Decizia nr. 13/2012

Augustin Zegrean - președinte

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ștefan Minea - judecător

Iulia Antoanella Motoc - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskas Valentin Zoltan - judecător

Tudorel Toader - judecător

Ingrid Alina Tudora - magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Daniela Maftei.

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor

art. 39 din Legea fondului funciar nr. 18/1991 , excepție ridicată de Eugen Cirbus în Dosarul nr. 1.477/251/2009 al Tribunalului Mureș - Secția civilă și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 195D/2011.

La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate, sens în care invocă jurisprudența în materie a Curții Constituționale, și anume Decizia nr. 1.172 din 6 noiembrie 2008.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin Încheierea din 9 decembrie 2010, pronunțată în Dosarul nr. 1.477/251/2009, Tribunalul Mureș - Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor

art. 39 din Legea fondului funciar nr. 18/1991 , excepție ridicată de Eugen Cirbus într-o cauză având ca obiect fond funciar.

În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține că prevederile de lege criticate sunt neconstituționale, întrucât, "deși statul român este obligat la despăgubirea tuturor persoanelor care au avut de suferit, în plan financiar, de pe urma regimului comunist", în practică, legea fondului funciar încalcă dispozițiile Constituției României, care prevede "înapoierea integrală, totală a tuturor bunurilor și terenurilor agricole și imobiliare confiscate de către regimul comunist".

Tribunalul Mureș - Secția civilă consideră că prevederile de lege criticate nu contravin dispozițiilor art. 16 din Constituție, întrucât se aplică tuturor persoanelor aflate în aceeași situație, și nici nu încalcă dreptul de proprietate, deoarece este vorba despre o lege specială reparatorie, iar în această materie "legiuitorul poate institui anumite limite în procedura de reparație a privării de proprietate".

Potrivit prevederilor

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispozițiile Constituției, precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie prevederile

art. 39 din Legea fondului funciar nr. 18/1991 , republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1 din 5 ianuarie 1998, cu modificările și completările ulterioare, potrivit cărora: "Persoanele fizice ale căror terenuri agricole au fost trecute în proprietatea statului prin efectul

Decretului nr. 83/1949 , precum și al oricăror alte acte normative de expropriere, sau moștenitorii acestora pot cere reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafața de teren trecută în proprietatea statului, până la limita suprafeței prevăzute la

art. 3 lit. h) din Legea nr. 187/1945 , de familie, indiferent dacă reconstituirea urmează a se face în mai multe localități sau de la autori diferiți, în termenul, cu procedura și în condițiile prevăzute la art. 9."

În opinia autorului excepției, prevederile de lege criticate contravin dispozițiilor constituționale ale art. 16 privind egalitatea în drepturi și art. 44 referitoare la dreptul de proprietate privată.

Examinând excepția, Curtea constată că autorul acesteia nu formulează o veritabilă critică de neconstituționalitate, ci își exprimă nemulțumirea în legătură cu modul de aplicare a legislației în materia fondului funciar, sub aspectul reconstituirii dreptului său de proprietate, invocând totodată și probleme privind fondul cauzei, referitoare la nelegalitatea hotărârii pronunțate de instanța de judecată.

Or, prerogativa interpretării înțelesului unei norme legale în scopul aplicării acesteia la situația de fapt dedusă judecății aparține exclusiv instanței de judecată, astfel încât aspectele invocate în susținerea excepției nu intră în sfera de atribuții a Curții Constituționale.

De altfel, potrivit competenței sale, stabilite prin Constituție și

Legea nr. 47/1992 , Curtea se pronunță cu privire la neconstituționalitatea legilor care încalcă dispozițiile sau principiile Constituției, fără a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului. Așa fiind, excepția de neconstituționalitate, astfel cum a fost formulată, este inadmisibilă.

Pentru motivele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca fiind inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a prevederilor

art. 39 din Legea fondului funciar nr. 18/1991 , excepție ridicată de Eugen Cirbus în Dosarul nr. 1.477/251/2009 al Tribunalului Mureș - Secția civilă.

Definitivă și general obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 17 ianuarie 2012.