Anexa din 2 decembrie 2009

Anexa nr. 1

MINISTERUL SĂNĂTĂȚII

CENTRUL NAȚIONAL DE PERFECȚIONARE ÎN DOMENIUL SANITAR BUCUREȘTI

CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN REZIDENȚIATUL DE

MEDICINĂ DE FAMILIE, CU TIMP PARȚIAL

Toate drepturile privind publicarea și difuzarea acestei lucrări aparțin Centrului Național de Perfecționare în Domeniul Sanitar București

CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN REZIDENȚIATUL DE

MEDICINĂ DE FAMILIE, CU TIMP PARȚIAL

T

1.1

DEFINIȚIE : Medicina de familie este specialitatea care asigură asistența medicală primară și continuă și, prin acțiuni preventive, educaționale, terapeutice și de recuperare, contribuie la promovarea stării de sănătate a individului, a familiei și colectivității, având următoarele funcții:



De asigurare a accesibilității populației la asistența medicală



De supraveghere a sănătății



De prevenție primară, secundară, terțiară



De prevenție specifică



De promovare a sănătății



De asigurare a îngrijirilor medicale curente



De selecționarea pacienților care au nevoie de asistență de specialitate



De coordonare a serviciilor medicale în funcție de nevoile concrete ale bolnavului



De sinteza diagnostică și terapeutică



De supraveghere medicală continuă a individului, familiei și a colectivității



De recuperare și reabilitare a bolnavilor



De asigurare a îngrijirilor paliative și terminale



De cercetare științifică specifică

1.2

DURATA REZIDENȚIATULUI - 5 ani

Curriculumul prevede un număr de 200 de ore didactice ( curs, seminar, prezentări de cazuri) pe anul de studiu universitar, pentru tematica prezentată, înafara cărora sunt prevăzute și 40 – 50 de ore de studiu individual.

Cuantificarea pregătirii în vederea echivalării, se face prin credite ( CFU). 1 credit = 25 ore de instruire

Din timpul alocat pregătirii, activitatea didactică acoperă 20-30%, restul de 70-80%, fiind dedicată activităților practice și studiului individual.

La sfârșitul fiecărui modul de pregătire ( cel puțin o dată pe an), are loc o evaluare de etapă, făcută în unitatea de pregătire de către responsabilul de stagiu și îndrumător.

Evaluarea se finalizează prin acordarea de credite CFU.

Întreaga activitate de pregătire este monitorizată prin caietul de stagiu (log-book), în care vor fi trecute de asemenea evaluările de etapă în credite, activitatea în programele de cercetare, participarea la manifestări științifice și de educație continuă.

1.3

OBIECTIVE GENERALE

Absolvenții rezidențiatului de medicină generală vor trebui să fie capabili să îndeplinească următoarele activități:

1.

Să asigure asistența medicală primară, preventivă și curativă, rezolvând cat mai bine problemele de sănătate cu care sunt confruntați.

2.

Să acorde asistență medicală preventivă omului sănătos, familiei și colectivității.

3.

Să acorde tuturor pacienților asistență medicală de prim contact, asumându-și responsabilitatea deciziei inițiale și toate problemele medicale pe care le prezintă pacienții lor și să apeleze în timp util la ceilalți medici specialiști.

4.

Să acorde asistență medicală de urgență adecvată tuturor cazurilor în care vor fi solicitați ca medici de prim contact.

5.

Să asigure asistență medicală continuă tuturor pacienților lor, luând în considerare dimensiunile bio-medicale, psihologice și socio-culturale ale fiecărui pacient.

6.

Să medieze în mod corect relațiile pacientului cu sistemul de asistență medicală și să poată lucra

și echipa de asistență medicală.

7.

Să elaboreze și să aplice programe de măsuri preventive cu scopul menținerii și îmbunătățirii stării de sănătate a populației.

1.4

STRUCTURA STAGIILOR

Stagiul

1.4.1

1.4.2

1.4.3

1.4.4

1.4.5

1.4.6

1.4.7

1.4.8

1.4.9

1.4.10

1.4.11

1.4.12

Denumirea stagiului Durata

Medicină de familie 9 luni Medicină internă

8 luni

Pediatrie

8 luni

Chirurgie generală 4 luni Obstetrică-ginecologie 3 luni Oncologie medicală

3 luni

Boli infecțioase

2 luni

Psihiatrie

2 luni

Dermato-venerologice

2 luni

Neurologie

2 luni

Diabet

2 luni

Epidemiologie și 2 luni management sanitar

Bioetică

Medicină de familie

1.4.13

1.4.14

1 lună

12 luni

5 ANI DE PREGĂTIRE

ANUL I ȘI ANUL II

CONȚINUTUL STAGIILOR

1.4.1

STAGIUL DE MEDICINĂ DE FAMILIE

1.4.1.1

Tematica introductivă în M.F (100 ore)

1.

Introducere în problematica M.F

2.

Condițiile de lucru ale M.F

3.

Descrierea cabinetului

4.

Echipa de lucru a M.F

5.

Locul M.F în medicina modernă

6.

Obiectul și metodologia M.F

7.

Principiile M.F

8.

Funcțiile M.F

9.

Definiția și conținutul M.F

10.

Rolul M.F în sistemul asigurărilor medicale

11.

Activitatea preventivă în M.F

12.

Activitatea curativă în M.F

13.

Asistența medicală a familiei

14.

Asistența medicală a unei colectivități

15.

Relațiile M.F cu celelalte specialități

1.4.1.2

Baremul activităților practice

1.

Prezentarea cabinetului și a echipei de lucru: 1

2.

Participarea la consultațiile curente: 30

3.

Participarea la consultațiile preventive: 20

4.

Participarea la vizitele la domiciliu: 10

5.

Acordarea primului ajutor medical : 10

6.

Completarea unor documente: 10

7.

Efectuarea unor sinteze diagnostice și terapeutice: 10

8.

Analiza unor probleme epidemiologice: 5

9.

Monitorizarea unor bolnavi cronici: 20

10.

Asistența medicală a copilului: 20

11.

Asistența medicală a bătrânului: 20

1.4.2

STAGIUL DE MEDICINĂ INTERNĂ

1.4.2.1

Tematica lecțiilor conferință adaptate obiectivelor și funcțiilor medicinii de familie (80 ore).

1. Traheobronșite acute

2 .Bronhopneumonii

3 .Pneumopatiile acute

4 .Astm bronșic

5.

Bronhopatii cronice obstructive

6.

Bronșiectazii

7.

Embolia pulmonară

8.

Edem pulmonar

9.

Pneumotorax spontan

10.

Cancer bronho-pulmonar

11.

Pleureziile

12.

Insuficiența respiratorie

13.

Tulburări de ritm și de conducere

14.

Cardiopatia ischemică

15.

Pericarditele și miocarditele

16.

Afecțiuni valvulare

17.

HTA și criza hipertensivă

18.

Insuficiența cardiacă

19.

Arteriopatii acute și cronice

20 .Insuficiența venoasă , varice, hemoroizi

21.

Lipotimia, sincopa, colapsul, șocul

22.

Cefaleea și migrena

23.

Gastritele

24.

Ulcerul gastro-duodenal

25.

Cancerul gastric

26.

Hepatitele acute și cronice

27.

Ciroza hepatică

28.

Bolile colecistului

29.

Afecțiuni pancreatice

30.

Icterul

31.

Hemoragiile digestive

32.

Constipația

33.

Colonul iritabil și colita ulcerativă

34.

Cancerul colo-rectal

35.

Infecții urinare și ale tractului urinar

36.

Glomerulonefritele

37.

Insuficiența renală

38.

Sindromul nefrotic

39.

Lupusul eritematos sistemic

40.

Poliartrita reumatoidă

41.

Artritele

42.

Artrozele

43.

Spondilozele și lombalgiile

44.

Guta

45.

Piciorul dureros

46.

Epicondilita, tenosinovite, bursite

47.

Osteoporoza

48.

Obezitatea

49.

Diabetul zaharat

50.

Sindromul hipoanabolic

51.

Anemiile

52.

Adenopatiile

53.

Leucemiile

54.

Limfoamele

55.

Sindroame hemoragice

56.

Intoxicații acute cu: alcool etilic, alcool metilic, substanțe organo-fosforice, substanțe organo- clorurate, barbiturice, ciuperci, cianuri, droguri halucinogene

57.

Intoxicațiile cronice profesionale și neprofesionale

58.

Tuberculoza pulmonară și extrapulmonară.

1.4.2.2

Baremul activităților practice

1.

Examinarea clinică a bolnavului: 300

2.

Interpretarea examenului radiologic și afecțiunile prevăzute și tematica pe aparate și sisteme: 30

3.

Interpretarea rezultatelor de la explorările respiratorii (spirometrie determinarea gazelor sanguine): 30

4.

Interpretarea unei EKG: 30

5.

Interpretarea principalelor date ecografice și endoscopice pentru patologia prevăzută și programa: 30

6.

Interpretarea oscilometriei: 10

7.

Tehnici de resuscitare cardio-respiratorii: 10

8.

Interpretarea rezultatelor de sânge periferic și măduvă: 10

9.

Interpretarea rezultatelor obținute prin tehnicile de explorare a secreției gastrice: 10

10.

Sondajul și spălătura gastrică: 5

11.

Examenul de fund de ochi: 10

12.

Interpretarea datelor de explorare funcțională renală, hepatică, pancreatică: 30

13.

Recoltarea și interpretarea examenului coprologic: 5

14.

Alimentația omului sănătos : 50

15.

Regimul alimentar al omului bolnav pe principalele grupe de afecțiuni: cardiace, gastrointestinale, hepatice, biliare, pancreatice, renale, boli alergice, metabolice: 50

16.

Puncția pleurală: 5

1.4.3

STAGIUL DE PEDIATRIE

1.4.3.2

Tematica lecțiilor conferință adaptate obiectivelor și funcțiilor medicinii de familie

(80 ore)

1.

Creșterea și dezvoltarea copilului

2.

Alimentația sugarului și copilului sănătos

3.

Malnutriția protein-energetică

4.

Rahitismul

5.

Diabetul copilului

6.

Anemiile

7.

Sindroame hemoragice

8.

Leucemiile acute limfoblastice și non-limfoblastice

9.

Limfoamele maligne hodgkiniene și non-hodgkiniene

10.

Malformații congenitale

11.

Principii de diagnostic și tratament ale bolii atopice

12.

RAA și cardiopatia reumatismală

13.

Artritele cronice juvenile

14.

Sindromul febril prelungit

15.

Durerea toracică la copil și adolescent

16.

Infecțiile tractului respirator superior

17.

Amigdalitele

18.

Sinuzitele

19.

Otita medie acută și cronică.

20.

Bronșiolita acută

21.

Bronhopneumonia

22.

Pneumoniile acute și cronice

23.

Miocarditele

24.

Pericarditele

25.

Endocarditele infecțioase

26.

Tulburări de ritm și de conducere

27.

Tuberculoza pulmonară și extrapulmonară la copil

28.

Stomatitele, glositele și cheilitele

29.

Hemoragiile digestive la un nou născut și copil

30.

Diareea cronică și sindromul de malabsorbție

31.

Parazitozele digestive

32.

Hepatitele acute și cronice

33.

Sindromul nefrotic

34.

Glomerulonefritele acute

35.

Insuficienta renală și cronică

36.

Enurezisul și encoprezisul

37.

Urgențe pediatrice majore:



convulsiile



intoxicațiile acute



înțepături de insecte veninoase



mușcături de animale



insolația



șocul



insuficiența cardio-respiratorie



sindroame de deshidratare acută



comele

38.

Probleme medicale ale adolescentului: creșterea și dezvoltarea pubertară. Aspecte de patologie specifică a adolescentului.

1.4.3.2. Baremul activităților practice

1.

Examinarea clinică a copilului: 50

2.

Măsurători antroprometrice și interpretarea lor la copilul de diferite vârste: 50

3.

Aprecierea creșterii și dezvoltării copilului: 50

4.

Puncții și recoltări venoase la sugar și copil: 50

5.

Instalarea unui cateter venos: 10

6.

Cateterism vezical la copilul de ambele sexe și la diferite vârste: 5

7.

Interpretarea examenului de sânge periferic și LCR: 20

8.

Examen otoscopic la sugar și copilul mare: 10

9.

Examenul fundului de ochi: 10

10.

Interpretarea EKG-ului la sugar și copilul mare: 20

11.

Interpretarea probelor funcționale respiratorii: 10

12.

Interpretarea probelor hepatice: 30

13.

Interpretarea probelor renale: 30

14.

Interpretarea probelor de digestie: 30

15.

Interpretarea radiografiei toracice: 20

16.

Interpretarea radiografiei schelet: 20

17.

Interpretarea radiografiei craniene: 10

18.

Interpretarea radiografiei gastro-intestinale: 20

19.

Interpretarea urografiei: 5

20.

Efectuarea bilanțului stării de sănătate a copilului 0-18 ani pe etape: 50

21.

Urmărirea epidemiologică și igienică a colectivităților de copii: 30

22.

Prescrierea medicamentelor în funcție de vârsta: 50

23.

Stabilirea necesitaților nutriționale la copii între 0-1 an, 1-3 ani, 4-7 ani, 7-14 ani și adolescenți:50

24.

Alimentația nou-născutului, sugarului și copilului pe etape de vârsta (alimentația naturală, preparate dietetice): 50

25.

Preluarea copilului la domiciliu: 10

1.4.4

STAGIUL DE CHIRURGIE GENERALĂ ȘI SPECIALITĂȚI CHIRURGICALE: ORL, OFTALMOLOGIE, UROLOGIE,

TRAUMATOLOGIE.

1.4.4.1

Tematica lecțiilor conferință adaptate obiectivelor și funcțiilor medicinii de familie (40 ore)

1.

Plăgile

2.

Hemoragii posttraumatice

3.

Arsurile

4.

Degerăturile

5.

Electrocutarea

6.

Entorse

7.

Luxații

8.

Fracturi

9.

Rinita acută

10.

Sinuzita acută

11.

Laringita acută

12.

Angine acute

13.

Flegmon amigdalian

14.

Epistaxis

15.

Otita acută

16.

Traumatisme fizice, chimice și termice ale ochiului

17.

Ochiul roșu și dureros

18.

Cataractele

19.

Glaucomul

20.

Hemoragia digestivă superioară

21.

Hemoragia digestivă inferioară

22.

Complicațiile ulcerului gastro-duodenal

23.

Litiaza biliară

24.

Colecistita acută

25.

Pancreatita acută

26.

Cancerul de cap de pancreas

27.

Abdomenul acut chirurgical

28.

Apendicita acută

29.

Peritonitele

30.

Ocluzia intestinală

31.

Icter mecanic

32.

Cancer gastric

33.

Cancer de colon

34.

Cancer de rect

35.

Litiaza renală

36.

Adenom de prostată

37.

Cancer de prostată

38.

Retenția acută de urină

39.

Boli inflamatorii ale organelor genitale masculine

40.

Tumorile sânului

1.4.4.2

Baremul activităților practice

1.

Sutura plăgilor: 20

2.

Hemostaza provizorie: 20

3.

Tamponament nazal anterior și posterior și epistaxis: 10

4.

Aspirația nazală: 10

5.

Extragerea corpilor străini din canalul auditiv și din fosele nazale: 10

6.

Inhalații: 10

7.

Pulverizări: 10

8.

Administrațiile de aerosoli: 10

9.

Instilația și spălătura auriculară: 10

10.

Fundul de ochi: 20

11.

Acuitatea vizuală: 30

12.

Acuitatea cromatică: 30

13.

Spălătura oculară: 20

14.

Instilația oculară: 20

15.

Îndepărtarea corpilor străini oculari: 5

16.

Reducerea luxațiilor: 5

17.

Imobilizarea cu pansamente compresive și gipsate: 10

18.

Incizia și drenajul unor colecții: 5

19.

Denudare venoasă: 10

20.

Perfuzii și transfuzii: 30

21.

Paracenteza evacuatoare: 10

22.

Puncție articulară: 5

23.

Infiltrații: scapulohumerală, canal carpian, epicondiliană lombară, suboccipitală, genunchi, loco dolenți: 20

24.

Traheostomie

25.

Spălătura gastrică și intestinală: 5

26.

Puncție vezicală

27.

Sondaj vezical: 5

1.4.5

STAGIUL DE OBSTETRICĂ-GINECOLOGIE

1.4.5.1

Tematica lecțiilor conferință adaptate obiectivelor și funcțiilor medicinii de familie (40 ore)

1.

Noțiuni de planning familial

2.

Diagnosticul de sarcină

3.

Sarcina normală

4.

Sarcina cu risc obstetrical crescut

5.

Sarcina patologică

6.

Lăuzia

7.

Iminența de avort

8.

Placenta praevia

9.

Eclampsia

10.

Apoplexia utero-placentară

11.

Metroragiile

12.

Sarcina extrauterină

13.

Vulvovaginita acută

14.

Boala inflamatorie pelviană

15.

Fibrom uterin

16.

Cervicite acute și cronice

17.

Cancer genito-mamar

1.4.5.2

Baremul activităților practice

1.

Examenul clinic și genital al femeii gravide: 50

2.

Asistarea nașterii normale: 30

3.

Nașterea patologică: 5

4.

Perineotomie și perineorafie: 5

5.

Colporafie

6.

Tamponament și hemoragiile genitale: 5

7.

Recoltarea : 10

8.

Indicarea metodelor contraceptive: 20

9.

Montarea unui sterilet: 5

1.4.6

STAGIUL DE ONCOLOGIE MEDICALĂ

A.

Tematica cursurilor adaptată obiectivelor și funcțiilor medicinei de familie (40 ore)

1.

Etiologia cancerului

-

factori de risc ambientali (fizici, chimici, virali)

-

factori de risc comportamentali (fumat, alcool, alimentație)

-

factori de risc constituționali (hormonali, genetici, imunologici)

2.

Factori de pronostic în cancer

-

factori legați de tumoră

-

factori legați de gazdă

3.

Principii și metode de diagnostic în cancer

-

diagnosticul clinic (semne directe și indirecte)

-

diagnosticul biologic

-

diagnosticul imagistic (metode neinvazive și invazive)

-

particularitățile diagnosticului în cancer. Dificultăți și erori.

4.

Rolul chirurgiei în oncologie

-

rolul chirurgiei în profilaxia cancerului

-

rolul chirurgie în diagnosticul cancerului

-

rolul chirurgiei în tratamentul cancerului

-

principiile tratamentului chirurgical

5.

Principiile radioterapiei în oncologie

-

definiția și scopurile radioterapiei în oncologie

-

tipuri și surse de radiații utilizate

-

mărimi și unități de măsură în radioterapie

-

bazele fizice și biologice ale radioterapiei

-

tipuri de iradiere

-

incidentele și complicațiile radioterapiei

6.

Bazele teoretice ale chimioterapiei cancerului

-

date generale

-

cinetica celulare

-

mecanismul de acțiune al citostaticelor

-

rezistența la citostatice

-

căi de administrare a citostaticelor

-

indicațiile și contraindicațiile chimioterapiei

-

incidentele și complicațiile chimioterapiei

-

tratamentul efectelor secundare ale citostaticelor

-

clasificarea citostaticelor

-

evaluarea răspunsului la chimioterapie

-

principii generale privind cercetarea și caracterizarea de noi medicamente antineoplazice

7.

Principiile tratamentului hormonal în oncologie

-

principalele efecte ale hormonilor în cancer

-

principalele obiective ale tratamentului hormonal

-

clasificarea hormonilor. Principalii agenți terapeutici utilizați în hormonoterapia cancerului.

8.

Urmărirea bolnavului

9.

Infecțiile în cancer

10.

Complicațiile cancerului

11.

Urgențele în oncologie

12.

Durerea în cancer

-

anatomia și fiziologia durerii

-

sindroame dureroase în cancer

-

tratamentul durerii în cancer

13.

Tratamentele paleative în cancer

14.

Aspecte de psiho-oncologie

15.

Alimentația în oncologie

16.

Principii de screening. Prevenirea și depistarea precoce a cancerului și educarea sanitară a populației

17.

Leziunile precursoare ale malignității. Definiție, clasificare, diagnostic, tratament

18.

Cancerul pielii (epidemiologie, istorie naturală, clasificare TNM și histopatologică, simptomatologie, diagnostic, evoluție, indicație terapeutică, principalele asocieri de chimioterapie)

19.

Melanomul malign (epidemiologie, istorie naturală, clasificare TNM și histopatologică, simptomatologie, diagnostic, evoluție, indicație terapeutică, principalele asocieri de chimioterapie)

20.

Cancerul bronhopulmonar (epidemiologie, istorie naturală, clasificare TNM și histopatologică, simptomatologie, diagnostic, evoluție, indicație terapeutică, principalele asocieri de chimioterapie)

21.

Cancer ale sferei capului și gâtului (epidemiologie, istorie naturală, clasificare TNM și histopatologică, simptomatologie, diagnostic, evoluție, indicație terapeutică, principalele asocieri de chimioterapie)

22.

Cancerul esofagului (epidemiologie, istorie naturală, clasificare TNM și histopatologică, simptomatologie, diagnostic, evoluție, indicație terapeutică, principalele asocieri de chimioterapie)

23.

Cancerul stomacului (epidemiologie, istorie naturală, clasificare TNM și histopatologică, simptomatologie, diagnostic, evoluție, indicație terapeutică, principalele asocieri de chimioterapie )

24.

Cancerul colonului (epidemiologie, istorie naturală, clasificare TNM și histopatologică, simptomatologie, diagnostic, evoluție, indicație terapeutică, principalele asocieri de chimioterapie)

25.

Cancerul rectului (epidemiologie, istorie naturală, clasificare TNM și histopatologică, simptomatologie, diagnostic, evoluție, indicație terapeutică, principalele asocieri de chimioterapie)

26.

Cancerul glandei mamare (epidemiologie, istorie naturală, clasificare TNM și histopatologică, simptomatologie, diagnostic, evoluție, indicație terapeutică, principalele asocieri de chimioterapie)

27.

Cancerul colului uterin (epidemiologie, istorie naturală, clasificare TNM și histopatologică, simptomatologie, diagnostic, evoluție, indicație terapeutică, principalele asocieri de chimioterapie)

28.

Cancerul corpului uterin (epidemiologie, istorie naturală, clasificare TNM și histopatologică, simptomatologie, diagnostic, evoluție, indicație terapeutică, principalele asocieri de chimioterapie)

29.

Cancerul ovarului (epidemiologie, istorie naturală, clasificare TNM și histopatologică, simptomatologie, diagnostic, evoluție, indicație terapeutică, principalele asocieri de chimioterapie)

30.

Cancerul prostratei (epidemiologie, istorie naturală, clasificare TNM și histopatologică, simptomatologie, diagnostic, evoluție, indicație terapeutică, principalele asocieri de chimioterapie)

31.

Cancerul la copii. Nefroblastomul. Neuroblastomul. Retinoblastomul. Tumorile de celule germinale (epidemiologie, istorie naturală, clasificare TNM și histopatologică, simptomatologie, diagnostic, evoluție, indicație terapeutică, principalele asocieri de chimioterapie)

B.

Baremul activităților practice

1.

Examen chimic general și loco-regional al bolnavului oncologic

2.

Examen al ariilor ganglionare superficiale

3.

Examen general al tegumentelor și mucoaselor

4.

Examen al cavității bucale

5.

Examen al sânului

6.

Examen ginecologic și examen citologic cervico-vaginal

7.

Tușeu rectal și examen al prostatei

8.

Interpretarea explorărilor biologice și imagistice

1.4.7

STAGIUL DE BOLI INFECȚIOASE

1.4.7.1

Tematica lecțiilor conferință adaptate obiectivelor și funcțiilor medicinii de familie (20 ore)

1.

Rujeola

2.

Rubeola

3.

Varicela

4.

Gripa

5.

Parotidita

6.

Infecții cu protozoare și metazoare

7.

Boala diareică acută

8.

Mononucleoza infecțioasă

9.

Zona zoster

10.

Scarlatina

11.

Hepatitele virale acute

12.

Febra tifoidă

13.

Salmonelozele

14.

Toxiinfecțiile alimentare

15.

Tetanos

16.

Meningite

17.

Encefalite

18.

Holera

19.

Enterocolite

20.

SIDA și infecția HIV la adult și copil

21.

Antibiotice

1.4.7.2

Baremul activităților practice

1 .Interpretarea rezultatelor obținute la hemocultură: 10

2.

Interpretarea rezultatelor examenului coprologic: 10

3.

Interpretarea analizelor markerilor virali hepatici: 10

4.

Ancheta epidemiologică, recoltarea produselor biologice și transportul lor: 20

1.4.8

STAGIUL DE PSIHIATRIE

1.4.8.1

Tematica lecțiilor conferință adaptate obiectivelor și funcțiilor medicinii de familie (20 ore)

1.

Normalitate, anormalitate și boala psihică

2.

Tulburări psihopatologice corelate bolilor somatice

3.

Reacții psihopatologice

4.

Neurastenia și tulburările de somatizare

5.

Tulburări psihopatologice ale alimentației, somnului și sexualității

6.

Psihozele endogene

7.

Tulburări determinate de consumul de alcool, droguri și tutun

8.

Delirium tremens

9.

Demente

10.

Anxietatea și atacurile de panică

11.

Depresia

12.

Personalități particulare și patologice

1.4.8.2

Baremul activităților practice

1.

Examinarea pacientului și perspectiva psihopatologică(observarea expresivității

și comportamentului, dialogul): 30

2.

Interviuri și chestionare semistructurate și structurate ale psihopatologiei generale: 20

3.

Anamneza biografica. Foaia de observație standardizată și psihiatrie: 20

4.

Scale de evaluare cantitativă a anxietății și depresiei: 10

5.

Scale de evaluare comportamentală a deficitelor și disabilităților comportamentele și psihice. Problema evaluării handicapului psihic din perspectiva exercitării rolurilor sociale: 10

6.

Evaluarea rețelei de suport social și rolul ei și evoluția tulburărilor psihice: 10

7.

Evaluarea interacțiunilor intrafamiliale și relația cu familia ce are în componență un bolnav psihic: 10

8.

Evaluarea riscului suicidar: 5

9.

Modalități de intervenție și situații de criză psihologică: 10

10.

Tehnici de psihoterapie: 10

1.4.9

STAGIUL DERMATO-VENEROLOGIE

1.4.9.1

Tematica lecțiilor conferință adaptate obiectivelor și funcțiilor medicinii de familie (20 ore)

1.

Dermatozele

2.

Dermatita de contact

3.

Eczeme

4.

Infecții streptococice ale pielii

5.

Infecții stafilococice ale pielii

6.

Urticaria și angioedemul

7.

Eczema sugarului și a copilului mic

8.

Boli de colagen

9.

Boli buloase

10.

Bolile arterelor și venelor

11.

Afecțiuni ale unghiilor, părului, glandelor sebacee și sudoripare

12.

Afecțiuni ale mucoasei bucale și genitale

13.

Boli cu transmitere sexuală

14.

Psoriazis

15.

Pemfigus

16.

Lichenul plan și erupții lichenoide

17.

Tumori cutanate benigne și maligne

18.

Scabia

19.

Pediculoza

1.4.9.2

Baremul activităților practice

1 .Semne importante pentru diagnosticul clinic: 10

2.

Interpretarea examenului micologic: 10

3.

Interpretarea examenului bacteriologic: 10

4.

Interpretarea examenului serologic și ultramicroscopic: 5

5.

Drenaj de colecții și evacuarea de hematoame: 5

6.

Electrocauterizări: 5

7.

Prescrierea și utilizarea preparatelor dermatologice pentru afecțiunile menționate: 10

8.

Biopsia cutanată: 5

1.4.10

STAGIUL DE NEUROLOGIE

1.4.10.1

Tematica lecțiilor conferință adaptate obiectivelor și funcțiilor medicinii de familie (20 ore)

1.

Cefaleea și migrena

2.

Vertijul

3 Tremurăturile

4.

Boala Parkinson

5.

Epilepsia

6.

Scleroza multiplă

7.

Polinevritele

8.

Accidentele vasculare cerebrale

9.

Comele

1.4.10.2

Baremul activităților practice

1.

Examinarea bolnavului neurologic: 20

2.

Puncția lombară: 5

3.

Interpretarea examenului LCR: 5

1.4.11

STAGIUL DE DIABET ȘI BOLI DE NUTRIȚIE

1.4.11.1

Tematica lecțiilor conferință adaptate obiectivelor și funcțiilor medicinii de familie (20 ore)

1.

DZ. Diagnostic, clasificare, patogenie

2.

DZ aspecte clinice, factori de risc, investigații paraclinice

3.-4. DZ tratament-principii, tipuri de insulină, tipuri de ADO ( 2 cursuri )

5.

DZ complicații, evoluție, prognostic

6.

DZ rezistența la insulină

7.

DZ dispensarizare, ghiduri de practică

1.4.11.2

Baremul activităților practice

-

prezentarea ghidurilor de practică pentru medicii de familie

-

prezentarea DZ tip II , metode de dispensarizare prin medicul de familie

-

examinarea clinică inițială a pacientului cu DZ

-

investigații paraclinice la prima vizită la medicul de familie

-

realizarea monitorizării prin hemoglobina glicozilată, microalbubinurie

-

efectuarea fundului de ochi

-

examinarea piciorului diabetic

-

principii de întocmire a dietei pentru DZ Tip II

-

realizarea unor diete cu 160g, 180g, 200g carbohidrați

-

scheme terapeutice

-

prevenirea complicațiilor

1.4.12

STAGIUL DE EPIDEMIOLOGIE ȘI MANAGEMENT SANITAR

1.4.12.1.a

Tematica lecțiilor conferință adaptate obiectivelor și funcțiilor medicinii de familie (10 ore)

1.-Epidemiologia definiție, domenii de activitate, epidemiologia bolilor transmisibile și epidemiologia bolilor netransmisibile

2.-Epidemiologia de teren

3.-Prevenirea și controlul infecțiilor nosocomiale

4.

- Sănătate publică, educația pentru sănătate

5.

- Servicii de igiena alimentației

6.

- Servicii de igiena mediului, igiena școlară, colectivităților

7.

- Elemente de biostatistică, indicatori statistici

1.4.12.1.b

Tematica lecțiilor conferință adaptate obiectivelor și funcțiilor medicinii de familie (10 ore)

1.

Sistemele de sănătate

2.

Locul medicinii de familie și sistemele de sănătate

3.

Sistemul asigurărilor sociale de sănătate

4.

Relațiile medicinii de familiei cu asigurările sociale de sănătate

5.

Evaluarea stării de sănătate a unei colectivități

6.

Managementul cabinetului de medicina de familie

1.4.12.2.a

Baremul activităților practice de epidemiologie

epidemiologia bolilor netransmisibile, efectuarea unei anchete epidemiologice

1.

evaluarea riscului de îmbolnăvire

2.

epidemiologia bolilor transmisibile, efectuarea unei anchete epidemiologice

3.

prevenirea și controlul infecțiilor nosocomiale

4.

noțiuni despre dezinfecții, sterilizare, decontaminare, curățare

5.

produse biocide noi

6.

aprecierea stării de sănătate a unei colectivități

7.

elaborarea de programe profilactice privind condițiile de igienă din colectivități

8.

proiectarea și realizarea programelor de vaccinări

9.

supravegherea și controlul sterilizării și unităților sanitare

10.

recoltarea de probe pentru analiza factorilor de mediu extern( apă, aer, sol )

11.

interpretarea de probe pentru analiza factorilor de mediu extern

12.

recoltarea de probe pentru analiza alimentelor

13.

aprecierea dezvoltării fizice a școlarilor

14.

aprecierea dezvoltării psihice a școlarilor

15.

evaluarea regimului de activitate al școlarilor

16.

realizarea unui program de acțiuni privind educația pentru sănătate (individual, familial, pe grupe , colectivități)

1.4.12.2.b

Baremul activităților practice de management sanitar

1.

Discutarea legii asigurărilor sociale de sănătate: 5

2.

Calcularea indicatorilor de sănătate ai unei colectivități: 5

3.

Managementul unui cabinet de medicină de familie: 5

4.

Gestiunea unui cabinet de medicină de familie: 5

1.4.13

MODULUL DE BIOETICĂ TEMATICĂ CURS (20 ore)

I.

Introducere în Bioetică - 2 ore

1.

Morala, etica, etica medicală - definire, delimitarea obiectului de studiu

2.

Contextul apariției bioeticii

3.

Definirea bioeticii

4.

Delimitarea domeniului de studiu al bioeticii

5.

Teorii și metode în bioetică

II.

Conceptele de sănătate, boală, suferință prin prisma bioeticii - 2 ore

1.

Definirea conceptelor de sănătate, boală, suferință

2.

Conceptele de sănătate, boală și suferință în contextul evoluției medicinii și științelor vieții

3.

Rolul credințelor și valorilor personale sau de grup în conturarea conceptelor de sănătate, boală și suferință (percepții particulare funcție de credință religioasă, etnie, etc.)

III.

Relația medic-pacient I- 2 ore

1.

Valori ale relației medic-pacient

2.

Paternalism versus autonomie

3.

Modele ale relației medic-pacient

4.

Dreptatea, echitatea și accesul pacienților la îngrijirile de sănătate

IV.

Relația medic-pacient II- 2 ore

1.

Consimțământul informat

2.

Confidențialitatea în relația medic-pacient

3.

Relația medic-pacient minor

4.

Acte normative care reglementează relația medic - pacient

V.

Greșeli și erori în practica medicală - 2 ore

1.

Definirea noțiunilor de greșeală și eroare

2.

Culpa medicală - definire, forme, implicații juridice și deontologice

3.

Managementul greșelii și erorii medicale în practica medicală

VI.

Probleme etice la începutul vieții - 2 ore

1.

Libertatea procreației

2.

Dileme etice în avort

3.

Etica reproducerii umane asistate medical

4.

Probleme etice în clonarea reproductivă

VII.

Probleme etice la finalul vieții - 2 ore

1.

Definirea morții în era noilor tehnologii în medicină

2.

Probleme etice în stările terminale

3.

Tratamente inutile în practica medicală

4.

Eutanasia și suicidul asistat

5.

Îngrijirile paliative

VIII.

Probleme etice în transplantul de țesuturi și organe umane - 2 ore

1.

Donarea de organe de la cadavru

2.

Donarea de organe de la persoana vie

3.

Etica alocării de resurse în transplant

IX.

Probleme etice în genetică și genomică - 2 ore

1.

Eugenia și discriminarea pe baza geneticii

2.

Proiectul genomului uman - probleme etice, redefinirea noțiunii de boală prin prisma cunoașterii genomului uman

3.

Etică și testarea genetică prenatală, neonatală și postnatală

4.

Statutul moral al embrionului uman; cercetarea pe embrioni

5.

Terapia genică

6.

Posibilitatea îmbunătățirii rasei umane prin intervenții genetice

X.

Etica cercetării pe subiecți umani - 2 ore

1.

Principii etice în cercetarea pe subiecți umani

2.

Protecția participanților într-o cercetare biomedicală - discutarea principalelor coduri de etică și convenții internaționale în cercetare, a cadrului legislativ în care se derulează cercetarea pe subiecți umani

3.

Populații vulnerabile în contextul cercetării pe subiecți umani

4.

Aspecte etice în cercetările multicentrice, multinaționale

5.

Comitetele de etică a cercetării

6.

Comportamentul științific neadecvat, conflictul de interese în cercetarea științifică

A.8.2 TEMATICA SEMINARIILOR

I.

Ilustrarea prin cazuri particulare a teoriilor și principiilor în bioetică - 2 ore

II.

Reglementarea practicii medicale prin coduri de etică - 2 ore

1.

Jurământul lui Hipocrate - comentarea formei inițiale a jurământului lui Hipocrate și evaluarea gradului de aplicabilitate a perceptelor acestuia în condițiile medicinii actuale

2.

Alternative ale jurământului lui Hipocrate

3.

Alte coduri de etică și deontologie medicală folosite în prezent

III.

Ilustrarea valorilor etice ale relației medic-pacient prin cazuri practice - 2 ore

1.

Valoarea și limitele consimțământului informat în practica medicală curentă

2.

Valoarea și limitele confidențialității în practica medicală curentă

3.

Rolul comunicării în relația medic-pacient

IV.

Ilustrarea valorilor etice ale relației medic-pacient prin cazuri practice - 2 ore

1.

Accesul la îngrijirile de sănătate - discutare de cazuri

2.

Drepturile pacienților - reglementare legislativă

3.

Rolul comitetelor de etică din spitale

V.

Exemplificarea noțiunilor de greșeală și eroare în medicină prin cazuri concrete - 2 ore

1.

Delimitarea cadrului noțiunii de malpraxis

2.

Greșeala medicală din perspectiva sistemului de malpraxis

3.

Perspectiva deontologică asupra greșelilor medicale

VI.

Discutarea problemelor etice la începutului vieții pe baza unor cazuri concrete - 2 ore

VII.

Discutarea problemelor etice la finalul vieții pe baza unor cazuri concrete - 2 ore

VIII.

Discutarea problemelor etice în transplantul de țesuturi și organe pe baza unor cazuri concrete - 2 ore

IX.

Discutarea problemelor etice în genetică și genomică pe baza unor cazuri concrete

- 2 ore

X.

Discutarea problemelor etice în cercetarea pe subiecți umani prin prisma unor cazuri concrete - 2 ore

1.4.14

STAGIUL DE MEDICINĂ DE FAMILIE - (180 ore)

INTRODUCERE

:

în anul III rezidenții urmează o pregătire specifică medicinii de familie. Aceasta pregătire constă din:



Activitate practică curentă la dispensarele de medicină generală sub îndrumarea medicilor primari sau instructori de medicină generală



Seminarii ținute de medicii instructori de medicină generală



Cursuri pe probleme specifice de medicină de familie privind bazele Medicinii de familie , ținute de cadre didactice de medicină de

familie sau instructori acreditați și acest sens de Centrul Național de Perfecționare în Domeniul Sanitar



Elaborarea și susținerea de referate pe probleme specifice sub îndrumarea medicilor primari sau instructori de medicină de familie



În general rezidenții vor efectua stagiu practic de 4 zile pe săptămână ( o zi pe săptămână vor efectua pregătirea sub formă de curs și seminarii, 4 ore curs și 3 ore seminarii.



Seminariile se vor ține din tematica cursurilor sau din alte teme specifice care nu au putut fi cuprinse în tematica cursurilor de medicină de familie



Medicii instructori acreditați vor efectua evaluarea periodică și finală privind modul în care au fost realizate obiectivele propuse.

1.4.14.1

Tematica cursurilor de medicină de familie

1.

Particularitățile M.F

2.

Caracterul interdisciplinar al M.F

3.

Pacientul sănătos și pacientul bolnav

4.

Relația dintre normal și patologic

5.

Despre conceptul de sănătate

6.

Problemele medicale ale omului sănătos

7.

Etapele de dezvoltare ale ființei umane

8.

Nevoile medicale ale fiecărei etape

9.

Activitatea preventivă în M.F

10.

Importanta prevenției primare

11.

Promovarea sănătății în M.F

12.

Despre conceptul de boală

13.

Despre conceptul de bolnav

14.

Trecerea de la sănătate la boală

15.

Patogenia psihosomatică

16.

Rolul stresului și patologia umană

17.

Importanța particularităților individuale

18.

Particularitățile consultațiilor în M.F

19.

Sursele de informație și M.F

20.

Importanța comunicării în M.F

21.

Particularitățile diagnosticului în M.F

22.

Strategia investigațiilor paraclinice

23.

Particularitățile tratamentului în M.F

24.

Supravegherea tratamentului în M.F

25.

Psihoterapia și M.F

26.

Terapiile alternative

27.

Asistența medicală la domiciliu

28.

Îngrijirile paleative

29.

Rolul familiei și viața individului

30.

Structura și funcțiile familiei

31.

Ciclurile familiei

32.

Problemele medicale ale familiei

33.

Asistența medicală a unei colectivități

34.

Asistență de M.F și mediul rural

35.

Bolile sociale

36.

Atitudinea M.F în fața unui bolnav cu o simptomatologie comună

37.

Atitudinea M.F în fața unei adenopatii

38.

Atitudinea M.F în fața unei astenii

39.

Atitudinea M.F în fața unei anxietăți

40.

Atitudinea M.F în fața unei cianoze

41.

Atitudinea M.F în fața unei convulsii

42.

Atitudinea M.F în fața unei depresii

43.

Atitudinea M.F în fața unei cefalei

44.

Atitudinea M.F în fața unei diarei

45.

Atitudinea M.F în fata dispneei

46.

Atitudinea M.F în fața unei dureri precordiale

47.

Atitudinea M.F în fața unei dureri lombare

48.

Atitudinea M.F în fața unei febre

49.

Atitudinea M.F în fața unei hemoragii digestive

50.

Atitudinea M.F în fața unei hemoragii genitale

51.

Atitudinea M.F în fața unei hematurii

52.

Atitudinea M.F în fața unei insomnii

53.

Atitudinea M.F în fața unui icter

54.

Atitudinea M.F în fața unei palpitații

55.

Atitudinea M.F în fața unui tremor

56.

Atitudinea M.F în fața unei stări confuzionale

57.

Diagnosticul diferențial în M.F

58.

Dificultățile de diagnostic în M.F

59.

Sinteza diagnostică și M.F

60.

Îngrijirea bolnavului cu infecții ale căilor respiratorii superioare

61.

Îngrijirea bolnavului cu astm bronșic

62.

Îngrijirea bolnavului cu BPOC

63.

Îngrijirea bolnavului cu HTA

64.

Îngrijirea bolnavului cu boală coronariană

65.

Îngrijirea bolnavului cu insuficiență cardiacă

66.

Îngrijirea bolnavului cu ulcer gastric și duodenal

67.

Îngrijirea bolnavului cu boală de reflux esofagian

68.

Îngrijirea bolnavului cu hepatita cronică

69.

Îngrijirea bolnavului cu intestin iritabil

70.

Îngrijirea bolnavului cu anemie feriprivă

71.

Îngrijirea bolnavului cu diabet zaharat

72.

Îngrijirea bolnavului cu dislipidemie

73.

Îngrijirea bolnavului cu obezitate

74.

Îngrijirea bolnavului cu infecție urinară

75.

Îngrijirea bolnavului cu insuficiență renală

76.

Îngrijirea bolnavului cu accident vascular cerebral

77.

Îngrijirea bolnavului cu artroze

78.

Îngrijirea bolnavului cu artrită reumatoidă

79.

Îngrijirea bolnavului cu dureri lombare

80.

Îngrijirea bolnavului cu spondilita anchilozantă

81.

Îngrijirea bolnavului cu psihoza de involuție

82.

Îngrijirea bolnavului cu boala Parkinson

83.

Managementul cabinetului de M.F

84.

Drepturile pacientului

85.

Obligațiile M.F

86.

Probleme de etică și deontologie

87.

Răspunderea M.F

88.

Informatizarea activității de M.F

89.

Posibilitățile și limitele M.F

1.4.14.2

Tematica seminarilor

În tematica seminariilor vor putea fi incluse următoarele grupe de probleme.

a.

Istoria naturală a bolilor (efectuare și interpretare de cazuri)

b.

Evaluarea riscului primar pentru diferite afecțiuni (analize de cazuri și elaborare de modele de investigație)

c.

Evaluarea riscului secundar pentru complicații și agravări ale unor afecțiuni (analize de cazuri și elaborare de modele de investigație)

d.

Evaluarea riscului pentru femeia gravidă și noul născut (elaborare de riscograme)

e.

Îngrijirea sugarului la domiciliu

f.

Sindroame mai frecvente în MF

g.

Abordarea consultației primare de M.F (elaborare de modele pentru diverse situații - pacienți cu acuze simptomatice minore, cu semne clinice izolate sau grupate, etc.)

h.

Strategia de investigații paraclinice (analize de cazuri)

i.

Elaborarea diagnosticului în condițiile asistenței primare de M.F(analiză de cazuri, rezolvări de probleme)

j.

Sinteza diagnostică și terapeutică în M.F

k.

Programul terapeutic în practica de M.F (analiză de caz, rezolvări de probleme)

l.

Supravegherea tratamentului în MF

m.

Programul profilactic și practica de M.F (analiză de caz, rezolvări de probleme)

n.

Managementul cabinetului de M.F (elaborarea de Programe manageriale pe teme date)

o.

Cercetarea științifică și M.F (elaborarea de planuri de studii în cercetări pe teme date)

p.

Comunicarea în M.F

1.4.14.3

Baremul activităților practice și dispensar

A.

Activitatea în cabinetul de medicină de familie va cuprinde:



Participarea la consultațiile efectuate de medicul primar sau instructor MF și discuția cazurilor: 300



Efectuarea personală de investigații paraclinice accesibile: 100



Participarea la consultațiile efectuate de medicul instructor la domiciliul pacienților: 100



Analiza unor cazuri interdisciplinare: 50



Efectuarea unor sinteze diagnostice și terapeutice: 50



Analiza unor familii cu probleme medicale: 30



Efectuarea monitorizării clinice a unor bolnavi cronici la domiciliu: 50



Participarea la acordarea ajutorului de urgență și toate condițiile de necesitate: 50



Participarea la elaborarea tuturor tipurilor de documente medicale: 50



Participarea la activitățile de asistență comunitară

în

care este implicată unitatea sanitară respectivă: 50



Participarea la activitățile manageriale ale unitarii: 30



Efectuarea nemijlocită de acțiuni de educație pentru sănătate: 30



Adunarea de date pentru efectuarea unui studiu pe o tema dată sau aleasă: 10



Elaborarea de planuri terapeutice și discutarea lor: 100



Elaborarea de planuri profilactice și discutarea lor: 50



Efectuarea personală/participarea la efectuarea actelor terapeutice care se execută

în

unitatea respectivă: 50



Efectuarea de rapoarte medicale (analiza stării de sănătate, a morbidității etc.): 30

B.

În decursul activității efectuate în dispensar medicul primar sau instructor îl va îndruma pe rezident sa rezolve corect probleme caracteristice în toate domeniile de asistentă de MF adică:



Asistența medicală a omului sănătos de diferite vârste.



Asistența pacientului cu acuze simptomatice, semne izolate sau grupate



Asistența de urgență



Asistența gravidei și a noului născut



Asistența copilului și adolescentului



Asistența bolnavilor cronici



Asistența bătrânilor



Asistența comunitară



Management sanitar(la nivelul asistenței primare)



Educația pentru sănătate



Asistența și îngrijirea bolnavilor la domiciliu, etc.



Asistența familiei

MEDICINĂ DE FAMILIE

CU TIMP PARȚIAL DE PREGĂTIRE

5 ani

STAGII PRACTICE ȘI CURSURI CONFERINȚĂ

Stagiul

Denumirea stagiului

durata

8 luni

4 luni

3 luni

3 luni

2 luni

2 luni

2 luni

2 luni

2 luni

2 luni

1 lună

12 luni

9 luni

8 luni

1.4.1

1.4.2

1.4.3

1.4.4

1.4.5

1.4.6

1.4.7

1.4.8

1.4.9

1.4.10

1.4.11

1.4.12

1.4.13

Medicină de familie Medicină internă Pediatrie

Chirurgie generală Obstetrică-ginecologie Oncologie medicală Boli infecțioase Psihiatrie

Dermato-venerologice Neurologie

Diabet

Epidemiologie și management sanitar Bioetică

1.4.14

Medicină de familie

MINISTERUL SĂNĂTĂȚII

CENTRUL NAȚIONAL DE PERFECȚIONARE ÎN DOMENIUL SANITAR BUCUREȘTI

CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA

ENDODONȚIE

Toate drepturile privind publicarea și difuzarea acestei lucrări aparțin Centrului Național de Perfecționare in Domeniul Sanitar București

1.

Definiție

Endodonția reprezintă ramura medicinii dentare care se ocupă cu morfologia, fiziologia și patologia pulpei dentare și a țesuturilor perirapicale. Studiul și practica endodonției cuprind cunoștințele fundamentale și clinice cu privire la biologia pulpei dentare, etiologia, diagnosticul, prevenirea și tratamentul afecțiunilor și traumelor acesteia și starea țesuturilor periapicale. Abordarea profilactică, diagnostică și de tratament se referă la:

1.

Evidențierea si prevenirea factorilor etiologici ai patologiei pulpare și apicale prin cunoașterea morfofiziologiei pulpei dentare și a anatomiei spațiului endodontic și a parodontiului apical;

2.

Evaluarea preoperatorie a posibilităților unui tratament endodontic corect prin stabilirea stadiului reversibil sau ireversibil al afecțiunii pulpare;

3.

Cunoașterea principiilor și tehnicilor moderne de tratament endodontic conservator, prin aplicarea celor mai adecvate metode permițând menținerea totală sau parțială a pulpei vii în situația unei afecțiuni pulpare reversibile, ca și a principiilor și tehnicilor terapeutice aplicate în situația unei afecțiuni pulpare ireversibile;

5.

Identificarea factorilor care pot afecta evoluția și prognosticul unui tratament endodontic ortograd, precum și posibilitățile existente în situația necesității eventualei reluări a acestuia;

6.

Cunoașterea metodelor de tratament chirurgical asociate tratamentului endodontic convențional;

7.

Cunoașterea principiilor biomecanice ale realizării restaurărilor morfo-funcționale specifice dinților tratați endodontic;

8.

Principiile specifice din odonto-terapia restauratoare;

9.

Corelațiile endo-parodontale;

9. Chirurgia endodontică și dento-alveolară;

5. Restaurări protetice adaptate specificului dinților tratați endodontic;

6. Principiile terapiei endodontice aplicate în pedodonție;

6. Implicațiile endodontice ale terapiei ortodontice;

7. Implantologia ca alternativă de tratament.

2.

Durata rezidențiatului:

3 ani

Curriculumul prevede un număr de 200 de ore didactice (curs, seminar, prezentări de cazuri) pe anul de studiu universitar, pentru tematica prezentată, înafara cărora sunt prevăzute și 40 – 50 de ore de studiu individual.

Cuantificarea pregătirii în vederea echivalării, se face prin credite ( CFU). 1 credit = 25 ore de instruire

Din timpul alocat pregătirii, activitatea didactică acoperă 20-30%, restul de 70-80%, fiind dedicată activităților practice și studiului individual.

La sfârșitul fiecărui modul de pregătire (cel puțin o dată pe an), are loc o evaluare de etapă, făcută în unitatea de pregătire de către responsabilul de stagiu și îndrumător.

Evaluarea se finalizează prin acordarea de credite CFU.

Întreaga activitate de pregătire este monitorizată prin caietul de stagiu (log-book), în care vor fi trecute de asemenea evaluările de etapă în credite, activitatea în programele de cercetare, participarea la manifestări științifice și de educație continuă.

3.

Structura stagiilor de pregătire în rezidențiat

3A.1. Etapa de angajare

și luare în evidență, rezolvare a problemelor social-administrative, prezentarea medicului dentist la Spitalul sau Clinicile unde a fost repartizat, alegerea îndrumătorului și fixarea planului de activitate: 2 săptămâni

3A.1.

Stagiul de

Endodonție: 20 luni

3A.2.

Stagiul de

Odontoterapie Restauratoare: 2 luni 3A.3.

Stagiul de

Parodontologie: 2 luni

3A.4.

Stagiul de

Chirurgie dento-alveolară: 2 luni 3A.5.

Stagiul de

Protetică: 2 luni

3A.6.

Stagiul de

Pedodonție: 4 luni 3A.7.

Stagiul de

Ortodonție: 2 luni 3A.8.

Stagiul de

Bioetică: 2 săptămâni

3A.9.

Stagiul de

Sănătate publică: 2 săptămâni 3A.10.

Stagiul de

Farmacologie clinică: 1 lună

3B. Ordinea de rotație a stagiilor în rezidențiat

Anul I:

endodonție

12 luni

Anul II:

endodonție

odonto-terapie restauratoare parodontologie

8 luni

2 luni

2 luni

Anul III:

chirurgie dento-alveolară protetică

pedodonție ortodonție bioetică sănătate publică

farmacologie clinică

2 luni

2 luni

4 luni

2 luni

2 săptămâni

2 săptămâni

1 lună

3C. Barem de promovare:

Anul I:

Endodonție

Examen scris Prezentare de caz Examen practic

Anul II:

Endodonție

Odonto-terapie restauratoare Parodontologie

Examen scris Prezentare de caz

Examen practic

Anul III:

Chirurgie dento-alveolară Protetică Pedodonție

Ortodonție

Examen scris Prezentare de caz Examen practic

Bioetică Sănătate publică

Farmacologie clinică

Examen scris

4.

Programul de activitate teoretică și practică pe ani de pregătire

4.1.

Anul I

4.1.1.

Stagiul de

ENDODONȚIE: 12 luni

4.1.1.1.

Pregătire teoretică prin cursuri/seminarii: 24 ore

Cursuri

1.

Introducere. Istoricul Endodonției. Obiectul Endodonției – ramură medico-chirurgicală a științelor medicinei dentare. Stadiul actual al cunoștințelor de specialitate în Endodonție. Terminologie.

2.

Anatomia spațiului endodontic.

3.

Morfologia și fiziologia pulpei dentare. Caracteristici morfologice și funcționale ale complexului

pulpo-dentinar

și

rolul

acestora

în

reușita

unor

metode

terapeutice biostimulatoare.

4.

Factorii etiologici ai patologiei pulpare. Elemente de profilaxie în endodonție. Mijloace de diagnostic. Examenul radiologic. Raportul dinților cu structurile anatomice locale.

5.

Manifestări inflamatorii ale țesutului pulpar și periradicular. Simptomatologia patologiei pulpare. Evaluarea preoperatorie a posibilităților unui tratament endodontic corect.

6.

Caracterul reversibil și ireversibil al inflamațiilor pulpare. Indicații și principii privind conservarea pulpei dentare prin tratament biologic conservator. Interpretarea clinico- radiologică a leziunilor periradiculare.

7.

Inflamația pulpară ireversibilă. Indicații și principii ale extirpării parțiale sau totale a pulpei dentare.

8.

Principii și mijloace de determinare a lungimii canalelor radiculare. Consecințele supra și subevaluării lungimii de lucru.

9.

Principii și metode de realizare a tratamentului biomecanic de canal. Tehnici actuale, manuale și rotative, de tratament biomecanic. Metode neconvenționale de preparare a canalelor radiculare: tehnici sonice, ultrasonice și bazate pe radiația laser.

10.

Criterii de selecție a soluțiilor de irigare a spațiului endodontic, rolul antiseptic și chelator al acestora. Interpretarea aspectelor de microscopie electronică ale dentinei radiculare parietale în urma pregătirii spațiului endodontic.

11.

Rolul medicației endodontice, criterii de selecție a substanțelor medicamentoase, posibilitățile de potențare a efectelor antiseptice și biostimulatoare. Evaluarea clinică și microbiologică a statusului endodontic.

12.

Principiile obturației de canal tridimensionale. Sigilanți. Materiale și metode actuale de realizare a obturației de canal tridimensionale.

13.

Morfologia și fiziologia parodonțiului apical.

14.

Identificarea factorilor etiologici ai necrozei și gangrenei pulpare. Mijloace preventive.

15.

Simptomatologia necrozei și gangrenei pulpare. Mecanismele imune în etiologia osteitelor apicale cronice.

16.

Evaluarea preoperatorie a posibilităților unui tratament endodontic corect în gangrena pulpară simplă și complicată.

17.

Procedurile terapeutice de urgență în parodontitele apicale acute.

18.

Evoluția și prognosticul parodontitelor apicale cronice.

Prezentări de caz

Recenzii ale articolelor de specialitate

4.1.1.2.

Barem de manevre, tehnici și activități practice în cadrul anului I a rezidențiatului în endodonție

1.

Examenul clinic în endodonție: foaia de observație, mijloace de izolare, teste de diagnostic complementare. Instrumentarul de consultație și tratament în endodonție - tehnici de utilizare.

2.

Stabilirea planului de tratament în endodonție. Valoarea examenului radiologic în diagnostic și evaluarea tratamentului endodontic.

3.

Stabilirea diagnosticului inflamațiilor pulpare acute și cronice și a planului de tratament în inflamațiile pulpare acute și cronice.

4.

Realizarea accesului în spațiul endodontic - instrumentar, tehnici.

5.

Odontometria canalului radicular - mijloace, tehnici.

6.

Tehnici actuale manuale de tratament biomecanic de canal - step back și crown down.

7.

Tehnici actuale rotative de tratament biomecanic de canal.

8.

Managementul parodontitelor apicale acute.

9.

Managementul parodontitelor apicale cronice.

10.

Tehnici actuale de obturare a canalelor radiculare.

4.2.

Anul II

4.2.1.

Stagiul de

ENDODONȚIE: 8 luni

4.2.1.1

Pregătire teoretică prin cursuri/seminarii: 8 cursuri, 16 ore

1.

Autoevaluarea tratamentelor endodontice. Criterii de apreciere succes/eșec în endodonție.

2.

Incidente, accidente și eșecuri în tratamentul endodontic.

3.

Monitorizarea tratamentelor endodontice. Combaterea recidivelor în tratamentele endodontice.

4.

Limitele tratamentului endodontic convențional. Metode de tratament chirurgical asociat tratamentului endodontic.

5.

Principiile biomecanice ale restaurărilor morfo-funcționale pentru dinții tratați endodontic. Metode de restaurare corono-radiculară a dinților tratați endodontic.

6.

Elemente de diagnostic ale patologiei endo-parodontale. Metode de tratament.

7.

Cauzele durerii dento-parodontale și cranio-faciale.

8.

Tratamentul de urgență în traumatismele dento-parodontale cu implicații pulpare și apicale.

9.

Cunoașterea și prevenirea infecției de focar de origine dento-parodontală.

10.

Tratamentul endodontic la diverse grupe de pacienți, inclusiv vârstnici și pacienți cu afecțiuni sistemice.

11.

Materiale și metode de rezolvare a discromiei dinților devitali.

12.

Noțiuni de epidemiologie a pulpopatiilor și a principiilor de sănătate publică conexe.

Prezentări de caz

Recenzii ale articolelor de specialitate

4.2.1.2.

Barem de manevre, tehnici și activități practice în cadrul anului II a rezidențiatului în endodonție

1.

Valoarea examenului radiologic în diagnosticul pozitiv și diferențial al diferitelor forme de parodontite apicale cronice. Evaluarea intrepretării radiologice în raport cu datele examenului clinic.

2.

Corelarea rezultatelor tratamentului endodontic cu evoluția simptomatologiei clinice și cu evoluția interpretată radiologic a leziunilor periapicale.

3.

Aprecierea și managementul incidentelor și accidentelor ce pot surveni în cursul diferitelor etape ale tratamentului endodontic: perforații radiculare, căi false, fractura instrumentarului în spațiul endodontic, etc.

4.

Abordarea terapeutică a rezorbțiilor radiculare interne și externe.

5.

Rezolvarea unor leziuni endo-parodontale complexe prin metode de tratament endodontic ortograd și prin utilizarea tehnicilor de chirurgie endodontică.

6.

Reluarea tratamentului endodontic: motive, moment, instrumentar, tehnici și metode.

7.

Aplicarea de tehnici și metode specifice de restaurare morfo-funcțională coronară și/sau corono-radiculară a dinților tratați endodontic.

4.2.2.

Stagiul de

ODONTOTERAPIE RESTAURATOARE: 2 luni

4.2.2.1.

Pregătire teoretică prin cursuri/seminarii

Cursuri

1.

Concepte moderne în etiopatogenia cariei dentare

2.

Metode uzuale și speciale de preparare a cavităților în caria dentară simplă, impuse de utilizarea materialelor de obturație coronară bazate pe adeziune

3.

Tratamentul actual al plăgii dentinare și adeziunea la structurile dure dentare

4.

Modalități terapeutice de refacere a morfologiei dentare cu materiale adezive estetice

5.

Metode de restaurare odontală a dinților tratați endodontic cu distrucții coronare întinse

6.

Tratamentul leziunilor coronare prin incrustații metalice și nemetalice

Prezentări de caz

Recenzii ale articolelor de specialitate

4.2.2.2.

Pregătire practică

4.2.3

Stagiul de

PARODONTOLOGIE: 2 luni

4.2.3.1

Pregătire teoretică prin cursuri/seminarii

Cursuri

1.

Modalități conceptuale privind etapele examenului clinic obiectiv al parodonțiului marginal în condiții de sănătate și de îmbolnăvire. Indici de evaluare a igienei orale și a stării de îmbolnăvire parodontală.

2.

Criterii moderne de diagnostic în gingivite și parodontite.

3.

Influențe reciproce clinico-terapeutice în contextul relației endo-parodontale.

4.

Parodontita marginală cronică superficială - entitate nosologică rezultată din evoluția ontogenetică a gingivitelor cronice - forme clinice și simptomatologie.

5.

Leziuni parodontale marginale favorizate de anomalii morfologice ale sistemului endodontic.

6.

Semnificații actuale privind existența ca forme nosologice diferențiate între parodontitele agresive și parodontitele marginale cronice. Parodontitele marginale cronice profunde.

6.

Considerații moderne privind clinica și tratamentul retracțiilor gingivale. Corelații între patologia endodontică și a parodonțiului marginal:

-

managementul leziunilor interradiculare cu punct de plecare endodontic;

-

regenerarea tisulară ghidată în cadrul patologiei endo-parodontale;

-

implicațiile iatrogeniilor endodontice asupra parodonțiului marginal.

7.

Complicatiile parodontopatiilor marginale cronice.

8.

Orientări, direcții și etape principale ale tratamentului parodontal.

Prezentări de caz

Recenzii ale articolelor de specialitate

4.2.3.2.

Pregătire practică

4.3.

Anul III

4.3.1.

Stagiul de

CHIRURGIE DENTO-ALVEOLARĂ: 2 luni

4.3.1.1.

Pregătire teoretică prin cursuri/seminarii = 18 ore

Cursuri

1.

Tratamentul accidentelor și complicațiilor extracțiilor dentare.

2.

Metode chirurgicale ajutătoare în tratamentul endodontic.

3.

Accidente și complicații de erupție ale dinților temporari și definitivi și tratamentul acestora.

4.

Tratamentul de urgență în traumatismele dento-parodontale.

5.

Depistarea precoce a leziunilor maligne oro-maxilo-faciale.

6.

Infecții oro-maxilo-faciale.

4.3.2.

Stagiul de

PROTETICĂ DENTARĂ: 2 luni

4.3.2.1.

Pregătire teoretică prin cursuri/seminarii

Cursuri

1.

Diagnosticul și tratamentul tulburărilor cranio-mandibulare

2.

Sisteme protetice fixe alternative (integral ceramice, adezive, etc)

3.

Particularități clinico-tehnice în protezarea fixă metalo-ceramică

4.

Restaurări protetice fixe în cazuri complexe, cu patologie multidisiplinară

5.

Tratamentul protetic al edentației unidentare

6.

Tratamentul protetic combinat fix-mobilizabil

4.3.3.

Stagiul de

PEDODONȚIE: 4 luni

4.3.3.1

Pregătire teoretică prin cursuri/seminarii

Cursuri

1.

Examinarea pacientului copil și adolescent. Cronologia erupției dentare

2.

Particularități morfologice și de structură ale dinților temporari și ale dinților permanenți tineri

3.

Caria precoce severă a dinților temporari. Caria complicată la dinții permanenți tineri

4.

Patologia molarului de șase ani - atitudinea terapeutică în caria simplă profundă și în distrucția mare coronară

5.

Traumatismele la dinții temporari și permanenți tineri

6.

principii de tratament endodontic la dinții temporari și permanenți tineri

4.3.4.

Stagiul de

ORTODONȚIE: 2 luni

4.3.4.1.

Pregătire teoretică prin cursuri/seminarii

Cursuri

1.

Epidemiologia anomaliilor dento-maxilare

2.

Dezvoltarea ocluziei

3.

Etiopatogenia anomaliilor dento-maxilare

4.

Principii și metode de clasificare a anomaliilor dento-maxilare

5.

Diagnosticul în ortodonție

6.

Principii de bază în tratamentul ortodontic

4.3.5.

Stagiul de

BIOETICĂ: 2 săptămâni

4.3.5.1

TEMATICĂ CURS (20 ore)

I.

Introducere în Bioetică- 2 ore

1.

Morala, etica, etica medicală- definire, delimitarea obiectului de studiu

2.

Contextul apariției bioeticii

3.

Definirea bioeticii

4.

Delimitarea domeniului de studiu al bioeticii

5.

Teorii și metode în bioetică

II.

Conceptele de sănătate, boală, suferință prin prisma bioeticii- 2 ore

1.

Definirea conceptelor de sănătate, boală, suferință

2.

Conceptele de sănătate, boală și suferință în contextul evoluției medicinii și științelor vieții

3.

Rolul credințelor și valorilor personale sau de grup în conturarea conceptelor de sănătate, boală și suferință (percepții particulare funcție de credință religioasă, etnie, etc)

III.

Relația medic-pacient I- 2 ore

1.

Valori ale relației medic-pacient

2.

Paternalism versus autonomie

3.

Modele ale relației medic-pacient

4.

Dreptatea, echitatea și accesul pacienților la îngrijirile de sănătate

IV.

Relația medic-pacient II- 2 ore

1.

Consimțămîntul informat

2.

Confidențialitatea în relația medic-pacient

3.

Relația medic-pacient minor

4.

Acte normative care reglementează relația medic- pacient

V.

Greșeli și erori în practica medicală- 2 ore

1.

Definirea noțiunilor de greșeală și eroare

2.

Culpa medicală- definire, forme, implicații juridice și deontologice

3.

Managementul greșelii și erorii medicale în practica medicală

VI.

Probleme etice la începutul vieții- 2 ore

1.

Liberertatea procreației

2.

Dileme etice în avort

3.

Etica reproducerii umane asistate medical

4.

Probleme etice în clonarea reproductivă

VII.

Probleme etice la finalul vieții- 2 ore

1.

Definirea morții în era noilor tehnologii în medicină

2.

Probleme etice în stările terminale

3.

Tratamente inutile în practica medicală

4.

Eutanasia și suicidul asistat

5.

Îngrijirile paliative

VIII.

Probleme etice în transplantul de țesuturi și organe umane- 2 ore

1.

Donarea de organe de la cadavru

2.

Donarea de organe de la persoana vie

3.

Etica alocării de resurse în transplant

IX.

Probleme etice în genetică și genomică- 2 ore

1.

Eugenia și discriminarea pe baza geneticii

2.

Proiectul genomului uman- probleme etice, redefinirea noțiunii de boală prin prisma cunoașterii genomului uman

3.

Etică și testarea genetică prenatală, neonatală și postnatală

4.

Statutul moral al embrionului uman; cercetarea pe embrioni

5.

Terapia genică

6.

Posibilitatea îmbunătățirii rasei umane prin intervenții genetice

X.

Etica cercetării pe subiecți umani- 2 ore

1.

Principii etice în cercetarea pe subiecți umani

2.

Protecția participanților într-o cercetare biomedicală- discutarea principalelor coduri de etică și convenții internaționale în cercetare, a cadrului legislativ în care se derulează cercetarea pe subiecți umani

3.

Populații vulnerabile în contextul cercetării pe subiecți umani

4.

Aspecte etice în cercetările multicentrice, multinaționale

5.

Comitetele de etică a cercetării

6.

Comportamentul științific neadecvat, conflictul de interese în cercetarea științifică

4.3.5.2

TEMATICA SEMINARIILOR

I.

Ilustrarea prin cazuri particulare a teoriilor și principiilor în bioetică- 2 ore

II.

Reglementarea practicii medicale prin coduri de etică - 2 ore

1.

Jurământul lui Hipocrate- comentarea formei inițiale a jurământului lui Hipocrate și evaluarea gradului de aplicabilitate a perceptelor acestuia în condițiile medicinii actuale

2.

Alternative ale jurământului lui Hipocrate

3.

Alte coduri de etică și deontologie medicală folosite în prezent

III.

Ilustrarea valorilor etice ale relației medic-pacient prin cazuri practice - 2 ore

1.

Valoarea și limitele consimțământului informat în practica medicală curentă

2.

Valoarea și limitele confidențialității în practica medicală curentă

3.

Rolul comunicării în relația medic-pacient

IV.

Ilustrarea valorilor etice ale relației medic-pacient prin cazuri practice - 2 ore

1.

Accesul la îngrijirile de sănătate - discutare de cazuri

2.

Drepturile pacienților - reglementare legislativă

3.

Rolul comitetelor de etică din spitale

V.

Exemplificarea noțiunilor de greșeală și eroare în medicină prin cazuri concrete - 2 ore

1.

Delimitarea cadrului noțiunii de malpraxis

2.

Greșeala medicală din perspectiva sistemului de malpraxis

3.

Perspectiva deontologică asupra greșelilor medicale

VI.

Discutarea problemelor etice la începutului vieții pe baza unor cazuri concrete- 2 ore

VII.

Discutarea problemelor etice la finalul vieții pe baza unor cazuri concrete- 2 ore

VIII.

Discutarea problemelor etice în transplantul de țesuturi și organe pe baza unor cazuri concrete- 2 ore

IX.

Discutarea problemelor etice în genetică și genomică pe baza unor cazuri concrete- 2 ore

X.

Discutarea problemelor etice în cercetarea pe subiecți umani prin prisma unor cazuri concrete- 2 ore

4.3.6.

Stagiul de

SĂNĂTATE PUBLICĂ: 2 săptămâni

4.3.6.1.

Pregătire teoretică prin cursuri/seminarii

Cursuri

4.3.6.

Stagiul de

FARMACOLOGIE CLINICĂ: 1 lună

4.3.6.1.

Pregătire teoretică prin cursuri

Cursuri

1.

Anestezice locale

2.

Analgezice, antiinflamatoare, antipiretice

3.

Antiinflamatoare steroidiene

4.

Analgezice opioide

5.

Chimioterapice antibacteriene

6.

Chimioterapice antifungice

7.

Antiseptice si dezinfectante

8.

Reactii adverse stomatologice produse de medicamente

5.1.

Competențe generale

Rezidențiatul în endodonție are rolul de a permite aprofundarea de către medicii dentiști a cunoștințelor teoretice și practice la nivelul actual de abordare pe plan mondial, oferind acestora posibilitatea atingerii unui înalt nivel de specializare în acest domeniu; se urmărește totodată lărgirea orizontului de cunoaștere în planul disciplinelor fundamentale, în scopul integrării în context holistic a endodonției și orientării spre posibilitățile de cercetare.

5.2.

Competențe profesionale

Obiectivul specific constă în formarea de specialiști în endodonție, dotați cu înaltă calificare profesională, care să poată aborda în mod competent, din punct de vedere diagnostic și terapeutic, cele mai variate și complexe situații din cadrul patologiei pulpo-periapicale. Atingerea acestui deziderat necesită atât cunoașterea datelor teoretice din literatura de specialitate actuală, cât și însușirea și aplicarea practică a celor mai moderne metode, materiale și tehnologii din sfera endodonției contemporane.

Rezidenții vor stăpâni problemele legate de :

-

Etiologia, diagnosticul și patologia endodontică;

-

diagnosticul pozitiv și diferențial al afecțiunilor pulpo-periapicale;

-

tehnicile de tratament biomecanic a spațiului endodontic;

-

materialele și metodele actuale utilizate pentru obturarea tridimensională a spațiului endodontic;

-

managementul durerii în endodonție;

-

posibilitățile de reluare a tratamentelui endodontic;

-

materialele și metodele moderne de restaurare coronară și/sau corono-radiculară a dinților tratați endodontic.

Pregătirea rezidenților va include tehnicile de chirurgie endodontică, familiarizarea cu echipamentele radiologice digitale și cu utilizarea microscopului operator.

Rezidenții vor beneficia de un număr semnificativ de ore de pregătire teoretică și practică, atât pe dinți extrași cât și la pacient, în vederea verificării noțiunilor acumulate. Vor participa de asemenea la seminarii, conferințe, colocvii și alte manifestări științifice în domeniul specific endodonției.

Absolvenții rezidențiatului de endodonție vor putea asigura asistență de specialitate înalt calificată în clinici de profil sau în cabinete de medicină dentară din teritoriu, intervenind totodată la solicitarea colegilor de alte specialități în vederea rezolvării unor cazuri mai dificile ce se înscriu în problematica endodontică.

ENDODONȚIE

3 ani

STAGII PRACTICE ȘI CURSURI CONFERINȚĂ



ANUL I :

ENDODONȚIE (I.1)

12 luni



ANUL II : ENDODONȚIE (I.2)

8 luni ODONTO-TERAPIE RESTAURATOARE (I.3)

2 luni PARODONTOLOGIE (I.4)

2 luni



ANUL III : CHIRURGIE DENTO-ALVEOLARĂ (I.5)

2 luni PROTETICĂ (I.6)

2 luni

PEDODONȚIE (I.7)

4 luni

ORTODONȚIE (I.8)

2 luni

BIOETICĂ (I.9)

2 săptămâni

SĂNĂTATE PUBLICĂ (I.10)

2 săptămâni FARMACOLOGIE CLINICĂ (I.11)

1 lună

ANUL I

ANUL II

ANUL III

STAGIUL

I.1

I.2

I.3

I.4

I.5

I.6

I.7

I.8

I.9

I.10

I.11

MINISTERUL SĂNĂTĂȚII

CENTRUL NAȚIONAL DE PERFECȚIONARE ÎN DOMENIUL SANITAR BUCUREȘTI

CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA

PARODONTOLOGIE

Toate drepturile privind publicarea și difuzarea acestei lucrări aparțin Centrului Național de Perfecționare in Domeniul Sanitar București

1.

Definiție

Parodontologia este ramura medicinii dentare ce se ocupă cu profilaxia, diagnosticul și tratamentul afecțiunilor parodonțiului marginal, în contextul afecțiunilor buco-dentare și sistemice. Manoperele de profilaxie, diagnosticare și tratament se referă la:

1.

Evidențierea și îndepărtarea factorilor cauzali ai imbolnăvirilor parodonțiului marginal;

2.

Manopere de igienizare, debridare gingivală, tratament antimicrobian

3.

Chirurgie parodontală;

4.

Restaurare protetică în parodontopatii

2.

Durata rezidențiatului:

3 ani

Curriculumul prevede un număr de 200 de ore didactice (curs, seminar, prezentări de cazuri) pe anul de studiu universitar, pentru tematica prezentată, înafara cărora sunt prevăzute și 40 – 50 de ore de studiu individual.

Cuantificarea pregătirii în vederea echivalării, se face prin credite ( CFU). 1 credit = 25 ore de instruire

Din timpul alocat pregătirii, activitatea didactică acoperă 20-30%, restul de 70-80%, fiind dedicată activităților practice și studiului individual.

La sfârșitul fiecărui modul de pregătire (cel puțin o dată pe an), are loc o evaluare de etapă, făcută în unitatea de pregătire de către responsabilul de stagiu și îndrumător.

Evaluarea se finalizează prin acordarea de credite CFU.

Întreaga activitate de pregătire este monitorizată prin caietul de stagiu (log-book), în care vor fi trecute de asemenea evaluările de etapă în credite, activitatea în programele de cercetare, participarea la manifestări științifice și de educație continuă.

3.

A. Structura stagiilor de pregătire în rezidențiat Parodontologie / alte discipline:2/3 ( 24 luni din 36 luni )

3.A.1.

Stagiul de Chirurgie dento-alveolară și Chirurgie Orală si Maxilo-Facială

3.A.2.

Stagiul de Endodonție și Odontoterapie restauratoare

1+1 luni

1,5 luni

3.A.3.

Stagiul de Protetică dentară

1,5 luni

3.A.4.

Stagiul de Ortodonție, Pedodonție

1,5 lună

3.A.5.

Stagiul de Implantologie

2 luni

3.A.6.

Stagiul de Parodontologie

24 luni

3.A.7.

Stagiul de Microbiologie

1 lună

3.A.8.

Stagiul de Imunologie

1/2 lună

3.A.9.

Stagiul de Bioetică

1/2 lună

3.A.10.

Stagiul de Medicină internă

( Diabetologie, Cardiologie, Hematologie, Neurologie, Psihiatrie, Endocrinologie

)

3.A.11.

Stagiul de Prevenție și Management sanitar

3.B. Ordinea de rotație a stagiilor:

Anul I

Stagiul de Chirurgie Dento-Alveolară și Chirurgie Orală si Maxilo-Facială

1 lună

1/2 lună 1+1 luni

Stagiul de Microbiologie

1 lună

Stagiul de Imunologie

1/2 luni

Stagiul de Parodontologie

8 luni

Stagiul de Bioetică

1/2 luni

Anul II

Stagiul de Parodontologie

8,5 luni

Stagiul de Endodonție și Odontoterapie Restauratoare

1,5 luni

Stagiul de Protetică

1,5 luni

Stagiul de Prevenție și Management Sanitar

Anul III

Stagiul de Parodontologie Stagiul de Implantologie

Stagiul de Ortodonție, Pedodonție Stagiul de Medicină Internă

1/2 lună

7 luni

2 luni

2 luni

1 lună

3.C.Barem de promovare la finalul fiecărui stagiu Anul I

Examen scris Prezentare caz Examen practic din:

a.

Chirurgie dento-alveolară.Chirurgie Orală si Maxilo-Facială

b.

Imunologie c.Microbiologie d.Parodontologie

e. Bioetică Anul II

Examen scris Prezentare caz

Examen practic din:

a.

Parodontologie

b.

Endodonție, Odontoterapie Restauratoare c.Protetică

d.Prevenție și Management Sanitar Anul III

Examen scris Prezentare caz Examen practic din:

a.Parodontologie b.Ortodonție, Pedodonție

c. Implantologie

d. Medicină Internă

4.

Programul de activitate teoretică și practică a fiecărui stagiu

Stagiul de PARODONTOLOGIE: 24 luni

Pregătire teoretică prin cursuri/seminarii

1.

Introducere. Istoricul Parodontologiei. Obiectul Parodontologiei – ramură medico- chirurgicală a științelor stomatologice. Stadiul actual al cunoștințelor de specialitate în Parodontologie.

Terminologie.

2.

Evoluția filogenetică a sistemului de fixare a dinților de structurile maxilare. Dezvoltarea embrionară a dinților și a parodonțiului marginal. Considerații privind structurarea funcțională a cementului , desmodonțiului și osului alveolar

3.

Structura funcțională a parodonțiului de înveliș. Comportamentul funcțional al componentelor gingivale: epiteliu, corion și sistemul ligamentelor supraalveolare

Structura funcțională a parodonțiului de susținere. Comportamentul funcțional al componentelor profunde: cement radicular, desmodonțiu și os alveolar.

4.

Epidemiologia

bolii

parodontale.Particularități

și

semnificații

ale

anchetei epidemiologice la bolnavi parodontopați cu afecțiuni sistemice.

Rolul plăcii bacteriene în producerea parodontopatiilor marginale cronice ( P.M.C. ) Rolul factorilor locali favorizanți în producerea P.M.C.

Rolul factorilor generali în producerea PMC.

5.

Concepții moderne asupra mecanismelor de patogenitate microbiană și al altor mecanisme implicate în perioada actuală în producerea bolii parodontale

6.

Modalități conceptuale privind etapele examenului clinic obiectiv al parodonțiului marginal în condiții de sănătate și de îmbolnăvire.

Indici de evaluare a igienei bucale și a stării de îmbolnăvire parodontală.

7.

Criterii moderne de diagnostic în gingivite și parodontite.

Teste moderne de identificare a patogenilor parodontali pentru un diagnostic corect

și un tratament antimicrobian specific.

Concepția actuală privind ierarhizarea nosologică a diferitelor forme clinice de îmbolnăvire a parodonțiului marginal.

8.

Particularități nosologice ale formelor clinice și a simptomatologie gingivitelor cronice în contextul recunoașterii etiologiei microbiene și a altor factori locali și generali asociați.

9.

Parodontita marginală cronică superficială entitate nosologică rezultată din evoluția ontogenetică a gingivitelor cronice - forme clinice și simptomatologie. Modificări morfopatologice în parodontita marginală cronică superficială.

10.

Semnificații actuale privind existența ca forme nosologice diferențiate între parodontitele agresive și parodontitele marginale cronice.

Modificări morfopatologice în parodontitele marginale profunfe.

11.

Considerații moderne privind clinica și tratamentul retracțiilor gingivale. Corelații între patologia endodontică și a parodonțiului marginal. Complicatiile parodontopatiilor marginale cornice.

12.

Orientări, direcții și etape principale ale tratamentului parodontal.

Profilaxia prin igienizare în inflamațiile parodonțiului marginal.Importanța debridării gingivo-parodontale în prevenirea îmbolnăvirilor parodonțiului marginal și pentru pregătirea unei stări morfofuncționale susceptibile unui eficient răspuns regenerativ.

13.

Particularități ale tratamentului medicamentos antimicrobian și antiinflamator în gingivitele cronice și al parodontopatiile marginale cronice și agresive.

14.

Modalități

de

aplicare

a

substanțelor

medicamentoase

în

tratamentul antimicrobian și antiinflamator al gingivitelor și parodontitelor marginale cronice și agresive.

15

Modalități terapeutice moderne de rezolvare chirurgicală a parodontopatiilor marginale.Metode

fundamentale

de

rezolvare

chirurgicală

a

îmbolnăvirilor parodonțiului

marginal:

chiuretajul

gingival,

chiuretajul

subgingival:

indicații, contraindicații, tehnică.

16.

Gingivectomia gingivoplastică: indicații, contraindicații, tehnică.

17.

Priorități de tratament chirurgical în vederea regenerării parodontale prin operațiile cu lambou: indicații, contraindicații, tehnică.

18.

Tehnici de adiție în tratamentul chirurgical al parodontitelor marginale.

19.

Regenerarea tisulară parodontală – principii și tehnici de tratament.Regenerarea tisulară ghidată – metodă particulară de restaurare morfofuncțională a prodonțiului marginal.

20.

Procedee specifice și modalități particulare de echilibrare ocluzală și funcțională în parodontopatiile margimale.

21.

Metode de imobilizare temporară a dinților mobili parodontotici Metode de imobilizare permanentă a dinților mobili parodontotici

22.

Terapia de bioreactivare parodontală.

23.

Orientări terapeutice principale și scheme de tratament în boala parodontală.

Pregătire practică

1.

Evidențierea prin metode și tehnici specifice a plăcii bacteriene

2.

Determinarea statusului dento-parodontal și a indicilor de îmbolnăvire gingivo- parodontală

3.

Însușirea tehnicilor moderne de detartraj supra și subgingival – manual și cu ultrasunete

4.

Însușirea și efectuarea tehnicilor de debridare gingivală

5.

Metode și tehnici de aplicare a substanțelor medicamentoase în gingivite și parodontite marginale

6.

Anestezia în parodontologie

7.

Extracția dinților parodontotici, amputația radiculară și premolarizarea

dinților cu pungi parodontale nerecuperabile prin tratament chirurgical specific parodontal

8.

Tratamentul de urgență al abcesului parodontal marginal

9.

Tratamentul de urgență al gingivitelor și gingivitostomatitelor acute

10.

Tratamentul hiperesteziei dentinare

11.

Chiuretajul gingival

12.

Chiuretajul subgingival în câmp închis 13 . Chiuretajul subgingival în câmp deschis

14.

Gingivectomie și gingivectomie gingivo-plastică

15.

Însușirea unor metode diferite de sutură : sutura întreruptă, în lasou, continuă și orizontală bidirecțională

16.

Operații cu lambou total reflectat 17.Operații cu lambou parțial reflectat

18.

Intervenții chirurgicale gingivo și muco-plastice

19.

Intervenții chirurgicale de adiție

20.

Intervenții chirurgicale de regenerare tisulară și osoasă ghidată

Prezentări de caz

Recenzii ale articolelor de specialitate

Stagiu de Chirurgie Dento-Alveolară și Chirurgie Orală și Maxilo-Facială:

1 lună

+ 1lună

Pregătire teoretică și practică prin Cursuri/ seminarii : 30 ore

1.

Tratamentul chirugical preprotetic

2.

Tratamentul chirurgical al leziunilor periapicale

3.

Tratamentul chirurgical perimplantar

4.

Supurații periosoase

5.

Traumatologie oro-maxilo-facială

6.

Supurații ale lojelor superficiale, profunde și supurații difuze

7.

Adenitele specifice și nespecifice

8.

Sinuzita maxilară de cauză dentară

9.

Tumori benigne ale părților moi oro-maxilo-faciale

10.

Tumori benigne ale oaselor maxilare

11.

Depistarea precoce a tumorilor maligne oro-maxilo-faciale

12.

Forme clinice de debut și în perioada de stare a tumorilor maligne de părți moi și osoase oro-maxilo-faciale

13.

Principii de tratament complex în tumorile maligne oro-maxilo-faciale

14.

Patologia glandelor salivare

Prezentări de caz

Recenzii ale articolelor de specialitate

Pregătire practică

Stagiul de Microbiologie: 1 lună

Pregătire teoretică prin cursuri/seminarii

Cursuri

1-

Caracteristicile celulelor procariote: structurale și funcționale. Tehnici de colorare si examinare microscopică.

Structura, funcția, evoluția si rolul microbiocenozei orale, noțiunea de ecosistem. Tehnici de recoltare si studiul microbiocenozei orale.

2-

Caracteristicile morfotinctoriale, culturale, biochimice, antigenice si de patogenitate ale bacteriilor implicate in patologia orală.

Placa bacteriană: etape de formare, structură, evoluție și rol în patologia orală. Caracteristicile plăcii bacteriene supragingivale și subgingivale.

Tartrul dentar: structură și rol.

Tehnici de evidențiere și studiu a plăcii bacteriene.

3-

Bacterii implicate în producerea gingivitelor: izolarea și identificarea acestora. Testarea sensibilității la antibiotice.

Teorii etiopatogenice în producerea diverselor forme clinice de parodontopatii. Rolul plăcii bacteriene subgingivale.

Tehnici de recoltare a probelor din parodontopatii, examinare microscopică, tehnici de izolare și identificare.

Testarea sensibilității la antibiotice și antiseptice a bacteriilor izolate din parodontopatii.

4-

Rolul agenților bacterieni în producerea cariei și a infecțiilor endodontice. Caracteristici bacteriene, mecanisme etiopatogene.

Periimplantite: etiologie bacteriană, tehnici de recoltare și testare a probelor din periimplantite.

Afecțiuni orale determinate de alte microorganisme - virusuri, fungi și paraziți. Tehnici de studiu pentru evidențierea și izolarea acestora.

Prezentări de caz

Recenzii ale articolelor de specialitate

Pregătire practică

Stagiu de Imunologie 1/2 lună

Cursuri

1.

Antigenul. Răspunsul imun umoral

Antigenul. Celulele APC. Populațiile limfocitare. Imunoglobulinele. Sistemul complement

Răspunsul imun celular Reacțiile de hipersensibilitate.

Celulele implicate în RIC. Mecanismele de distrugere a celulelor țintă. Hipersensibilitatea de tip I. Șocul anafilactic. Hipersensibilitatea de tip II citotoxică. Hipersensibilitatea de tip III prin complexe imune. Hipersensibilitatea de tip IV

2.

Bolile autoimmune. Limfoproliferările

Poliartrita reumatoidă. Lupusul eritematos sistemic. Sindromul Sjogren. Sclerodermia. Leucemiile limfoide. Limfoamele hodgkiniene și non-hodgkiniene. Mielomul multiplu

Mecanismele de apărare specifică și nespecifică la nivelul cavității bucale. Manifestări orale ale sindroamelor de imunodeficiență. Imunopatologia parodonțiului marginal

Mucoasa bucală. Saliva. Organizarea țesutului limfoid la nivelul cavității bucale Lichidul gingival. Imunoglobulinele salivare. Manifestări orale ale imunodeficiențelor (SIDA, sindroame limfoproliferative). Rolul răspunsului imun în etiopatogenia și evoluția afecțiunilor parodonțiului marginal

Pregatire practică

Stagiul de Bioetică

Pregătire teoretică prin cursuri/seminarii

Recenzii ale articolelor de specialitate

TEMATICĂ CURS (20 ore)

I.

Introducere în Bioetică- 2 ore

1.

Morala, etica, etica medicală- definire, delimitarea obiectului de studiu

2.

Contextul apariției bioeticii

3.

Definirea bioeticii

4.

Delimitarea domeniului de studiu al bioeticii

5.

Teorii și metode în bioetică

II.

Conceptele de sănătate, boală, suferință prin prisma bioeticii- 2 ore

1.

Definirea conceptelor de sănătate, boală, suferință

2.

Conceptele de sănătate, boală și suferință în contextul evoluției medicinii și științelor vieții

3.

Rolul credințelor și valorilor personale sau de grup în conturarea conceptelor de sănătate, boală și suferință (percepții particulare funcție de credință religioasă, etnie, etc)

III.

Relația medic-pacient I- 2 ore

1.

Valori ale relației medic-pacient

2.

Paternalism versus autonomie

3.

Modele ale relației medic-pacient

4.

Dreptatea, echitatea și accesul pacienților la îngrijirile de sănătate

IV.

Relația medic-pacient II- 2 ore

1.

Consimțămîntul informat

2.

Confidențialitatea în relația medic-pacient

3.

Relația medic-pacient minor

4.

Acte normative care reglementează relația medic- pacient

V.

Greșeli și erori în practica medicală- 2 ore

1.

Definirea noțiunilor de greșeală și eroare

2.

Culpa medicală- definire, forme, implicații juridice și deontologice

3.

Managementul greșelii și erorii medicale în practica medicală

VI.

Probleme etice la începutul vieții- 2 ore

1.

Liberertatea procreației

2.

Dileme etice în avort

3.

Etica reproducerii umane asistate medical

4.

Probleme etice în clonarea reproductivă

VII.

Probleme etice la finalul vieții- 2 ore

1.

Definirea morții în era noilor tehnologii în medicină

2.

Probleme etice în stările terminale

3.

Tratamente inutile în practica medicală

4.

Eutanasia și suicidul asistat

5.

Îngrijirile paliative

VIII.

Probleme etice în transplantul de țesuturi și organe umane- 2 ore

1.

Donarea de organe de la cadavru

2.

Donarea de organe de la persoana vie

3.

Etica alocării de resurse în transplant

IX.

Probleme etice în genetică și genomică- 2 ore

1.

Eugenia și discriminarea pe baza geneticii

2.

Proiectul genomului uman- probleme etice, redefinirea noțiunii de boală prin prisma cunoașterii genomului uman

3.

Etică și testarea genetică prenatală, neonatală și postnatală

4.

Statutul moral al embrionului uman; cercetarea pe embrioni

5.

Terapia genică

6.

Posibilitatea îmbunătățirii rasei umane prin intervenții genetice

X.

Etica cercetării pe subiecți umani- 2 ore

1.

Principii etice în cercetarea pe subiecți umani

2.

Protecția participanților într-o cercetare biomedicală- discutarea principalelor coduri de etică și convenții internaționale în cercetare, a cadrului legislativ în care se derulează cercetarea pe subiecți umani

3.

Populații vulnerabile în contextul cercetării pe subiecți umani

4.

Aspecte etice în cercetările multicentrice, multinaționale

5.

Comitetele de etică a cercetării

6.

Comportamentul științific neadecvat, conflictul de interese în cercetarea științifică

TEMATICA SEMINARIILOR

I.

Ilustrarea prin cazuri particulare a teoriilor și principiilor în bioetică- 2 ore

II.

Reglementarea practicii medicale prin coduri de etică - 2 ore

1.

Jurământul lui Hipocrate- comentarea formei inițiale a jurământului lui Hipocrate și evaluarea gradului de aplicabilitate a perceptelor acestuia în condițiile medicinii actuale

2.

Alternative ale jurământului lui Hipocrate

3.

Alte coduri de etică și deontologie medicală folosite în prezent

III.

Ilustrarea valorilor etice ale relației medic-pacient prin cazuri practice - 2 ore

1.

Valoarea și limitele consimțământului informat în practica medicală curentă

2.

Valoarea și limitele confidențialității în practica medicală curentă

3.

Rolul comunicării în relația medic-pacient

IV.

Ilustrarea valorilor etice ale relației medic-pacient prin cazuri practice - 2 ore

1.

Accesul la îngrijirile de sănătate - discutare de cazuri

2.

Drepturile pacienților - reglementare legislativă

3.

Rolul comitetelor de etică din spitale

V.

Exemplificarea noțiunilor de greșeală și eroare în medicină prin cazuri concrete - 2 ore

1.

Delimitarea cadrului noțiunii de malpraxis

2.

Greșeala medicală din perspectiva sistemului de malpraxis

3.

Perspectiva deontologică asupra greșelilor medicale

VI.

Discutarea problemelor etice la începutului vieții pe baza unor cazuri concrete- 2 ore

VII.

Discutarea problemelor etice la finalul vieții pe baza unor cazuri concrete- 2 ore

VIII.

Discutarea problemelor etice în transplantul de țesuturi și organe pe baza unor cazuri concrete- 2 ore

IX.

Discutarea problemelor etice în genetică și genomică pe baza unor cazuri concrete- 2 ore

X.

Discutarea problemelor etice în cercetarea pe subiecți umani prin prisma unor cazuri concrete- 2 ore

Stagiul de Endodonție + Odontoterapie restauratoare: 1,5 luni

Pregătire teoretică prin cursuri/seminarii

Cursuri

1.

Concepte moderne în etiopatogenia cariei dentare

2.

Metode uzuale și speciale de preparare a cavităților în caria dentară simplă, impuse de utilizarea materialelor de obturație coronară bazate pe adeziune

3.

Tratamentul actual al plăgii dentinare și adeziunea la structurile dure dentare

4.

Modalități terapeutice de refacere a morfologiei dentare cu materiale adezive estetice

5.

Tratamentul cariei simple cu distrucții coronare întinse

6.

Tratamentul cariei simple prin incrustații metalice și nemetalice

7.

Metode de tratament în pulpita acută și cronică

8.

Metode de tratament în gangrena pulpară

9.

Extirparea vitală cu obturație de canal

10.

Obturația de canal – metode și tehnici moderne

11.

Tratamentul parodontitelor apicale acute și cronice

Prezentări de caz

Recenzii ale articolelor de specialitate Pregătire practică

Stagiul de Protetică dentară: 1,5 luni

Pregătire teoretică prin cursuri/seminarii

1.

Diagnosticul și tratamentul tulburărilor cranio-mandibulare

2.

Sisteme protetice fixe alternative (integral ceramice, adezive, etc)

3.

Particularități clinico-tehnice în protezarea fixă metalo-ceramică

4.

Restaurări protetice fixe în cazuri complexe, cu patologie multidisiplinară

5.

Tratamentul protetic al edentației unidentare

6.

Tratamentul protetic în terapia complexă a parodontitelor marginale cronice

7.

Tratamentul protetic combinat fix-mobilizabil

8.

Variante de protezare a edentațiilor terminale

Pregătire practică

Prezentări de caz

Recenzii ale articolelor de specialitate

Stagiul de Prevenție și Management sanitar 1/2 luni

Pregătire practică

Stagiul de implantologie orală: 2 luni

Pregătire teoretică prin cursuri/seminarii

Cursuri

1.

Anatomia clinică a aparatului dento-maxilar – oferta osoasă în terapia implanto- protetică – aspecte privind selecția și poziționarea implanturilor pe creasta alveolară. 2.Evaluarea câmpului protetic și a statusului biologic general al pacientului în perspectiva inserării implanturilor dentare – diagnostic preoperator, bilanț preprotetic, analiza și planificarea secvențială a cazului, indicații și contraindicații

3.Biomateriale utilizate în practica implantologică – titanul, masele ceramice, materiale și membrane biologice utilizate în tehnicile de augmentare osoasă 4.Protezarea preimplantară fiziologică, autoechilibrată – etapă de bază a terapiei implanto-protetice

5.

Reconstrucția crestelor edentate cu deficit osos utilizând metode de augmentare osoasă autogenă cu grefe recoltate din creasta iliacă, neurocraniu, tibie și mandibulă, materiale sintetice pe bază de hidroxiapatită, fosfat tricalcic sau materiale omologe, susținute în principal de membrane biologice.

6.

Distracția osoasă în vederea creării ofertei implantare

7.

Sisteme și tipuri de implanturi utilizate în terapia implanto-protetică

8.

Inserția imediat postextracțională a implanturilor orale

9.

Inserția implanturilor în crestele alveolare cu diferite forme și oferte osoase. 10.Restaurări protetice pe implanturi – biomecanica aparatului dento-maxilar. Tehnici de amprentare și realizare a lucrărilor protetice

11.Accidente și incidenea în practica medicinei dentare 12..Dispensarizarea pacienților purtători de implanturi

Prezentări de caz

Recenzii ale articolelor de specialitate

Pregătire practică

Prezentări de caz

Recenzii ale articolelor de specialitate

Stagiul de Ortodonție+ Pedodonție , 2 luni

Pregătire teoretică prin cursuri/seminarii

Cursuri

1.

Epidemiologia anomaliilor dento-maxilare

2.

Dezvoltarea ocluziei

3.

Etiopatogenia anomaliilor dento-maxilare

4.

Principii și metode de clasificare a anomaliilor dento-maxilare

5.

Diagnosticul în ortodonție

6.

Principii de bază în tratamentul ortodontic

7.

Patologia molarului de șase ani- atitudinea terapeutică în caria simplă profundă și în distrucția mare coronară

8.

Periodontita juvenilă – diagnostic, principii de tratament

Prezentări de caz

Recenzii ale articolelor de specialitate

Pregătire practică

Stagiu de Medicină Internă: 1 lună

Pregătire teoretică prin cursuri/seminarii Pregătire practică.

PARODONTOLOGIE 3 ANI

STAGII PRACTICE ȘI CURSURI CONFERINȚĂ

Anul I

Stagiul de Chirurgie Dento-Alveolară și

1+1 luni

Chirurgie Orală si Maxilo-Facială (I.1)

Stagiul de Microbiologie (I.2)

1 lună

Stagiul de Imunologie (I.3)

1/2 lună

Stagiul de Parodontologie (I.4)

8 luni

Anul II

Stagiul de Bioetică (I.5)

Stagiul de Parodontologie (I.6)

1/2 lună

8,5 luni

Stagiul de Endodonție și Odontoterapie Restauratoare (I.7)1,5 luni Stagiul de Protetică (I.8)

1,5 luni

Stagiul de Prevenție și Management Sanitar (I.9)

1/2 lună

Anul III

Stagiul de Parodontologie (I.10)

7 luni Stagiul de Implantologie (I.11)

2 luni

Stagiul de Ortodonție, Pedodonție (I.12)

2 luni

Stagiul de Medicină Internă (I.13)

1 lună

ANUL I

ANUL II

ANUL III

STAGIUL

I.1

I.2

I.3

I.4

I.5

I.6

I.7

I.8

I.9

I.10

I.11

I.12

I.13

MINISTERUL SĂNĂTĂȚII

CURRICULUM DE PREGĂTIRE

ÎN SPECIALITATEA

PROTETICĂ DENTARĂ

CENTRUL NAȚIONAL DE PERFECȚIONARE ÎN DOMENIUL SANITAR BUCUREȘTI

Toate drepturile privind publicarea și difuzarea acestei lucrări aparțin Centrului Național de Perfecționare în Domeniul Sanitar București

1

Definiție

În sensul medicinei dentare, protetica tratează metodele de restaurare morfo-funcțională și estetică a aparatului dento-maxilar (ADM) cu ajutorul unor proteze biocompatibile. Tipul structurilor restaurate determină delimitarea a două sub-domenii distincte: protetica dentară și protetica maxilo-facială; prima abordează restaurarea arcadelor dento-alveolare, iar cea de-a doua protezarea altor structuri maxilo-faciale. La rândul său, protetica dentară este

divizată didactic și metodologic, în trei domenii: protetica dentară fixă, protezarea mobilizabilă a edentațiilor parțiale și protezarea mobilizabilă a edentațiilor totale.

Între acestea există zone de interferență determinate pe de o parte de împrumutarea unor caracteristici constructive între diferite tipuri de proteze dentare și pe de altă parte de răspândirea tot mai largă a implanturilor dentare – care prezintă adesea suprastructuri protetice cu caracteristici „hibride”. Specificul și extinderea pe care au căpătat-o implanturile dentare au dus chiar la descrierea unei a patra subdiviziuni a proteticii dentare – protetica pe implanturi. Protezele dentare sunt în general piese rigide, realizate în afara cavității bucale, cu ajutorul laboratorului de tehnică dentară.

De asemenea, studiul raporturilor (mandibulo-maxilare) de ocluzie, al funcționalității și patologiei acestora este abordat într-o formă sistematică tot în cadrul proteticii dentare, întrucât:



tratamentele protetice, prin definiție ireversibile și deseori, costisitoare – trebuie aplicate numai după o temeinică analiză ocluzală care să depisteze eventualele abateri de la normal, funcțional, în vederea eliminării lor;



orice tratament dentar și în primul rând cel protetic modifică morfologia ocluzală, relațiile ocluzale funcționale putând fi și ele modificate negativ; simptomele ce pot apărea în aceste cazuri sunt situate de multe ori la distanță de locul unde s-a aplicat piesa protetică, iar rezolvarea lor terapeutică devine, în timp, din ce în ce mai dificilă;



fiabilitatea tratamentului protetic poate fi deficitară tocmai din cauza nerespectării cerințelor funcționale ocluzale.

Există, pe de alta parte, o strânsă interdependență între protetică și celelalte discipline clinice ale medicinei dentare:



patologia orală și radiologia dentară oferă instrumente fundamentale pentru diagnostic

și evaluare a lucrărilor protetice;



parodontologia oferă mijloacele terapeutice care se adresează suportului majorității protezelor dentare. Interacțiunea dintre protezele dentare și parodonțiul dinților restanți reprezintă un domeniu „de graniță” de mare interes pentru ambele specialități



odonto-stomatologia restauratoare, endodonția și protetica dentară trebuie să răspundă, împreună, la două întrebări fundamentale din punct de vedere practic:

o

care este limita de conservabilitate pe arcade a dinților cu distrucții coronare / radiculare severe?

o

care este granița terapeutică dintre restaurările prin obturații – prin tehnici directe intraorale, cu materiale introduse în general în stare plastică la nivelul dinților afectați și protezele fixe unitare?



ortodonția oferă pe de o parte alternative terapeutice pentru protetica dentară cât și soluții de optimizare a suportului, esteticii, fiabilității etc., ale protezelor dentare. În sens invers, protezele dentare pot rezolva unele anomalii de poziție ale dinților sau pot stabiliza uneori rezultatele tratamentului ortodontic.



chirurgia dento-alveolară și parodontală oferă la rândul său, în afara agregărilor protetice pe implante de care aminteam mai sus, din ce în ce mai larg indicate și mijloace terapeutice pentru ameliorarea funcțională și estetică a restaurărilor protetice.



chirurgia maxilo-facială și ortognatică utilizează adesea mijloace protetice pentru restaurarea defectelor și/sau stabilizare postoperatorie.

Pregătirea medicilor dentiști în specialitatea protetică dentară se desfășoară în cadrul unităților de învățământ superior acreditate de Ministerul Sănătății și Ministerul Educației, Cercetării și Inovării pentru pregătirea medicilor rezidenți.

Pregătirea teoretică și practică se va desfășura sub îndrumarea directă a profesorului /șefului de catedră (director de program), cu ajutorul unei echipe de cadre didactice normate în acest sens, prin statul de funcțiuni.

La încheierea fiecărui an de stagiu se vor verifica cunoștințele acumulate printr-un examen. Accesul în examen este condiționat de activitatea practică depusă și documentată, precum și de participarea la cursuri și seminarii.

La finalul celor 3 ani de stagiu pregătirea se va încheia printr-un examen final constând in 4 probe distincte care să dovedească pregătirea teoretică, pregătirea practică și activitatea clinică. În urma acestui examen, medicul rezident primește titlul de medic specialist.

Fiecare an de rezidențiat cuprinde 225 de ore didactice (curs și seminarii) sub îndrumarea cadrelor didactice din școlile de medicină dentară acreditate de Ministerul Sănătății și Ministerul Educației, Cercetării și Inovării, sub conducerea unui profesor/șef de catedră (director de program).

2

Durata rezidențiatului: 3 ani

Curriculumul prevede un număr de 200 de ore didactice (curs, seminar, prezentări de cazuri) pe anul de studiu universitar, pentru tematica prezentată, înafara cărora sunt prevăzute și 40 – 50 de ore de studiu individual.

Cuantificarea pregătirii în vederea echivalării, se face prin credite ( CFU). 1 credit = 25 ore de instruire

Din timpul alocat pregătirii, activitatea didactică acoperă 20-30%, restul de 70-80%, fiind dedicată activităților practice și studiului individual.

La sfârșitul fiecărui modul de pregătire (cel puțin o dată pe an), are loc o evaluare de etapă, făcută în unitatea de pregătire de către responsabilul de stagiu și îndrumător.

Evaluarea se finalizează prin acordarea de credite CFU.

Întreaga activitate de pregătire este monitorizată prin caietul de stagiu (log-book), în care vor fi trecute de asemenea evaluările de etapă în credite, activitatea în programele de cercetare, participarea la manifestări științifice și de educație continuă.

Cursuri teoretice și seminarii obligatorii care se vor desfășura în paralel cu stagiul clinic: Programul academic se bazează pe un timp de 48 săptămâni/an și 35 ore/săptămână, în total 5040 de ore in 3 ani.

Împărțirea celor 5040 de ore se face astfel:

Activități realizate sub îndrumare (63 %)

Ore de activitate clinică / practică

2160 ore

Planificarea tratamentelor

150 ore

Evaluarea intermediară și postterapeutică a cazurilor tratate

150 ore

Cursuri și seminarii, pe grupe de lucru

675 ore

Participarea alături de medicii rezidenți la demonstrații clinice / practice

150 ore

Consultații individuale, recomandări de cercetare

150 ore

Timp suplimentar pentru efectuarea lucrării de cercetare

1095 ore

Total

4530 ore

Studiu individual (37%)

Analiza datelor pacienților necesare tratamentului

240 ore

Activități de cercetare, documentare din literatura de specialitate

,pregătirea prezentării cazurilor, referatelor și a lucrărilor științifice

270 ore

Materii facultative inclusiv timpii suplimentari pentru cercetare teoretică individuală

770 ore

Total

1280 ore

TOTAL GENERAL

5040 ore

Programul propriuzis va ocupa

85%

din totalul de 5040 ore obligatorii, restul de 15% sunt prevăzute pentru materii facultative (770 de ore):



cursuri extrauniversitare la sediul facultății sau în alte centre universitare



acumularea unor cunoștințe clinice suplimentare prin cursuri practice girate de facultăți acreditate



participarea la congrese și conferințe de specialitate, din specialități înrudite sau din specialități de suport diagnostic și/sau terapeutic

La sfârșitul fiecărei etape de pregătire (cel puțin o data pe an), va avea loc o evaluare a cunoștințelor și deprinderilor practice acumulate, iar toate activitățile realizate vor fi înregistrate în carnetul de stagiu (log book)

Evaluarea se finalizează prin acordarea de credite (CFU).

3

Structura stagiilor de pregătire în rezidențiat

Etapa inițială include angajarea și luarea în evidență, rezolvarea problemelor social- administrative și fixarea planului de activitate.

Stagiul clinic de protetică dentară se desfășoară pe parcursul întregii perioade de 3 ani, de pregătire în rezidențiat și se desfășoară în cadrul catedrei de Protetică Dentară.

Stagiile practice și cursurile-conferință sunt grupate astfel:

■

Protetică dentară 20.5 luni, format din 3 module: în anul I – 9 luni, în anul al II-lea, de 3 luni și în anul al III-lea, de 8.5 luni

■

Endodonție 1 lună

■

Parodontologie 1 lună

■

Tehnologia protezelor și materiale dentare 3 luni, format din 2 module: în anul I – de o lună și în anul al II-lea – de 2 luni

■

Ortodonție 1 lună

■

Pedodonție 1 lună

■

Odontoterapie restauratoare 2 luni

■

Chirurgie dento-aleveolară 3 luni

■

Patologie orală 1 lună

■

Reabilitare orală 2 luni

■

Bioetică 0.5 luni

Ordinea de rotație a stagiilor în rezidențiat

Anul I

Anul II

Anul III

1.

Endodonție 1 lună

2.

Parodontologie 1 lună

3.

Protetică dentară (I) 9 luni

4.

Tehnologia protezelor și materiale dentare (I) 1 lună

5.

Ortodonție 1 lună

6.

Pedodonție 1 lună

7.

Odontoterapie restauratoare 2 luni

8.

Chirurgie dento-aleveolară 3 luni

9.

Protetică dentară (II) 3 luni

10.

Tehnologia protezelor și materiale dentare (II) 2 luni

11.

Patologie orală 1 lună

12.

Protetică dentară (III) 8.5 luni

13.

Reabilitare orală 2 luni

14.

Bioetică 0.5 luni

Disciplinele în cadrul cărora se desfășoară orele didactice obligatorii sunt cele de mai jos:

An

Modul

Catedra / Disciplina

Luni

Ore

1.

Endodonție

Endodonție

1

19

2.

Parodontologie

Parodontologie

1

19

I

3.

Protetică dentară (I)

Protetică dentară

9

169

4.

Tehnologia protezelor și materiale

Tehnologia protezelor și materiale

dentare (I)

dentare

1

18

5.

Ortodonție

Ortodonție și ortopedie dento-facială

1

19

6.

Pedodonție

Pedodonție

1

19

7.

Odontoterapie restauratoare

Odontoterapie restauratoare

2

37

II

Chirurgie orală și maxilo-facială, anesteziologie și sedare în medicina

8.

Chirurgie dento-aleveolară

dentară

3

56

9.

Protetică dentară (II)

Protetică dentară

3

56

10.

Tehnologia protezelor și materiale

Tehnologia protezelor și materiale

dentare (II)

dentare

2

38

11.

Patologie orală

Patologie orală

1

19

12.

Protetică dentară (III)

Protetică dentară

8,5

158

13.

Reabilitare orală

Reabilitare orală

2

38

14.

Noțiuni de bioetică și legislație

Medicină legală

0,5

10

Barem de promovare

TOTAL

36

675

III

Anul I

Endodonție

Examen scris Prezentare de caz Examen practic

Parodontologie

Protetică dentară

Examen scris Prezentare de caz Examen practic Barem practic

Tehnologia protezelor și materiale dentare

Anul II

Ortodonție

Examen scris Prezentare de caz Examen practic

Pedodonție

Odontoterapie restauratoare

Examen scris Prezentare de caz Examen practic Barem practic

Chirurgie dento-alveolară

Protetică dentară

Tehnologia protezelor și materiale dentare

Anul III

Patologie orală

Examen scris Prezentare de caz Examen practic

Protetică dentară

Examen scris Prezentare de caz Examen practic Barem practic

Reabilitare orală

Bioetică

Examen scris

4

Programul de activitate, teoretică și practică pe ani de

pregătire:

se vor desfășura în paralel cu stagiul clinic

Anul I

4.1.1.1

Endodonție, 1 lună, 19 ore didactice

cursuri

1.

concepte curente în endodonție 6 ore

2.

restaurarea dinților cu tratament endodontic 2 ore

activitate practică / seminar

prezentări de caz, recenzii ale literaturii de specialitate 11 ore

4.1.1.2

Parodontologie, 1 lună, 19 ore didactice

cursuri

1.

Distribuția, ecologia și potențialul patogen al florei microbiene orale, patogenitatea plăcii microbiene 2 ore

2.

concepte curente în parodontologie 4 ore

3.

interacțiunea dintre parodonțiu și restaurările protetice 2 ore

activitate practică / seminar

prezentări de caz, recenzii ale literaturii de specialitate 11 ore

4.1.1.3

Protetică dentară (I), 9 luni, 169 de ore didactice

Protezare fixă pe dinți naturali și implanturi dentare, 4 luni, 75 de ore didactice

cursuri

1.

examinarea pacientului în protetica fixă, pentru cazuri complexe 2 ore

2.

examene paraclinice uzuale în protezarea fixă, pentru cazuri complexe 2 ore

3.

principii ocluzale în protezarea fixă, pentru cazuri complexe 2 ore

4.

planul de tratament în protetica fixă, pentru cazuri complexe 2 ore

5.

tratamentul preparator în protetica fixă, pentru cazuri complexe 2 ore

6.

principii generale ale preparațiilor pentru protezarea fixă, pentru cazuri complexe 2 ore

7.

coroana de acoperire total metalică 2 ore

8.

tipuri particulare de coroane dentare, pentru cazuri complexe 6 ore

9.

restaurarea dinților cu tratament endodontic 2 ore

10.

amprentarea în protezarea fixă, pentru cazuri complexe 2 ore

11.

protezarea provizorie, pentru cazuri complexe 2 ore

12.

proba, adaptarea și fixarea protezelor fixe, în cazuri clinice complexe 2 ore

13.

tehnici clinice uzuale în protezarea agregată pe implanturi. 4 ore

14.

metode statistice bio-medicale, valoarea studiilor epidemiologice pentru decizia terapeutică în protetica dentară 4 ore

15.

Aspecte ale motivării pacienților și influența acestora asupra tratamentului protetic 2 ore

activitate practică / seminar

stagiu clinic

barem practic



realizarea și documentarea completă a etapelor clinice în cel puțin 5 cazuri clinice diferite de protezare fixă; transferul relațiilor mandibulo-maxilare de ocluzie trebuie să se facă utilizând un arc facial, iar montarea modelelor trebuie să se realizeze cu un articulator semi- sau total adaptabil



realizarea și documentarea completă a etapelor clinice în cel puțin 2 cazuri clinice diferite de protezare agregată pe implanturi



un referat din literatura de specialitate

Protezare totală, 2 luni, 38 de ore didactice

cursuri

1.

tehnici clinice de realizare a protezelor totale, în cazuri complexe 18 ore

activitate practică / seminar

stagiu clinic

barem practic



realizarea și documentarea completă a etapelor clinice în cel puțin 5 cazuri clinice diferite de protezare totală printre care trebuie să existe un caz de supraprotezare, un caz de protezare imediată și un caz de căptușire/rebazare



un referat din literatura de specialitate

Protezare parțială mobilizabilă, 3 luni, 56 de ore didactice

cursuri

1.

edentația parțială – epidemiologie, fiziopatologie, terminologie – pentru cazuri complexe 2 ore

2.

proteza parțială mobilizabilă – caracteristici generale, pentru cazuri complexe 2 ore

3.

biomecanica protezelor parțiale, pentru cazuri complexe 2 ore

4.

design-ul protezei parțiale scheletate, pentru cazuri complexe 6 ore

5.

diagnosticul și elaborarea planului de tratament pentru proteze parțiale mobilizabile, în cazuri complexe 2 ore

6.

tratamentul preparator pentru proteze parțiale mobilizabile, pentru cazuri complexe 2 ore

7.

prepararea dinților stâlpi 2 ore

8.

amprentarea pentru proteze parțiale mobilizabile 2 ore

9.

inserția și adaptarea protezelor parțiale mobilizabile 2 ore

10.

căptușirea și rebazarea protezelor parțiale mobilizabile, reparația și completarea protezelor parțiale mobilizabile 2 ore

11.

proteze parțiale mobilizabile provizorii 2 ore

activitate practică / seminar

stagiu clinic

barem practic



realizarea și documentarea completă a etapelor clinice în cel puțin 4 cazuri clinice diferite de protezare parțială mobilizabilă, dintre care unul să reprezinte un caz de căptușire / rebazare



un referat din literatura de specialitate

4.1.1.4

Tehnologia protezelor și materiale dentare, 1 lună, 18 ore didactice

cursuri

1.

Proceduri de laborator uzuale în protezarea fixă. 4 ore

2.

Tehnici de laborator uzuale pentru realizarea protezelor totale. 2 ore

3.

Etape de laborator uzuale pentru realizarea protezelor parțiale mobilizabile 2 ore

4.

Tehnici de laborator uzuale în protezarea agregată pe implanturi. 2 ore

activitate practică / seminar

stagiu clinic

barem practic



realizarea și documentarea completă a majorității etapelor de laborator pentru cel puțin 2 coroane dentare; transferul relațiilor mandibulo-maxilare de ocluzie trebuie să se facă utilizând un arc facial, iar montarea modelelor trebuie să se realizeze cu un articulator semi- sau total adaptabil



realizarea și documentarea completă a majorității etapelor de laborator în cel puțin 2 cazuri clinice diferite de protezare totală printre care trebuie să existe un caz de supraprotezare



realizarea și documentarea completă a majorității etapelor de laborator într-un caz de protezare parțială mobilizabilă scheletată



medicul rezident trebuie să realizeze personal și să documenteze etapele de laborator parcurse pentru confecționarea unei coroane din cadrul unui tratament combinat fix- mobilizabil



realizarea și documentarea completă a majorității etapelor de laborator într-un caz de protezare agregată pe implanturi



un referat din literatura de specialitate

Anul II

4.1.1.5

Ortodonție, 1 lună, 19 ore didactice

cursuri

1.

concepte curente în ortodonția adultului 4 ore

2.

legătura dintre anomaliile dento-maxilare și tulburările cranio-mandibulare 2 ore

3.

aspecte specifice ale tratamentului ortodontic în cadrul tratamentului combinat ortodontic – restaurator 2 ore

activitate practică / seminar

prezentări de caz, recenzii ale literaturii de specialitate 10 ore

4.1.1.6

Pedodonție, 1 lună, 19 ore didactice

cursuri

1.

concepte curente în tratamentul restaurator dentar la copil și adolescent 6 ore

2.

particularități ale tratamentului protetic la copil și adolescent 2 ore

activitate practică / seminar

prezentări de caz, recenzii ale literaturii de specialitate 11 ore

4.1.1.7

Odontoterapie restauratoare, 2 luni, 37 de ore didactice

cursuri

1.

Metode indirecte de restaurare a leziunilor odontale coronare: coroane parțiale, inlay, onlay 8 ore

2.

Metode indirecte de restaurare a leziunilor odontale coronare. 8 ore

activitate practică / seminar

stagiu clinic

barem practic



realizarea și documentarea completă a etapelor clinice și a majorității etapelor de laborator în cel puțin 3 cazuri clinice diferite de coroane parțiale sau incrustații



un referat din literatura de specialitate

4.1.1.8

Chirurgie dento-aleveolară, 3 luni, 56 de ore didactice

cursuri

1.

Importanța afecțiunilor asociate pentru tratamentul restaurator dentar. 6 ore

2.

fiziopatologia durerii, tehnici de anestezie și sedare 6 ore

3.

Metode chirurgicale în tratamentul protetic. 6 ore

4.

Refacerea chirurgicală a defectelor osoase de la nivelul osului alveolar. 2 ore

activitate practică / seminar

prezentări de caz, recenzii ale literaturii de specialitate 36 ore

barem practic



realizarea și documentarea etapelor clinice ale următoarelor intervenții:

o

Extracții alveoloplastice cu protezare imediată 2

o

Gingivectomie / gingivoplastie: 4

o

Intervenții chirurgicale proprotetice: 3

■

mucoasa subțire

■

creasta gingivală balantă

■

fibromatoză tuberozitară

■

hiperplazie epitelio-conjunctivă

■

deficiențe ale frenurilor labiale sau linguale

■

bride vestibulare și paralinguale

■

îngustarea zonei de mucoasă fixă (adânciri de șanțuri vestibulare sau paralinguale)

■

regularizări de creastă

■

plastii de adiție în atrofii de creastă cu materiale osteoinductoare



referat din literatura de specialitate

4.1.1.9

Protetică dentară (II), 3 luni, 56 de ore didactice

Gnatologie clinică

cursuri

1.

concepte ocluzale utilizate în protetica dentară. 26 de ore

activitate practică / seminar

stagiu clinic

barem practic



realizarea și documentarea completă a etapelor analizei ocluzale inițiale și postterapeutice în cel puțin 3 cazuri clinice diferite de protezare fixă și 2 cazuri de protezare combinată, în care a fost necesară reconstrucția stopurilor ocluzale și modificarea dimensiunii verticale de ocluzie (1 caz)



un referat din literatura de specialitate

4.1.1.10

Tehnologia protezelor și materiale dentare (II), 2 luni, 37 de ore didactice

Tehnici de laborator pentru modelarea ocluzală funcțională a restarurărilor protetice, 1 lună, 18 ore didactice

cursuri

1.

modelajul ocluzal al lucrărilor protetice 4 ore

2.

utilizarea articulatoarelor semi- și total – adaptabile în cadrul etapelor tehnice de realizare a protezelor dentare . 4 ore

activitate practică / seminar

stagiu clinic

barem practic



documentarea etapelor tehnice de realizare a modelajului ocluzal în cel puțin 2 cazuri clinice diferite de protezare fixă, folosind un articulator semi – sau total – adaptabil



un referat din literatura de specialitate

Biomateriale, 1 lună, 19 ore didactice

cursuri

1. biomateriale și tehnologii restauratorii contemporane 8 ore

activitate practică / seminar

demonstrații practice, recenzii ale literaturii de specialitate 11 ore

Anul III

4.1.1.11

Patologie orală, 1 lună, 19 ore didactice

cursuri

1.

Mecanisme de apărare față de factori exogeni, ale sistemului imunitar. 2 ore

2.

Potențialul autodistructiv al sistemului imunitar. 2 ore

3.

Afecțiuni cu potențial de malignizare și afecțiuni premaligne orale 2 ore

4.

Alergii nespecifice ale cavității orale 2 ore

5.

Metode de diagnostic precoce în tumorile maligne orale 2 ore

activitate practică / seminar

prezentări de caz, recenzii ale literaturii de specialitate 9 ore

4.1.1.12

Protetică dentară (III), 8.5 luni, 158 de ore didactice

Principii estetice în protetica dentară, 2 luni, 37 de ore didactice

cursuri

1.

principii estetice în protezarea fixă și restaurări protetice ancorate pe implanturi, fațete vestibulare. 12 ore

2.

principii estetice în protezarea mobilizabilă 4 ore

activitate practică / seminar

stagiu clinic

barem practic



realizarea și documentarea problemelor și rezultatului estetic în cel puțin 4 cazuri diferite de protezare fixă în zona frontală, dintre care cel puțin două cazuri de fațete ceramice



realizarea și documentarea clincă a cel puțin 2 cazuri diferite de protezare pe implanturi în zona frontală

Principii diagnostice și terapeutice la pacienții cu tulburări temporo-mandibulare și sindroame algice oro-faciale, 2 luni, 37 de ore didactice

cursuri

1.

noțiuni de embriologie a structurilor aparatului dento-maxilar și importanța clinico- terapeutică 2 ore

2.

noțiuni de anatomie clinică a determinanților ocluziei dentare, în raport cu funcția normală și patologică a aparatului dento-maxilar 2 ore

3.

funcția neuro-motorie a sistemului stomatognat 2 ore

4.

deglutiția, fonația, funcția gustativă. 2 ore

5.

examinarea clinică și paraclinică a pacienților cu tulburări temporo-mandibulare și sindroame algice oro-faciale. 2 ore

6.

diagnosticul tulburărilor temporo-mandibulare și algiilor oro-faciale. 2 ore

7.

principii de control terapeutic al pacienților cu tulburări temporo-mandibulare și algii oro- faciale 2 ore

8.

Concepte curente privind caracteristicile psihologice pe grupe de vârstă, aplicabile în protetica dentară și pentru controlul terapeutic al tulburărilor temporo-mandibulare și sindroamelor algice oro-faciale 2 ore

activitate practică / seminar

stagiu clinic

barem practic



realizarea și documentarea etapelor diagnostice și terapeutice în cel puțin 2 cazuri clinice de tulburări temporo-mandibulare sau sindroame algice oro-faciale



un referat din literatura de specialitate

Supraproteze, 2 luni, 38 de ore didactice

cursuri

1.

supraproteze totale pe dinți naturali și implanturi dentare 16 ore

activitate practică / seminar

stagiu clinic

barem practic



realizarea și documentarea în cel puțin 4 cazuri diferite de supraprotezare totală, dintre care cel puțin unul, de supraprotezare agregată pe implanturi



un referat din literatura de specialitate

Protezare parțială mobilizabilă cu sisteme speciale și proteze maxilo-faciale 2 1/2 luni, 46 de ore didactice

cursuri

1.

Principiile protezării parțiale mobilizabile cu sisteme speciale. 16 ore

2.

Proteze maxilo-faciale 10 ore

activitate practică / seminar

stagiu clinic

barem practic



realizarea și documentarea completă în cel puțin 2 cazuri clinice diferite de protezare parțială mobilizabilă cu sisteme speciale



un referat din literatura de specialitate

4.1.1.13

Reabilitare orală, 2 luni, 38 de ore didactice

cursuri

1.

abordarea multidisciplinară a reabilitărilor orale complexe 16 ore

activitate practică / seminar

stagiu clinic

barem practic



realizarea și documentarea completă a etapelor de lucru în cel puțin 2 cazuri clinice diferite, complexe, conform indexului de complexitate protetică



un referat din literatura de specialitate

4.1.1.14

Bioetică, 2 săptămâni

TEMATICĂ CURS (20 ore)

I.

Introducere în Bioetică- 2 ore

1.

Morala, etica, etica medicală- definire, delimitarea obiectului de studiu

2.

Contextul apariției bioeticii

3.

Definirea bioeticii

4.

Delimitarea domeniului de studiu al bioeticii

5.

Teorii și metode în bioetică

II.

Conceptele de sănătate, boală, suferință prin prisma bioeticii- 2 ore

1.

Definirea conceptelor de sănătate, boală, suferință

2.

Conceptele de sănătate, boală și suferință în contextul evoluției medicinii și științelor vieții

3.

Rolul credințelor și valorilor personale sau de grup în conturarea conceptelor de sănătate, boală și suferință (percepții particulare funcție de credință religioasă, etnie, etc)

III.

Relația medic-pacient I- 2 ore

1.

Valori ale relației medic-pacient

2.

Paternalism versus autonomie

3.

Modele ale relației medic-pacient

4.

Dreptatea, echitatea și accesul pacienților la îngrijirile de sănătate

IV.

Relația medic-pacient II- 2 ore

1.

Consimțămîntul informat

2.

Confidențialitatea în relația medic-pacient

3.

Relația medic-pacient minor

4.

Acte normative care reglementează relația medic- pacient

V.

Greșeli și erori în practica medicală- 2 ore

1.

Definirea noțiunilor de greșeală și eroare

2.

Culpa medicală- definire, forme, implicații juridice și deontologice

3.

Managementul greșelii și erorii medicale în practica medicală

VI.

Probleme etice la începutul vieții- 2 ore

1.

Liberertatea procreației

2.

Dileme etice în avort

3.

Etica reproducerii umane asistate medical

4.

Probleme etice în clonarea reproductivă

VII.

Probleme etice la finalul vieții- 2 ore

1.

Definirea morții în era noilor tehnologii în medicină

2.

Probleme etice în stările terminale

3.

Tratamente inutile în practica medicală

4.

Eutanasia și suicidul asistat

5.

Îngrijirile paliative

VIII.

Probleme etice în transplantul de țesuturi și organe umane- 2 ore

1.

Donarea de organe de la cadavru

2.

Donarea de organe de la persoana vie

3.

Etica alocării de resurse în transplant

IX.

Probleme etice în genetică și genomică- 2 ore

1.

Eugenia și discriminarea pe baza geneticii

2.

Proiectul genomului uman- probleme etice, redefinirea noțiunii de boală prin prisma cunoașterii genomului uman

3.

Etică și testarea genetică prenatală, neonatală și postnatală

4.

Statutul moral al embrionului uman; cercetarea pe embrioni

5.

Terapia genică

6.

Posibilitatea îmbunătățirii rasei umane prin intervenții genetice

X.

Etica cercetării pe subiecți umani- 2 ore

1.

Principii etice în cercetarea pe subiecți umani

2.

Protecția participanților într-o cercetare biomedicală- discutarea principalelor coduri de etică și convenții internaționale în cercetare, a cadrului legislativ în care se derulează cercetarea pe subiecți umani

3.

Populații vulnerabile în contextul cercetării pe subiecți umani

4.

Aspecte etice în cercetările multicentrice, multinaționale

5.

Comitetele de etică a cercetării

6.

Comportamentul științific neadecvat, conflictul de interese în cercetarea științifică

TEMATICA SEMINARIILOR

I.

Ilustrarea prin cazuri particulare a teoriilor și principiilor în bioetică- 2 ore

II.

Reglementarea practicii medicale prin coduri de etică - 2 ore

1.

Jurământul lui Hipocrate- comentarea formei inițiale a jurământului lui Hipocrate și evaluarea gradului de aplicabilitate a perceptelor acestuia în condițiile medicinii actuale

2.

Alternative ale jurământului lui Hipocrate

3.

Alte coduri de etică și deontologie medicală folosite în prezent

III.

Ilustrarea valorilor etice ale relației medic-pacient prin cazuri practice - 2 ore

1.

Valoarea și limitele consimțământului informat în practica medicală curentă

2.

Valoarea și limitele confidențialității în practica medicală curentă

3.

Rolul comunicării în relația medic-pacient

IV.

Ilustrarea valorilor etice ale relației medic-pacient prin cazuri practice - 2 ore

1.

Accesul la îngrijirile de sănătate - discutare de cazuri

2.

Drepturile pacienților - reglementare legislativă

3.

Rolul comitetelor de etică din spitale

V.

Exemplificarea noțiunilor de greșeală și eroare în medicină prin cazuri concrete - 2 ore

1.

Delimitarea cadrului noțiunii de malpraxis

2.

Greșeala medicală din perspectiva sistemului de malpraxis

3.

Perspectiva deontologică asupra greșelilor medicale

VI.

Discutarea problemelor etice la începutului vieții pe baza unor cazuri concrete- 2 ore

VII.

Discutarea problemelor etice la finalul vieții pe baza unor cazuri concrete- 2 ore

VIII.

Discutarea problemelor etice în transplantul de țesuturi și organe pe baza unor cazuri concrete- 2 ore

IX.

Discutarea problemelor etice în genetică și genomică pe baza unor cazuri concrete- 2 ore

X.

Discutarea problemelor etice în cercetarea pe subiecți umani prin prisma unor cazuri concrete- 2 ore

5

Limitele de responsabilitate

La sfârșitul anului I de rezidențiat

■

aplicarea procedurilor clinice și de laborator uzuale, utilizate în protezarea fixă

■

aplicarea procedurilor clinice și de laborator uzuale, utilizate pentru realizarea protezelor totale

■

familiarizarea cu conceptele ocluzale aplicate la realizarea protezelor totale.

■

aplicarea procedurilor clinice și de laborator uzuale, utilizate pentru realizarea protezelor parțiale mobilizabile

■

familiarizarea cu structura și funcționalitatea diferitelor componente ale protezelor parțiale mobilizabile

■

familiarizarea cu tehnicile de supraprotezare

■

familiarizarea cu tehnicile de protezare mobilizabilă imediată

■

familiarizarea cu tehnicile de căptușire / rebazare a protezelor mobilizabile

■

să poată realiza tehnici de modelare în ceară

■

să poată realiza prepararea și realizarea coroanelor izolate din cadrul unor tratamente combinate fixe-mobilizabile

■

familiarizarea cu utilizarea articulatorului semi-adaptabil, arcurilor faciale și cu conceptele ocluziei și articulatoarelor semi – și total adaptabile

■

familiarizarea cu tehnicile uzuale de realizare a restaurărilor protetice agregate pe implanturi dentare

■

identificarea și elaborarea protocolului de lucru al unei teme de cercetare

Barem practic

■

realizarea și documentarea completă a etapelor clinice în cel puțin 5 cazuri clinice diferite de protezare fixă; transferul relațiilor mandibulo-maxilare de ocluzie trebuie să se facă utilizând un arc facial, iar montarea modelelor trebuie să se realizeze cu un articulator semi- sau total adaptabil

■

realizarea și documentarea completă a etapelor clinice în cel puțin 2 cazuri clinice diferite de protezare agregată pe implanturi

■

realizarea și documentarea completă a etapelor clinice în cel puțin 5 cazuri clinice diferite de protezare totală printre care trebuie să existe un caz de supraprotezare, un caz de protezare imediată și un caz de căptușire/rebazare

■

realizarea și documentarea completă a etapelor clinice în cel puțin 4 cazuri clinice diferite de protezare parțială mobilizabilă, dintre care unul să reprezinte un caz de căptușire / rebazare

■

realizarea și documentarea completă a majorității etapelor de laborator pentru cel puțin 2 coroane dentare; transferul relațiilor mandibulo-maxilare de ocluzie trebuie să se facă utilizând un arc facial, iar montarea modelelor trebuie să se realizeze cu un articulator semi- sau total adaptabil

■

realizarea și documentarea completă a majorității etapelor de laborator în cel puțin 2 cazuri clinice diferite de protezare totală printre care trebuie să existe un caz de supraprotezare

■

realizarea și documentarea completă a majorității etapelor de laborator într-un caz de protezare parțială mobilizabilă scheletată

■

medicul rezident trebuie să realizeze personal și să documenteze etapele de laborator parcurse pentru confecționarea unei coroane din cadrul unui tratament combinat fix- mobilizabil

■

realizarea și documentarea completă a majorității etapelor de laborator într-un caz de protezare agregată pe implanturi

■

realizarea și documentarea completă a etapelor clinice în cel puțin 5 cazuri clinice diferite de protezare fixă

■

realizarea și documentarea completă a majorității etapelor de laborator pentru cel puțin 2 coroane dentare; transferul relațiilor mandibulo-maxilare de ocluzie trebuie să se facă

utilizând un arc facial, iar montarea modelelor trebuie să se realizeze cu un articulator semi- sau total adaptabil

■

realizarea și documentarea completă a etapelor clinice în cel puțin 5 cazuri clinice diferite de protezare totală printre care trebuie să existe un caz de supraprotezare, un caz de protezare imediată și un caz de căptușire/rebazare

■

realizarea și documentarea completă a majorității etapelor de laborator în cel puțin 2 cazuri clinice diferite de protezare totală printre care trebuie să existe un caz de supraprotezare

■

realizarea și documentarea completă a etapelor clinice în cel puțin 4 cazuri clinice diferite de protezare parțială mobilizabilă, dintre care unul să reprezinte un caz de căptușire / rebazare

■

realizarea și documentarea completă a majorității etapelor de laborator într-un caz de protezare parțială mobilizabilă scheletată

■

medicul rezident trebuie să realizeze personal și să documenteze etapele de laborator parcurse pentru confecționarea unei coroane din cadrul unui tratament combinat fix- mobilizabil

■

realizarea și documentarea completă a etapelor clinice în cel puțin 2 cazuri clinice diferite de protezare agregată pe implanturi

■

realizarea și documentarea completă a majorității etapelor de laborator într-un caz de protezare agregată pe implanturi

La sfârșitul anului II de rezidențiat

■

realizarea examinării, diagnosticului și elaborarea planului de tratament integrat, interdisciplinar

■

tratamentul prin protezări combinate, care includ restaurări protetice fixe, mobilizabile și agregate pe implanturi

■

aplicarea unor concepte ocluzale diferite atât la protezarea fixă cât și cea mobilizabilă, să fie capabil să utilizeze înregistrările ocluzale pantografice și stereografice, a articulatoarelor semi- și total adaptabile

■

familiarizarea cu publicațiile științifice din protetica dentară și utilizarea acestora pentru a răspunde la probleme clinice/practice

■

realizarea și prezentarea unei lucrări științifice

Barem practic

■

realizarea și documentarea completă a etapelor clinice și a majorității etapelor de laborator în cel puțin 3 cazuri clinice diferite de coroane parțiale sau incrustații

■

realizarea și documentarea etapelor clinice ale următoarelor intervenții:

o

Extracții alveoloplastice cu protezare imediată 2

o

Gingivectomie / gingivoplastie: 4

o

Intervenții chirurgicale proprotetice: 3

■

mucoasa subțire

■

creasta gingivală balantă

■

fibromatoză tuberozitară

■

hiperplazie epitelio-conjunctivă

■

deficiențe ale frenurilor labiale sau linguale

■

bride vestibulare și paralinguale

■

îngustarea zonei de mucoasă fixă (adânciri de șanțuri vestibulare sau paralinguale)

■

regularizări de creastă

■

plastii de adiție în atrofii de creastă cu materiale osteoinductoare

■

realizarea și documentarea completă a etapelor analizei ocluzale inițiale și postterapeutice în cel puțin 3 cazuri clinice diferite de protezare fixă și 2 cazuri de protezare combinată, în care a fost necesară reconstrucția stopurilor ocluzale și modificarea dimensiunii verticale de ocluzie (1 caz)

■

realizarea și documentarea completă a etapelor clinice și a majorității etapelor de laborator în cel puțin 3 cazuri clinice diferite de coroane parțiale sau incrustații

■

realizarea și documentarea completă a etapelor analizei ocluzale inițiale și postterapeutice în cel puțin 3 cazuri clinice diferite de protezare fixă și 2 cazuri de protezare combinată, în care a fost necesară reconstrucția stopurilor ocluzale și modificarea dimensiunii verticale de ocluzie (1 caz)

■

documentarea etapelor tehnice de realizare a modelajului ocluzal în cel puțin 2 cazuri clinice diferite de protezare fixă, folosind un articulator semi – sau total – adaptabil

La sfârșitul anului III de rezidențiat

■

familiarizarea cu publicațiile științifice din protetica maxilo-facială și cu tratamentul pacienților cu defecte maxilo-faciale de dezvoltare sau congenitale

■

realizarea restaurărilor protetice ancorate pe implanturi

■

tratamentul protetic al pacienților cu patologie complexă, asociată și multidisciplinară

■

familiarizarea cu principiile diagnostice și terapeutice ale pacienților cu tulburări temporo- mandibulare și sindroame algice oro-faciale

Barem practic



realizarea și documentarea problemelor și rezultatului estetic în cel puțin 4 cazuri diferite de protezare fixă în zona frontală, dintre care cel puțin două cazuri de fațete ceramice



realizarea și documentarea clincă a cel puțin 2 cazuri diferite de protezare pe implanturi în zona frontală



realizarea și documentarea etapelor diagnostice și terapeutice în cel puțin 2 cazuri clinice de tulburări temporo-mandibulare sau sindroame algice oro-faciale



realizarea și documentarea în cel puțin 4 cazuri diferite de supraprotezare totală, dintre care cel puțin unul, de supraprotezare agregată pe implanturi



realizarea și documentarea completă în cel puțin 2 cazuri clinice diferite de protezare parțială mobilizabilă cu sisteme speciale



realizarea și documentarea completă a etapelor de lucru în cel puțin 2 cazuri clinice diferite, complexe, conform indexului de complexitate protetică

Evaluarea finală pentru obținerea titlului de medic specialist în specialitatea protetică dentară

La finalul celor 3 ani de stagiu pregătirea se va încheia printr-un examen final constând in 4 probe distincte care să dovedească pregătirea teoretică, pregătirea practică, activitatea clinică și o lucrare de cercetare realizată în timpul perioadei de pregătire a rezidențiatului. În urma acestui examen, medicul rezident primește titlul de medic specialist.

Documentarea baremului practic

Documentarea cazurilor va cuprinde:

■

documentarea inițială

:

modele, bilanț radiologic (serie completă de radiografii retro alveolare sau ortopantomograma),fotografii intraorale frontal/lateral/lateral/max/mand; fotografii extraorale față repaus, față zâmbet și profil), fotografii ale modelelor (frontal anterior/frontal posterior/lateral/lateral)

■

fotografii ale etapelor intermediare clinice și de laborator, care să ilustreze și să susțină prezentarea de caz

■

documentarea finală :

aceeași cu cea inițială; fotografiile intraorale trebuie realizate cel mai devreme la 2 luni de la aplicarea finală a restaurărilor protetice

Fotografiile digitale pentru documentarea cazurilor trebuie realizate personal de către medicul rezident

Descriere detaliată a cazurilor:

Diagnosticului și comentariului asupra cazurilor li se acorda o mare

importanță în cadrul discuției finale. De asemenea, o mare importanță se

acordă descrierii funcțiilor, esteticii faciale și modificărilor apărute în urma tratamentului. Medicul rezident are astfel posibilitatea

să exprime opinia sa, planurile pe care le-a făcut, soluțiile alternative și aprecierea rezultatului obținut. Se așteaptă de la acesta o limitare la esențial, la o prezentare concisă și clară.

Descrierea cazului va fi prezentată în 3 exemplare (original + 2 copii, cu excepția modelelor): în măsura posibilului, este recomandabilă și documentarea dispensarizărilor bianuale ulterioare

Toate cazurile trebuie să prezinte un bun rezultat funcțional și estetic .

Excepții sunt permise atâta timp cât pot fi suficient motivate, mai ales pe baza situației de început a cazului și a posibilităților terapeutice.

Toate cazurile trebuie să fi fost planificate și tratate de către medicul rezident candidat la examenul de obținere a titlului de medic specialist de protetică dentară

Probă de prezentare de caz clinic Probă practică

Examen teoretic

Limitele de responsabilitate ale medicului specialist în protetică dentară



Medicul specialist în protetică dentară trebuie să fie capabil să creeze, să organizeze și să conducă o echipă formată din personal medical și auxiliar, pentru rezolvarea problemelor diagnostice și terapeutice ale pacienților cu patologie restauratorie complexă.



Medicul specialist în protetică dentară trebuie să poată conduce cu profesionalism etapa de examinare, clinică și paraclinică a pacienților cu patologie restauratorie complexă.



Medicul specialist în protetică dentară trebuie să poată identifica așteptările pacientului în cazul unei patologii restauratorii complexe, ținând totodată cont de factorii psiho-sociali care influențează aceste așteptări.



Medicul specialist în protetică dentară trebuie să poată stabili o ordine a priorităților pentru opțiunile de tratament protetic, care răspunde nevoilor individuale ale fiecărui pacient, compatibile cu mijloacele restauratorii contemporane și cu o perspectivă integratoare asupra sănătății orale și generale.



Medicul specialist în protetică dentară trebuie să cunoască importanța afecțiunilor asociate sistemice asupra intervențiilor și rezultatelor tratamentului restaurator protetic complex.



Medicul specialist în protetică dentară trebuie să mențină și să administreze un mediu de lucru sigur în tratamentul pacienților cu patologie restauratorie complexă.



Medicul specialist în protetică dentară trebuie să cunoască științele biomaterialelor restauratorii dentare, posibilitățile și limitele de utilizare ale acestora.



Medicul specialist în protetică dentară trebuie să poată realiza restaurări protetice fixe, proteze parțiale mobilizabile, proteze totale, restaurări protetice agregate pe implanturi endoosoase și proteze maxilo-faciale pentru pacienți cu grad de complexitate mare a patologiei restauratorii.



Medicul specialist în protetică dentară trebuie să urmărească o dezvoltare profesională continuă în scopul menținerii unui nivel înalt de competență clinică în domeniul proteticii dentare.



Medicul specialist în protetică dentară trebuie să-și cunoască și să-și recunoască propriile limitări în tratamentul protetic complex, să poată evalua raportul beneficiu – risc prezentat de opțiunile terapeutice restauratorii.



Medicul specialist în protetică dentară trebuie să fie competent în evaluarea lucrărilor științifice de specialitate, în formularea unor probleme pertinente din punct de vedere științific, în formularea unor ipoteze de cercetare, în proiectarea unui experiment științific, în realizarea și comunicarea unei lucrări științifice de protetică dentară.

PROTETICĂ DENTARĂ

3 ANI

STAGII PRACTICE SI CURSURI CONFERINȚĂ

An

Modul

Luni

1. Endodonție

1

I

2. Parodontologie

1

3. Protetică dentară (I)

9

4. Tehnologia protezelor și materiale dentare (I)

1

5. Ortodonție

1

6. Pedodonție

1

II

7. Odontoterapie restauratoare

2

8. Chirurgie dento-aleveolară

3

9. Protetică dentară (II)

3

10. Tehnologia protezelor și materiale dentare (II)

2

11. Patologie orală

1

III

12. Protetică dentară (III)

8,5

13. Reabilitare orală

2

14. Bioetică

0,5

Anul I

Anul II

Anul III

Stagiul

1.

2.

3.

4.

5.

6.

7.

8.

9.

10.

11.

12.

13.

14.

MINISTERUL SĂNĂTĂȚII

Anexa nr. 2

CENTRUL NAȚIONAL DE PERFECȚIONARE ÎN DOMENIUL SANITAR BUCUREȘTI

CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA

DIABET ZAHARAT, NUTRIȚIE ȘI BOLI METABOLICE

Toate drepturile privind publicarea și difuzarea acestei lucrări aparțin Centrului Național de Perfecționare în Domeniul Sanitar București

CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA

DIABET ZAHARAT, NUTRIȚIE ȘI BOLI METABOLICE

Ordinea sugerată pentru desfășurarea stagiilor de pregătire în specialitatea diabet zaharat, nutriție și boli metabolice

DEFINIȚIE : Specialitatea Diabet Nutriție și Boli Metabolice implică însușirea abilităților privind screeningul, diagnosticul, măsurile de prevenție și managementul clinic general al tuturor aspectelor diabetului zaharat și al complicațiilor sale (acute și cronice), cât și al altor boli metabolice.

In plus, abordează atât nutriția individului sănătos cat și evaluarea stării de nutriție, managementul nutrițional și dietoterapia în patologia clinica.

Specialiștii vor fi capabili sa diagnosticheze, sa evalueze și sa acorde îngrijirile medicale necesare unui pacient cu diabet zaharat necomplicat sau în condițiile unei patologii multiple asociate.

Deasemenea, vor fi abilitați să evalueze mecanismele și să aplice mijloacele adecvate pentru a preveni și controla obezitatea, diabetul, hipertensiunea arterială, ateroscleroza, hiperuricemiile și alte boli cu implicații metabolice și nutriționale cât și să conducă educația medicală terapeutică și activitatea de cercetare în domeniu.

DURATA: 5 ani

Curriculumul prevede un număr de 200 de ore didactice (curs, seminar, prezentări de cazuri) pe anul de studiu universitar, pentru tematica prezentată, în afara cărora sunt prevăzute și 40 - 50 de ore de studiu individual.

Cuantificarea pregătirii în vederea echivalării, se face prin credite (CFU). 1 credit = 25 ore de instruire

Din timpul alocat pregătirii, activitatea didactică acoperă 20-30%, restul de 70-80%, fiind dedicată activităților practice și studiului individual.

La sfârșitul fiecărui modul de pregătire (cel puțin o dată pe an), are loc o evaluare de etapă, făcută în unitatea de pregătire de către responsabilul de stagiu și îndrumător. Evaluarea se finalizează prin acordarea de credite CFU.

Întreaga activitate de pregătire este monitorizată prin caietul de stagiu (log-book), în care vor fi trecute de asemenea evaluările de etapă în credite, activitatea în programele de cercetare, participarea la manifestări științifice și de educație continuă.

STRUCTURA STAGIILOR

1.

DIABET ZAHARAT,NUTRIȚIE ȘI BOLI METABOLICE : 17,5 luni

2.

ENDOCRINOLOGIE : 6 LUNI

3.

MEDICINA INTERNĂ : 15 LUNI (Cuprinde stagiile : Pneumologie 2 luni; Cardiologie 6 luni; Gastroenterologie 3 luni; Nefrologie 3 luni;

Hematologie 1 lună)

4.

BOLI INFECȚIOASE: 2 LUNI

5.

NEUROLOGIE: 3 LUNI

6.

TERAPIE INTENSIVĂ: 3 LUNI

7.

BIOSTATISTICA MEDICALĂ: 1 LUNĂ

8.

BIOETICĂ: 2 SAPTAMÂNI

9.

DIABET ZAHARAT,NUTRIȚIE ȘI BOLI METABOLICE: 12 LUNI

N.B. În cadrul stagiului de DIABET, NUTRIȚIE ȘI BOLI METABOLICE DE 17,5 LUNI vor fi încorporate următoarele 2 stagii:

-

OCHIUL DIABETIC : 1 LUNĂ

-

RINICHIUL DIABETIC : 2 LUNI

Aceste stagii se vor desfășura în cadrul serviciilor de specialitate (Oftalmologie și Nefrologie - Dializa renală), care funcționează în Centrul de Diabet din Centrul Universitar respectiv. În centrele universitare în care nu există departament separat pentru rinichiul diabetic (Nefrologie-dializă renală) acest stagiu se va efectua în clinica de profil Nefrologie.

TOTAL: 5 ANI

STAGIUL DE DIABET ZAHARAT, NUTRIȚIE ȘI BOLI METABOLICE

(29,5 luni)

1.Tematica cursurilor

1.Metabolismul intermediar și energetic al glucidelor, lipidelor și proteinelor 2.Tulburările echilibrului hidro-electrolitic și acido-bazic

3.

Insulina, biosinteza, secreție, mecanism de acțiune

4.

Istoria naturală și stadializarea diabetului zaharat

5.

Diabetul zaharat - diagnostic și clasificare

6.

Diabetul zaharat - epidemiologie, forme clinice

7.

Diabetul tip I și tip 2- etiopatogeneza

8.

Abordarea diabetului zaharat în practica medicală – principii și strategia generală 9.Tratamentul nefarmacologic în diabetul zaharat

10.Educatia în diabetul zaharat – principii, obiective, evaluare 11.Tratamentul cu insulina în diabetul zaharat

12.

Tratamentul cu preparate orale în diabetul zaharat

13.

Cetoacidoza diabetică

14.

Coma diabetica hiperosmolara și acidoza lactică 15.Hipoglicemiile

16.Retinopatia diabetică-screening, diagnostic, management 17.Nefropatia diabetică-screening, diagnostic, management 18.Neuropatia diabetică-screening, diagnostic, management 19.Piciorul diabetic-screening, diagnostic management 20.Riscul și patologia cardiovasculară în diabetul zaharat 21.Diabetul zaharat la grupe speciale (gravide,copii,vârstnici)

22.Managementul clinic al diabetului zaharat pre- ,intra- și postoperator 23.Obezitatea – diagnostic, clasificare, epidemiologie

24.Obezitatea - etiopatogeneza 25.Managementul obezității 26.Obezitatea – factor de risc în patologie

27.Dislipidemiile – nozologie, screening, diagnostic 28.Dislipidemiile - etiopatogeneza 29.Managementul dislipidemiilor

30.Sindromul metabolic

31.Evaluarea și managementul riscului cardiovascular 32.Hiperuricemiile – diagnostic, tratament 33.Hemocromatoza – diagnostic, tratament

34.Boala Wilson - diagnostic ,tratament 35.Porfiriile – diagnostic ,tratament

36.

Erorile înnăscute ale metabolismului intermediar – diagnostic, tratament

37.

Leziunile cutanate în diabetul zaharat

38.

Principiile alimentației sănătoase, comportament alimentar 39.Principii de dietoterapie

15.

Hipoglicemiile

16.

Retinopatia diabetică - screening, diagnostic, management 17.Nefropatia diabetică - screening, diagnostic, management 18.Neuropatia diabetică - screening, diagnostic, management 19.Piciorul diabetic - screening, diagnostic management 20.Riscul și patologia cardiovasculară în diabetul zaharat 21.Diabetul zaharat la grupe speciale (gravide,copii,vârstnici)

22.Managementul clinic al diabetului zaharat pre- ,intra- și postoperator 23.Obezitatea – diagnostic, clasificare, epidemiologie

24.Obezitatea - etiopatogeneza 25.Managementul obezității 26.Obezitatea – factor de risc în patologie

27.Dislipidemiile – nozologie, screening, diagnostic 28.Dislipidemiile - etiopatogeneza 29.Managementul dislipidemiilor

30.Sindromul metabolic

31.Evaluarea și managementul riscului cardiovascular 32.Hiperuricemiile – diagnostic,tratament 33.Hemocromatoza – diagnostic,tratament

34.

Boala Wilson - diagnostic, tratament

35.

Porfiriile – diagnostic, tratament

36.

Erorile înnăscute ale metabolismului intermediar - diagnostic, tratament 37.Leziunile cutanate în diabetul zaharat

38.Principiile alimentației sănătoase, comportament alimentar 39.Principii de dietoterapie

40.Tulburări de nutriție, tulburări de comportament alimentar 41.Alimentația parenterală

42.Principii de gastrotehnie 43.Principiile studiului epidemiologic

44.Grupele alimentare 45.Principiile nutritive

II.

Activități practice ,manevre și tehnici

Diagnosticul și managementul diferitelor tipuri de decompensări metabolice ale pacientului diabetic

1.

Evaluarea stării de nutriție, antropometrie, perimetre

2.

Elaborarea planurilor de intervenție nutrițională (in diabet zaharat, obezitate, dislipidemii, denutriție și hipovitaminoze, hiperuricemii)

3.

Evaluarea riscului cardiovascular

4.

Determinarea glicemiei, glicozuriei, acetonuriei

5.

Profilul glicemic – tehnică și interpretare

6.

Spectrul lipidic plasmatic - tehnică și interpretare

7.

Explorarea funcțională renală (proteinurie ,microalbuminurie, clearence, creatininic)

8.

Oftalmoscopia directă – tehnică și interpretare

9.

Explorarea echilibrului acido bazic și hidro-electrolitic – tehnică și interpretare 10.Teste de evaluare semicantitativă a sensibilității(diapazon, monofilamente) 11.Evaluarea prin metoda Doppler a presiunilor la arterele membrelor inferioare

12.Tehnica ședințelor de educație individuală și de grup 13.Principii de gastrotehnie

14.Ancheta alimentară

15.Metodologia testului de toleranță la glucoză oral 16.Screeningul familial în bolile metabolice 17.Metodologia cercetării epidemiologice 18.Diagnosticul și managementul diabetului gestațional

19.

Sfătuirea pacientelor diabetice cu privire la riscurile sarcinii – Planning Familial

20.

Managementul pluridisciplinar al piciorului diabetic: identificarea pacienților

cu risc.

21.

Tehnica anchetei alimentare

22.

Efectuarea anchetei alimentare: minim 30 de cazuri.

STAGIUL DE OFTALMOLOGIE (1 lună)

1.

Diagnosticul retinopatiei diabetice și a altor complicații ale ochiului diabetic

2.

Interpretarea fotografiei cu patologie retiniană

3.

Determinarea acuității vizuale

4.

Tratamentul chirurgical al ochiului diabetic

5.

Urgențe oftalmologice

Activități practice

OFTALMOLOGIE / DIABET

1.

Diagnosticul retinopatiei diabetice și cataractei cu ajutorul oftalmoscopului;

2.

Interpretarea fotografiei cu patologie retiniană;

3.

Determinarea acuității vizuale .

Baremul activităților practice

1.

Oftalmoscopie: 20

2.

Interpretarea fotografiei cu patologie retiniană: 10

3.

Determinarea acuității vizuale: 10

COMENTARIU:

ACTIVITATEA PE PARCURSUL PERIOADEI DE REZIDENȚIAT

Rezidentul va menționa atât pe durata trunchiului comun cât și a celui de specialitate intr-un caiet/agenda de lucru atât cursurile, conferințele și alte forme de pregătire teoretică la care participă cât și activitățile practice pe care le desfășoară individual. Vor fi menționate, de asemenea, activitățile de cercetare la care participă medicii aflați în pregătire.

Pentru evaluarea activității practice se va ține cont de următoarele principii:

-

pregătirea teoretică să nu depășească 25% din timpul efectiv de lucru

-

să participe la gărzi și consultații în ambulator

-

să urmărească individual minimum 80 pacienți cu diabet zaharat, boli metabolice și de nutriție.

MODALITATEA DE EVALUARE

1.

La intrarea în programul de pregătire (examenul de rezidențiat)

2.

La finalizarea trunchiului comun

-

evaluare teoretică

-

evaluare pe baza portofoliului/agendei de lucru (activități practice din timpul stagiului)

3.

Evaluare la sfârșitul stagiului de diabet zaharat, boli metabolice și de nutriție

-

evaluare teoretică

-

evaluare practică (prezentare de caz)

-

evaluarea portofoliului

4.

Evaluare la sfârșitul programului de pregătire în diabet zaharat, boli metabolice și de nutriție

-

evaluare teoretică

- evaluare practică (prezentare de caz, proba de laborator)

- evaluarea portofoliului

Barem de deprinderi practice în clinică și laborator:

1.

Diagnosticul și tratamentul diabetului zaharat și a principalelor afecțiuni metabolice și de nutriție

2.

Manevre practice specifice

a.

Evaluarea stării de nutriție, antropometrie, perimetrie

b.

Prescrierea dietei în diabetul zaharat, boli metabolice și de nutriție

c.

Evaluarea semicantitativă a sensibilității (diapazon, monofilamente)

d.

Evaluarea prin metoda Doppler a presiunilor la arterele membrelor inferioare.

e.

Examinarea fundului de ochi și utilizarea oftalmoscopului

f.

Evaluarea riscului cardiovascular

g.

Ancheta alimentară

2.

Abilități de comunicare:

a.

identificarea problemelor și așteptărilor pacientului

b.

comunicarea comprehensibilă a informației medicale

c.

înțelegerea impactului bolii asupra pacientului

d.

formularea și implementarea managementului bolilor cronice

e.

educația pacienților

3.

Însușirea metodologiei cercetării moderne:

a.

folosirea tehnologiilor informatice în accesarea de publicații medicale recente, ghiduri de practică și consensuri medicale;

b.

înțelegerea metodologiei de cercetare prin prezentarea de referate cu analiza cercetării unor articole publicate

c.

participarea la studii locale

d.

prezentări de cazuri

4.

Efectuarea unui număr de ore în serviciul de urgență diabet zaharat, boli metabolice și de nutriție (minim 1 gardă/ lună) și îngrijirea cazurilor cronice (conform tematicii)

STAGIUL DE ENDOCRINOLOGIE ( 6 luni)

II.

Tematica lecțiilor conferință

1.

Hormonii. Natura chimică. Mod de acțiune

2.

Sistemul endocrin – rolul și funcțiile sale

3.

Adenohipofiza – fiziologie, secreția hormonală și efectele sale biologice

4.

Acromegalia

5.

Insuficiența antehipofizară la adult și copii

6.

Neurohipofiza – secreție hormonală și efectele sale biologice

7.

Diabetul insipid

.

8.

Tiroida – fiziologie, secreție hormonală și efectele sale biologice

9

Hipertiroidia

10.

Hipotiroidia

11.

Gușa (simplă, endemică, multinodulară, noduli tiroidieni)

12.

Paratiroidele – secreție hormonală și efectele sale biologice

13.

Hiperparatiroidia - hipercalcemi secundare

14.

.

Insuficiența paratiroidiană

15

Corticosuprarenale – fiziologie, secreție hormonală și efectele sale biologice

16.

Sindroame de hiperfuncție corticosuprarenală

17.

Sindroame de hipofuncție corticosupranală

18.

Medulosuprarenale – secreție hormonală și efectele sale biologice

19.

Gonadele - secreție hormonală și efectele sale biologice

.Pubertatea

20.

Menopauza

I1.

Activități practice, manevre și tehnici

1.

Principalele dozări hormonale .

2.

Tehnici dinamice de apreciere a secrețiilor hipofizare, corticosuprarenaliene, tiroidiene și ale gonadelor

3.

Scintigrafia și iodocaptarea tiroidiană

4.

Reflexograma achiliană

5.

Interpretarea radiografiilor

-

șa turcească

-

pumn (vârsta osoasă)

6.

Managementul disfuncției erectile

7.

Explorarea funcțională a pancreasului endocrin

Baremul activităților practice

1.

Palparea glandei tiroide și concordanța cu explorarea ecografică a tiroidei: 30 cazuri

2.

Interpretarea scintigramei și iodocaptării tiroidiene: 20 buletine

3.

Reflexograma achiliană: 20 buletine

4.

Interpretarea radiografiilor șa turcească (20), pumn (10)

5.

Efectuarea și interpretarea testelor dinamice de apreciere a secrețiilor hipofizare, corticosuprarenaliene, tiroidiene și ale gonadelor: 50

STAGIUL DE PNEUMOLOGIE (2 luni)

Tematica lecțiilor conferință

1.

Bronșita cronică. Emfizemul pulmonar. Bronhopneumonia cronică obstructivă

2.

Pneumoniile microbiene, virale, cu micoplasma, chlamidia

3.

Astmul bronșic

4.

Supurațiile bronho-pulmonare

5.

Cancerul bronho-pulmonar

6.

Pleureziile 7.Tuberculoza primară 8.Tuberculoza adultului

9.

Metode moderne în explorarea aparatului respirator

10.

Pneumonii în condiții speciale (cu anaerobi, la imunodeprimați, de aspirație)

11.

Alveolitele fibrozante

12.

Sindroame de detresă respiratorie acută și cronică

13.

Insuficiența respiratorie acută și cronică

14.

Sarcoidoza 15.Pneumoconiozele

16.

Determinări pulmonare în boli sistemice și colagen vasculare

17.

Patologia mediastinului

Baremul activităților practice

1.

Radiografia pulmonară (interpretare): 300

2.

Computer tomograf (interpretare): 50

3.

Puncție - biopsie pleurală: 5-10 efectuat

4.

Efectuare și interpretare IDR: 25

STAGIUL DE CARDIOLOGIE

(6 luni)

I.

Tematica lecțiilor conferință

1.

Electrocardiografia

2.

Hipertensiunea arterială primară și secundară

3.

Sincope : fiziopatologie , diagnostic,tratament

4.

Moarte subită : cauze și mecanisme, clinica morții subite, diagnostic, prevenirea morții subite, evoluție și prognostic

5.

Reanimarea cardio – respiratorie : organizarea , personal, dotare, metodologia reanimării cardio – respiratorii,evaluarea reanimării, tratamentul postreanimare

6.

Metodologia determinării riscului cardiovascular

7.

Ateroscleroza: etiopatogenia și factorii de risc,evoluția și istoria naturala,profilaxia

8.

Cardiopatia ischemică

-

fiziopatologia ischemiei miocardice

-

angina pectorală stabilă

-

angina pectorală instabilă

-

varianta anginei

-

infarctul miocardic

-

ischemia miocardică acută

-

boala coronariană neaterosclerotică

-

tratamentul chirurgical în cardiopatia ischemică

9.

Tulburările ritmului cardiac

9.

Insuficiența cardiacă

10.

Arteriopatia obliterantă a membrelor inferioare

11.

Cost - eficiența în cardiologie

II.

Activități practice, manevre și tehnic i Evaluarea factorilor de risc cardiovascular

1.

Program practic : ECG,ECHO, Rx, cateterism

2.

Însușire de tehnici:

-

înregistrarea ECG

-

tehnica de reanimare cardio-respiratorie

-

conversia electrică

Baremul activităților practice

1.

Interpretarea unei electrocardiograme: 300 ecg

Stabilirea axului electric și modificările patologice ale axului

Hipertrofiiie atriale și ventriculare

Modificările electrocardiogramei în cardiopatia ischemică, cardiomiopatii

Diagnosticul electrocardiografic în cordul pulmonar acut și cronic

Tulburări de ritm cardiac

2.

tulburări de conducere

3.

indicațiile, tehnica și interpretarea probei de efort

4.

Interpretarea principalelor date eocardiografice pentru patologia prevăzută în tematica: 200 ecografii

5.

Tehnicile de resuscitare cardiorespiratorie: 20 de manevre pe manechin

6.

Defibrilarea și cardioversia: 5 manevre

7.

Resuscitare cardiacă: 5 cazuri

STAGIUL DE GASTROENTEROLOGIE (3 luni)

Tematica lecțiilor conferință

1.

Ulcerul gastric și duodenal ; esofagita de reflux

2.

Suferințele stomacului operat

3.

Hemoragiile digestive superioare

4.

Hepatita cronică

5.

Cirozele hepatice

6.

Icterele

7.

Pancreatite acute și cronic

8.

Litiaza biliară

9.

Cancerul gastric

10.

Cancerul de pancreas

11.

Cancerul colonului

12.

Cancerul de rect

13.

Sindromul de malabsorbție

14.

Rectocolita hemoragică

15.

Boala Crohn

16.

Noțiuni de endoscopie digestivă

Baremul activităților practice

1.

Radiografia gastro-intestinală (interpretare): 100

2.

Tehnici de explorare a secreției gastrice, interpretare: 20 buletine

3.

Test Adler: 5

4.

Proba de digestie (interpretare):20

5.

Puncție biopsie hepatică (asistat și interpretare): 10

6.

Paracenteza: 20 paracenteze

6.

Ecografie abdominală (interpretare): 200

STAGIUL DE NEFROLOGIE (3 luni)

I.

Tematica lecțiilor conferință

1.

Explorarea funcțională a rinichilor

2.

Nefropatiile glomerulare

3.

Nefropatiile tubulare

4.

Nefropatiile interstițiale

5.

Insuficiența renală acută

6.

Insuficiența renală cronică

7.

Diabetul zaharat, nutriția, boli metabolice și patologia nefrologică

II.

Activități practice, manevre și tehnici

1.

Explorarea funcțională a funcției excretorii

2.

Hemodializa acută

3.

Dializa peritoneală

4.

Managementul pacientului diabetic cu complicații renale

Baremul activităților practice

1.

Interpretarea testelor renale uzuale : 100 buletine

2.

Teste funcționale glomerulare(clearance-uri): 30 buletine

3.

Teste funcționale tubulare (proba concentrației/diluție, de acidifiere a urinii, etc.): 20 cazuri

4.

Evaluarea pacientului dializabil și bilanț al dializei : 30 cazuri

5.

Scintigrafia renală (interpretare): 10 teste

6.

Buletin biopuncție renală (interpretare): 20 buletine

STAGIUL DE HEMATOLOGIE (1 lună)

1.

Anemiile

2.

Leucemiile acute și cronice

3.

Sindroamele mieloproliferative

Baremul activităților practice

1.

Interpretarea rezultatelor de sânge: 200 buletine de sânge periferic

STAGIUL DE BOLI INFECȚIOASE (2 luni)

Tematica lecțiilor conferință

1.

Hepatita cronică

2.

Enterocolita acută

3.

Infecția streptococică

4.

Tetanosul

5.

Infecția stafilococică

6.

Gripa

7.

Herpes Zoster

8.

Holera

9.

Antibiotice

10.

Sindromul meningeal

11.

Septicemiile

12.

Infecția HIV

Baremul activităților practice

1.

Recoltarea hemoculturilor pentru germeni aerobi și anaerobi: 20 determinări

2.

Frotiu, produse patologice: 20 determinări

3.

Recoltare și însămânțare urocultură: 20 determinări

4.

Puncția rahidiană, însămânțări și colorări: 10 determinări

5.

Interpretarea antibiogramei și concentrație minimă inhibitorie a antibioticelor: 50 determinări

6.

Interpretarea analizelor markerilor virali hepatici: 200 determinări

7.

Interpretarea testelor de diagnostic serologic al principalelor boli infecțioase (pentru fiecare boală): 10 determinări

STAGIUL DE NEUROLOGIE (3 luni)

I.

Tematica lecțiilor conferință

1.

Examenul neurologic

2.

Principalele metode de investigare paraclinică a sistemului nervos

3.

Principalele sindroame neurologice

4.

Patologia nervilor rahidieni

5.

Accidentele vasculare cerebrale

6.

Tumorile sistemului nervos

7.

Traumatismele sistemului nervos

8.

Epilepsia

9.

Comele

10.

Manifestări neurologice ale bolilor de nutriție și metabolism

II.

Activități practice, manevre și tehnici

1.

Evaluarea vascularizației și inervația membrelor inferioare

4.

Determinarea sensibilităților tactilă, termică, vibratorie și

dureroasă

5.

Diagnosticul și managementul diferitelor forme de neuropatie diabetică

Baremul activităților practice

1.

Examinarea fundului de ochi: 20

2.

Efectuarea și interpretarea puncției rahidiene: 5

3.

Determinarea sensibilității termice, vibratorii, dureroase: 50 cazuri

STAGIUL DE TERAPIE INTENSIVĂ (3 luni)

I.

Tematica lecțiilor conferință

.

1

Echilibrul nutritiv – energetic și tulburarea lui

2.

Echilibrul respirator și tulburarea lui

3 Echilibrul circulator și tulburarea lui

4.

Echilibrul excretor și tulburarea lui

5.

Durerea și combaterea ei

6.

Terapia intensivă a principalelor sindroame acute din medicina internă

7.

Terapia intensivă a bolilor infecțioase

8.

Terapia intensivă a intoxicațiilor acute

9.

Coma depășită

10.

Tehnici și aparatură specifice terapiei intensive

II.

Activități practice, manevre și tehnici

1.

Tehnica anesteziei locale (pentru biopsie cutanată, incizii, debridări)

2.

Tehnica de aspirație a căilor respiratorii

3.

Introducerea unei sonde gastrice

4.

Sondajul vezical

5.

Tehnica respirației asistate

6.

Tehnica defibrilării și cardioversiei

7.

Tehnica puncției lombare

8.

Alimentația parenterală(preparate, indicații)

Baremul activităților practice de anestezie



Instalarea de linii venoase periferice –50



Instalarea de sondă gastrică –50



Instalarea de sondă uretrovezicală –20



Monitorizarea temperaturii centrale și periferice –50



Menținerea libertății căilor aeriene la bolnavii neintubați, inconștienți, paralizați -10



Utilizarea aparatelor de ventilație mecanică –10



Oxigenoterapie –10



Puncție lombară –10

BIOSTATISTICĂ (1 luna)

1.

Designul și obiectivele unui studiu

2.

Tipuri de studii (longitudinale, cros-secționale)

3.

Metodele randomizării

4.

Tipuri de date (tipuri dde variabile, distribuții)

5.

Conceptele ipotezei nule, semnificația statistică

6.

Date continui (Distribuția Student, testul t-pereche și ne- pereche

7.

Teste ne-parametrice

8.

Corelația și regresia liniară

9.

Regresia logistică

10.

Studii randomizate controlate

11.

Studii observaționale

12.

Greșeli comune în utilizarea metodelor statistice

Baremul activităților practice

Utilizarea modulelor din pachetul de programe EPI INFO

Realizarea unei baze de date și executarea de aplicații grafice utilizând Microsoft Excel

MODULUL DE BIOETICĂ - 2 săptămâni TEMATICĂ CURS (20 ore)

I.

Introducere în Bioetică - 2 ore

1.

Morala, etica, etica medicală - definire, delimitarea obiectului de studiu.

2.

Contextul apariției bioeticii.

3.

Definirea bioeticii.

4.

Delimitarea domeniului de studiu al bioeticii.

5.

Teorii și metode în bioetică.

II.

Conceptele de sănătate, boală, suferință prin prisma bioeticii - 2 ore

1.

Definirea conceptelor de sănătate, boală, suferință.

2.

Conceptele de sănătate, boală și suferință în contextul evoluției medicinii și științelor vieții.

3.

Rolul credințelor și valorilor personale sau de grup în conturarea conceptelor de sănătate, boală și suferință (percepții particulare funcție de credință religioasă, etnie, etc.).

III.

Relația medic-pacient I - 2 ore

1.

Valori ale relației medic-pacient.

2.

Paternalism versus autonomie.

3.

Modele ale relației medic-pacient.

4.

Dreptatea, echitatea și accesul pacienților la îngrijirile de sănătate.

IV.

Relația medic-pacient II - 2 ore

1.

Consimțământul informat.

2.

Confidențialitatea în relația medic-pacient.

3.

Relația medic-pacient minor.

4.

Acte normative care reglementează relația medic-pacient.

V.

Greșeli și erori în practica medicală - 2 ore

1.

Definirea noțiunilor de greșeală și eroare.

2.

Culpa medicală - definire, forme, implicații juridice și deontologice.

3.

Managementul greșelii și erorii medicale în practica medicală.

VI.

Probleme etice la începutul vieții - 2 ore

1.

Libertatea procreației.

2.

Dileme etice în avort.

3.

Etica reproducerii umane asistate medical.

4.

Probleme etice în clonarea reproductivă.

VII.

Probleme etice la finalul vieții - 2 ore

1.

Definirea morții în era noilor tehnologii în medicină.

2.

Probleme etice în stările terminale.

3.

Tratamente inutile în practica medicală.

4.

Eutanasia și suicidul asistat.

5.

Îngrijirile paliative.

VIII.

Probleme etice în transplantul de țesuturi și organe umane - 2 ore

1.

Donarea de organe de la cadavru.

2.

Donarea de organe de la persoana vie.

3.

Etica alocării de resurse în transplant.

IX.

Probleme etice în genetică și genomică - 2 ore

1.

Eugenia și discriminarea pe baza geneticii.

2.

Proiectul genomului uman - probleme etice, redefinirea noțiunii de boală prin prisma cunoașterii genomului uman.

3.

Etică și testarea genetică prenatală, neonatală și postnatală.

4.

Statutul moral al embrionului uman; cercetarea pe embrioni.

5.

Terapia genică.

6.

Posibilitatea îmbunătățirii rasei umane prin intervenții genetice.

X.

Etica cercetării pe subiecți umani - 2 ore

1.

Principii etice în cercetarea pe subiecți umani.

2.

Protecția participanților într-o cercetare biomedicală - discutarea principalelor coduri de etică și convenții internaționale în cercetare, a cadrului legislativ în care se derulează cercetarea pe subiecți umani.

3.

Populații vulnerabile în contextul cercetării pe subiecți umani.

4.

Aspecte etice în cercetările multicentrice, multinaționale.

5.

Comitetele de etică a cercetării.

6.

Comportamentul științific neadecvat, conflictul de interese în cercetarea

științifică.

TEMATICA SEMINARIILOR

I.

Ilustrarea prin cazuri particulare a teoriilor și principiilor în bioetică - 2 ore

II.

Reglementarea practicii medicale prin coduri de etică - 2 ore

1.

Jurământul lui Hipocrate - comentarea formei inițiale a jurământului lui Hipocrate și evaluarea gradului de aplicabilitate a perceptelor acestuia în condițiile medicinii actuale.

2.

Alternative ale jurământului lui Hipocrate.

3.

Alte coduri de etică și deontologie medicală folosite în prezent.

III.

Ilustrarea valorilor etice ale relației medic-pacient prin cazuri practice - 2 ore

1.

Valoarea și limitele consimțământului informat în practica medicală curentă.

2.

Valoarea și limitele confidențialității în practica medicală curentă.

3.

Rolul comunicării în relația medic-pacient.

IV.

Ilustrarea valorilor etice ale relației medic-pacient prin cazuri practice - 2 ore

1.

Accesul la îngrijirile de sănătate - discutare de cazuri.

2.

Drepturile pacienților - reglementare legislativă.

3.

Rolul comitetelor de etică din spitale.

V.

Exemplificarea noțiunilor de greșeală și eroare în medicină prin cazuri concrete - 2 ore

1.

Delimitarea cadrului noțiunii de malpraxis.

2.

Greșeala medicală din perspectiva sistemului de malpraxis.

3.

Perspectiva deontologică asupra greșelilor medicale.

VI.

Discutarea problemelor etice la începutului vieții pe baza unor cazuri concrete - 2 ore

VII.

Discutarea problemelor etice la finalul vieții pe baza unor cazuri concrete

- 2 ore

VIII.

Discutarea problemelor etice în transplantul de țesuturi și organe pe baza unor cazuri concrete - 2 ore

IX.

Discutarea problemelor etice în genetică și genomică pe baza unor cazuri concrete - 2 ore

X.

Discutarea problemelor etice în cercetarea pe subiecți umani prin prisma unor cazuri concrete - 2 ore

DIABET ZAHARAT, NUTRIȚIE ȘI BOLI METABOLICE

5 ani

STAGII PRACTICE și CURSURI CONFERINȚĂ

DIABET ZAHARAT, NUTRIȚIE ȘI BOLI METABOLICE (I.1)*

17,5 luni ENDOCRINOLOGIE (1.2)

6 luni

MEDICINĂ INTERNĂ (1.3)

15 luni

(In cadrul medicinii interne sunt prevăzute 5 stagii: Pneumologie I.3.1 (2 luni), Cardiologie I.3.2 (6 luni), Gastroenterologie I.3.3 (3 luni), Nefrologie I.3.4 (3 luni) și Hematologie I.3.5 (1 luna)

BOLI INFECȚIOASE (1.4)

2 luni

NEUROLOGIE (I.5)

3 luni

TERAPIE INTENSIVĂ (I.6)

3 luni

Biostatistică medicală (I.7)

1 lună

Bioetică (I.8)

2 săptămâni

DIABET ZAHARAT, NUTRIȚIE ȘI BOLI METABOLICE (I.9)

12 luni

*N.B. În cadrul stagiului de Diabet, Nutriție și Boli Metabolice de 17,5 luni vor fi încorporate următoarele 2 stagii :

-

OCHIUL DIABETIC (I.1.1): 1 lună

-

RINICHIUL DIABETIC (I.1.2): 2 luni

ANUL I

ANUL II

ANUL III

ANUL IV

ANUL V

STAGIUL

I.1

I.1; I.1.1; I.1.2; I.2; I.3.1

I.3.1; I.3.2; I.3.3; I.3.4

I.3.4;I.3.5; I.4; I.5; I.6; I.7;I.8

I.9

Curricula de Diabet Zaharat, Nutriție și Boli Metabolice 2008

MINISTERUL SĂNĂTĂȚII

CURRICULUM DE PREGĂTIRE

ÎN SPECIALITATEA

EPIDEMIOLOGIE

CENTRUL NAȚIONAL DE PERFECȚIONARE ÎN DOMENIUL SANITAR BUCUREȘTI

Toate drepturile privind publicarea și difuzarea acestei lucrări aparțin Centrului Național de Perfecționare în Domeniul Sanitar București

CURRICULUM DE PREGĂTIRE

ÎN SPECIALITATEA EPIDEMIOLOGIE

Curriculumul prevede un număr de 200 de ore didactice (curs, seminar, prezentări de cazuri) pe anul de studiu universitar, pentru tematica prezentată, în afara cărora sunt prevăzute și 40 – 50 de ore de studiu individual.

Cuantificarea pregătirii în vederea echivalării, se face prin credite ( CFU). 1 credit = 25 ore de instruire

Din timpul alocat pregătirii, activitatea didactică acoperă 20-30%, restul de 70-80%, fiind dedicată activităților practice și studiului individual.

La sfârșitul fiecărui modul de pregătire (cel puțin o dată pe an), are loc o evaluare de etapă, făcută în unitatea de pregătire de către responsabilul de stagiu și îndrumător.

Evaluarea se finalizează prin acordarea de credite CFU.

Întreaga activitate de pregătire este monitorizată prin caietul de stagiu (log-book), în care vor fi trecute de asemenea evaluările de etapă în credite, activitatea în programele de cercetare, participarea la manifestări științifice și de educație continuă.

A.

Elemente fundamentale de Sănătate publică și management sanitar IA (6 luni) + Bioetica (1 B- 2 săpt)) Informatică medicală IC (2 luni)

I.

A.MODULUL DE PREGĂTIRE FUNDAMENTALĂ ÎN SĂNĂTATE PUBLICĂ ȘI MANAGEMENTUL SERVICIILOR DE SĂNĂTATE

(6 luni) – 120 ore

1.1.

Introducere în sănătatea publică. Starea de sănătate și caracteristicile ei. (1 lună)

1.2.

Metode de cercetare a serviciilor de sănătate. (2 luni)

1.3.

Educația pentru sănătate și promovarea sănătății: concepte, organizare, funcționare, evaluare. (1 lună)

1.4.

Managementul serviciilor de sănătate și sociale. Managementul resurselor umane și materiale. Principiile conceptuale și modalitățile de organizare și funcționare a sistemului de asistență preventivă și curativă a sănătății în România. Sistemul de sănătate național. Integrarea structurală și funcțională în sistemele și organizațiile de sănătate regionale și mondiale. Introducere în economia sanitară. 3 luni)

1.1.

INTRODUCERE ÎN SĂNĂTATEA PUBLICĂ (1 LUNĂ)

1.

Sănătatea individului și sănătatea populațiilor. Definirea domeniului sănătății publice. Principiile metodei științifice. Evoluția concepțiilor în sănătate publică. Măsurarea stării de sănătate a populației.

2.

Demografie: Statica populației. Mișcarea mecanică (mobilitate, migrație) și naturală (natalitate, fertilitate, mortalitate). Metode de standardizare. Tabele de mortalitate.

3.

Morbiditatea.

4.

Calitatea vieții.

5.

Modele de determinanți ai stării de sănătate a unei populații:



Factori biologici



Factori de mediu



Factori de stil de viață (comportamentali)



Serviciile de sănătate

6.

Metode ale științelor sociale utilizate în măsurarea stării de sănătate și a factorilor care o influențează.



Criterii de alegere a metodelor de cercetare.



Metode cantitative: proiectarea și evaluarea validității și fiabilității chestionarelor.



Metode calitative: interviul, observația, prelucrarea datelor calitative.

Tematica activităților practice

1.

Starea de sănătate:



Surse oficiale – naționale și internaționale – accesibile de informare științifică și de date de bază în sănătatea publică.

2.

Demografie:



Interpretarea medicală a informațiilor din domeniul staticii populației.



Măsurarea și interpretarea medicală a informațiilor referitoare la mișcarea naturală a populației (fertilitate, mortalitate, tabela de mortalitate, A.P.V.P., etc.).



Analiza fertilității într-o populație definită, pe baza datelor disponibile.



Tehnici de standardizare a indicatorilor demografici și din alte domenii ale studiului stării de sănătate.

3 și 4. Morbiditate. Calitatea vieții.



Obținerea de date referitoare la incidența unor boli sau grupe de boli.



Proiectarea unui studiu de prevalență de moment pentru o boală dată sau pentru un grup de boli.



Proiectarea unui studiu pentru cunoașterea incapacității într-o populație.

5.

Factori care condiționează starea de sănătate a unei populații.



Proiectarea unui studiu pentru cunoașterea actorilor care influențează starea de sănătate a unei populații.



Obținerea de informații din diverse surse referitoare la factorii de mediu care influențează starea de sănătate a populației.



Proiectarea unui studiu pentru cunoașterea factorilor comportamentali asociați sănătății.



Analiza impactului unor servicii de sănătate asupra stării de sănătate a populației.

6.

Metode ale științelor sociale utilizate în măsurarea stării de sănătate și a factorilor care o influențează.



Realizarea și testarea unui chestionar.

1.2.

METODE DE CERCETARE A SERVICIILOR DE SĂNĂTATE (2 luni)

1.

Identificarea problemelor.

2.

Analiza și prezentarea problemei.

3.

Ierarhizarea priorităților.

4.

Analiza și evaluarea variantelor de intervenție.

5.

Formularea obiectivelor.

6.

Metodologia cercetării serviciilor de sănătate în cercetarea serviciilor de sănătate; planul de prelucrare și analiză a datelor.

7.

Pretestarea metodologiei.

8.

Planul de lucru.

9.

Administrarea și monitorizarea proiectului și utilizarea rezultatelor.

10.

Bugetarea acțiunilor.

11.

Implementarea proiectului.

12.

Prezentarea rezultatelor.

Tematica activităților practice

1.

Proiectarea unui studiu de evaluare a serviciilor unei instituții de sănătate.

2.

Identificarea unei probleme de cercetare a serviciilor primare și secundare.

3.

Formularea obiectivelor unui studiu de evaluare.

4.

Alegerea metodei de cercetare adecvate unei probleme date.

5.

Proiectarea și testarea instrumentului de culegere a datelor (chestionar, interviu).

6.

Dezvoltarea unui instrument pentru măsurarea calității serviciilor.

7.

Elaborarea planului de lucru: folosirea graficului GANTT și metodei PERT.

8.

Elaborarea bugetului pentru un proiect de cercetare a serviciilor de sănătate.

9.

Utilizarea programelor de calculator pentru planificarea și monitorizarea proiectelor.

10.

Participarea la realizarea unor studii de cercetare a serviciilor de sănătate:



Evaluarea raportului cost-eficacitate al unor tratamente sau proceduri diagnostice.



Identificarea principalilor factori motivaționali pentru personalul care lucrează în sistemul de sănătate.



Proiecte de cercetare-dezvoltare pentru identificarea principalelor probleme de micro- management în condițiile practicii de grup.



Evaluarea gradului de satisfacție a pacienților în legătură cu serviciile unei instituții de sănătate: spital, CDT, cabinet medical, etc.



Cercetarea calitativă a comportamentului și motivațiilor diferitelor grupuri de actori implicați în reforma sistemului de sănătate.

1.3.

EDUCAȚIA PENTRU SĂNĂTATE ȘI PROMOVAREA SĂNĂTĂȚII ( 1 lună)

1.

Concepte de promovare a sănătății și educației pentru sănătate. Strategii preventive. Carta de la Ottawa.

2.

Societatea civilă, drepturile omului și promovarea sănătății. Politici sănătoase și alianțe pentru sănătate. Strategii de implicare a comunității în educația pentru sănătate și promovarea sănătății.

3.

Stilul de viață, comportamentele și educația pentru sănătate.

4.

Mortalitatea feto-infantilă și juvenilă și ocrotirea sănătății copilului.

5.

Problematica medico-socială a cuplului, sănătatea reproducerii și educația sexuală.

6.

Problematica medico-socială a populației vârstnice.

7.

Consumul abuziv de tutun, alcool și alte droguri.

8.

Marketing social.

Tematica activităților practice

1.

Conceptele de promovare a sănătății și educației pentru sănătate. Strategii preventive.

►

Proiectarea schiței unui program de intervenție bazat pe strategia ecologică.

►

Formularea unui program integrat de măsuri preventive pentru o populație data.

2.

Societatea civilă, drepturile omului și promovarea sănătății. Strategii de implicare a comunității în educația pentru sănătate și promovarea sănătății.

►

Proiectarea schiței unui program de intervenție comunitară în colaborare cu o organizație non-guvernamentală.

3.

Stilul de viață, comportamentele și educația pentru sănătate.

►

Proiectarea unui studiu pentru evaluarea cunoștințelor, deprinderilor și atitudinilor legate de sănătate.

►

Susținerea unei prelegeri pe tema legăturii între factorii comportamentali și sănătate pentru un public nespecializat.

►

Mortalitatea feto-infantilă și juvenilă și ocrotirea sănătății copilului:

►

Proiectarea și efectuarea unei anchete privind aspecte epidemiologice ale mortalității infantile și juvenile.

►

Proiectarea unui program de intervenție bazat pe strategia riscului înalt, pentru reducerea mortalității infantile și juvenile.

►

Problematica medico-socială a cuplului, sănătatea reproducerii și educația sexuală.

►

Proiectarea și efectuare unui studiu privind cunoștințele, atitudinile și practicile legate de planificarea familială și educația sexuală a unei populații.

►

Realizarea unui material de educație pentru sănătate destinat mediilor de informare în masă (articol, material audio sau video).

►

Problematica medico-socială a populației vârstnice:

►

Proiectarea și efectuarea unei cercetări privind morbiditatea populației vârstnice dintr-un teritoriu.

►

Proiectarea și efectuarea unei cercetări privind problemele sociale ale vârstnicilor instituționalizați.

►

Consumul abuziv de tutun, alcool și alte droguri.

►

Proiectarea și realizarea unui studiu privind cunoștințele, atitudinile și comportamentele unei populații de adolescenți în legătură cu consumul abuziv de tutun, alcool și alte droguri.

►

Elaborarea și testarea unor mesaje adresate adolescenților în scopul influențării atitudinilor și comportamentelor.

1.4.

MANAGEMENTUL SERVICIILOR DE SĂNĂTATE ȘI SOCIALE. MANAGEMENTUL RESURSELOR UMANE ȘI MATERIALE. PRINCIPIILE CONCEPTUALE ȘI MODALITĂȚILE DE ORGANIZARE ȘI FUNCȚIONARE A SISTEMULUI DE ASISTENȚĂ PREVENTIVĂ ȘI CURATIVĂ A SĂNĂTĂȚII ÎN ROMÂNIA. SISTEMUL DE SĂNĂTATE NAȚIONAL. INTEGRAREA STRUCTURALĂ ȘI FUNCȚIONALĂ ÎN SISTEMELE ȘI ORGANIZAȚIILE DE SĂNĂTATE REGIONALE ȘI MONDIALE. INTRODUCERE ÎN ECONOMIA SANITARĂ – 3 luni

1.

Planificare și programare.

2.

Comunicare în organizație

3.

Sisteme de sănătate: descriere, analiză comparată și modalități de finanțare a serviciilor de sănătate.

4.

Organizarea serviciilor de sănătate – macro și microsistem de sănătate, nivele de asistență medicală – primară, spitalicească, ambulatorie, etc.

5.

Politici de sănătate – elaborare, evaluare impact, aplicare.

6.

Principiile și funcțiile managementului:



Procesul de luare a deciziei



Conflict și negociere

7.

Management organizațional – structură, cultură, managementul schimbării.

8.

Managementul și evaluarea proiectelor și programelor din domeniul sanitar.

9.

Economia sanitară (caracteristicile pieței și ale competiției în sănătate, metode și tehnici de evaluare economică, asigurări de sănătate publice și private).

10.

Managementul financiar (alternative de finanțare ale sistemelor de sănătate, metode de plată a furnizorilor).

11.

Managementul resurselor umane în domeniul sanitar.

12.

Managementul și evaluarea calității îngrijirilor și serviciilor de sănătate.

13.

Noțiuni de legislație medicală s

14.

Integrare in UE: instituții, legislație, programe.

Tematica activităților practice

1.

Analiza și interpretarea datelor privind utilizarea serviciilor de sănătate.

2.

Identificarea, analiza și interpretarea datelor cu privire la distribuția resurselor fizice, umane, financiare și de timp în serviciile de sănătate.

3.

Analiza tipurilor de costuri ale unor servicii de sănătate (primar, secundar, terțiar – curativ și profilactic).

4.

Identificarea surselor de informații pentru măsurarea costurilor.

5.

Realizarea unui protocol de determinare a costului per serviciu.

6.

Evaluarea economică a unor servicii și programe de sănătate utilizând analiza de tip cost/eficacitate, cost/beneficiu și cost/utilitate.

7.

Evaluarea sistemului de luare a deciziilor în instituții de la diferite nivele din sectorul sănătății (primar, secundar, terțiar – curativ și profilactic).

8.

Evaluarea sistemului de comunicare dintr-o organizație (primar, secundar, terțiar – curativ și profilactic).

9.

Elaborarea unei metodologii de evaluare, recrutare și selecție a personalului.

10.

Evaluarea unui program de dezvoltare de personal.

11.

Evaluarea rolurilor și posibilităților individuale în cadrul lucrului în echipă.

12.

Elaborarea unui proiect de dezvoltare a unor servicii de sănătate destinate unor populații vulnerabile.

13.

Evaluarea sistemului informațional dintr-o organizație.

14.

Proiectarea unui sistem de informații necesar monitorizării și evaluării unui program de sănătate.

15.

Proiectarea unui sistem de asigurare și îmbunătățire ale calității serviciilor într-o unitate sanitară.

16.

Descrierea sistemului serviciilor de sănătate al unei țări (UE și non-UE).

17.

Dobândirea unor deprinderi de bază de administrație și secretariat: redactarea corespondenței, evidența și arhivarea documentelor.

I.B. MODULUL DE BIOETICĂ 2 săpt

TEMATICĂ CURS (20 ore)

TEMATICĂ CURS (20 ore)

2.1)

Definirea bioeticii, concepte, evoluție, teorii și metode în bioetică. domenii prioritare de studiu in bioetică.

2.2)

Conceptele de sănătate, boală, suferință prin prisma bioeticii , influenta credințelor și valorilor personale sau de grup în conturarea conceptelor

2.3)

Relația medic - pacient , modele ale relației medic – pacient, , dreptatea, echitatea și accesul pacienților la îngrijirile de sănătate.

2.4)

Relația medic - pacient: consimțământul informat, confidențialitatea, relația medic - pacient minor: acte normative care reglementează relația medic - pacient.

2.5)

Greșeli și erori în practica medicală: definirea noțiunilor, culpa medicală - definire, forme, implicații juridice și deontologice, management.

2.6)

Probleme etice ale începutului vieții: libertatea procreației., dileme etice în avort, reproducerea umana asistata medical, clonarea reproductivă.

2.7)

Probleme etice la finalul vieții: Definirea morții în era noilor tehnologii în medicină, probleme etice în stările terminale: tratamente inutile în practica medicala: eutanasia și suicidul asistat; Îngrijirile paliative.

2.8)

Probleme etice în transplantul de țesuturi și organe umane

2.9)

Probleme etice în genetică și genomică: eugenia și discriminarea pe baza geneticii, statutul moral al embrionului uman; cercetarea pe embrion Terapia genică.

2.10)

Etica cercetării pe subiecți umani, principii etice, coduri de etică și convenții internaționale în cercetare, cadrul legislativ al cercetarea pe subiecți umani; comitetele de etică a cercetării; conflictul de interese în cercetarea științifică.

TEMATICA ACTIVITĂȚILOR PRACTICE

-

Ilustrarea prin cazuri particulare a teoriilor și principiilor în bioetică

-

Reglementarea practicii medicale prin coduri de etică; Jurământul lui Hipocrate, alte coduri de etică și deontologie medicală folosite în prezent.

-

Ilustrarea valorilor etice ale relației medic - pacient prin cazuri practice

-

Valoarea și limitele consimțământului informat în practica medicală curentă

-

Rolul comunicării în relația medic - pacient.

-

Ilustrarea valorilor etice ale relației medic - pacient prin cazuri practice

-

Accesul la îngrijirile de sănătate - discutare de cazuri.

-

Drepturile pacienților - reglementare legislativă.

-

Rolul comitetelor de etică din spitale.

-

Exemplificarea noțiunilor de greșeală și eroare în medicină prin cazuri concrete Delimitarea cadrului noțiunii de malpraxis.

-

Greșeala medicală din perspectiva sistemului de malpraxis.

-

Perspectiva deontologică asupra greșelilor medicale.

-

Discutarea problemelor etice pe baza unor cazuri concrete aplicabile pentru începutul vieții, finalului vieții, transplantul de țesuturi și organe, genetică și genomică, cercetarea pe subiecți umani.

I.C.

BIOSTATISTICA ȘI INFORMATICA- 2 luni

Tematica lecțiilor conferință – 30 ore

-

Prelucrarea automată a datelor: Pachete de statistică utilizate în Sănătate Publică: EpiInfo,

SPSS, SAS, etc.

-

Editarea de documente (text și grafică)

-

Baza de date

-

Documentarea asistată de calculator

-

Programe de comunicații

-

Biostatistică:

-

Indicatori de tendință centrală și dispersie

-

Eșantionaj și inferență statistică

-

Tipuri de distribuții și compararea statistică (teste parametrice și neparametrice)

-

Regresia logistică

-

Corelația și regresia liniară

-

Pachete de programe de calculator pentru prelucrări statistice; compatibilizare cu cerințele U.E.

-

Statistică superioară

Tematica activităților practice

Introducere în informatică:

-

Realizarea operațiunilor elementare cu fișiere (creare, copiere, redenumire, ștergere, etc.) în mediile de operare uzuale

-

Utilizarea unui editor de text și a unui program de grafică

-

Utilizarea unui pachet de gestiune a bazelor de date

-

Utilizarea unui program de calcul tabelar

-

Utilizarea bazelor de date bibliografice pe calculator

-

Utilizarea poștei electronice

-

Utilizarea mijloacelor multimedia Biostatistică:

-

Aplicarea metodelor de statistică descriptivă și analitică în prelucrarea cu ajutorul computerului

și a datelor dintr-un studiu

-

Interpretarea rezultatelor prelucrărilor statistice efectuate cu programe de statistică uzuale și redactarea concluziilor

-

Proiectarea unui studiu pe eșantion

-

Interpretarea și evaluarea critică a rezultatelor statistice cuprinse în articole științifice

B.

Trunchiul de specialitatea „Medicină preventivă –Epidemiologie”



Epidemiologie fundamentală = 11,5 luni



Boli infecțioase = 5 luni



Igienă = 5 luni



Laborator clinic și Microbiologie = 6 luni

i.

Microbiologie = 4 luni

ii.

Laborator clinic = 2 luni



Epidemiologie specială = 12 luni

I.

EPIDEMIOLOGIE FUNDAMENTALĂ

I.a.

MODUL DE EPIDEMIOLOGIE FUNDAMENTALĂ (11 luni la Catedră)

–

200 ore

Pregătire teoretică :

1.

Definirea noțiunii de sănătate

individuală și comunitară, factori condiționali .

2.

Epidemiologia –

definiție, scopuri, utilizare și domenii de aplicare .

3.

Metoda epidemiologică și metoda clinică:

utilizarea și interpretarea lor în cunoașterea problemelor sănătății comunitare, pentru luarea deciziei în sănătatea comunitară.

4.

Raționamentul epidemiologic.

5.

Supravegherea

stării de sănătate a populației la nivel local, național, regional și internațional.

6.

Investigarea epidemiologică.

7.

Analiza epidemiologică.

8.

Evaluarea epidemiologică și analiza deciziei.

9.

Proces morbid, focar epidemiologic, proces epidemiologic.

Cunoașterea structurii și condiționării fenomenelor de sănătate – infecțioase și neinfecțioase – (factori determinanți, factori condiționanți primari și secundari), a regulilor care guvernează apariția și manifestarea fenomenelor de sănătate la nivel individual și populațional .

10.

Elemente fundamentale ale epidemiologiei bolilor infecțioase . Caracterizarea epidemiologică a microorganismelor ca agenți etiologici ai bolilor infecțioase. Condiționarea fenomenologiei epidemiologice a bolilor infecțioase: proces infecțios, focar epidemiologic, proces epidemiologic. Focalitatea naturală.

11.

Studiul cauzalității stărilor de sănătate.

12.

Epidemiologie clinică.

13.

Prevenirea și controlul îmbolnăvirilor ( profilaxie primordială, primară, secundară și terțiară ).

14.

Conceptul de asistență primară a stării de sănătate

în supravegherea, prevenirea și controlul stărilor de sănătate și boală la nivel comunitar .

15.

Etica

activităților epidemiologice.

Aplicații practice

1.

Indicatori epidemiologici ai stării de sănătate (definiții, prelucrare statistică, reprezentare grafică, interpretare, utilitate).

a.

Definirea și caracterizarea evenimentelor legate de starea de sănătate – factori de risc, expuneri, tipuri de efecte (boală, deces, handicap etc.). Datele (variabilele) utilizate în analiza epidemiologică a stării de sănătate – tipuri de variabile, sursele de informație pentru culegerea datelor și înregistrarea lor. Identificarea și culegerea datelor pentru analiza epidemiologică a stării de sănătate privind patologia infecțioasă și neinfecțioasă. 8

b.

Măsurători pe baza variabilelor calitative – rate, rapoarte, proporții, indici – i.Rate (brute, specifice) de morbiditate: incidență, prevalență, relațiile dintre ele.

Analiza prin indicatori de morbiditate. 10

ii.Rate (brute, specifice) de mortalitate. Analiza prin indicatori de mortalitate. 10 iii.Comparații pe baza ratelor brute. 5

c.

Măsurarea stării de sănătate pe baza variabilelor cantitative: tendință centrală și dispersie etc. Analiza pentru patologie infecțioasă și neinfecțioasă. 10

2.

Standardizarea ratelor (directă, indirectă, raportul de mortalitate proporțională):

exemplificare, interpretarea și justificarea standardizării. 3.

3.

Studii epidemiologice.

a.

Tipurile de studii epidemiologice, alcătuirea protocolului (design) de studiu și aplicarea lor în funcție de efectul măsurat. Exerciții de alegere a studiului adecvat problemei și obiectivului enunțat. 5.

b.

Studii epidemiologice descriptive – tipuri de studii, culegerea datelor, eșantionare, avantaje, limite și utilitatea fiecărui tip de studiu. Elaborarea unor proiecte de studiu. 3.

c.

Studii epidemiologice analitice (caz-martor, cohortă) – selectarea subiecților, culegerea datelor, măsurarea asocierii prin riscuri relative și absolute. Măsurarea impactului pentru sănătatea publică – riscurile populaționale. Elaborarea unor proiecte de studiu. 4.

d.

Studii intervenționale (experimentale) – măsurarea rezultatelor intervenției. Elaborarea unor proiecte de studiu. 2

4.

Erorile în studiile epidemiologice: întâmplarea, erorile sistematice (bias), confuzia, interacțiunea . Validitatea unui studiu epidemiologic, tipuri de erori, identificarea și controlul erorilor. Evaluarea erorilor în studiile epidemiologice 5.

5.

Definiția de caz în investigarea epidemiologică -

importanță, limitele și alegerea definiției de caz funcție de obiective. Aplicare în boli infecțioase și neinfecțioase. 5

6.

Investigarea unei epidemii.

Justificarea investigării, etape de realizare a investigației, modalitatea comunicării rezultatelor. Studiu de caz sub formă de exerciții pe calculator: 5.

7.

Metode de screening.

Definiție, tipuri de screening, criterii de implementare a unui program de screening. Performanța testelor de screening și aplicabilitatea populațională. Evaluarea programelor de screening. Măsurarea practică a performanțelor testelor screening. 3.

8.

Teste diagnostice:

tipuri de teste diagnostice, metode de stabilire a valorilor normale și patologice, evaluarea validității testului diagnostic. Evaluarea practică a validității testului diagnostic 1.

9.

Analiza critică a literaturii medicale.

Motivația și criterii de selecție a literaturii medicale de consultat permanent. Elemente de evaluare a rezultatelor din articol, judecate funcție de design-ul studiului, limitele și validitatea studiului prezentat. Aplicabilitatea practică a datelor prezentate. Analiza unor articole medicale. 5

10.

Metanaliza

– etape de realizare, criterii de selectare a articolelor, metode de agregare a datelor, interpretarea rezultatelor. Efectuarea metanalizei. 1

II.

MODULUL DE BOLI INFECȚIOASE = 5 luni

Pregătire teoretică (75 ore) :

PARTEA GENERALĂ :

1.

Agenți etiologici – clasificare, structură, caracteristici biologice.

2.

Procesul infecțios: relația agent infecțios – gazda; dinamica procesului infecțios.

3.

Clasificarea infecțiilor după: caracteristicile agentului cauzal; poarta de intrare a agentului cauzal; caracteristici de gravitate.

4.

Mecanisme de apărare antiinfecțioasă: rezistența antiinfecțioasă nespecifică și specifică.

5.

Patogeneza bolilor infecțioase.

6.

Manifestări clinice locale și generale ale procesului infecțios.

7.

Elemente clinice de recunoaștere în unele sindroame infecțioase: febril, eruptiv, respirator, diareic, icteric, adenosplenomegalic, meningean.

8.

Examene complementare în patologia infecțioasă: diagnosticul etiologic, imunologic, anatomopatologic, radiologic și imagistic, teste nespecifice.

9.

Tratamentul unor sindroame infecțioase : date generale, clasificare, tipuri de produse, proprietăți, mecanisme de acțiune și farmacodinamie, indicații, contraindicații, limite de utilizare, reacții adverse, rezistență - sensibilitate (cu testare) a substanțelor și produselor utilizate în tratamentul infecțiilor cu produse biologice, antibiotice și chimioterapice, antiinflamatorii (cortizonice și nesteroidiene), imunomodulatori.

PARTEA SPECIALĂ:

Definiție, etiologie, patogeneză, semne clinice de recunoaștere, diagnostic (pozitiv și diferențial) clinic și de laborator, evoluție, tratament în:

1.

Boli determinate de virusuri : gripa, rujeola, rubeola, parotidita epidemică, infecții cu herpesvirusuri (varicela,

Herpes simplex, Herpes zoster , mononucleoza infecțioasă, infecția cu virusul citomegalic), rabia, hepatitele virale, poliomielita și infecțiile cu enterovirusurile nepoliomielitice, infecții cu rotavirusuri, maladia HIV/SIDA, infecția cu virusul

Papilloma

uman, encefalite și meningoencefalite determinate de agenți etiologici transmiși prin insecte hematofage (infecția cu virusul West Nile);

2.

Boli determinate de Chlamydii

: psittacoza, limfogranulomatoza veneriană.

3.

Boli determinate de rickettsii

: tifosul exantematic, febra butonoasă, febra Q.

4.

Boli determinate de bacterii

: infecții cu stafilococi, infecții cu streptococi, difteria, listerioza, antraxul, infecții determinate de meningococi, gonoreea, holera, febra tifoidă și alte salmoneloze, infecții determinate de

Shigella , infectii cu

H.influenzae , bruceloza, pesta, tusea convulsivă, legionelozele, tetanos, botulism, tuberculoza, lepra.

5.

Boli determinate de spirochete : sifilisul ,

leptospirozele, boala Lyme.

6.

Boli determinate de protozoare

: malaria, toxoplasmoza, giardioza.

7.

Boli determinate de fungi : candidiaza, aspergilioza, criptococoza, penumocistoza.

8.

Boli determinate de helminți :

ascaridioza, trichineloza, teniazele, echinococoza.

9.

Boli determinate de asocieri microbiene

: infecții nosocomiale, boala diareică acută, infecțiile călătorilor.

Baremul activităților practice

1.

Recunoașterea semnelor clinice și precizarea diagnosticului în boli eruptive: rujeola, rubeola, scarlatina, varicela, alte boli infecțioase eruptive: 12

2.

Recoltarea produselor patologice și interpretarea rezultatelor: 10

3.

Recoltarea produselor patologice pentru efectuarea uroculturii și interpretarea rezultatelor: 5

4.

Recoltarea produselor patologice pentru efectuarea coproculturii și interpretarea rezultatelor: 5

5.

Recoltarea produselor patologice pentru efectuarea exsudatului faringian și interpretarea rezultatelor: 10

6.

Interpretarea examenului LCR: 3

7.

Interpretarea rezultatelor hemoculturii: 5

8.

Interpretarea antibiogramei: 25

9.

Efectuarea a 8 gărzi la serviciul de consultații

Bibliografia : la recomandarea coordonatorului de specialitate

III.

MODULUL DE IGIENĂ = 5 luni

Pregătire teoretică (90 ore) :

MEDIUL ÎN RELAȚIE CU SĂNĂTATEA UMANĂ – 1 lună

1.

Rolul factorilor de mediu în etiologia îmbolnăvirilor umane. Mediul înconjurător în concepția Organizației Mondiale a Sănătății. Cerințe de bază pentru un mediu sănătos. Noțiuni de drept privind mediul înconjurător. Obstacole și oportunități în rezolvarea problemelor de sănătate care implică mediul ambiental. Promovarea comportamentelor sănătoase pentru un mediu sănătos.

2.

Riscul de mediu: definiție; etapele analizei riscului: evaluarea riscului, managementul riscului, comunicarea riscului.

3.

Evaluarea riscului de mediu pentru sănătate. Natura și caracterizarea pericolelor din mediul înconjurător care pot afecta sănătatea (fizice, chimice, biologice, mecanice, psiho-sociale), căi de expunere, efecte asupra sănătății. Principii și metode de evaluare a riscului (identificarea pericolului, evaluarea relației doză-răspuns, evaluarea expunerii, caracterizarea riscului).

4.

Comunicarea riscului de mediu: planul de comunicare a riscului, definirea obiectivelor comunicării, implicarea comunității, parteneriat cu liderii comunității și cu alte instituții, elaborarea mesajelor, evaluarea comunicării.

IGIENA HABITATULUI UMAN– 1 ½ luni

1.

Igiena aerului atmosferic. Factorii meteoro-climatici și influența lor asupra sănătății. Surse de poluare a aerului, natura agenților poluanți. Efectele poluării aerului atmosferic asupra stării de sănătate, riscuri generate de principalii poluanți și evaluarea lor. Monitorizarea poluării aerului și a expunerii umane, criterii de calitate a aerului atmosferic.

2.

Igiena solului: relația între structura fizică, compoziția chimică și biologică și sănătatea umană; patologia biogeochimică; poluarea chimică și biologică a solului și efectele asupra stării de sănătate; măsuri de prevenire și combatere a efectelor nocive.

3.

Igiena apei: nevoile de apă ale individului și colectivităților, și modalități de acoperire; caracterizarea sanitară a surselor de apă; autopurificare apelor.

4.

Criterii de calitate ale apei potabile. Tratarea apei în vederea potabilizării. Criterii sanitare de apreciere a eficienței tratării apei.

5.

Apele recreaționale: criterii de calitate, riscuri pentru sănătate. Măsuri de prevenire și combatere a efectelor nocive.

6.

Reziduurile: surse, clasificări, compoziția chimică și biologică, riscurile pentru sănătate. Măsuri de prevenire și combatere a efectelor nocive.

7.

Cerințe de igienă în unitățile medico-sanitare.

8.

Catastrofele naturale, accidentele industriale și nucleare, conflictele armate: impact asupra așezărilor umane și a sănătății; măsuri medico-sanitare de gestionare a acestor crize.

IGIENA ALIMENTAȚIEI ȘI NUTRIȚIEI– 1 ½ luni

1.

Bazele conceptuale ale alimentației și nutriției: definirea termenilor, relația dintre alimentație – nutriție–sănătate, trebuințe nutriționale, aporturi recomandate.

2.

Calitatea nutrițională a alimentelor (lapte și preparate din lapte; carne, pește, preparate; ouă; legume, fructe; cereale și leguminoase uscate; produse zaharoase; grăsimi; băuturi alcoolice și nealcoolice): compoziția și valoarea nutritivă, cantități recomandate pentru diferitele categorii de populație, efectele consumului neadecvat.

3.

Calitatea igienică a alimentelor, riscuri alimentare și nutriționale: boli transmise prin consum de alimente contaminate cu agenți biologici (bacterii, virusuri, paraziți), chimici (pesticide, metale grele, reziduuri medicamentoase, produse de curățare și dezinfecție, aditivi chimici, micotoxine, biotoxine marin) și neconvenționali (prioni); degradarea și alterarea alimentelor; principii și metode de conservare a alimentelor, influențele diferitelor tratamente tehnologice asupra alimentelor și riscul asupra stării de nutriție și sănătate a consumatorilor.

4.

Igiena unităților cu profil alimentar.

IGIENA COPIILOR ȘI TINERILOR – 1 lună

1.

Dezvoltarea umană: nivelurile de organizare ale compoziției corpului uman, principiile generale ale dezvoltării umane, maturizarea pubertară și anomalii pubertare, factorii cu rol formativ în dezvoltarea umană, accelerația creșterii sau tendința seculară.

2.

Prevenirea și combaterea comportamentelor cu risc în colectivitățile de copii și tineri: obiceiurile alimentare, tabagismul, consumul de băuturi alcoolice, consumul de droguri, comportamentul sexual, comportamentele violente și distructive, comportamentele care duc la accidente, igiena buco-dentară, handicapul fizic și psihic. Se precizează cauzele, riscurile pentru sănătate, măsurile de prevenire și combatere.

3.

Cerințe igienice privind instituțiile pentru ocrotirea, educarea și instruirea copiilor și tinerilor. Norme generale: amplasare, terenul, planificarea și organizarea clădirii, dezinfecția, dezinsecția și deratizarea, echipamentul de protecție sanitară a personalului, asistența medicală, menținerea stării de igienă, alimentația colectivă. Norme specifice.

Baremul activităților practice

1.

Metodologia cercetării sanitare a aerului. Metode de recoltare a probelor de aer. Interpretarea și discutarea rezultatelor.

2.

Metodologia de supraveghere a stării de sănătate în relație cu poluarea aerului atmosferic.

3.

Metodologia cercetării sanitare a apei (potabilă, recreațională, reziduală). Recoltarea probelor de apă. Interpretarea și discutarea rezultatelor.

4.

Evaluarea eficienței dezinfecției apei. Analiza bacteriologică a apei.

5.

Metodologia de supraveghere a stării de sănătate în relație cu apa potabilă.

6.

Metodologia cercetării sanitare a solului. Recoltarea probelor de sol. Metode de investigare a poluării solului. Interpretarea și discutarea rezultatelor.

7.

Metodologia cercetării condițiilor de igienă din unitățile medico-sanitare (cabinet medical de familie, cabinet de policlinică, spitale).

8.

Recoltarea probelor de alimente pentru examenul de laborator. Interpretarea și discutarea rezultatelor.

9.

Evaluarea stării de nutriție, metode de apreciere, indicatori statistici.

10.

Metodologia aprecierii comportamentelor cu risc.

Bibliografia : la recomandarea coordonatorului de specialitate

IV.

MODULUL DE LABORATOR CLINIC ȘI MICROBIOLOGIE– 6 LUNI

MICROBIOLOGIE (4 luni) – 75 ore

Pregătire teoretică :

1.

Microscopie, frotiuri, metode de colorare, examen microscopic.

2.

Medii de cultură controlul mediilor.

3.

Recoltarea și transportul produselor patologice.

4.

Testarea sensibilității la chimioterapice (mecanisme de acțiune, rezistență, antibiograma, CMI, CMB, interpretare).

5.

Răspunsul imun (umoral, celular, mixt) în infecții.

BACTERIOLOGIE

1.

Morfologia și structura celulei bacteriene.

2.

Fiziologie bacteriană, proces infecțios, factori de patogenitate

3.

Bacteriofagi, lizotipie.

4.

Diagnostic de laborator în infecțiile cu: stafilococ; streptococ ( Streptoccus pneumoniae, Streptococcus pyogenes ); meningococ; gonococ ( Neisseria ghonorrheae );

Mycobacterium tuberculosis

și alte mycobacterii;

Haemophilus influenzae ;

Bordetella pertussis ;

Corynebacterium diphteriae ; Enterobacteriaceae ( E.coli, Shigella, Salmonella, Proteus, Klebsiella, Yersinia );

V. cholerae

0:1 și non-0:1;

Campylobacter ;

Pseudomonas ;

Bacillus anthracis ,

Bacillus cereus ; Bacterii anaerobe;

Listeria monocytogenes; Legionella ;

Brucella; Pasteurella;

Rickettsii; Mycoplasme; Chlamydii; Leptospire.

VIRUSOLOGIE

1.

Proprietăți generale ale virusurilor, structură, compoziție, clasificare.

2.

Multiplicarea virusurilor.

3.

Patogeneza infecțiilor virale, infecții virale persistente.

4.

Răspunsul imun în infecțiile virale.

5.

Diagnostic de laborator în:

a.

Poliomielită.

b.

Gripă.

c.

Rujeolă.

d.

Hepatitele virale acute.

e.

Infecția cu HIV/SIDA.

PARAZITOLOGIE

Diagnosticul de laborator în:

1.

Amoebiaza intestinală și extraintestinală

2.

Giardioză

3.

Malarie

4.

Toxoplasmoză

5.

Ascaridioză

6.

Trichineloză

7.

Teniaze

8.

Echinococoza

MICOLOGIE

Diagnosticul de laborator în micoze.

Baremul activităților practice

1.

Testarea eficienței măsurilor de dezinfecție și sterilizare:

2.

Tehnici de laborator pentru evaluarea răspunsului imun (principii, aplicații practice): simpla difuzie, dubla difuzie, imunoelectroforeza, contraimunoelectroforeza, testul ELISA, RIA, Western blot.

3.

Examenul citologic al sputei și fecalelor.

4.

Diagnosticul în infecții stafilococice. Citire, identificare, interpretare:

5.

Diagnosticul în infecții streptococice. Citire, identificare, interpretare:

5.

Diagnosticul în infecții streptococice și pneumococice. Citire, identificare, interpretare:

6.

Diagnosticul în infecții meningococice. Citire, identificare, interpretare:

7.

Diagnosticul în infecții gonococice. Citire, identificare, interpretare:

8.

Diagnosticul în tuberculoză (colorația Ziehl). Citire și interpretare:

9.

Diagnosticul în infecții cu

Haemophilus . Citire, identificare, interpretare:

10.

Diagnosticul în infecții cu

E. coli . Citire, identificare, interpretare:

11.

Diagnosticul în infecții cu

Shigella . Citire, identificare, interpretare:

12.

Diagnosticul în infecții cu

Yersinia . Citire, identificare, interpretare:

13.

Diagnosticul în infecții cu

Salmonella . Citire, identificare, interpretare:

14.

Diagnosticul în infecții cu

Campylobacter.

Citire, identificare, interpretare:

15.

Diagnosticul în infecții cu

Pseudomonas.

Citire, identificare, interpretare:

16.

Diagnosticul în infecții cu anaerobi. Citire și interpretare:

17.

Diagnosticul în infecții cu

Treponema pallidum . Citire și interpretare:

18.

Diagnosticul în infecții cu leptospire. Serologie. Citire și interpretare:

19.

Diagnosticul în bruceloza. Serologie. Citire și interpretare:

20.

Sputa (recoltare, conservare, examen citologic):

21.

Coprocultura: recoltare, conservare, transport:

22.

Diagnosticul în HIV (ELISA), interpretare:

23.

Diagnosticul hepatitei virale B și C (ELISA) interpretare:

24.

Diagnosticul serologic al gripei (HA și HAI) interpretare:

BIOCHIMIE, CITOLOGIE, GENETICĂ ȘI IMUNOLOGIE / LABORATOR CLINIC (2

luni) – 40 ore

Pregătire teoretică :

teste de laborator pentru screening și diagnostic (principiul metodei, recoltarea produsului biologic, erori, interpretare):

1.

Teste de evaluare a metabolismului glucidic, lipidic și proteic, în boli cardio-vasculare și boli metabolice (diabet zaharat, obezitate, fenilcetonurie etc.).

2.

Teste de screening și diagnostic în boli genetice.

3.

Teste de screening în neoplazii: cancer de col uterin, bronhopulmonar, colorectal.

4.

Teste de screening și diagnostic în boli cu mecanism imuno-alergic: astm bronșic, boli autoimune (hepatopatii, nefropatii, lupusul eritematos diseminat etc.).

Baremul activităților practice :

participarea la efectuarea și interpretarea testelor de laborator.

1.

Supravegherea cu laboratorul a bolnavului diabetic:

2.

Supravegherea cu laboratorul a bolnavului cardiovascular:

3.

Screening în neoplazii: testul Papanicolau:

4.

Screening în boli genetice:

Bibliografia : la recomandarea coordonatorului de specialitate

V.

MODUL DE EPIDEMIOLOGIE SPECIALĂ - 12 luni

Pregătire teoretică

(200 ore):

1.

Epidemiologia, prevenirea și combaterea bolilor infecțioase

a.

Boli infecțioase cu transmitere aeriană : infecții bacteriene (streptococice, meningococice, difterie, tuse convulsivă, tuberculoza), virale (gripa, infecția urliană, rujeola, rubeola, varicela – herpes zoster, alte infecții herpetice), parazitare (pneumocistoza).

b.

Boli infecțioase cu transmitere digestivă : bacteriene (holera, shigelloze, salmoneloze, diareea cu

E. coli , diareea cu

Yersinia , diareea cu

Campilobacter , botulism), virale (enteroviroze, hepatita acută tip A și tip E), parazitare (lambliaza, trichineloza). Toxiinfecții alimentare.

c.

Boli infecțioase cu transmitere preponderent parenterală :

1.

hepatite acute virale tip B, D, C;

2.

infecția cu HIV/SIDA.

d.

Boli infecțioase cu transmitere prin mod de viață : bacteriene (tetanos; antrax; leptospiroze; bruceloză; listerioză; boli venerice – sifilis, infecții gonococice), virale (papilloma, rabia), parazitare (scabia, toxoplasmoza).

e.

Boli infecțioase cu transmitere prin vectori : rickettsioze (tifos exantematic, febra Q, febra butonoasă), boala Lyme, meningo-encefalite acute primare.

f.

Boli infecțioase produse la gazde imunocompromise

(particularități epidemiologice).

g.

Boli infecțioase produse de microorganisme oportuniste

(septicemii etc.).

h.

Infecții nosocomiale .

2.

Imunoprofilaxia

activă și pasivă a bolilor infecțioase și neinfecțioase. Bazele strategice și tactice de elaborare a unor programe de imunizare în variate circumstanțe epidemiologice.

3.

Chimioprofilaxia bolilor infecțioase .

4.

Epidemiologia, prevenirea și controlul bolilor neinfecțioase.

a.

Boli cardio-vasculare : boala hipertensivă, cardiopatia ischemică, accidentele vasculare cerebrale

b.

Boli neoplazice : cancerul mamar, cancerul de col uterin, cancerul bronho-pulmonar, cancerul gastric.

c.

Traumatisme, accidente, intoxicații, suicidul .

d.

Boli psihice .

e.

Boli comportamentale : alcoolismul, tabagismul, utilizarea de droguri ilicite.

f.

Boli de nutriție : diabetul zaharat, supraponderea și obezitatea.

g.

Boli cronice respiratorii : BPCO, astm bronșic.

h.

Boli cronice digestive : boala ulceroasă, hepatitele cronice.

i.

Epidemiologia patologiei vârstnicului .

j.

Farmacoepidemiologie (noțiuni de bază).

k.

Epidemiologia patologiei transfuzionale .

l.

Epidemiologie moleculară (noțiuni de bază) .

Aplicații practice

(6 luni la Compartimentul Epidemiologie al ASP județeană):

1.

Activitatea antiepidemică preventivă.

2.

Activitatea antiepidemică combativă (lupta în focar).

a.

Intervenția în focar de boli infecțioase cu transmitere aeriană, digestivă, parenterală, prin vectori, prin mod de viață, produse de microorganisme oportuniste, infecții nosocomiale (în unități medicale de diverse profiluri – spitalicești și ambulatorii).

b.

Tipurile, etapele și obiectivele anchetei epidemiologice; întocmirea și interpretarea unei fișe de anchetă epidemiologică în circumstanțe epidemiologice variate.

c.

Prelucrarea sanitară a focarului. Dezinfecția (decontaminarea), dezinsecția și deratizarea: metode, mijloace și organizarea acțiunilor de decontaminare și sterilizare în variate circumstanțe epidemiologice.

d.

Recoltarea, conservarea și transportul din focarul epidemiologic a produselor patologice și din mediu.

3.

Supravegherea în medicina comunitară:

a.

Definiție, obiective, categorii, atribute, evaluarea rezultatelor și a sistemului de supraveghere.

b.

Metode și mijloace de realizare a supravegherii, profilaxiei și dispensarizării bolilor.

c.

Prezentarea structurii, obiectivelor și prestațiilor incluse într-un program de supraveghere sero-epidemiologică în boli cu etiologie diferită.

d.

Evaluarea epidemiologică a Programelor Naționale de Supraveghere a bolilor infecțioase.

4.

Supravegherea și controlul purtătorilor de germeni patogeni.

5.

Supravegherea bolilor neinfecțioase: principii, metode, mod de realizare și controlul eficienței acestora.

6.

Activități specifice ale Sistemului de alertă rapidă.

7.

Programul Național de Imunizări: structură, organizare, păstrarea vaccinurilor - lanțul de frig, evaluarea eficienței, supravegherea și controlul reacțiilor postvaccinale.

8.

Circuitul informațional al datelor epidemiologice.

9.

Legislația în activitatea antiepidemică.

Baremul activităților practice

1.

Insușirea sistemului informațional sanitar în bolile infecțioase (evidență, raportare):

2.

Metode de culegere, prelucrare statistico-epidemiologică și interpretare a datelor, utile în evaluarea aspectelor de frecvență, gravitate, potențial epidemiologic, factori de risc și calculare a riscurilor în bolile infecțioase și neinfecțioase:

-

Efectuarea unor anchete epidemiologice descriptive în boli infecțioase (7) și neinfecțioase (3)

-

Efectuarea unor anchete epidemiologice analitice (caz – martor sau de cohortă) în boli infecțioase (7) și neinfecțioase (3)

-

Prognoze epidemiologice privind evoluția unor boli infecțioase prin aplicarea principiilor modelării (studiu de caz în boli prevenibile prin vaccinare și boli infecțioase cu evoluție naturală): 7* (*=boli prevenibile prin vaccinări incluse în PNI din România)

3.

Alcătuirea unui program de screening pentru evaluarea riscului de: boală infecțioasă (prevenibilă prin vaccinare sau cu evoluție naturală), cancer (sân, col uterin, colon, pulmonar), anomalii

genetice, boli cardiovasculare, boli de nutriție și diabet, boli psihice – în diverse categorii de populație:

4.

Organizarea, efectuarea și evaluarea eficacității și acceptabilității diferitelor activități epidemiologice de profilaxie și combatere:

-

Efectuarea triajului epidemiologic profilactic:

-

Alcătuirea unui program de supraveghere epidemiologică activă a personalului din sectoare speciale de activitate (alimentație, apă, copii, medical) prin control periodic și la angajare:

-

Elaborarea unui program de supraveghere activă a purtătorilor de germeni:

5.

Organizarea și efectuarea unor acțiuni de recoltare, conservare și transport de produse destinate depistării prin examene de laborator a surselor de agent cauzal, în cadrul activității de supraveghere a infecțiilor cu streptococ, meningococ,

Salmonella, Shigella,

hepatită virală A, B, C, neuroviroză paralitică, meningoencefalită acută:

6.

Organizarea și efectuarea unor acțiuni de recoltare, conservare și transport de probe de aer, apă , sol, alimente, probe de sanitație (de pe obiecte, suprafețe, instrumentar) în scopul identificării căilor de transmitere în boli bacteriene, virale și parazitare cu importanță epidemiologică deosebită:

7.

Interpretarea rezultatelor examenelor de laborator obținute în diverse situații epidemiologice în vederea orientării diferențiate a măsurilor antiepidemice:

8.

Interpretarea rezultatelor examenelor de laborator obținute în diverse situații epidemiologice pentru orientarea diferențiată a măsurilor care se adresează căilor de transmitere:

9.

Planificarea, organizarea și desfășurarea tehnică a măsurilor de dezinfecție în raport cu diverse situații epidemiologice și obiective din teren:.

10.

Controlul eficienței acțiunilor de dezinfecție prin metode fizice, chimice și bacteriologice:

11.

Efectuarea unui plan de măsuri pentru realizarea sterilizării instrumentarului medical (metode, mijloace, testarea eficienței sterilizării):

12.

Tehnici și metode de dezinsecție în raport cu tipul de vector, microorganismul vehiculat, obiectiv, artropode, vectori cu importanță epidemiologică:

13.

Tehnici și metode de deratizare în raport cu specia de vector și agent patogen vehiculat:

14.

Metodologia anchetei epidemiologice în focarul de boală infecțioasă:

-

tehnica întocmirii anchetei epidemiologice: preliminară și definitivă:

-

măsuri pentru limitarea și/sau lichidarea focarului epidemiologic declarat:

-

supravegherea focarului epidemic până la declararea lichidării acestuia:

15.

Organizarea acțiunilor specifice Sistemului Național de Supraveghere pentru unele boli infecțioase: paralizia acută flască (PAF), rubeola, rujeola, gripa, hepatitele virale, infecțiile nosocomiale:

16.

Desfășurarea planului de supraveghere a infecțiilor nosocomiale într-o unitate spitalicească cu profil specific: chirurgie generală, obstetrică, ginecologie, ortopedie, urologie, dializă, terapie intensivă, neonatologie, pediatrie, oncologie – hematologie, alte specialități :

17.

Tehnica întocmirii protocolului de prevenire a infecțiilor nosocomiale în circumstanțe date (studiu de caz la alegere):

18.

Alcătuirea unui protocol de antibioticoterapie în circumstanțele circulației unor tulpini de spital cu rezistență dobândită (studiu de caz la alegere):

19.

Stabilirea algoritmului de prevenire și combatere a unor infecții nosocomiale la personalul medical și de îngrijire din unități sanitare cu risc/hazard crescut (secții de ftiziologie, dializă, terapie intensivă, laboratoare , boli infecțioase etc.):

20.

Aplicarea acțiunilor specifice Sistemului de alertă rapidă pentru situații cu risc epidemiologic crescut:

22.

Planificarea și desfășurarea activităților de imunoprofilaxie a populației.

a.

​Imunoprofilaxia artificială activă – vaccinoprofilaxia : tipuri de vaccinuri utilizate în Programul Național de Imunizare și alte vaccinuri utilizate în profilaxie; condițiile de păstrare și transport al

vaccinurilor; indicații, contraindicații, tehnici de administrare, reacții postvaccinale, calendarul vaccinărilor obligatorii în România:

-

pregătirea și desfășurarea acțiunilor de vaccinoprofilaxie în comunități urbane sau rurale (catagrafierea, baza materială, verificarea „lanțului de frig”, planificarea etapelor de desfășurare, efectuarea, înregistrarea și raportarea vaccinărilor):

-

alcătuirea unui program de imunizări în cazuri particulare: călătorii în zone endemice pentru unele boli infecțioase, persoane din categorii de risc

-

alcătuirea unui program de imunizări în situații epidemiologice deosebite cauzate de calamități naturale (inundație, cutremur):

-

metode de evaluare a eficacității vaccinurilor și acțiunilor de vaccinoprofilaxie (metode epidemiologice și de laborator):

-

testarea susceptibilității populației la infecție.

b.

​Imunoprofilaxia artificială pasivă :

-

alcătuirea unor scheme de sero- și imunoglobulinoprofilaxie în situații particulare: contacții din focar de boala infecțioasă (hepatită A și B, rujeolă, tetanos, rabie), contaminare accidentală în momente diferite (preexpunere/postexpunere):

21.

Legislația sanitară (legi, regulamente, norme, instrucțiuni referitoare la activitatea antiepidemică și de igienă), prevederi privind patologia infecțioasă de import, participarea la convențiile sanitaro-antiepidemice internaționale:

22.

Alcătuirea protocolului pentru: culegerea, prelucrarea și interpretarea informațiilor de epidemiologie descriptivă (studii transversale) sau analitică (studii caz-martor, cohortă) pentru evaluarea unor fenomene legate de patologia neinfecțioasă (boli cardiovasculare, boli neoplazice, boli digestive și respiratorii cronice, boli de nutriție, boli psihice, boli determinate de comportamente cu risc):

23.

Alcătuirea protocolului de trial clinic pentru evaluarea eficienței unor intervenții (preventive, medicamentoase, educaționale):

CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA EPIDEMIOLOGIE

4 ani

Elemente fundamentale de Sănătate publică și management sanitar + Bioetica + Informatică medicală



Modulul de pregătire fundamentală în sănătate publică și managementul serviciilor de sănătate

6 luni

o

Bioetică

2 săpt



Modulul de informatică medicală

2 luni

Medicină preventivă –Epidemiologie



Epidemiologie fundamentală

11,5 luni



Boli infecțioase

5 luni



Igienă

5 luni



Laborator clinic și Microbiologie

6 luni

i.

Microbiologie 4 luni

ii.

Laborator clinic = 2 luni



Epidemiologie specială

12 luni

MINISTERUL SĂNĂTĂȚII

CENTRUL NAȚIONAL DE PERFECȚIONARE ÎN DOMENIUL SANITAR BUCUREȘTI

CURRICULUM DE PREGĂTIRE

ÎN SPECIALITATEA

IGIENĂ

Toate drepturile privind publicarea și difuzarea acestei lucrări aparțin Centrului Național de Perfecționare în Domeniul Sanitar București

CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA IGIENĂ

DEFINIȚIE

IGIENA este ramură a medicinei preventive, specialitate care studiază acțiunea factorilor de mediu asupra sănătății populației, în vederea prevenirii îmbolnăvirilor, a ținerii sub control a riscurilor de mediu, a scăderii expunerii la factorii de risc a populației prin eforturi concertate ale societății și utilizarea eficientă a resurselor.

DURATA: 4 ani

Curriculumul prevede un număr de 200 de ore didactice (curs, seminar, prezentări de cazuri) pe anul de studiu universitar, pentru tematica prezentată, în afara cărora sunt prevăzute și 40 - 50 de ore de studiu individual.

Cuantificarea pregătirii în vederea echivalării, se face prin credite (CFU). 1 credit = 25 ore de instruire

Din timpul alocat pregătirii, activitatea didactică acoperă 20-30%, restul de 70-80%, fiind dedicată activităților practice și studiului individual.

La sfârșitul fiecărui modul de pregătire (cel puțin o dată pe an), are loc o evaluare de etapă, făcută în unitatea de pregătire de către responsabilul de stagiu și îndrumător.

Evaluarea se finalizează prin acordarea de credite CFU.

Întreaga activitate de pregătire este monitorizată prin caietul de stagiu (log-book), în care vor fi trecute de asemenea evaluările de etapă în credite, activitatea în programele de cercetare, participarea la manifestări științifice și de educație continuă.

STRUCTURA STAGIILOR

1.

Mediul în relație cu sănătatea umană (1,5 luni)

2.

Epidemiologie (6 luni)

3.

Sănătate publică (6 luni)

4.

Bioetică (2 săptămâni)

5.

Biostatistica si informatica medicala (2 luni)

6.

Medicină ocupațională (2 luni)

7.

Igiena mediului (10 luni)

8.

Igiena alimentației și nutriției (10 luni)

9.

Igiena copiilor, adolescenților și tinerilor (10 luni).

CONȚINUTUL STAGIILOR

1.

MEDIUL ÎN RELAȚIE CU SĂNĂTATEA UMANĂ – 1,5 luni

1.1.

Tematica lecțiilor conferință



Rolul factorilor de mediu în etiologia îmbolnăvirilor umane. Mediul înconjurător în concepția Organizației Mondiale a Sănătății. Cerințe de bază pentru un mediu sănătos. Noțiuni de drept privind mediul înconjurător. Obstacole și oportunități în rezolvarea problemelor de sănătate care implică mediul ambiental. Promovarea comportamentelor sănătoase pentru un mediu sănătos.



Riscul de mediu: definiție; etapele analizei riscului: evaluarea riscului, managementul riscului, comunicarea riscului.



Toxicologie de mediu: principii generale; absorbție, distribuție, excreție, bio-transformare; efecte toxice pe organe și sisteme, efecte cancerigene și genetice.



Evaluarea riscului de mediu pentru sănătate. Tipuri de pericole din mediul înconjurător care pot afecta sănătatea (naturale și antropogene; fizice, chimice, biologice, mecanice, psiho-sociale), căi de expunere, efecte asupra sănătății. Principii și metode de evaluare a riscului (identificarea pericolului, evaluarea relației doză-răspuns, evaluarea expunerii, caracterizarea riscului).



Managementul riscului de mediu: compararea riscului estimat cu standarde și norme, compararea riscului estimat actual cu estimări anterioare, monitorizarea expunerii, stabilirea alternativelor, implicarea participanților la procesul de luare a deciziilor.



Comunicarea riscului de mediu: planul de comunicare a riscului, definirea obiectivelor comunicării, implicarea comunității, parteneriat cu liderii comunității și cu alte instituții, elaborarea mesajelor, evaluarea comunicării.

2.

EPIDEMIOLOGIE - 6 luni

2.1.

EPIDEMIOLOGIE GENERALĂ – 3 luni

2.1.1.

Tematica lecțiilor conferință



Introducere în epidemiologie: definiție, scop, domenii de utilizare; istoric; concepte utilizate în epidemiologie (focar, epidemie, endemie, pandemie, definiții de caz, prevenție, control, etc.); istoria naturală a bolii; nivele de prevenire (profilaxie primară, secundară și terțiară); cauzalitatea multiplă a bolilor (factori intrinseci, factori extrinseci, triada epidemiologică).



Epidemiologie descriptivă: persoana (definire variabile, utilizare); loc, timp (definire, utilizare).



Studii analitice: ciclul studiilor epidemiologice; conceptul cauzalității și etape ale stabilirii relațiilor de cauzalitate (concepte, puterea efectului, perioada de inducție, criterii); studii observaționale versus studii experimentale (definire, utilizare); studii analitice tip caz martor (definire, variante, selectare cazuri si controale, comparabilitatea informațiilor, pseudo-rate și Odds Ratio, avantaje și dezavantaje); studii analitice tip cohortă (definire cohorte și grupuri expuse, design, avantaje, dezavantaje); studii prospective versus retrospective (definire, variante, utilizare); studii experimentale – trialuri clinice (principii, tipuri, utilizare, aspecte etice).



Screeningul în depistarea bolilor (definiție, principii, caracteristici, evaluare).



Supravegherea epidemiologică: istoric, definiție, utilizare; obiective; tipuri de supraveghere (supraveghere activă, pasivă, santinelă, de laborator); elementele unui sistem de supraveghere; analiza, interpretarea și prezentarea datelor de supraveghere; evaluarea unui sistem de supraveghere; atributele supravegherii.

2.2.

EPIDEMIOLOGIE SPECIALĂ – 3 luni

2.2.1.

Tematica lecțiilor conferință

2.2.1.1.

Epidemiologia bolilor infecțioase – 2 luni



Procesul infecțios (definiție, factori condiționali, forme de manifestare).



Focar epidemiologic (definiție, factori condiționali, forme de manifestare).



Procesul epidemiologic (definiție, factori și forme de manifestare).



Investigarea si controlul epidemiilor (principii, etape, elaborarea unui raport de epidemie).



Decontaminarea (dezinfecția, sterilizarea).



Epidemiologia, prevenirea și controlul principalelor boli infecțioase.

-

Boli controlabile prin vaccinare: rujeola, rubeola, parotidita epidemică, difteria, tetanos, tuse convulsivă, poliomielita, hepatita B, gripa, meningita meningococică, Haemophilus Influenze B.

-

Boli cu transmitere digestivă: hepatita A, E, salmoneloze, infecții cu Shigella, toxiinfecții alimentare, boala diareică acută, holeră, Rottavirus.

-

Boli cu transmitere pe cale aeriană: tuberculoza, scarlatina.

-

Boli cu transmitere predominant parenterală: infecția cu HIV/SIDA, infecția cu virus hepatitic C.

-

Boli cu transmitere prin vectori: malaria și alte zoonoze cu transmitere vectorială.

-

Boli cu transmitere sexuală: sifilis, gonoree, infecțiile cu Chlamydia.

-

Zoonoze: antrax, leptospiroză, rabie, brucelloză.

-

Parazitoze.

-

Infecții nosocomiale.

2.2.1.2.

Epidemiologia bolilor netransmisibile – 1 lună



Utilizarea principiilor și metodelor epidemiologice în prevenirea și controlul bolilor netransmisibile (epidemiologia reproducerii, genetică, a bolilor cardiovasculare, oncologică, metabolism și nutriție).



Epidemiologie ocupațională (tipuri de studii, supravegherea epidemiologică).



Epidemiologia de mediu (domeniu, evaluarea expunerii, tipuri de studii, supraveghere, evaluarea riscului).

2.2.2.

Tematica activităților practice epidemiologie generală și specială



Sistemul informațional în bolile transmisibile



Aplicații practice privind evaluarea frecvenței, gravității, potențialului epidemiologic și al factorilor de risc în bolile infecțioase



Organizarea, efectuarea și evaluarea eficacității și acceptabilității diferitelor activități epidemiologice, de profilaxie și combatere: metodologia triajului epidemiologic profilactic, a supravegherii epidemiologice active și diferențiate a personalului din sectoare speciale de activitate prin control periodic și la angajare, metodologia supravegherii active a purtătorilor de germeni.



Organizarea și efectuarea unor acțiuni de recoltare, conservare și transport de produse biologice și de mediu: tehnici de recoltare, interpretarea rezultatelor examenelor de laborator în diverse situații epidemiologice pentru implementarea măsurilor antiepidemice și privind căile de transmitere.



Planificarea, organizarea și desfășurarea tehnică a măsurilor DDD în raport cu diverse situații epidemiologice și obiective din teren, testarea eficienței acțiunilor DDD: tehnici și metode de dezinfecție în raport cu calea de transmitere, tipul agentului patogen, obiectiv (metode fizice, chimice, fizico-chimice); controlul eficienței unei acțiuni de dezinfecție - activitatea și tehnica sterilizării instrumentarului medical (metode, mijloace, testarea eficienței sterilizării); tehnici și metode de dezinsecție în raport cu tipul agentului patogen vehiculat, obiectiv, artropode, vectori cu importanță epidemiologică, biologică și ecologia lor; tehnici și metode de deratizare în raport cu specia vectoare, agent patogen vehiculat, obiectiv, rozătoare, cu importanță epidemiologică, biologică și ecologia lor.



Metodologia anchetei epidemiologice în focarul de boală transmisibilă: tehnica întocmirii anchetei epidemiologie preliminară și definitivă; măsuri pentru îngrădirea și lichidarea focarului epidemiologic declarat; urmărirea focarului epidemic până la lichidare.



Planificarea și desfășurarea activităților de imunoprofilaxie a populației – imunoprofilaxia profilactică activă și pasivă.



Legislație sanitară (legi, regulamente, norme, instrucțiuni referitoare la activitatea antiepidemică și de igienă, apărarea sanitară a granițelor, participare la convențiile sanitaro-antiepidemice internaționale, sondaje).



Diagnostic și evaluare a potențialului epidemiologic, elaborarea planului de acțiuni profilactice și de combatere în principalele boli infecțioase.



Program plan de măsuri de prevenire și combatere a bolilor transmisibile în situații neașteptate (calamități naturale și mișcare migrațională nereglementată) și bioterorism.



Aplicații practice privind evaluarea frecvenței, gravității, potențialului epidemiologic și al factorilor de risc în bolile netransmisibile.

3.

SĂNĂTATE PUBLICĂ - 6 LUNI

3.1 INTRODUCERE ÎN SĂNĂTATEA PUBLICĂ (1 LUNA)

1.

Sănătatea individului și sănătatea populațiilor. Definirea domeniului sănătății publice. Principiile metodei științifice. Evoluția concepțiilor în sănătate publică. Măsurarea stării de sănătate a populației.

2.

Demografie: Statica populației. Mișcarea mecanică (mobilitate, migrație) și naturală (natalitate, fertilitate, mortalitate). Metode de standardizare. Tabele de mortalitate.

3.

Morbiditatea.

4.

Calitatea vieții.

5.

Modele de determinanți ai stării de sănătate a unei populații:



Factori biologici



Factori de mediu



Factori de stil de viață (comportamentali)



Serviciile de sănătate

6.

Metode ale științelor sociale utilizate în măsurarea stării de sănătate și a factorilor care o influențează.



Criterii de alegere a metodelor de cercetare.



Metode cantitative: proiectarea și evaluarea validității și fiabilității chestionarelor.



Metode calitative: interviul, observația, prelucrarea datelor calitative.

Tematica activităților practice

1.

Starea de sănătate:



Surse oficiale – naționale și internaționale – accesibile de informare științifică și de date de bază în sănătatea publică.

2.

Demografie:



Interpretarea medicală a informațiilor din domeniul staticii populației.



Măsurarea și interpretarea medicală a informațiilor referitoare la mișcarea naturală a populației (fertilitate, mortalitate, tabela de mortalitate, A.P.V.P., etc.).



Analiza fertilității într-o populație definită, pe baza datelor disponibile.



Tehnici de standardizare a indicatorilor demografici și din alte domenii ale studiului stării de sănătate.

3 și 4. Morbiditate. Calitatea vieții.



Obținerea de date referitoare la incidența unor boli sau grupe de boli.



Proiectarea unui studiu de prevalență de moment pentru o boală dată sau pentru un grup de boli.



Proiectarea unui studiu pentru cunoașterea incapacității într-o populație.

5.

Factori care condiționează starea de sănătate a unei populații.



Proiectarea unui studiu pentru cunoașterea actorilor care influențează starea de sănătate a unei populații.



Obținerea de informații din diverse surse referitoare la factorii de mediu care influențează starea de sănătate a populației.



Proiectarea unui studiu pentru cunoașterea factorilor comportamentali asociați sănătății.



Analiza impactului unor servicii de sănătate asupra stării de sănătate a populației.

6.

Metode ale științelor sociale utilizate în măsurarea stării de sănătate și a factorilor care o influențează.



Realizarea și testarea unui chestionar.

3.2.

METODE DE CERCETARE A SERVICIILOR DE SĂNĂTATE (2 luni)

1.

Identificarea problemelor.

2.

Analiza și prezentarea problemei.

3.

Ierarhizarea priorităților.

4.

Analiza și evaluarea variantelor de intervenție.

5.

Formularea obiectivelor.

6.

Metodologia cercetării serviciilor de sănătate în cercetarea serviciilor de sănătate; planul de prelucrare și analiză a datelor.

7.

Pretestarea metodologiei.

8.

Planul de lucru.

9.

Administrarea și monitorizarea proiectului și utilizarea rezultatelor.

10.

Bugetarea acțiunilor.

11.

Implementarea proiectului.

12.

Prezentarea rezultatelor.

Tematica activităților practice

1.

Proiectarea unui studiu de evaluare a serviciilor unei instituții de sănătate.

2.

Identificarea unei probleme de cercetare a serviciilor primare și secundare.

3.

Formularea obiectivelor unui studiu de evaluare.

4.

Alegerea metodei de cercetare adecvate unei probleme date.

5.

Proiectarea și testarea instrumentului de culegere a datelor (chestionar, interviu).

6.

Dezvoltarea unui instrument pentru măsurarea calității serviciilor.

7.

Elaborarea planului de lucru: folosirea graficului GANTT și metodei PERT.

8.

Elaborarea bugetului pentru un proiect de cercetare a serviciilor de sănătate.

9.

Utilizarea programelor de calculator pentru planificarea și monitorizarea proiectelor.

10.

Participarea la realizarea unor studii de cercetare a serviciilor de sănătate:



Evaluarea raportului cost-eficacitate al unor tratamente sau proceduri diagnostice.



Identificarea principalilor factori motivaționali pentru personalul care lucrează în sistemul de sănătate.



Proiecte de cercetare-dezvoltare pentru identificarea principalelor probleme de micro- management în condițiile practicii de grup.



Evaluarea gradului de satisfacție a pacienților în legătură cu serviciile unei instituții de sănătate: spital, CDT, cabinet medical, etc.



Cercetarea calitativă a comportamentului și motivațiilor diferitelor grupuri de actori implicați în reforma sistemului de sănătate.

3.3.

EDUCAȚIA PENTRU SĂNĂTATE ȘI PROMOVAREA SĂNĂTĂȚII ( 1 luna)

1.

Concepte de promovare a sănătății și educației pentru sănătate. Strategii preventive. Carta de la Ottawa.

2.

Societatea civilă, drepturile omului și promovarea sănătății. Politici sănătoase și alianțe pentru sănătate. Strategii de implicare a comunității în educația pentru sănătate și promovarea sănătății.

3.

Stilul de viață, comportamentele și educația pentru sănătate.

4.

Mortalitatea feto-infantilă și juvenilă și ocrotirea sănătății copilului.

5.

Problematica medico-socială a cuplului, sănătatea reproducerii și educația sexuală.

6.

Problematica medico-socială a populației vârstnice.

7.

Consumul abuziv de tutun, alcool și alte droguri.

8.

Marketing social.

Tematica activităților practice

1.

Conceptele de promovare a sănătății și educației pentru sănătate. Strategii preventive.

►

Proiectarea schiței unui program de intervenție bazat pe strategia ecologică.

►

Formularea unui program integrat de măsuri preventive pentru o populație data.

2.

Societatea civilă, drepturile omului și promovarea sănătății. Strategii de implicare a comunității în educația pentru sănătate și promovarea sănătății.

►

Proiectarea schiței unui program de intervenție comunitară în colaborare cu o organizație non-guvernamentală.

3.

Stilul de viață, comportamentele și educația pentru sănătate.

►

Proiectarea unui studiu pentru evaluarea cunoștințelor, deprinderilor și atitudinilor legate de sănătate.

►

Susținerea unei prelegeri pe tema legăturii între factorii comportamentali și sănătate pentru un public nespecializat.

►

Mortalitatea feto-infantilă și juvenilă și ocrotirea sănătății copilului:

►

Proiectarea și efectuarea unei anchete privind aspecte epidemiologice ale mortalității infantile și juvenile.

►

Proiectarea unui program de intervenție bazat pe strategia riscului înalt, pentru reducerea mortalității infantile și juvenile.

►

Problematica medico-socială a cuplului, sănătatea reproducerii și educația sexuală.

►

Proiectarea și efectuare unui studiu privind cunoștințele, atitudinile și practicile legate de planificarea familială și educația sexuală a unei populații.

►

Realizarea unui material de educație pentru sănătate destinat mediilor de informare în masă (articol, material audio sau video).

►

Problematica medico-socială a populației vârstnice:

►

Proiectarea și efectuarea unei cercetări privind morbiditatea populației vârstnice dintr-un teritoriu.

►

Proiectarea și efectuarea unei cercetări privind problemele sociale ale vârstnicilor instituționalizați.

►

Consumul abuziv de tutun, alcool și alte droguri.

►

Proiectarea și realizarea unui studiu privind cunoștințele, atitudinile și comportamentele unei populații de adolescenți în legătură cu consumul abuziv de tutun, alcool și alte droguri.

►

Elaborarea și testarea unor mesaje adresate adolescenților în scopul influențării atitudinilor și comportamentelor.

3.4.

MANAGEMENTUL SERVICIILOR DE SĂNĂTATE ȘI SOCIALE. MANAGEMENTUL RESURSELOR UMANE ȘI MATERIALE. PRINCIPIILE CONCEPTUALE ȘI MODALITĂȚILE DE ORGANIZARE ȘI FUNCȚIONARE A SISTEMULUI DE ASISTENȚĂ PREVENTIVĂ ȘI CURATIVĂ A SĂNĂTĂȚII ÎN ROMÂNIA. SISTEMUL DE SĂNĂTATE NAȚIONAL. INTEGRAREA STRUCTURALĂ ȘI FUNCȚIONALĂ ÎN SISTEMELE ȘI ORGANIZAȚIILE DE SĂNĂTATE REGIONALE ȘI MONDIALE. INTRODUCERE ÎN ECONOMIA SANITARĂ – 3 luni

1.

Planificare și programare.

2.

Comunicare în organizație\

3.

Sisteme de sănătate: descriere, analiză comparată și modalități de finanțare a serviciilor de sănătate.

4.

Organizarea serviciilor de sănătate – macro și microsistem de sănătate, nivele de asistență medicală – primară, spitalicească, ambulatorie, etc.

5.

Politici de sănătate – elaborare, evaluare impact, aplicare.

6.

Principiile și funcțiile managementului:



Procesul de luare a deciziei



Conflict și negociere

7.

Management organizațional – structură, cultură, managementul schimbării.

8.

Managementul și evaluarea proiectelor și programelor din domeniul sanitar.

9.

Economia sanitară (caracteristicile pieței și ale competiției în sănătate, metode și tehnici de evaluare economică, asigurări de sănătate publice și private).

10.

Managementul financiar (alternative de finanțare ale sistemelor de sănătate, metode de plată a furnizorilor).

11.

Managementul resurselor umane în domeniul sanitar.

12.

Managementul și evaluarea calității îngrijirilor și serviciilor de sănătate.

13.

Noțiuni de legislație medicală

14.

Integrare in UE: instituții, legislație, programe.

Tematica activităților practice

1.

Analiza și interpretarea datelor privind utilizarea serviciilor de sănătate.

2.

Identificarea, analiza și interpretarea datelor cu privire la distribuția resurselor fizice, umane, financiare și de timp în serviciile de sănătate.

3.

Analiza tipurilor de costuri ale unor servicii de sănătate (primar, secundar, terțiar – curativ și profilactic).

4.

Identificarea surselor de informații pentru măsurarea costurilor.

5.

Realizarea unui protocol de determinare a costului per serviciu.

6.

Evaluarea economică a unor servicii și programe de sănătate utilizând analiza de tip cost/eficacitate, cost/beneficiu și cost/utilitate.

7.

Evaluarea sistemului de luare a deciziilor în instituții de la diferite nivele din sectorul sănătății (primar, secundar, terțiar – curativ și profilactic).

8.

Evaluarea sistemului de comunicare dintr-o organizație (primar, secundar, terțiar – curativ și profilactic).

9.

Elaborarea unei metodologii de evaluare, recrutare și selecție a personalului.

10.

Evaluarea unui program de dezvoltare de personal.

11.

Evaluarea rolurilor și posibilităților individuale în cadrul lucrului în echipă.

12.

Elaborarea unui proiect de dezvoltare a unor servicii de sănătate destinate unor populații vulnerabile.

13.

Evaluarea sistemului informațional dintr-o organizație.

14.

Proiectarea unui sistem de informații necesar monitorizării și evaluării unui program de sănătate.

15.

Proiectarea unui sistem de asigurare și îmbunătățire ale calității serviciilor într-o unitate sanitară.

16.

Descrierea sistemului serviciilor de sănătate al unei țări (UE și non-UE).

17.

Dobândirea unor deprinderi de bază de administrație și secretariat: redactarea corespondenței, evidența și arhivarea documentelor.

4.

MODULUL DE BIOETICĂ - 2 săptămâni

TEMATICĂ CURS (20 ore)



Definirea bioeticii, concepte, evoluție, teorii și metode în bioetică. domenii prioritare de studiu in bioetică.



Conceptele de sănătate, boală, suferință prin prisma bioeticii , influenta credințelor și valorilor personale sau de grup în conturarea conceptelor



Relația medic - pacient, modele ale relației medic – pacient, , dreptatea, echitatea și accesul pacienților la îngrijirile de sănătate.



Relația medic - pacient: consimțământul informat, confidențialitatea, relația medic - pacient minor: acte normative care reglementează relația medic - pacient.



Greșeli și erori în practica medicală: definirea noțiunilor, culpa medicală - definire, forme, implicații juridice și deontologice, management.



Probleme etice ale începutului vieții: libertatea procreației, dileme etice în avort, reproducerea umana asistata medical, clonarea reproductivă.



Probleme etice la finalul vieții: Definirea morții în era noilor tehnologii în medicină, probleme etice în stările terminale: tratamente inutile în practica medicala: eutanasia și suicidul asistat; Îngrijirile paliative.



Probleme etice în transplantul de țesuturi și organe umane



Probleme etice în genetică și genomică: eugenia și discriminarea pe baza geneticii, statutul moral al embrionului uman; cercetarea pe embrion Terapia genică.



Etica cercetării pe subiecți umani, principii etice, coduri de etică și convenții internaționale în cercetare, cadrul legislativ al cercetarea pe subiecți umani; comitetele de etică a cercetării; conflictul de interese în cercetarea științifică.

TEMATICA ACTIVITĂȚILOR PRACTICE

-

Ilustrarea prin cazuri particulare a teoriilor și principiilor în bioetică

-

Reglementarea practicii medicale prin coduri de etică; Jurământul lui Hipocrate, alte coduri de etică și deontologie medicală folosite în prezent.

-

Ilustrarea valorilor etice ale relației medic - pacient prin cazuri practice

-

Valoarea și limitele consimțământului informat în practica medicală curentă

-

Rolul comunicării în relația medic - pacient.

-

Ilustrarea valorilor etice ale relației medic - pacient prin cazuri practice

-

Accesul la îngrijirile de sănătate - discutare de cazuri.

-

Drepturile pacienților - reglementare legislativă.

-

Rolul comitetelor de etică din spitale.

-

Exemplificarea noțiunilor de greșeală și eroare în medicină prin cazuri concrete Delimitarea cadrului noțiunii de malpraxis.

-

Greșeala medicală din perspectiva sistemului de malpraxis.

-

Perspectiva deontologică asupra greșelilor medicale.

-

Discutarea problemelor etice pe baza unor cazuri concrete aplicabile pentru începutul vieții, finalului vieții, transplantul de țesuturi și organe, genetică și genomică, cercetarea pe subiecți umani.

5.

BIOSTATISTICA SI INFORMATICA MEDICALA (2 luni)

Tematica lecțiilor conferință – 30 ore

-

Prelucrarea automată a datelor: Pachete de statistică utilizate în Sănătate Publică: EpiInfo,

SPSS, SAS, etc.

-

Editarea de documente (text și grafică)

-

Baza de date

-

Documentarea asistată de calculator

-

Programe de comunicații

-

Biostatistică:

-

Indicatori de tendință centrală și dispersie

-

Eșantionaj și inferență statistică

-

Tipuri de distribuții și compararea statistică (teste parametrice și neparametrice)

-

Regresia logistică

-

Corelația și regresia liniară

-

Pachete de programe de calculator pentru prelucrări statistice; compatibilizare cu cerințele U.E.

-

Statistică superioară

Tematica activităților practice

Introducere în informatică:

-

Realizarea operațiunilor elementare cu fișiere (creare, copiere, redenumire, ștergere, etc.) în mediile de operare uzuale

-

Utilizarea unui editor de text și a unui program de grafică

-

Utilizarea unui pachet de gestiune a bazelor de date

-

Utilizarea unui program de calcul tabelar

-

Utilizarea bazelor de date bibliografice pe calculator

-

Utilizarea poștei electronice

-

Utilizarea mijloacelor multimedia Biostatistică:

-

Aplicarea metodelor de statistică descriptivă și analitică în prelucrarea cu ajutorul computerului și a datelor dintr-un studiu

-

Interpretarea rezultatelor prelucrărilor statistice efectuate cu programe de statistică uzuale și redactarea concluziilor

-

Proiectarea unui studiu pe eșantion

-

Interpretarea și evaluarea critică a rezultatelor statistice cuprinse în articole științifice

6.

MEDICINĂ OCUPAȚIONALĂ -2 luni

6.1.

Tematica lecțiilor conferință



Introducere în medicina muncii: definiție, atribuțiile serviciului de medicina muncii.



Legislație, organizarea medicinei muncii, sistemul informațional în domeniu.



Riscul profesional.



Adaptarea organismului la solicitările mediului de muncă. Particularitățile efortului fizic și psihic în funcție de sex, vârstă și stare fiziologică.



Noțiuni de toxicologie profesională.



Noxele biologice din sectoarele de activitate cu risc de transmitere a bolilor infecțioase, direct sau indirect, prin alimente, apă, reziduuri, etc.



Stresul profesional.



Patologia profesională declarată și cea nedepistată – influențe asupra morbidității generale.



Patologia profesională cu latență mare: rolul colaborării diferitelor instituții în profilaxie și control.

6.2.

Tematica activităților practice



Formularele de semnalizare și declarare a bolilor profesionale.



Analiza morbidității cu incapacitate temporară de muncă într-o întreprindere.



Măsuri de protecția muncii, depistarea și declararea bolilor profesionale și a accidentelor în unitățile medico-sanitare.

7.

IGIENA MEDIULUI – 10 luni

7.1.

Tematica lecțiilor conferință



Igiena aerului atmosferic. Factorii meteoro-climatici și influența lor asupra sănătății. Surse de poluare a aerului, natura agenților poluanți. Efectele poluării aerului atmosferic asupra stării de sănătate, riscuri generate de principalii poluanți și evaluarea lor. Monitorizarea poluării aerului și a expunerii umane, criterii de calitate a aerului atmosferic.



Radiații ionizante: iradierea naturală/natural modificată tehnologic/antropică, mecanisme de acțiune, surse, efecte asupra sănătății, măsuri de prevenire și de combatere a expunerii umane.



Radiații neionizante: radiofrecvențe, infraroșii, luminoase, ultraviolete. Surse, mod de acțiune, efecte sanogene/patogene asupra sănătății umane, măsuri de prevenire și de combatere a efectelor nocive.



Igiena solului: relația între structura fizică, compoziția chimică și biologică și sănătatea umană; patologia biogeochimică; poluarea chimică și biologică a solului și efectele asupra stării de sănătate; măsuri de prevenire și combatere a efectelor nocive.



Igiena apei: nevoile de apă ale individului și colectivităților, și modalități de acoperire; caracterizarea sanitară a surselor de apă; autopurificare apelor.



Criterii de calitate ale apei potabile. Tratarea apei în vederea potabilizării. Criterii sanitare de apreciere a eficienței tratării apei.



Compoziția minerală a apei în relație cu sănătatea. Poluarea chimică a apei și efecte asupra sănătății: patologia hidrică neinfecțioasă. Măsuri de prevenire și combatere.



Poluarea biologică a apei și efectele asupra sănătății: patologia hidrică infecțioasă. Măsuri de prevenire și combatere.



Apele recreaționale: criterii de calitate, riscuri pentru sănătate. Măsuri de prevenire și combatere a efectelor nocive.



Reziduurile: surse, clasificări, compoziția chimică și biologică, riscurile pentru sănătate. Măsuri de prevenire și combatere a efectelor nocive.



Așezările urbane și efectele asupra sănătății date de urbanizare. Conceptul de „oraș sănătos”. Dezvoltarea socio-economică a mediului rural.



Spațiul de locuit în relație cu sănătatea umană: condițiile fundamentale ale igienei spațiului de locuit; evitarea suprasolicitărilor fiziologice (ambianța termică, vicierea aerului, iluminatul natural și artificial, zgomotul și vibrațiile); prevenirea infecțiilor, intoxicațiilor și accidentelor din spațiul de locuit; poluarea aerului interior, măsuri de prevenire și combatere.



Mediul ocupațional medico-sanitar în relație cu sănătatea umană.



Zgomotul și vibrațiile: surse, poluarea sonoră, efecte asupra sănătății, măsuri de prevenire

și combatere a efectelor nocive.



Catastrofele naturale, accidentele industriale și nucleare, conflictele armate: impact asupra așezărilor umane și a sănătății; măsuri medico-sanitare de gestionare a acestor crize.



Poluarea transfrontalieră și probleme globale de impact asupra mediului și sănătății umane: reducerea stratului de ozon, modificările climatice și efectul de seră, ploile acide,

reducerea biodiversității speciilor, despăduririle, deșertificările, transportul transfrontalier al deșeurilor periculoase.

7.2.

Tematica activităților practice



Metodologia cercetării sanitare a aerului. Metode de recoltare a probelor de aer. Metode de determinare a compoziției normale și a poluanților din aer. Interpretarea și discutarea rezultatelor.



Evaluarea expunerii populației la poluanții din aer prin biomarkeri de expunere, biomarkeri de susceptibilitate, biomarkeri de efect.



Metodologia de supraveghere a stării de sănătate în relație cu poluarea aerului atmosferic.



Metodologia cercetării sanitare a apei (potabilă, recreațională, reziduală). Recoltarea probelor de apă. Determinarea proprietăților organoleptice, fizice, chimice ale apei. Interpretarea și discutarea rezultatelor.



Evaluarea eficienței dezinfecției apei. Analiza bacteriologică a apei.



Cerințe igienico-sanitare ale aprovizionării centrale și locale cu apă potabilă.



Elaborarea unui plan de supraveghere a aprovizionării cu apă potabilă a populației.



Metodologia de supraveghere a stării de sănătate în relație cu apa potabilă.



Metodologia cercetării sanitare a solului. Recoltarea probelor de sol. Metode de investigare a poluării solului. Interpretarea și discutarea rezultatelor.



Metodologia de cercetare a impactului condițiilor necorespunzătoare de locuit asupra sănătății (microclimat, iluminat, ventilație, poluare interioară).



Metodologia cercetării sanitare a poluării sonore.



Metodologia cercetării expunerii populației la radiații ionizante.



Metodologia cercetării condițiilor de igienă din unitățile medico-sanitare.



Evaluarea riscului pentru sănătate generat de mediul ocupațional medico-sanitar.



Elaborarea unor seturi de indicatori de mediu și de sănătate într-o comunitate cu poluare industrială dată. Alcătuirea planului de intervenție operativă în cazul unei calamități sau catastrofe.



Evaluarea riscului pentru sănătate generat de mediu într-o situație dată. Elaborarea planului de comunicare a riscului de mediu pentru o comunitate dată.

8.

IGIENA ALIMENTAȚIEI ȘI NUTRIȚIEI – 10luni

8.1.

Tematica lecțiilor conferință



Bazele conceptuale ale alimentației și nutriției: definirea termenilor, relația dintre alimentație–nutriție–sănătate, trebuințe nutriționale, aporturi recomandate.



Bazele fiziologice ale nutriției și sănătatea umană: contextul fiziologic al nutriției, de la alimente la nutrimente, și funcțiile organismului; necesarul de energie, de macro- și micronutrienți (rol în nutriție, surse alimentare, rația zilnică, efectele consumului neadecvat).



Etiopatogenia bolilor carențiale : hipovitaminoze, carența în elemente minerale, malnutriția protein-calorică, anemii nutriționale.



Etiopatogenia bolilor prin hiperconsum alimentar sau consum dezechilibrat: obezitate, dislipidemii, ateroscleroză, diabet zaharat, gută, alcoolism cronic.



Bazele fiziologice și psiho-sociale ale comportamentului alimentar uman: semiologie, determinanți și funcții ale comportamentului alimentar, tulburările comportamentului alimentar.



Aspecte populaționale în relație cu alimentația: tipuri de diete.



Calitatea nutrițională a alimentelor (lapte și preparate din lapte; carne, pește, preparate; ouă; legume, fructe; cereale și leguminoase uscate; produse zaharoase; grăsimi; băuturi alcoolice și nealcoolice): modul de obținere, formele de comercializare și consum, compoziția și valoarea nutritivă, cantități recomandate pentru diferitele categorii de populație, efectele consumului neadecvat.



Calitatea igienică a alimentelor, riscuri alimentare și nutriționale: boli transmise prin consum de alimente contaminate cu agenți biologici (bacterii, virusuri, paraziți), chimici (pesticide, metale grele, reziduuri medicamentoase, produse de curățare și

dezinfecție, micotoxine, biotoxine marine, etc.) și neconvenționali (prioni); degradarea și alterarea alimentelor; principii și metode de conservare a alimentelor, influențele diferitelor tratamente tehnologice asupra alimentelor și riscul asupra stării de nutriție și sănătate a consumatorilor; ambalaje folosite în sectorul alimentar.



Alimente funcționale, alimente modificate genetic, alimente cu destinație nutrițională specială, suplimente alimentare, nutrigenomica. Relația cu starea de sănătate.



Aditivii alimentari. Efecte asupra alimentelor și relația cu starea de sănătate.



Principii de gastrotehnie.



Programe de supraveghere și control a bolilor transmise prin consum de alimente.



Igiena unităților cu profil alimentar.

8.2.

Tematica activităților practice



Criterii de calitate a produselor alimentare. Aprecierea calității igienico-sanitare a produselor alimentare. Controlul ambalajelor și a etichetării. Recoltarea probelor de alimente pentru examenul de laborator. Metode de determinare. Interpretarea și discutarea rezultatelor.



Strategii de control a securității sanitare a alimentelor în unități alimentare. Principii de evaluare a riscului în unități alimentare, sistemul de analiză a riscului în puncte critice de control, HACCP (Hazard Analysis of Critical Control Points).



Evaluarea stării de nutriție, metode de apreciere, indicatori statistici.



Metode de evaluare a consumului alimentar și a cheltuielii de energie. Tipuri de anchete.



Noțiuni practice de nutriție în diferite etape fiziologice și tipuri de efort: copil, adult, vârstnic, femeie gravidă, sportiv.



Principii generale de dietoterapie.



Analiza riscului legat de consumul de alimente.



Educație și intervenții nutriționale de teren: politici și programe de supraveghere și educație nutrițională, intervenție nutrițională în teren (școală, colectivități locale, parteneriat public/privat ).



Strategie și comunicare nutrițională: mediile și actorii comunicării, structurile de comunicare, strategie de marketing – lansarea unui produs alimentar nou – de la reglementări până la comunicare.

9.

IGIENA COPIILOR, ADOLESCENȚILOR ȘI TINERILOR – 10 luni

9.1

Tematica lecțiilor conferință



Dezvoltarea umană: nivelurile de organizare ale compoziției corpului uman, principiile generale ale dezvoltării umane, maturizarea pubertară și anomalii pubertare, factorii cu rol formativ în dezvoltarea umană, accelerația creșterii sau tendința seculară.



Dezvoltarea fizică: variabilitatea indicatorilor antropometrici principali, dinamica proporțiilor corporale, trăsături evolutive ale aparatelor și sistemelor cu vârsta.



Dezvoltarea neuropsihică abordată prin prisma principalelor legi care o guvernează.



Dezvoltarea neuropsihică și factorii care o influențează: ereditatea, mediul, educația.



Etapele de dezvoltare neuropsihică a organismului uman: criterii de stadializare, dezvoltarea intrauterină și după naștere.



Dezvoltarea neuropsihică în relație cu activitatea intelectuală: condiționare reciprocă; eșecul școlar: dezadaptarea școlară, tulburările de învățare; problematica instruirii și educării copilului cu deficiențe (senzoriale, verbale, comportamentale, fizice și de intelect), a copilului abuzat (fizic, psihic, sexual), a copilului supradotat.



Dezvoltarea neuropsihică și relațiile interpersonale în colectivități: grupul de elevi, de adolescenți, de studenți.



Adaptarea organismului în creștere și dezvoltare la procesul instructiv-educativ, la antepreșcolari (0 – 3 ani): particularități igienice pe grupe de vârstă, jocurile și jucăriile, creșterea rezistenței nespecifice prin călirea organismului, somnul, programul instituționalizat din creșele de copii.



Adaptarea organismului în creștere și dezvoltare la procesul instructiv-educativ la preșcolari (3 – 7 ani): creșterea rezistenței nespecifice prin călirea organismului și educație fizică, odihna și somnul, deprinderea de a munci, programul instituționalizat din grădinițele de copii.



Adaptarea organismului în creștere și dezvoltare la procesul instructiv-educativ la elevi și studenți: capacitatea de lucru și curbele fiziologice zilnice, săptămânale, anuale, programul instituționalizat din școli și facultăți, orarul școlar, reușita școlară, orientarea școlară și profesională, creșterea rezistenței nespecifice prin călirea organismului și educația fizică, odihna și somnul.



Prevenirea și combaterea comportamentelor cu risc în colectivitățile de copii, adolescenți și tineri: obiceiurile alimentare, tabagismul, consumul de băuturi alcoolice, consumul de droguri, comportamentul sexual, comportamentele violente și distructive, comportamentele care duc la accidente, igiena buco-dentară, handicapul fizic și psihic. Se precizează cauzele, riscurile pentru sănătate, măsurile de prevenire și combatere.



Cerințe igienice privind instituțiile pentru ocrotirea, educarea și instruirea copiilor, adolescenților și tinerilor. Norme generale: amplasare, terenul, planificarea și organizarea clădirii, dotarea cu mobilier, noțiuni de ergonomie școlară, asigurarea microclimatului optim, jucăriile și materialele didactice, dezinfecția, dezinsecția și deratizarea, echipamentul de protecție sanitară a personalului, asistența medicală, menținerea stării de igienă, alimentația colectivă. Norme specifice pentru creșe, leagăne de copii, grădinițe, școli, universități.



Prevenirea și combaterea îmbolnăvirilor acute în colectivitățile de copii, adolescenți și tineri: factori de risc ai patologiei acute transmisibile, noțiuni despre patologia acută transmisibilă, factorii incriminați în patologia acută transmisibilă, boli acute transmisibile cu frecvență crescută, măsuri de prevenire și combatere a bolilor acute transmisibile.



Prevenirea și combaterea îmbolnăvirilor cronice în colectivitățile de copii, adolescenți și tineri: boli cronice și forme cronice ale unor boli acute, dispensarizarea bolnavilor cronici, eficiența măsurilor medicale în morbiditatea cronică.

9.2. Tematica activităților practice



Metodologia aprecierii dezvoltării fizice: antropometria, indicatorii dezvoltării fizice definitori pe grupe de vârstă, diagnosticul individual al dezvoltării fizice în sistem sigmal și de percentile.



Metodologia aprecierii nivelului de dezvoltare neuro-psihică: strategii și metode de cercetare, psihodiagnoză.



Metodologia aprecierii programului de activitate și odihnă în creșe, grădinițe, școli și universități. Aprecierea reușitei școlare.



Metode de lucru ale medicului în orientarea școlară și profesională.



Metodologia aprecierii comportamentelor cu risc.



Metodologia aprecierii alimentației: calcularea rației alimentare pe grupe de vârstă, ancheta alimentară în colectivități, aprecierea stării de nutriție.



Metodologia aprecierii condițiilor igienico-sanitare din instituțiile de copii, adolescenți și tineri.



Expertiza unui proiect de construcție sau a unei construcții reprezentând o instituție de copii, adolescenți și tineri.



Organizarea și funcționarea cabinetelor de medicină școlară.

IGIENĂ 4 ANI

►

MEDIUL IN RELAȚIE CU SĂNĂTATEA UMANĂ(I.1)

- 1,5 LUNI

►

EPIDEMIOLOGIE –

- 6 LUNI



EPIDEMIOLOGIE GENERALĂ(I.2) – 3 luni



EPIDEMIOLOGIE SPECIALĂ

din care :

-

EPIDEMIOLOGIA BOLILOR INFECȚIOASE (I.3)

-

EPIDEMIOLOGIA BOLILOR NETRANSMISIBILE(I.4)

►

SĂNĂTATE PUBLICĂ –

- 6 LUNI



MĂSURAREA ȘI EVALUAREA STĂRII DE SĂNĂTATE

ȘI A DETERMINANȚILOR EI(I.5)



PROMOVAREA SĂNĂTĂȚII ȘI STRATEGII PREVENTIVE(I.6)

►

BIOETICĂ (I.8) - 2 săptămâni

►

BISTATISTICĂ ȘI INFORMATICĂ MEDICALĂ (I.9)

- 2 LUNI

►

MEDICINA OCUPAȚIONALĂ (I.10)

- 2 LUNI

►

IGIENA MEDIULUI (I.11)

- 10 LUNI

►

IGIENA ALIMENTAȚIEI SI NUTRIȚIEI(I.12)

- 10 LUNI

►

IGIENA COPIILOR, ADOLESCENȚILOR SI TINERILOR(I.13)

- 10 LUNI

AN I

AN II

AN III

AN IV

I.1, I.2, I.3, I.4, I.5, I.6,

I.7, I.8, I.9, I.10, I.11,

I.11, I.12

I.12, I 13

MINISTERUL SĂNĂTĂȚII

CURRICULUM DE PREGĂTIRE

ÎN SPECIALITATEA

PSIHIATRIE PEDIATRICĂ

CENTRUL NAȚIONAL DE PERFECȚIONARE ÎN DOMENIUL SANITAR BUCUREȘTI

Toate drepturile privind publicarea și difuzarea acestei lucrări aparțin Centrului Național de Perfecționare in Domeniul Sanitar București

CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA PSIHIATRIE PEDIATRICĂ

1.1

Definiție.

Psihiatria și psihoterapia copilului și adolescentului se definește ca o practică medicală specializată în diagnosticarea, tratamentul, prevenirea și (re)abilitarea tulburărilor psihice, psiho somatice, psiho-organice și a celor psihologice, de etiologie mono sau multifactorială, apărute în perioada dezvoltării, până la vârsta de 18 ani.

2.2

Durata pregătirii

Durata stagiilor de pregătire în specialitatea psihiatria copilului și adolescentului este de 5 ani, fiind în concordanță cu normele europene.

Numărul de ore de pregătire teoretică include 1000 ore de învățământ.

Curriculumul prevede un număr de 200 de ore didactice ( curs, seminar, prezentări de cazuri) pe anul de studiu universitar, pentru tematica prezentată, înafara cărora sunt prevăzute și 40 – 50 de ore de studiu individual.

Cuantificarea pregătirii în vederea echivalării, se face prin credite ( CFU). 1 credit = 25 ore de instruire

Din timpul alocat pregătirii, activitatea didactică acoperă 20-30%, restul de 70-80%, fiind dedicată activităților practice și studiului individual.

La sfârșitul fiecărui modul de pregătire ( cel puțin o dată pe an), are loc o evaluare de etapă, făcută în unitatea de pregătire de către responsabilul de stagiu și îndrumător.

Evaluarea se finalizează prin acordarea de credite CFU.

Întreaga activitate de pregătire este monitorizată prin caietul de stagiu ( log-book), în care vor fi trecute de asemenea evaluările de etapă în credite, activitatea în programele de cercetare, participarea la manifestări științifice și de educație continuă.

În cei 5 ani de studii postuniversitare, structura stagiilor va cuprinde 3 module:

Modulul I : cunoașterea domeniului prin stagiu în specialitate Anul I : cursuri-conferințe formative

Modulul II : domenii medicale complementare, Anul II :

servicii medicale de legătură

Modulul III

: aprofundarea informațiilor de specialitate

Anul III, IV și V : orientare spre domenii preferențiale de competență

2.3

Structura stagiilor de pregătire pe ani de studiu

anul I

clinica de psihiatrie a copilului și adolescentului –12 luni cursul informativ în specialitate

-10 luni psihologia dezvoltării

-2 luni

anul I I

neurologie pediatrică

luni

psihiatrie adulți

luni

pediatrie

luni

anul III, IV și V:

stagiu de specialitate psihiatria copilului și adolescentului în serviciul clinic, LSM, spital zi, ambulator comunitar, psihoterapie și bioetică și

stagiu opțional. 6 luni

(de ex.

Genetică psihiatrică, epidemiologie psihiatrică, psihiatrie comunitară, expertiză medico- legală psihiatrică, psihoterapie).

Stagiile constau în:examinare clinică, completarea foii de observație și a evoluției, investigații, prezentări de cazuri, dublarea gărzilor, gărzi plătite, activități în ambulatoriu și comunitate, cercetare științifică și elaborare de lucrări individual sau sub coordonare, informare prin mijloace moderne (Medline, Internet, etc.)

3.

CONȚINUTUL ȘTIINȚIFIC AL MODULELOR

3.1.

modulul I.

luni

3.1.1.

Informația teoretică

trebuie să cuprindă un număr de 720 ore structurate de-a lungul celor 4 ani, din care primul an

cursul.....10luni

a 3 ore-saptămână=120 ore

3.1.2

Tematica

va cuprinde noțiuni de :

-

dezvoltarea copilului și adolescentului(neuro-psihică, psiho-socială)

-

simptome și sindroame specifice

-

clasificarea internaționala(ICD, DSM) și diagnosticul

-

funcționalitatea familială

-

principii de terapie(farmacologică, abilitare, recuperare, familială, socializare, resocializare, comunitară)

Cursul se finalizează prin

examen,

probă scrisă și oral

3.1.3

Activitățile practice în clinicile universitare de specialitate

constau din examinarea cazului, completarea fișei, introducerea datelor în computer, urmărirea evoluției, prezentări de cazuri, referate,, familiarizarea cu examinarea psihologică, utilizarea de scale, interviuri, însoțirea pacienților la diferite explorări speciale, dublarea gărzilor, interviul familiei.

MODULUL DE BIOETICĂ – 2 săptămâni TEMATICĂ CURS (20 ore)

I.

Introducere în Bioetică- 2 ore

1.

Morala, etica, etica medicală - definire, delimitarea obiectului de studiu

2.

Contextul apariției bioeticii

3.

Definirea bioeticii

4.

Delimitarea domeniului de studiu al bioeticii

5.

Teorii și metode în bioetică

II.

Conceptele de sănătate, boală, suferință prin prisma bioeticii- 2 ore

1.

Definirea conceptelor de sănătate, boală, suferință

2.

Conceptele de sănătate, boală și suferință în contextul evoluției medicinii și științelor vieții

3.

Rolul credințelor și valorilor personale sau de grup în conturarea conceptelor de sănătate, boală și suferință (percepții particulare funcție de credință religioasă, etnie, etc.)

III.

Relația medic-pacient I- 2 ore

1.

Valori ale relației medic-pacient

2.

Paternalism versus autonomie

3.

Modele ale relației medic-pacient

4.

Dreptatea, echitatea și accesul pacienților la îngrijirile de sănătate

IV.

Relația medic-pacient II- 2 ore

1.

Consimțământul informat

2.

Confidențialitatea în relația medic-pacient

3.

Relația medic-pacient minor

4.

Acte normative care reglementează relația medic - pacient

V.

Greșeli și erori în practica medicală - 2 ore

1.

Definirea noțiunilor de greșeală și eroare

2.

Culpa medicală - definire, forme, implicații juridice și deontologice

3.

Managementul greșelii și erorii medicale în practica medicală

VI.

Probleme etice la începutul vieții - 2 ore

1.

Libertatea procreației

2.

Dileme etice în avort

3.

Etica reproducerii umane asistate medical

4.

Probleme etice în clonarea reproductivă

VII.

Probleme etice la finalul vieții - 2 ore

1.

Definirea morții în era noilor tehnologii în medicină

2.

Probleme etice în stările terminale

3.

Tratamente inutile în practica medicală

4.

Eutanasia și suicidul asistat

5.

Îngrijirile paliative

VIII.

Probleme etice în transplantul de țesuturi și organe umane - 2 ore

1.

Donarea de organe de la cadavru

2.

Donarea de organe de la persoana vie

3.

Etica alocării de resurse în transplant

IX.

Probleme etice în genetică și genomică - 2 ore

1.

Eugenia și discriminarea pe baza geneticii

2.

Proiectul genomului uman - probleme etice, redefinirea noțiunii de boală prin prisma cunoașterii genomului uman

3.

Etică și testarea genetică prenatală, neonatală și postnatală

4.

Statutul moral al embrionului uman; cercetarea pe embrioni

5.

Terapia genică

6.

Posibilitatea îmbunătățirii rasei umane prin intervenții genetice

X.

Etica cercetării pe subiecți umani - 2 ore

1.

Principii etice în cercetarea pe subiecți umani

2.

Protecția participanților într-o cercetare biomedicală - discutarea principalelor coduri de etică și convenții internaționale în cercetare, a cadrului legislativ în care se derulează cercetarea pe subiecți umani

3.

Populații vulnerabile în contextul cercetării pe subiecți umani

4.

Aspecte etice în cercetările multicentrice, multinaționale

5.

Comitetele de etică a cercetării

6.

Comportamentul științific neadecvat, conflictul de interese în cercetarea științifică

TEMATICA SEMINARIILOR

I.

Ilustrarea prin cazuri particulare a teoriilor și principiilor în bioetică - 2 ore

II.

Reglementarea practicii medicale prin coduri de etică - 2 ore

1.

Jurămîntul lui Hipocrate - comentarea formei inițiale a jurământului lui Hipocrate și evaluarea gradului de aplicabilitate a perceptelor acestuia în condițiile medicinii actuale

2.

Alternative ale jurământului lui Hipocrate

3.

Alte coduri de etică și deontologie medicală folosite în prezent

III.

Ilustrarea valorilor etice ale relației medic-pacient prin cazuri practice - 2 ore

1.

Valoarea și limitele consimțământului informat în practica medicală curentă

2.

Valoarea și limitele confidențialității în practica medicală curentă

3.

Rolul comunicării în relația medic-pacient

IV.

Ilustrarea valorilor etice ale relației medic-pacient prin cazuri practice - 2 ore

1.

Accesul la îngrijirile de sănătate - discutare de cazuri

2.

Drepturile pacienților - reglementare legislativă

3.

Rolul comitetelor de etică din spitale

V.

Exemplificarea noțiunilor de greșeală și eroare în medicină prin cazuri concrete - 2 ore

1.

Delimitarea cadrului noțiunii de malpraxis

2.

Greșeala medicală din perspectiva sistemului de malpraxis

3.

Perspectiva deontologică asupra greșelilor medicale

VI.

Discutarea problemelor etice la începutul vieții pe baza unor cazuri concrete - 2 ore

VII.

Discutarea problemelor etice la finalul vieții pe baza unor cazuri concrete - 2 ore

VIII.

Discutarea problemelor etice în transplantul de țesuturi și organe pe baza unor cazuri concrete - 2 ore

IX.

Discutarea problemelor etice în genetică și genomică pe baza unor cazuri concrete - 2 ore

X.

Discutarea problemelor etice în cercetarea pe subiecți umani prin prisma unor cazuri concrete - 2 ore

3.2.

modulul II

luni

3.2.1.

Domenii medicale complementare și de legătură 3.2.1.1.Neurologie pediatrică

3 luni (50 ore)

Va familiariza medicul rezident cu acele afecțiuni neurologie ce determină modificări în dezvoltarea funcțiilor psihice pe perioada dezvoltării:

-

Paraliziile cerebrale

-

Tumorile cerebrale

-

Epilepsiile și sindroamele convulsive

-

Traumatismele cerebrale

-

Afecțiuni neurologice cu transmitere genetică

Activitățile practice se vor axa pe examinarea neurologică clinică și paraclinică (EEG, EMG, VCN, imagistică cerebrală TC, RMN, )

3.2.1.2.

Psihiatrie adulți.

6 luni

(100 ore)

Va avea ca obiective recunoașterea și diagnosticarea bolilor psihice ale adultului, ce pot fi întâlnite la părinții copiilor ce sunt examinați.

3.2.1.3.

Pediatrie.

3 luni (50 ore)

Completează cunoștințele cu referire la :urgențe în pediatrie, neonatologie, Boli cronice:SIDA, TBC, neoplazii, diabet, Boli infecțioase: neuroviroze

3.2.1.4Stagiu opțional.

6 luni (100 ore)

La alegere pot fi domenii complementare

Stagiul poate fi de 6 luni sau divizat în cel mult 3 stagii a 2 luni

aplicații EEG, Ex Psihologic, neuroimagistică, abilitare, reabilitare, recuperare, servicii speciale (forensic, probațiune, autism, etc.

)

6.1

modulul III.

luni

6.1.1

CUNOȘTIINȚE EXTINSE IN PSIHIATRIA ȘI PSIHOTERAPIA COPILULUI ȘI ADOLESCENTULUI

24 luni (400 ore)

4.1.12.Informații teoretice

Obținute prin traduceri, lecturarea și consultarea unor tratate de specialitate consacrate internațional, reviste de specialitate interne și internaționale,

Documentare prin Internet

In această etapă medicul rezident va desfășura activități de cercetare științifică sub îndrumare, va elabora în colaborare lucrări științifice și va avea colaborări la reviste de specialitate, va participa la conferințe naționale și internaționale cu lucrări. Va aprofunda studiile privind psihologia și psihopatologia familiei.

4.1.1.3Instruirea în psihoterapie.

Se va face prin participări la cursuri susținute de cadre universitare sau prin înscrierea la o formă de psihoterapii:individuală, de grup, familială,

Este recomandată formarea cu precădere in psihoterapie familială.

6.1.1

Activități practice

6.1.1.1.

Activitate în ambulatoriu

Se vor desfășura în special consultații,

activități de prevenție,

participarea la diferite comisii (expertiză, orientare)

programe de sănătate mentală, psihoprofilaxie

6.1.1.1.

Activitate în serviciile de recuperare-resocializare, abilitare

6.1.1.1.

Gărzi în serviciul clinic, programe terapeutice, activitate clinică cu supervizare

5.1.

STAGIU OPȚIONAL DE STUDII APROFUNDATE.

6 luni (100 ore)

Medicul rezident în ultimul an de studiu poate opta pentru un domeniu de interes specific în care să se instruiască ca de exemplu:

-

sănătate mentală, psihoigienă, psihoprofilaxie

-

management în psihiatrie

-

psihiatrie comunitară

-

psihoterapii

-

urgențe în psihiatria copilului și adolescentului

-

psihiatria și psihoterapia adolescentului

-

psihiatria de legătură

6.1.Recunoașterea specialității se face în urma

examenului

de specialitate, organizat în conformitate cu normele M.S.P

PSIHIATRIE PEDIATRICĂ

5 ANI

Anul

I

Psihiatria copilului și adolescentului

12 luni

Anul II

Pediatrie

3 luni

Neurologie pediatrică și EEG

3 luni

Psihiatrie adulți

6 luni

Anul III

Bioetică

2 săptămâni

Psihiatrie comunitară

6 luni

Psihiatria de urgență

2 luni

Psihiatria de legătură

6 săptămâni

Psihiatrie forensică

1 lună

Management sanitar

1 lună

Anul

IV

Psihiatria si psihoterapia copilului si adolescentului

12 luni

Anul V

Psihiatria copilului și adolescentului

12 luni

Â

MINISTERUL SĂNĂTĂTII

CENTRUL NATIONAL DE PERFECTIONARE IN DOMENIUL SANITAR

'

BUCUR

'

ESTI

'

A

CURRICULUM DE PREGĂTIRE IN SPECIALITATEA

MEDICINĂ DE LABORATOR

Toate drepturile privind publicarea și difuzarea acestei lucrări aparțin Centrului National de Perfectionare în Domeniul Sanitar Bucuresti

'

'

'

CURRICULUM DE PREGĂTIRE

ÎN SPECIALITATEA MEDICINĂ DE LABORATOR

Specializarea în specialitatea Medicină de Laborator se realizează prin studiul următoarelor discipline medicale: Biochimie, Biologie moleculară, Genetică, Hematologie, Imunologie, Bacteriologie, Virusologie, Micologie, Parazitologie (criteriul organizatoric funcțional actual al laboratorului de analize medicale din unitățile sanitare) la care se adaugă studiul într-o serie de domenii nemedicale dar necesare pentru o formare profesională completă (management, biosiguranță, calitate, etc.)

2.

DURATA STAGIILOR – 5 ANI

Curriculumul prevede un număr de 200 de ore didactice (curs, seminar, prezentări de cazuri) pe anul de studiu universitar, pentru tematica prezentată, înafara cărora sunt prevăzute și 40 – 50 de ore de studiu individual.

Cuantificarea pregătirii în vederea echivalării, se face prin credite ( CFU). 1 credit = 25 ore de instruire

Din timpul alocat pregătirii, activitatea didactică acoperă 20-30%, restul de 70-80%, fiind dedicată activităților practice și studiului individual.

La sfârșitul fiecărui modul de pregătire (cel puțin o dată pe an), are loc o evaluare de etapă, făcută în unitatea de pregătire de către responsabilul de stagiu și îndrumător.

Evaluarea se finalizează prin acordarea de credite CFU.

Întreaga activitate de pregătire este monitorizată prin caietul de stagiu (log-book), în care vor fi trecute de asemenea evaluările de etapă în credite, activitatea în programele de cercetare, participarea la manifestări științifice și de educație continuă.

Modulul

Durata

Biochimie

I.1 – 8 luni

Biologie moleculară

I.2 – 3 luni

Genetică

I.3 – 3 luni

Imunologie

I.4 – 4 luni

Hematologie (10 l) și hematologie transfuzională (2 l)

I.5 – 12 luni

Bacteriologie

I.6 – 8 luni

Micologie

I.7 – 1 lună

Virusologie

I.8 – 4 luni

Parazitologie

I.9 – 3 luni

Managementul laboratorului

I.10– 2 luni

Bioetică

I.11- 2 săptămâni

Perfecționare aplicativă într-un domeniu curricular opțional și cu acordul coordonatorului de program

II.1 – 11½ luni

I.1

STAGIUL DE BIOCHIMIE

– 8 LUNI

Tematica lecțiilor conferință / 200 ore

(1).

METABOLISMUL PROTEIC

-

Peptide biologic active.

-

Nivele de organizare a macromoloculelor proteice (structura primară, secundară, suprasecundară, terțiară, supraterțiară și quaternară a proteinelor).

-

Biosinteza proteică

-

Degradarea aminoacizilor: reacțiile de transaminare și reacția de dezaminare oxidativă, degradarea scheletului de atomi de carbon.

-

Biosinteza ureei.

(2).

ENZIME

-

Structura și caracterele generale ale enzimelor, tipuri de situsuri specifice. Izoenzime.

-

Funcția catalitică a ARN.

-

Noțiuni de cinetică enzimatică.

(3).

METABOLISMUL GLUCIDIC

-

Glicoliza.

-

Gluconeogeneza.

-

Ciclul acizilor carboxilici.

(4).

METABOLISMUL LIPIDIC

-

Biosinteza acizilor grași.

-

Degradarea acizilor grași.

-

Formarea corpilor cetonici; acetoacetatul ca sursă de energie.

-

Derivați ai acizilor grași: prostaglandine, tromboxani, leukotriene.

-

Biosinteza colesterolului.

-

Acizii biliari.

-

Lipoproteinele serice (structură, hiperlipoproteinemiile primare și secundare).

(5).

VITAMINE și HORMONI

(6).

APA și ELECTROLIȚI

(7).

MODIFICĂRI BIOCHIMICE ÎN:

-

Patologia renală.

-

Patologia hepatică.

-

Patologia cardiacă și vasculară.

-

Maladii metabolice și endocrine.

(8).

MARKERI TUMORALI

(9)

BIOCHIMIE ONCOLOGICĂ

(10)

BIOCHIMIA INFLAMAȚIEI

(11)

BIOCHIMIE GERIATRICĂ

(12)

BIOCHIMIE PEDIATRICĂ

(13)

TESTE BIOCHIMICE în TRANSPLANT

(14)

ORGANIZAREA și MANAGEMENTUL LABORATORULUI DE BIOCHIMIE, CONTROLUL CALITĂȚII ANALIZELOR

(15)

METODOLOGIA CERCETĂRII CLINICE

Stagiul practic / 900 ore

În cadrul acestui stagiul se vor desfășura 2 tipuri principale de activități:

-

prezentarea bazei teoretice a testelor efectuate;

-

efectuarea practică a testului respectiv.

1 Cunoașterea principalelor tehnici, metode și aparate cu aplicații în Laboratorul Clinic de Biochimie.

-

metode de măsură (spectrometrice, optice, etc)

-

tehnici de separare (cromatografice, electroforetice)

-

tehnici chimice, enzimatice și imunologice de recunoaștere și dozare

-

sisteme analitice automatizate, mono și multiparametrice

-

tehnici de bază în Biologia Moleculară : extracție de acizi nucleici, PCR, Microarray

2 Principalele teste de laborator. Principii, metode și tehnici de determinare și interpretarea rezultatelor; baremul activităților practice

EXAMENUL DE URINĂ

1.

Examenul calitativ al urinii: determinarea pH-ului, densității, glucozei, al

albuminei, urobilinogenului, sărurilor biliare și pigmenților biliari. – barem 100 determinări

2.

Examenul cantitativ al urinii: dozarea de glucoză, uree, acid uric, creatinină, amoniac, amilaza. – barem 50 determinări

3.

Examenul microscopic al sedimentului urinar –barem 100 determinări

4.

Examenul chimic al calculilor urinari –barem 25 determinări

B. EXAMENUL BIOCHIMIC AL SÂNGELUI

1.

Substanțele minerale: clor, calciu, fier, sodiu, magneziu, potasiu – barem 100 determinări

2.

Electroforeza proteinelor – metode ; variații fiziopatologice – barem 100 determinări

3.

Compuși azotați non-proteici: ureea, amoniacul, acidul uric, creatinina, bilirubina; metode de dozare; variații fiziopatologice – barem 100 determinări

4.

Glucoza: metode de dozare; variații fiziopatologice – barem 100 determinări

5.

Hiperglicemia provocată, insulinemia, hemoglobina glicozilată; metode de dozare și interpretarea rezultatelor; dg. de laborator al diabetului zaharat și parametri de monitorizare a pacientului diabetic; parametri biochimici de clasificare a diabetului zaharat. - barem 50 determinări.

6.

Corpii cetonici: metode de dozare; variații fiziopatologice; explorarea biochimică a comelor diabetice - barem 100 determinări.

7.

Lipidelor totale, colesterolului total și trigliceridelor: metode de dozare; variații fiziopatologice – barem 100 determinări.

8.

Lipoproteinele plasmatice, fracțiunile apo: metode de dozare; variații fiziopatologice - 50 determinări.

9.

Enzimele serice: metode de dozare; variații fiziopatologice – barem 100 determinări

-

transaminazele (TGP, TGO),

-

creatinkinaza (CK), izoenzime;

-

lactat dehidrogenza (LDH), izoenzime;

-

fosfataza acidă și alcalină;

-

gamma glutamil transpeptidaza (GGT)

-

amilaza;

-

lipaza.

C. EXAMENUL BIOCHIMIC L.C.R. metode de dozare; variații fiziopatologice – barem 25 determinări.

D. EXAMENUL BIOCHIMIC AL SUCULUI GASTRIC metode de dozare; variații fiziopatologice – barem 50 determinări.

I.2

MODULUL DE BIOLOGIE MOLECULARĂ – 3 luni OBIECTIVE ÎN CURSUL STAGIULUI DE BIOLOGIE MOLECULARĂ



Conferirea unor baze de înțelegere a tehnicilor și aplicațiilor de biologie moleculară în diagnosticul unor boli în cadrul laboratoarelor specializate din sistemul medical.



Medicii rezidenți trebuie să cunoască și să aplice condițiile de prelevare/pregătire a probelor biologice garantând securitatea pacienților și calitatea probelor biologice de analizat, precum și conservarea acestora; cunoașterea condițiilor de utilizare a diferitelor medii

biologice,

a

precauțiilor

legate

de

contaminarea

probelor

biologice

și

a laboratorului.



Înțelegerea unor probleme legate de structura laboratoarelor de biologie moleculară, a rezultatelor fals pozitive, fals negative în cadrul analizelor de biologie moleculară care stau la baza diagnosticului (și urmăririi evoluției) unor boli.



În cursul stagiului de biologie moleculară, medicii rezidenți trebuie să-și însușească aspectele teoretice și practice legate de tehnicile de biologie moleculară (inclusiv a principiilor de funcționare a aparaturii utilizate în mod curent în laboratoarele de biologie moleculară); să poată exprima o abordare critică asupra coerenței rezultatelor biologice în raport cu anumite aspecte nosologice. Acțiunile lor trebuie să țină cont de aspectele medico-legale ale profesiei cu înscrierea în cadrul legilor bioeticii.



De asemenea, medicii rezidenți trebuie să țină cont de respectarea controlului de calitate intern și extern conforme cu legislația în vigoare.

A.

PARTEA TEORETICĂ (50 ore)

I.

Dogma centrală a biologiei moleculare și aplicații medicale. Formularea dogmei centrale a biologiei moleculare. Materialul genetic și esența replicării ADN-ului.

Implicații și aplicații medicale din studiul replicării ADN-ului. Esența transcrierii și aplicații medicale.

Esența traducerii și aplicații medicale.

Amendamente la dogma centrală a biologiei moleculare.

II.

Tehnici de analiză a acizilor nucleici. Extracția ADN-ului.

Extracția ARN-ului.

Bazele tehnologiei ADN-ului și importanța clonării ADN-ului.

Reacția de amplificare a ADN-ului (PCR

,

“polymerase chain reaction”). Variante ale PCR, avantaje și dezavantaje. Aplicații clinice în diagnosticul molecular al bolilor genetice și al predispoziției ereditare la bolile comune, detectarea infecțiilor criptice virale și bacteriene, depistarea mutațiilor răspunzătoare de apariția cancerelor.

Hibridizarea acizilor nucleici. Definiție și principii. Variante de hibridizare: tehnicile “dot- blot”,

“Southern–blot”,

“Northern-blot”,

hibridizarea

în

situ

cromosomială

și

tisulară, hibridizarea cu ADN clonat, tehnologia “microarray” (“DNA chips”).

Aplicații clinice ale hibridizării:

a)

în diagnosticul prenatal al unor afecțiuni produse de mutații punctiforme (ex. anemia drepanocitară, etc);

b)

tehnicile FISH (“fluorescence în situ hybridization”) – cu detectarea microdelețiilor cromosomiale și stabilirea diagnosticului unor boli genetice (ex. sindromul Prader-Willi, sindromul Angelman, sindromul velo-cardio-facial, etc) sau a unor neoplazii;

c)

detectarea anomaliilor cromosomiale numerice și structurale în celulele interfazice, evidențierea prezenței în celule a genomurilor virale, etc.

Enzimele modificatoare ale ADN-ului și digestia ADN-ului cu enzime de restricție. Analiza polimorfismului lungimii fragmentelor de

restricție

(RFLP;

“restriction

fragment

length polymorphism”) cu aplicații medicale în diagnosticul ADN indirect. Astfel, în medicina clinică se utilizează analiza polimorfismului RFLP ca markeri în analiza înlănțuirii genetice; importanța înlănțuirii dezechilibrate în distribuția haplotipurilor HLA și asocierea lor cu o serie de boli (în special cu cele autoimune: diabetul zaharat insulino-dependent, miastenia gravis, lupusul eritematos sistemic, artrita reumatoidă, psoriazis-ul, spondilita anchilozantă, ș.a.). Analiza înlănțuirii genetice în diagnosticul purtătorilor heterozigoți ai unor gene recesive autosomale sau situate pe cromosomul X (distrofia musculară Duchenne), sau în diagnosticul presimptomatic al bolilor autosomal dominante cu debut tardiv (boala Huntington, polipoza adenomatoasă familială, polichistoza renală, ș.a.).

Electroforeza ADN-ului în gel de agaroză și în gel de poliacrilamidă.

Analiza heteroduplexurilor, analiza polimorfismului conformației ADN monocatenar (SSCP, “single strand conformation polymorphysm”), analiza ADN-ului în gel cu gradient denaturant (DGGE

,

“denaturing gradient gel electrophoresis”) cu aplicații medicale în diagnosticul molecular al unor boli monogenice (fibroza chistică, fenilcetonuria, ș.a.).

Secvențierea ADN-ului cu diferite aplicatii clinice in Imunologia Transplantului, Virusologie, Oncologie.

Studiul structurii, expresiei și funcției genelor: analiza diferențială a ARN mesager, analiza serială a expresiei genice (SAGE “serial analysis of gene expression“), tehnologia “microarray” (“DNA chips”) aplicată la studiul expresiei genelor și în diagnosticul cancerului, bolilor cardiovasculare, dermatologice, inflamatorii, neurologice și genetice.

III.

Tehnici de analiză a proteinelor Purificarea proteinelor.

Electroforeza proteinelor în sistem denaturant și nedenaturant și focalizarea izoelectrică. Cromatografia proteinelor.

Difracția razelor X.

Secvențierea proteinelor și cartografierea peptidelor. Dozarea proteinelor.

Electroeluția. Electro-transferul.

Identificarea cu anticorpi.

Aplicații medicale ale tehnicilor de analiză a proteinelor în diagnosticul molecular al unor boli: hemoglobinopatii, anemii hemolitice congenitale prin defect de citoschelet (sferocitoză ereditară, boala Minkowski - Chauffard, eliptocitoza ereditară, piropoikilocitoza, stomatocitoza ereditară), distrofii musculare, leucemii.

IV.

Noțiuni de glicobiologie: definiție și tehnici de analiză a glucidelor celulare. Aplicații medicale legate de diagnosticul bolilor congenitale de glicozilare.

B.

PARTEA PRACTICĂ

1.

Analiza proteinelor prin electroforeză pe gelul de poliacrilamidă cu sau fară denaturare, focalizarea izoelectrică pe geluri plate și cilindrice de poliacrilamidă, electroforeza bidimensională.

2.

Colorarea, interpretarea și uscarea gelurilor de poliacrilamidă.

3.

Electrotransferul proteinelor de pe gelul de poliacrilamidă pe hârtia de nitroceluloză, identificarea cu anticorpi a proteinelor transferate pe membrana de nitroceluloză, electroeluția proteinelor pe gelul de poliacrilamidă.

4.

Extracția ADN- ului din țesuturi (ficat).

5.

Extracția ADN-ului din sânge (leucocite).

6.

Tehnica PCR aplicată pentru detectarea mutațiilor în fibroza chistică, fenilcetonurie.

7.

Digestia ADN-ului cu enzime de restricție.

8.

Electroforeza ADN-ului în gel de agaroză.

EXAMEN

1.

Test scris din tematica teoretică.

2.

Proba practică (tehnicile de laborator utilizate în biologia moleculară).

I.3. MODULUL DE GENETICĂ MEDICALĂ (3 LUNI)

A.

PARTEA TEORETICĂ (50 ore)

1.

Rolul factorilor genetici în producerea bolilor.

a.

Interacțiunea ereditate-mediu în etiologia bolilor.

b.

Ecogenetica, nutrigenetica și farmacogenetica.

c.

Mutațiile: cauza majoră de boală.

d.

Bolile genetice (clasificare, caractere generale, impact și consecințe).

e.

Abordarea genetică în relația medic-pacient.

2.

Bolile cromozomiale.

3.

Bolile monogenice.

4.

Bolile multifactoriale.

a.

Anomaliile congenitale; tulburările de sexualizare.

b.

Bolile comune ale adultului: boala coronariană, HTA, DZ, astmul bronșic, boli neurodegenerative, psihozele, obezitatea.

5.

Retardul mental.

6.

Patologia genetică a sistemului imun.

7.

Genetica bolii canceroase.

8.

Cele mai frecvente boli genetice pe sisteme și aparate.

9.

Profilaxia și tratamentul bolilor genetice.

10.

Probleme și dileme etice în genetica medicală.

B.

PARTEA PRACTICĂ

9.

Consultul genetic.

10.

Explorarile genetice.

a.

Cromozomiale.

b.

Moleculare.

11.

Sfatul genetic.

12.

Screeningul genetic (prenatal, neonatal, familial, populațional).

13.

Diagnosticul prenatal.

EXAMEN

3.

Test scris din tematica teoretică.

4.

Proba practică (indicațiile consultului genetic, indicațiile, interpretarea și valoarea diagnostică a testării genetice prenatale și postnatale, indicațiile și utilitatea sfatului genetic, programe de screening genetic).

I.4 Modulul de Imunologie (4 luni)

Tematica lecțiilor conferință (60 ore)

A.

Anatomia și elementele celulare ale sistemului imunitar

1.

Organele limfoide: anatomie și funcție.

2.

Celulele relevante ale răspunsului imun, trăsăturile lor unice de identificare, selecția pozitivă și negativă în cursul ontogenezei.

B.

Mecanismele imunologice

1.

Imunitatea înnăscută și dobândită.

2.

Complexul major de histocompatibilitate - structura moleculară și funcția.

3.

Antigenele – structură, clasificare, procesare și prezentare.

4.

Alergenele - structură, epitopi.

5.

Imunogenetica.

6.

Imunitatea mediată prin celulele T.

a)

Activarea celulelor T - receptorii celulelor T, recunoașterea epitopilor și moleculele accesorii în transducția semnalului.

b)

Citokinele și moleculele costimulatorii în activarea celulelor T.

c)

Răspunsul imun mediat prin celulele T - celule participante.

7.

Imunitatea mediată prin celule B.

a)

Activarea celulelor B - interacțiunea cu celulele T și transducția semnalului.

b)

Producția de imunoglobuline și recunoașterea epitopilor.

c)

Izotipuri de anticorpi și maturarea răspunsului umoral.

d)

Procese biologice inițiate de anticorpi - mediate prin IgM, IgG, IgA, opsonizarea, fixarea complementului, citotoxicitatea mediată celular anticorp – dependentă.

e)

IgE - structură, funcție, sinteză, reglare, receptori.

f)

Reacția IgE - mediată imediată și de fază tardivă.

g)

Complexele imune - proprietăți fizice, imunologice și mecanisme de clearance.

8.

Alte mecanisme imunologice, care implică:

a)

Celulele "natural killer".

b)

Celulele killer activate de limfokine.

c)

Bazofile activate.

9.

Interacțiuni receptor - ligand în funcționarea imună - molecule de adeziune, receptori pentru complement, receptori pentru IgE. Transducția semnalului ca rezultat al interacțiunii receptori - ligand. Polimorfismul genetic. Memoria imunologică.

C.

Modularea răspunsului imun.

1.

Citokine, chemokine, molecule de adeziune și factori de creștere.

2.

Inflamația și modularea ei.

a)

Mediatori - preformați și neoformați.

b)

Celule efectoare în inflamație (alergică și altele).

c)

Mastocitele și bazofilele - structură, activare, mediatori preformați, metabolismul acidului arahidonic, prostaglandine, leucotriene, PAF.

d)

Eozinofilele - structură, activare, mediatori.

D.

Imunitatea mucoaselor.

1.

Non-imunologică - enzime, acizi glicosali, flora normală.

2.

Imunologică - țesutul limfoid asociat mucoasei, procesarea antigenului, producția celulară și de anticorpi, traficul celular și procesul de "homing".

3.

Imunosupresia post transplant

E.

Imunologia transplantului.

1.

Mecanismele de rejet.

2.

Reacția grefă contra gazdă și gazdă contra grefă.

F.

Imunologia tumorală .

1.

Antigenele celulelor tumorale - antigene specifice tumorale unice și antigene tumorale asociate.

2.

Oncogene, gene tumorale supresoare, translocații cromozomiale.

3.

Mecanismele imunosupravegherii.

G.

Mecanisme imunoreglatoare.

1.

Mecanismele de toleranță.

2.

Rețele idiotipice.

3.

Apoptoza.

II. Tematica activităților practice

Programul de pregătire are la bază programa propusă de Comisia de Imunologie a Secțiunii de Biopatologie Medicală a Uniunii Europene ce cuprinde următoarele tematici:

1.

Estimarea cantitativă a imunoglobulinelor (Ig) din ser și alte produse biologice.

2.

Tehnici și metode de imunochimie: fracționare și purificare de proteine serice.

3.

Identificarea și caracterizarea crioglobulinelor.

4.

Detectarea calitativă și cantitativă a paraproteinelor.

5.

Cuantificarea subclaselor de imunoglobuline.

6.

Măsurarea proteinelor de fază acută.

7.

Cuantificarea componentelor complementului, incluzând calea clasică și alternativă.

8.

Analize funcționale ale activității hemolitice a complementului.

9.

Evidențierea autoanticorpilor (ANA, ANCA, anticorpi anti-dsDNA, etc).

10.

Măsurarea IgE total și specific.

11.

Evaluarea statusului imun în boli neoplazice.

12.

Detectarea markerilor de suprafață și citoplasmatici în imunodeficiențe (cuantificarea subseturilor limfocitare și ale altor celule, imunofenotipare în boli limfoproliferative, analiza ciclului celular ADN, citotoxicitate).

13.

Teste de funcționalitate ale limfocitelor determinate prin testul de proliferare după stimulare cu mitogene și antigene.

14.

Testarea funcționalității neutrofilelor și macrofagelor (chemotaxie, fagocitoză, eliberare radicali liberi de oxigen).

15.

Măsurarea producției de citokine și cuantificarea în vitro, analiza profilelor Th1/Th2.

16.

Tipizarea HLA prin metode moleculare și serologice.

17.

Apoptoză.

18.

Tehnici și metode de imunohistopatologie.

19.

Tehnici de izolare și purificare a populațiilor celulare, cultivare și crioprezervare.

20.

Hibridoame și anticorpi monoclonali.

21.

Citometrie în flux.

22.

PCR.

23.

Dobândirea cunoștințelor necesare asigurării controlului unei practici de laborator corespunzătoare ( Good Laboratory Practice ).

IV. Demonstrarea abilităților de comunicare și cercetare

1.

Referate generale – cel putin 1 prezentare.

2.

Referat specific de validare a importanței și valorii unei anume metode de investigație imunologică în diagnosticul clinic – 1 prezentare.

Participarea la o temă de cercetare în domeniul Imunologiei – la latidudinea îndrumătorului de stagiu.

1.5.

STAGIUL DE HEMATOLOGIE (10 luni) și HEMATOLOGIE TRANSFUZIONALĂ

(2 luni)

1.5.1.

Tematica lecțiilor conferință (200 ore)



Laborator clinic



Hematologie

(1).

Hematopoeza

-

generalități

-

celula stem

(2).

Structura măduvei osoase – (noțiuni de embriologie)

(3).

Seria eritrocitară (morfologie, citochimie, genetică, funcții)

(4).

Seria granulocitară (morfologie, citochimie, genetică, funcții)

(5).

Seria megacariocitară (morfologie, citochimie, genetică, funcții)

(6).

Seria monocit – (morfologie, citochimie, genetică, funcții)

(7).

Seria limfatică: organe limfatice centrale; populații limfocitare (funcția imună; citochimia; genetica)

(8).

Algoritmul unei anemii; clasificări; anemii hipocrome.

(9).

Metabolismul Fe. Metabolismul acidului folic și vitamina B12.

(10).

Anemii macrocitare și megaloblastice (diagnostic de laborator)

(11).

Anemii hemolitice.

-

generalități

-

clasificare

(12).

Anemii hemolitice dobândite (schema de investigații în laborator).

(13).

Imunoserologia unei anemii hemolitice.

(14).

Anemii hemolitice congenitale.

Anemii cu defect de membrană, enzimopatii, hemoglobinopatii.

(15).

Exploatarea unor anemii hemolitice congenitale.

(16).

Leucemii acute (citogenetică, clasificare, citochimie, morfologie, fenotipare

cromozomiale).

(17).

Sindromul mielodisplazic.

(18).

Sindromul mieloproliferativ cronic.

(19).

Sindromul limfoproliferativ cronic.

-

Leucemie limfatică cronică.

-

Boli proliferative limfatice de graniță.

-

Generalități limfoame.

(20).

Limfoame non-Hodgkiniene ( citogenetică, diagnostic laborator, clasificare).

(21).

Boala Hodgkin – (fenotipare, clasificare, diagnostic de laborator).

(22).

Gamopatii monoclonale maligne.

(23).

Gamopatii monoclonale benigne.

(24).

Hemostaza (generalități).

(25).

Exploatarea unui sindrom hemoragipar.

(26).

Purpura trombocitopenică.

(27).

Coagulare intravasculară diseminată.

(28).

Boala tromboembolică și fibrinoliza.

(29).

Porfirii – clasificare, diagnostic.

1.5.2.

Baremul activităților practice

1.

Recoltare: 10

2.

Colonare: 10

3.

V.S.H.; Hematocrit: 10

4.

Indici eritrocitari: 10

5.

Reticulocite: 20

6.

Citochimie – F.A.L.; P.A.S.; Sideroblaști; peroxidaze: 20

7.

Test Hamm: 5

8.

Test Coombs – anti Ig G, -anti C: -5

9.

Celule lupice: 10

10.

Determinări F.A.N.: 5

11.

Imunograma: 5

12.

Determinări complement seric, proteina C reactivă: 10

13.

Test sucroza, aglutinina la rece, anticorpi bifazici: 10

14.

Grupe sanguine și RH: 5

15.

Electroforeza – imunoelectroforeza: 10

16.

Timpii de hemostază: materiale, tehnica de lucru, interpretare: 10

17.

Examinare frotiu sânge periferic cu formulă leucocitară: 50

18.

Examinare frotiu medular: 25

I.

6. MODULUL BACTERIOLOGIE - 8 luni

Tematica lecțiilor conferință (160 ore) Bacteriologie generală

1.

Microbiologia medicală – importanța în diagnosticul, tratamentul și prevenirea bolilor infecțioase. Aplicații în managementul cazurilor clinice și al situațiilor epidemice naturale și induse (2 conferințe).

2.

Morfologia și structura celulei bacteriene ( 2 conferințe).

-

Peretele celular și membrana citoplasmatică.

-

Citoplasma – factori citoplamastici (Plasmidele).

-

Nucleul – cromosomul și variabilitatea genetică la bacterii.

2.

Noțiuni de microbiologie moleculară (2 conferințe).

3.

Fiziologia bacteriană (2 conferințe).

-

Nutriția

-

Respirația

-

Creșterea – multiplicarea

-

Aplicații – cultivarea, principii de izolare și identificare, caracterizare fenotipică

4.

Comportamentul bacteriilor față de agenți fizici, chimici și biologici (5 conferințe).

-

Agenți fizici: desicație, căldură, radiații, sterilizare.

-

Agenți chimici: dezinfectante, antiseptice, acizi, baze, coloranți.

-

Agenți biologici.

-

Bacteriocine.

-

Bacteriofagi.

-

Antibiotice.

5.

Interacțiunea bacterie - gazdă (5 conferințe).



Patogenitatea bacteriilor.

-

Mecanisme de patogenitate.

-

Bacterii patogene și condiționat patogene.



Rezistența naturală.

-

Factori nespecifici de rezistență antiinfecțioasă.



Rezistența dobândită.

-

Antigenele bacteriene.

-

Factori de apărare specifică: umorali, celulari.



Particularități ale imunității antimicrobiene: bacteriană, virală, parazitară.

6.

Clasificarea și nomenclatura bacteriilor în grupe bacteriene cu importanță în patologia umană. Conservarea tulpinilor. Colectii de tulpini microbiene (1 conferință).

7.

Controlul infecțiilor în spital și în comunitate (1 conferință).

Bacteriologie specială

8.

Grupe bacteriene cu importanță în patologia umană *

* Pentru fiecare familie/gen/specie se vor trece în revistă: definiție/descriere, habitat, microscopie, cultivare, patogenie, sindroame clinice, diagnostic de laborator (produse patologice, microscopie, cultivare, identificare, antibiogramă), tratament, elemente de epidemiologie.

Bacili gram negativ glucozo-fermentativi.



Familia

Enterobacteriaceae

(7 conferințe).

-

Genul:

Escherichia, Shigella, Edwarsiella, Salmonella, Citrobacter, Klebsiella, Enterobacter, Hafnia, Serratia, Proteus, Morganella, Providencia, Yersinia , altele descrise în patologie.



Familia

Vibrionaceae

( 2 conferințe).

-

Genul:

Vibrio, Plesiomonas, Aeromonas

Bacili gram negativ glucozo-oxidativi (1 conferință).

-

Familia

Pseudomonadaceae . Genul

Pseudomonas.

Bacili gram negativ glucozo-nefermentativi (1 conferință).

-

Genul: Acinetobacter ,

Moraxella, Kingella, Branhamella, Alcaligenes.

Bacili gram negativ aerobi (3 conferințe).

-

Genul:

Brucella, Bordetella, Legionella, Francisella

Bacili gram negativ aerobi/facultativ anaerobi (2 conferințe).

-

Genul:

Haemophilus, Flavobacterium, Streptobacillus.

Bacili gram negativ anaerobi (1 conferință).

-

Genul:

Bacteroides, Fusobacterium, Leptotrichia.

Bacterii gram negative încurbate/helicoidale (1 conferință).

-

Genul:

Campylobacter, Vibrio.

Bacili gram pozitiv nesporulați (1 conferință).

- Genul:

Lysteria, Erysipelotrix, Lactobacillus .

Bacili gram pozitiv sporulați (3 conferințe).

-

Genul:

Bacillus, Clostridium.

Bacili gram pozitiv la limită (coryneformi) (1 conferință).

-

Genul:

Corynebacterium, Propionibacterium, Eubacterium.

Coci gram pozitivi (3 conferințe).



Familia

Micrococcaceae.

- Genurile:

Staphylococcus, Micrococcus.



Familia

Streptococcaceae.

-

Genul:

Streptococcus.

Coci gram negativ (1 conferință).

-

Genul:

Neisseria.

Bacili alcoolo-acido-rezistenți (2 conferințe).

-

Genul:

Mycobacterium.

Bacteriile spiralate (3 conferințe).

-

Genul:

Treponema, Borellia, Leptospira.

Bacterii simbiotice (2 conferințe).



Familia

Rickettsiaceae.

-

Genul:

Rickettsia.



Familia

Chlamydiaceae.

Genul:

Chlamydia.

Bacterii cu perete celular deficient (1 conferință).

-

Genul:

Mycoplasma, Ureaplasma, Achoplasma, Spiraplasma . Total conferințe: 54

Baremul activităților practice

(lp – lucrare practică, d = demonstrație)

1.

Microscopia

-optica: directă, contrast de faza (lp)

-

în imunofluorescență (d )

2.

Coloranții în microbiologie

-gram (lp)

-albastru de metilen (lp)

-Ziehl-Neelsen (lp)

- Giemsa(lp)

-speciale (Spori,

Rickettsia

etc.)

3.

Medii de cultură

-nutritive, de conservare și transport (lp)

-de izolare - îmbunătățire, selective (lp)

4.

Teste de identificare: sisteme convenționale, sisteme rapide: sisteme microtest, sisteme automate(d);

5.

Controlul sterilizării prin:

-agenți fizici (d)

-agenți chimici (lp, d)

6.

Testarea sensibilității la antibiotice și chimioterapie

-metoda difuzimetrică (lp)

-metoda diluțiilor (d)

-E - test

7.

Tipizări bacteriene prin agenți biologici

-antibiotipia (lp)

-fagotipia (lizotipia) (lp)

-

bacteriocino/geno/tipia (d)

8.

Toxinogeneza: metode de evaluare/ Titrare - în

vitro

(lp)

- în vivo

(d)

9.

Virulența: metode de evidențiere

-

în vitro

(enzimatic, culturi de celule) (d)

-

în vivo

(d)

10.

Tehnici de evaluare a răspunsului imun specific antibacterian:

-

umoral: diagnosticul serologic (lp)

- în

vitro

-metode convenționale: aglutinare, precipitare (în lichid, în gel),

fixarea complementului, inhibarea hemaglutinării, imunofluorescența (lp și d)

-metode moderne (Latex aglutinarea, coaglutinarea, imunodifuzia radială, imuno-bloting, ELISA, RIA, etc.) (lp și d)

- în

vivo

- reacții imunodiagnostice (DICK, Shik, Schultz-Charlton) (d)

-

teste de imunoprotecție pe animal (d)

11.

Testarea stării de hipersensibilitate în

vivo

la tuberculină (d)

12.

Izolarea bacteriilor din:



Materii fecale - Coprocultura (lp)



Sânge - Hemocultura (d)



Urină - Urocultura (lp)



L.c.r. (d)



Exsudat faringian (lp)



Exsudat nazal (lp)



Exsudat otic (d)



Exsudat conjunctival (d)



Spută (lp)



Exsudat pleural (d)



Exsudat peritoneal (d)



Secreție uretrală (d)



Secreție vaginală (d)



Secreție col uterin (d



Lichid articular (d)



Exsudat abcese părți moi (d)



Alimente



Apă

13.

Identificarea bacteriilor de interes medical (lp și d)



Enterobacteriaceae



Vibrio



Campylobacter, Helicobacter



Pseudomonas



Bacili gram negativ nefermentativi:

Acinetobacter, Moraxella, Kingella, Alcaligenes



Bacili gram negativ anaerobi (d)



Brucella



Bordetella



Legionella



Haemophilus



Lysteria



Bacillus



Clostridium



Corynebacterium



Staphylococcus



Streptococcus



Neisseria



Mycobacterium



Treponema



Borellia



Leptospira



Rickettsia



Chlamydia



Mycoplasma, Ureaplasma

I. 7. MODULUL MICOLOGIE – 1 luna

Tematica lecțiilor conferință (20 ore)

1.

Biologia și morfologia fungilor. Clasificare. Metode de laborator pentru cercetarea morfologiei și fiziologiei fungilor.

2.

Genul Candida. Infecțiile candidomicotice.

3.

Genul Cryptococus. Criptococoza. Genul Histoplasma. Histoplasmoza.

4.

Infecții produse de ciuperci “oportuniste” din genul Aspergillus (aspergiloza) și Geotrichum (geotricoza).

5.

Fungii dermatofiți: genul Microsporum, genul Trichophyton, genul Epidermophyton.

6.

Agenti antifungici. Antifungigrama.

Baremul activităților practice.

1.

Diagnosticul de laborator al candidomicozelor. lp

2.

Diagnosticul de laborator al criptococozei. d

3.

Diagnosticul de laborator al histoplasmozei. d

4.

Diagnosticul de laborator al aspergilozei. d

5.

Diagnosticul de laborator al infecțiilor produse de dermatofiți. d

6.

Antifungigrama. lp

I.8.

MODULUL VIRUSOLOGIE - 4 luni

Tematica lecțiilor conferință Virusologie generală - 40 ore

1.

Generalități despre virusuri. Taxonomie virală. Structura virusurilor.

2 ore

2.

Diferențe virusuri - prioni. Encefalopatii spongiforme transmisibile.

2 ore

3.

Replicarea virusurilor.

2 ore

4.

Genetică virală.

1 oră

5.

Funcționarea celulei parazitate viral.

1 oră

6.

Patogenia infecției virale. Persistența virală.

2 ore

7.

Imunitatea în viroze. Efectorii imunității naturale. Interferoni. Efectorii imunității dobândite.

8 ore

8.

Chimioterapie antivirală. Rezistența la antivirale-

3 ore

9.

Noțiuni de epidemiologie a virozelor.

2 ore

10.

Diagnostic de laborator în virusologie. Izolarea și cultivarea virusurilor. Diagnosticul răspunsului imun celular și umoral în viroze. Diagnostic prin evidențierea genomului viral.

2 ore

11.

Evoluția virusurilor. Zoonoze.

4 ore

12.

Vaccinuri virale.

4 ore

13.

Principalele sindroame de etiologie virală. 5

ore

14.

Co-infecții bacterii-virusuri și virusuri-virusuri.

2 ore

Virusologie specială - 63 ore

1.

Picornaviridae . Clasificare. Structură, replicare, patogenie, sindroame clinice, principii

de

diagnostic,

elemente

de

epidemiologie,

vaccinuri

anti

polio. Medicamente antivirale - 4

ore

2.

Gastroenterite virale . Agenți etiologici virali impilicați în GEV. Structură, replicare, patogenie, sindroame clinice, principii de diagnostic, elemente de epidemiologie, metode de prevenție -

4 ore

3.

Arbovirusuri.

Clasificare. Structură, eplicare, patogenie, sindroame clinice, principii de diagnostic, elemente de epidemiologie, metode de profilaxie și tratament - 4

ore

4.

Rhabdoviridae . Structură, sensibilitate la agenți fizico-chimici, habitat, replicare, patogenie, sindroame clinice, principii de diagnostic, elemente de epidemiologie, vaccinarea antirabică -

3 ore

5.

Ortomixoviridae . Structură, replicare, patogenie, sindroame clinice, principii de diagnostic, elemente de epidemiologie. Gripa Aviară. Vaccinuri antigripale. Medicamente active pe virusurile gripale - 4

ore

6.

Paramyxoviridae.

Clasificare. Structură, replicare, patogenie, sindroame clinice, principii de diagnostic, elemente de epidemiologie, metode de profilaxie – vaccinarea MMR -

4 ore

7.

Retroviridae . Clasificare. Structură, replicare, patogenie, sindroame clinice, principii de diagnostic, elemente de epidemiologie -

3 ore

8.

HIV-SIDA . Structură, replicare, patogenie, sindroame clinice, principii de diagnostic, elemente de epidemiologie. Infecția HIV versus SIDA, diferențiere prin argumente clinice și de laborator. Terapia antiretrovirală -

5 ore

9.

Parvoviridae.

Clasificare. Structură, replicare, patogenie, sindroame clinice, principii de diagnostic, elemente de epidemiologie -

2 ore

10.

Virusuri

hepatitice

cu

transmitere

fecal-orală

.

Definiții. Clasificare. Structură,

replicare,

patogenie,

sindroame

clinice,

principii

de diagnostic, elemente de epidemiologie. Metode de profilaxie și tratament -

3 ore

11.

Virusuri

hepatitice

cu

transmitere parenterală

.Definiții. Clasificare. Structură, replicare, patogenie, sindroame clinice, principii de diagnostic, elemente de epidemiologie. Metode de profilaxie și tratament - 4

ore

12.

Adenoviridae.

Clasificare. Structură, replicare, patogenie, sindroame clinice, principii de diagnostic, elemente de epidemiologie -

3 ore

13.

Herpesviridae . Clasificare. Structură, replicare, patogenie, sindroame clinice, principii de diagnostic, elemente de epidemiologie. Medicamente active pe herpesvirusuri - 3

ore

14.

Papovaviridae.

Structură, replicare, patogenie, sindroame clinice, principii de diagnostic, elemente de epidemiologie. Implicarea papilomavirusurilor umane în carcinomul de col uterin -

4 ore

15.

Poxviridae.

Clasificare. Structură, replicare, patogenie, sindroame clinice, principii de diagnostic, elemente de epidemiologie, vaccinare -

2 ore

16.

Virusuri și cancer.

Oncogene și antioncogene. Celule transformate viral. Virusuri ADN și ARN implicate în carcinogeneză -

5 ore

17.

Virusuri emergente . Filovirusuri. Arbovirusuri. Coronavirusul SARS - 3

ore

18.

Diagnosticul și prevenirea infecțiilor virale cu potențial bioterorist -

3 ore

Activități practice (20 săptămâni)

1.

Principii

generale

de

diagnostic

virusologic .

Prelevare,

transport,

prelucrarea produselor

patologice.

Stocarea

tulpinilor.

Etichetare

și

evidență

(traseibilitate). Organizarea unei colecții de tulpini virale. Situri pe internet. Siguranța activității în

laborator. Tehnicile de decontaminare și sterilizare. Întreținerea și controlul aparaturii în laboratorul de virusologie. Controlul de calitate. Standardizare și acreditare. Cunoștințe necesare unui management corect al datelor.

1 săptămâna

2.

Culturi de celule . Criterii de clasificare. Dotarea și menținerea laboratorului de culturi de celule. Menținerea aparaturii aferente. Surse de obținere a unor culturi de celule. Prepararea și controlul mediilor de cultură. Metode de obținere a culturilor celulare primare și a liniilor celulare. Variante de cultivare: roller, culturi pe suport, culturi în suspensie. Alte utilizări ale culturilor de celule (citotoxicitate, izolări de bacterii, micoplasme, chlamidii etc). Aplicații practice în diagnosticul virusologic; producția de vaccinuri virale; producția de anticorpi monoclonali.

2 săptămâni

3.

Izolarea virusurilor pe culturi de celule . Efecte citopatice. Tehnici histologice aplicate la culturi de celule. Izolarea virusurilor pe culturi de celule. Titrarea infectivității pe culturi celulare (DIC 50

PFU).

2 săptămâni

4.

Diagnosticul serologic viral (I).

Tehnici clasice de serologie. Prelucrarea probelor pentru

diagnosticul

serologic

viral.

Reacția

de

hemaglutinare

și

reacția

de hemaglutinoinhibare.

Virusuri

hemaglutinante

și

hemadsorbante.

Seroneutralizarea. Principiu. Tehnică. Interpretare.

1 săptămână

5.

Diagnosticul serologic viral (II).

Tehnici imunoenzimatice. ELISA indirectă, de competiție, de captură. Westen Blot. RIBA. Dot blot. Principiu. Tehnică. Interpretare

1

săptămână

6.

Evidențierea genomului viral . Mod de funcționare și întreținere a aparaturii. Prepararea reagenților. Recoltarea probelor. Izolare/purificare ARN/ADN. Reacția de hibridizare genică. PCR și RT-PCR. Real time PCR. Electroforeză. Evidențierea ampliconilor. Tehnici colorimetrice de evidențiere pentru proteine și pentru acizi nucleici.

1 săptămână

7.

Diagnosticul rapid în viroze respiratorii . Agenți etiologici posibili: v.gripale, paragripale, virusul respirator sincițial, adenovirusuri. Algoritmul diagnosticului în caz de epidemii/pandemii. Izolarea agentului viral. Evidențierea virusului direct din produsul patologic. Izolare în culturi de celule. Reacții imunofluorescentă directă/indirectă. Kituri imunoenzimatice pentru detecția antigenelor virale. Diagnostic molecular prin evidențierea genomului viral. Serologie.

1

săptămână

8.

Diagnosticul de laborator al bolii diareice de etiologie nonbacteriană . Agenți etiologici posibili:

rotavirusuri,

calicivirusuri.

Recoltarea

produselor

patologice.

Reacții imunoenzimatice. Reacții de latex aglutinare. Diagnostic molecular prin evidențierea genomului viral

1 săptămână

9.

Diagnosticul de laborator al virozelor cutanate și infecțiior oculare . Agenți etiologici posibili: virusurile herpetice (HSV 1, HSV 2, varicela zoster, CMV, Epstein Barr); adenovirusurile, v. rujeolos, v.rubeolos. Izolarea agentului viral. Metoda shell vial. Evidențierea virusului direct din produsul patologic. Imunoflurescența. Serologie. Evidențierea genomului viral.

1 săptămână

10.

Diagnosticul de laborator al infecțiilor virale ale sistemului nervos central.

Agenți etiologici posibili: enterovirusuri (v. Polio; v. Coxsackie; v. ECHO); v. urlian; v. rujeolei;

v. herpetice; v. rabic, arbovirusuri. Metode de izolare virală. Evidențierea virusului direct din produsul patologic. Identificarea virală - reacția de virusneutralizare. Serologie. Evidențierea acizilor nucleici virali.

1 săptămână

11.

Diagnosticul de laborator al bolilor cu transmitere sexuală de etiologie virală . Agenți etiologici posibili: herpesvirusuri, papilomavirusuri. Izolare virală pe culturi de celule, detecția antigenelor virale prin imunofluorescență/EIA. Diagnostic serologic. PCR pentru ADN papilomavirusuri umane și genotipare pentru evidențierea genotipurilor cu risc oncogen crescut. Diagnosticul BTS determinate de chalmidii și mycoplasme . 1

săptămână

12.

Diagnosticul de laborator în infecțiile virale congenitale și perinatale.

Agenți etiologici posibili. (v. rubeolos, HSV2, v. Citomegalic, v. Epstein Barr etc). Detecția

antigenelor virale (herpes simplex, CMV) prin imunofluorescență. Diagnostic serologic. Detecția genomului viral (PCR pentru ADN CMV și ADN EBV). Diagnosticul virozelor ce beneficiază de profilaxie prin vaccinare (rujeolă, rubeolă, oreion, varicelă etc )

1

săptămână

13.