 21 octombrie 2010, prin care instanța de contencios a constatat că prevederile art. 969 și 1073 din Codul civil nu contravin normelor constituționale invocate.

Prin aceste decizii, Curtea a constatat că art. 969 din vechiul Cod civil consacră principiul forței obligatorii a convențiilor civile "pacta sunt servanda", iar art. 1.073, care face parte din titlul III cap. VII intitulat "Despre efectele obligațiilor", stabilește regula de principiu privind efectul general al obligațiilor, și anume dreptul creditorului de a urmări și a obține de la debitor îndeplinirea exactă a prestației la care s-a obligat sau de a cere despăgubiri în caz de neexecutare.

Totodată, Curtea a reținut că finalitatea textului art. 1073 din Codul civil constă în realizarea drepturilor legale ale creditorului, prin determinarea debitorului de a executa obligația la care este ținut în temeiul unui contract încheiat între aceștia, sub sancțiunea suportării unor despăgubiri. Încheierea unui contract fiind guvernată de principiul libertății contractuale, părțile pot să determine, prin voința lor, clauzele contractuale și efectele pe care acestea urmează să le producă.

Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură a determina reconsiderarea jurisprudenței în materie a Curții Constituționale, atât argumentarea cât și soluția reținute în deciziile menționate mai sus își mențin valabilitatea și în prezenta cauză.

Susținerile autorilor excepției de neconstituționalitate, potrivit cărora voința legiuitorului poate fi înfrântă prin simplul acord de voință al părților, exprimat cu ocazia încheierii contractului, reprezintă aspecte care țin de modul de aplicare a prevederilor legale în cauză. Or, exercitarea controlului asupra activității de aplicare a normelor legale reprezintă atributul exclusiv al instanțelor judecătorești.

Pentru motivele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 969 și 1073 din Codul civil, excepție ridicată de Societatea Comercială "Maz Truck & Bus" - S.R.L. din București în Dosarul nr. 37.654/3/2009 al Tribunalului București - Secția a VI-a comercială, precum și de Niculina Mihăilescu în Dosarul nr. 22.136/299/2010 al Judecătoriei Sectorului 1 București.

Definitivă și general obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 29 martie 2012.

PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE,
AUGUSTIN ZEGREAN
Magistrat-asistent,
Ingrid Alina Tudora

Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.