Decizia nr. 51/1995
pentru soluționarea recursului declarat de Munteanu Vasile împotriva Deciziei Curții Constituționale nr. 14 din 13 februarie 1995
prezumat în vigoare
Legături cu alte acte
Ce face acest act
Are ca temei 3
- Legea nr. 29/1990 7 noiembrie 1990 (prevederi anume) LEGEA contenciosului administrativ
- Legea nr. 18/1991 19 februarie 1991 fondului funciar
- Legea nr. 47/1992 18 mai 1992 (prevederi anume) privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale
Textul nu are o structură pe articole recunoscută și este afișat ca atare.
Vasile Gionea
- președinte
Viorel Mihai Ciobanu
- judecător
Mihai Constantinescu
- judecător
Ioan Muraru
- judecător
Florin Bucur Vasilescu
- judecător
Raul Petrescu
- procuror
Constantin Burada
- magistrat-asistent
Pe rol soluționarea recursului declarat de Munteanu Vasile împotriva
Deciziei Curții Constituționale nr. 14 din 3 februarie 1995 .
Președintele declara ședința deschisă.
La apelul nominal au răspuns recurentul Munteanu Vasile, prin procurator Margean-Neacsu Ioan, și Hudesteanu Nastasia, personal. A lipsit intimata, Prefectura Județului Brăila, cu care procedura de citare a fost legal îndeplinită.
Magistratul-asistent referă ca recursul este declarat în termen și motivat.
Cauza fiind în stare de judecată, președintele completului acorda cuvintul părților.
Margean-Neacsu Ioan, pentru Munteanu Vasile, solicita admiterea recursului și modificarea deciziei în sensul admiterii excepției, iar în subsidiar, suspendarea judecații și sesizarea Președintelui României în vederea modificării art. 144 lit. c) din Constituție, în sensul includerii și a hotărîrilor Guvernului în competența Curții Constituționale.
Hudesteanu Nastasia este de acord cu admiterea recursului.
Procurorul solicita respingerea recursului, Curtea Constituțională fiind competența sa verifice, sub aspectul constituționalității, potrivit art. 144 lit. c) din Constituție, numai legile și ordonanțele.
Președintele declara închise dezbaterile, Curtea urmînd a se pronunța după deliberare.
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ,
examinînd actele și lucrările dosarului constata următoarele:
Prin Decizia nr. 14 din 3 februarie 1995, potrivit art. 24 alin. (2) din Legea nr. 47/1992, s-a respins ca vadit nefondata excepția de neconstituționalitate a art. 14 (art. 15 după republicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 7 din 19 ianuarie 1993) din Regulamentul privind procedura de constituire, atribuțiile și funcționarea comisiilor pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor, a modelului și modului de atribuire a titlurilor de proprietate, precum și punerea în posesie a proprietarilor, elaborat în baza Legii nr. 18/1991 și aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 131/1991, invocată de Munteanu Vasile în Dosarul nr. 2.090/1994 al Tribunalului Brăila. Pentru a pronunța aceasta soluție s-a reținut, în esenta, ca, în raport cu prevederile art. 144 lit. c) din Constituție, dispoziții preluate și în art. 23 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, Curtea Constituțională este competența de a soluționa numai excepțiile privind neconstituționalitatea "legilor și ordonanțelor", în acest sens fiind și practica jurisdicțională constanta a Curții Constituționale.
Împotriva acestei decizii, Munteanu Vasile a declarat recurs, susținând ca s-a făcut o aplicare gresita a legii, motiv de casare prevăzut de art. 304 pct. 9 din Codul de procedură civilă, interpretarea corecta a art. 144 lit. c) din Constituție fiind aceea ca actele adoptate de Guvern, hotărâri sau ordonanțe, care sunt sinonime, pot fi supuse controlului Curții sub aspectul constituționalității.
Întrucît excepția a fost respinsă ca vadit nefondata, fără citarea părților, pentru soluționarea recursului au fost solicitate puncte de vedere Camerei Deputaților, Senatului și Guvernului.
În punctul de vedere al Guvernului se arata ca atribuțiile Curții Constituționale sunt expres și limitativ prevăzute de art. 144 lit. c) din Constituție, care se referă numai la "legi și ordonanțe", iar nu și la alte acte normative, cum sunt hotărârile Guvernului, situație în care recursul este nefondat.
Senatul și Camera Deputaților nu au comunicat punctele lor de vedere.
Curtea Constituțională, examinînd decizia atacată, motivul de recurs invocat, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile părților, dispozițiile art. 144 lit. c) din Constituție, precum și ale Legii nr. 47/1992, constata ca recursul este nefondat.
Susținerea recurentului, în sensul că hotărârile și ordonanțele Guvernului sunt sinonime și, deci controlul lor, sub aspectul constituționalității, aparține Curții Constituționale, nu poate fi acceptată, deoarece, asa cum prevede art. 107 alin. (2) din Constituție, hotărârile se emit pentru organizarea executării legilor, iar potrivit alin. (3) din același articol, ordonanțele se emit în temeiul unei legi speciale de abilitare, în limitele și în condițiile prevăzute de aceasta. În mod corespunzător, hotărârea, ca act administrativ, poate fi atacată în fața instanței de judecată, îndeosebi a instanței de contencios administrativ, potrivit art. 48 din Constituție și Legii nr. 29/1990, iar ordonanța, care nu se referă la organizarea executării legii și, prin conținutul sau, are caracter legislativ, fiind consecința unei delegari legislative, intra, sub aspectul controlului constituționalității, în competența jurisdicțională a Curții Constituționale, conform art. 144 lit. c) din Constituție.
Ca atare, se constată că în mod corect instanța de fond a respins excepția de neconstituționalitate invocată, aceasta privind dispozițiile unui regulament aprobat printr-o hotărâre a Guvernului al cărui control de legalitate, inclusiv în ce privește respectarea Constituției, este de competența instanțelor judecătorești.
Menținerea soluției din decizia atacată cu recurs se impune ținând seama și de practica constanta a Curții Constituționale în materie, asa cum rezultă din deciziile sale nr. 5/1994, nr. 7/1994, nr. 113/1994 și nr. 43/1995, neexistand elemente noi care să justifice schimbarea acesteia.
Cu privire la cererea recurentului de a se suspenda judecarea cauzei și de a fi sesizat Președintele României în vederea modificării art. 144 lit c) din Constituție, în sensul de a se înscrie printre atribuțiile Curții Constituționale și soluționarea excepțiilor referitoare la neconstituționalitatea hotărîrilor Guvernului, se constată că aceasta excede competența Curții, revizuirea Constituției neputindu-se face decît în condițiile și în cazurile expres prevăzute în art. 146 din Constituție.
Fața de considerentele expuse, vazind și dispozițiile art. 144 lit. c) și ale art. 145 alin. (2) din Constituție, precum și ale art. 1, art. 3, art. 13 alin. (1) lit. A. c), art. 23, art. 25 și art. 26 din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
D E C I D E:
Respinge recursul declarat de Munteanu Vasile împotriva
Deciziei nr. 14 din 3 februarie 1995
a Curții Constituționale.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din 23 mai 1995.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE, prof. dr. VASILE GIONEA Magistrat-asistent, Constantin Burada
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.