HG nr. 131/1991

Articolul 1

În scopul stabilirii dreptului de proprietate privată asupra terenurilor a membrilor cooperatori, a moștenitorilor acestora, în condițiile legii, precum și a altor persoane prevăzute de lege, al emiterii titlurilor de proprietate, cît și pentru atribuirea terenurilor și punerea în posesie, se constituie comisii comunale, orășenești, municipale și județene, respectiv a municipiului București și sectorului agricol Ilfov**), care vor funcționa în baza prevederilor art. 11 din Legea fondului funciar și conform prezentului regulament.

---------------------------

Articolul 2

Comisiile comunale, orășenești sau municipale se constituie prin ordinul prefectului și vor fi formate din:

- primarul - președintele comisiei;

- secretarul consiliului local;

- agentul agricol sau alt funcționar al consiliului local;

- toți specialiștii din cadrul centrului agricol comunal, orasenesc sau municipal, după caz;

- specialiști în măsurători topografice, cadastru și organizarea teritoriului, inclusiv ofițeri activi - specialiști topogeodezi și artileristi;

- un jurist din sistemul de organizare a agriculturii și alimentației sau din aparatul propriu al prefecturii și al autorităților administrației publice locale, ori din serviciile publice descentralizate ale ministerelor și celorlalte organe centrale;

- directorul societății comerciale agricole pe acțiuni care deține teren pe raza localității;

- șeful ocolului silvic sau un reprezentant al acestuia;

- șeful sistemului de exploatare al filialei Regiei Autonome "Apele Române" sau un reprezentant al acestuia;

- șeful sistemului de exploatare din cadrul societății comerciale de exploatare a lucrărilor de îmbunătățiri funciare;

- 3 - 7 cetățeni aleși de adunarea locuitorilor, cu majoritatea acestora;

- un reprezentant al fiecărei societăți agricole de tip privat din comuna.

În cazul cînd comuna cuprinde mai multe sate, numărul cetățenilor poate fi de maximum 19, aleși proporțional cu ponderea numerică a locuitorilor din fiecare sat.

Pentru alegerea cetățenilor care fac parte din comisie, consiliile locale vor organiza o adunare a reprezentanților familiilor, care va fi legal constituită dacă este prezenta majoritatea simpla (jumătate plus unu) din numărul acestora. Hotărîrea privind alegerea reprezentanților locuitorilor în comisie se adoptă cu majoritatea absolută (2/3 din numărul reprezentanților familiilor prezenți la adunare); fiecare familie va fi reprezentată de o singura persoana;

- inginerul șef, contabilul șef și 1-2 șefi de ferma din cooperativa agricolă de producție al carei teren face obiectul stabilirii dreptului de proprietate;

- directorul unității agricole de stat sau șeful fermei care deține teren pe raza localității;

- un jurist din sistemul de organizare a agriculturii și alimentației sau din aparatul propriu al prefecturii și consiliilor locale, ori din unitățile subordonate acestora;

- șeful ocolului silvic sau un reprezentant al acestuia;

- șeful sistemului hidrotehnic (gospodărirea apelor) sau un reprezentant al acestuia;

- 1 - 2 specialiști în măsurători topografice, cadastru și organizarea teritoriului care se asigura de la următoarele unități: direcția generală pentru agricultura și alimentație, oficiul de cadastru și organizare a teritoriului, societatea comercială de execuție și exploatare a lucrărilor de îmbunătățiri funciare, oficiul de studii pedologice și agrochimice, societatea comercială de întreținere și exploatare a pajiștilor, precum și de la alte unități din județ care au asemenea specialiști.

În mod excepțional, în județele în care nu se poate asigura numărul de specialiști prevăzuți la alineatul precedent, Ministerul Agriculturii și Alimentației și Ministerul Apelor, Pădurilor și Protecției Mediului, la cererea prefectului, vor desemna astfel de specialiști de la institute și alte unități din subordinea acestora.

În componenta comisiei se va asigura și un număr de 3 - 5 membri supleanți.

Conducerea și coordonarea comisiei comunale, orășenești sau municipale se asigura de către primar, ajutat de juristul din comisie. Comisia, în prima sa ședința în plen, va stabili programul de lucru, astfel ca acțiunea să se desfășoare și să se încheie în termenul prevăzut de lege.

Comisiile comunale, orășenești sau municipale vor funcționa sub îndrumarea și controlul comisiei județene.

Articolul 3

La municipiul București se constituie, prin ordin al prefectului, comisia municipala, în componenta prevăzută la art. 2.

Prin ordin al prefectului se pot organiza subcomisii ale sectoarelor municipiului București.

Articolul 4

Comisia judeteana este numita prin ordinul prefectului și va avea următoarea componenta:

- prefectul - președintele comisiei;

- subprefectul;

- un vicepreședinte al consiliului județean;

- directorul general de prefectura - secretarul comisiei;

- directorul general al direcției generale pentru agricultura și alimentație;

- notarul șef al notariatului județean, respectiv al municipiului București, precum și al Notariatului sectorului agricol Ilfov;

- directorul oficiului de cadastru și organizare a teritoriului;

- directorul direcției de restructurare, privatizare, dezvoltare rurală și economică din cadrul direcției generale pentru agricultura și alimentație;

- directorul societății comerciale de îmbunătățiri și exploatare a pajiștilor;

- directorul societății comerciale de exploatare a lucrărilor de îmbunătățiri funciare;

- directorul oficiului de studii de pedologie și agrochimice;

- directorul filialei silvice a Regiei Autonome a Pădurilor "Romsilva";

- președintele comisiei județene a zonei montane, după caz;

- directorul sistemului de exploatare a filialei Regiei Autonome a Apelor "Apele Române";

- directorul direcției de urbanism, amenajarea teritoriului și lucrări publice;

- un specialist în topografie și geodezie, desemnat de Ministerul Apărării Naționale;

- șeful inspectoratului județean de poliție sau al municipiului București;

- un jurist din cadrul prefecturii.

În vederea sprijinirii comisiei județene pentru îndeplinirea atribuțiilor ce îi revin, prin ordin al prefectului se constituie un colectiv de lucru condus de cîte un reprezentant al prefectului, respectiv al oficiului de cadastru și organizare a teritoriului, pentru partea tehnica, care va fi format din specialiști, delegați pe toată durata funcționarii comisiei, de către conducătorii instituțiilor și agenților economici prevăzuți la alin. 1.

Colectivul de lucru va îndeplini și atribuții de secretariat tehnic, potrivit ordinului prefectului.

Condițiile materiale necesare funcționarii colectivului de lucru se asigura de către prefect.

Salariile și celelalte drepturi bănești cuvenite persoanelor delegate în colectivul de lucru se plătesc de către instituțiile și agenții economici de la care provin.

Articolul 5

Pe măsura constituirii autorităților administrației publice județene, în termen de 24 de ore, prefectii vor emite ordine, în conformitate cu prevederile

art. 11 alin. 2 din Legea fondului funciar nr. 18/1991 , pentru desemnarea nominală a membrilor comisiei județene, avînd în vedere componenta stabilită la art. 4 din prezentul regulament.

În unitățile administrativ-teritoriale în care nu s-au constituit consiliile județene, comisiile vor funcționa, pînă la constituirea acestora, în actuala structura.

Articolul 6

Comisiile comunale, orășenești sau municipale au următoarele atribuții principale:

a) preiau și înregistrează cererile formulate pentru atribuirea de teren în proprietate sau în folosință;

b) solicita orice relații și date sau, după caz, actele doveditoare prevăzute la art. 9 și 10 din lege;

c) stabilesc suprafața de teren ce urmează a fi atribuită în proprietate sau folosință persoanelor îndreptățite, precum și celelalte situații privind restituirea unor terenuri;

d) completează, în baza datelor și situațiilor stabilite, anexele nr. 1 - 20 din regulament;

e) primesc și transmit comisiei județene contestațiile cu privire la suprafața stabilită potrivit lit. c);

f) întocmesc situația definitivă privind persoanele îndreptățite sa li se atribuie teren, cu suprafețele stabilite a fi atribuite fiecăreia;

g) înaintează și prezintă comisiei județene situația definitivă, împreună cu documentația necesară;

h) pun în posesie persoanele îndreptățite a primi terenuri, după validarea de către comisia judeteana a propunerilor făcute;

i) exercita orice alte atribuții ce îi revin din lege și din prezentul regulament.

Articolul 7

Comisiile județene au următoarele atribuții principale:

a) organizează instruirea comisiilor comunale, orășenești și municipale și asigura distribuirea Legii fondului funciar, a regulamentului, a unor harti și planuri, precum și a altor materiale necesare desfășurării în bune condiții a activității acestora;

b) asigura îndrumarea și controlul comisiilor comunale, orășenești și municipale prin desemnarea tuturor membrilor din comisia judeteana pe comune, orașe și municipii;

c) verifica legalitatea propunerilor comisiilor comunale, orășenești sau municipale;

d) soluționează contestațiile formulate împotriva măsurilor stabilite de comisiile subordonate;

e) validează sau invalideaza măsurile stabilite de comisiile comunale, orășenești sau municipale;

f) emit titlurile de proprietate;

g) executa orice alte atribuții ce le revin din lege și din prezentul regulament.

Articolul 8

Comisiile comunale, orășenești sau municipale își desfășoară activitatea în plen, în prezenta a cel puțin 3/4 din numărul membrilor acestora, cu prezenta obligatorie a primarului; membrii comisiilor pot lipsi numai în caz de forta majoră, situație în care vor fi înlocuiți de membrii supleanți. Lucrările de secretariat ale comisiei se asigura de secretarul consiliului local.

Articolul 9

Comisiile județene își desfășoară activitatea în prezenta a cel puțin 3/4 din numărul membrilor.

Articolul 10

Hotărîrile comisiilor județene și ale celor subordonate se adoptă cu majoritatea de 3/4 din numărul celor prezenți și se consemnează într-un proces-verbal, semnat de toți participanții.

Pentru adoptarea hotărîrilor, comisiile pot solicita prezentarea tuturor actelor necesare și pot audia orice persoană.

Articolul 11

În scopul cunoașterii prevederilor

Legii fondului funciar nr. 18/1991 , consiliile locale o vor afișa în locuri publice.

Totodată, consiliile locale și prefecturile vor lua măsuri ca prevederile legii și regulamentului să fie publicate în ziarele locale.

Articolul 12

Lucrările privind stabilirea dreptului de proprietate pentru membrii cooperativelor agricole de producție și celelalte persoane prevăzute de lege se fac de către comisiile comunale, orășenești sau municipale, după caz, luindu-se în considerare suprafața terenurilor aduse la intrarea în cooperativa, inclusiv terenurile din intravilan și suprafața terenurilor deținute de cooperativa la data de 1 ianuarie 1990, înscrisă în sistemul de evidenta al cadastrului funciar general, corectată cu înstrăinările legal efectuate de către cooperativa pînă la data intrării în vigoare a legii, exclusiv suprafața deținută în folosință provenită din izlazurile comunale.

Articolul 13

Potrivit prevederilor legii, stabilirea dreptului de proprietate se face numai la cerere, formulată de fiecare persoana indreptatita. Cînd sînt mai mulți moștenitori, cererea se poate face și în comun, fiecare dintre ei semnînd-o.

În cerere se vor menționa următoarele date și elemente: numele și prenumele solicitantului și ale părinților, calitatea, gradul de rudenie, suprafața de teren la care se socotește îndreptățit, precum și orice alte date necesare pentru stabilirea dreptului de proprietate potrivit legii.

La cerere se vor anexa: acte de proprietate, certificat de moștenitor, hotărîre judecătorească, dacă exista, în toate cazurile certificat de naștere, certificat de deces al autorului în cazul moștenitorilor, precum și orice alte acte din care să rezulte dreptul de proprietate asupra terenului solicitat.

Totodată, la cerere se va anexa declarația prevăzută în art. 9 alin. 2 din lege.

Cererea împreună cu actele menționate mai sus se depun la consiliul local în a cărui raza teritorială este situat terenul, fie personal, fie prin posta, înăuntrul termenului de 30 de zile prevăzut de lege.

În cazul în care cererea se depune personal, solicitantul va prezenta actele doveditoare în original și cîte o copie simpla semnată pentru conformitate sau o copie xerox, raminind la comisie numai copiile acestora.

Cînd cererea se transmite prin posta, la aceasta se vor anexa fie copii simple semnate pentru conformitate pe propria răspundere de către solicitant, fie copii xerox.

În toate cazurile, cererea poate fi rezolvată și fără prezenta solicitantului. Prezenta este obligatorie la primirea titlului care trebuie semnat și la punerea în posesie.

Articolul 14

Stabilirea suprafeței de teren din intravilan și extravilan adusă în cooperativa de membrii cooperatori sau, după caz, preluată de cooperativa în orice mod se face conform prevederilor art. 8 din lege. Suprafețele se înscriu în anexa nr. 1.

Articolul 15

Stabilirea dreptului de proprietate pentru cooperatorii în viața se face pe numele persoanelor îndreptățite, iar pentru cooperatorii decedati, pe numele moștenitorilor. Cînd sînt mai mulți moștenitori, stabilirea dreptului de proprietate se face pe numele tuturor moștenitorilor.

În situația în care pentru stabilirea dreptului de proprietate au depus cereri la comisie mai multe categorii de moștenitori, cererile moștenitorilor legali vor fi luate în considerare, prin excludere, în următoarea ordine de preferinta:

I. cele ale descendenților direcți (copii, nepoti, stranepoti), singuri sau în concurs cu soțul supraviețuitor, excluzînd pe toți ceilalți moștenitori; copiii exclud pe nepoti și aceștia pe stranepoti, în afară de cazul în care nepoții sau, după caz, stranepotii vin la moștenire în locul părintelui decedat anterior autorului succesiunii;

II. cele ale colateralilor privilegiați (frați, surori și descendenții acestora - copiii și nepoții acestora) și ale ascendenților de gradul I (părinți) împreună sau singuri și, după caz, în concurs cu soțul supraviețuitor, excluzînd pe ceilalți moștenitori de grad mai îndepărtat; frații și surorile exclud pe descendenții lor; aceștia din urma pot veni la moștenire în locul tatălui sau mamei (frate sau sora), în cazul în care aceștia au decedat anterior autorului succesiunii;

III. cele ale ascendenților de gradul II (bunici), singuri sau în concurs cu soțul supraviețuitor;

IV. cele ale colateralilor de gradul III (unchi, matusi), excluzînd pe ceilalți moștenitori de grad mai îndepărtat, singuri sau, după caz, în concurs cu soțul supraviețuitor;

V. cele ale moștenitorilor colaterali de gradul IV (veri) ca ultime persoane cu vocație succesorală, singuri sau în concurs cu soțul supraviețuitor.

Soțul supraviețuitor vine singur la moștenire dacă nu exista nici unul din gradele de moștenitor prevăzute mai sus.

În cazul cînd exista moștenitori testamentari și formulează cereri, ei vor fi trecuți, de asemenea, în titlul de proprietate, împreună cu ceilalți moștenitori legali, care au vocație, potrivit cu documentele prezentate, urmînd ca raporturile dintre ei să fie soluționate potrivit dreptului comun.

În situația în care cooperatorii decedati au adus în cooperativa o suprafața mai mare de 10 ha sau aceasta a preluat în orice mod de la autor o suprafața mai mare de 10 ha, moștenitorii acestora pot primi împreună o suprafața maxima de 10 ha, astfel cum rezultă din prevederile art. 8 alin. 3, art. 9 alin. 1 și art. 12 alin. 3 din Legea fondului funciar.

În cazul în care suprafața adusă de autor sau preluată în orice mod de la acesta nu asigura minimum 0,5 ha de persoana, moștenitorii nu vor putea primi în proprietate decît suprafața adusă sau preluată cu diminuarile, cînd este cazul, prevăzute de lege, chiar dacă aceasta este sub 0,5 ha de fiecare moștenitor, astfel cum rezultă, de asemenea, din art. 8 alin. 3 și art. 12 alin. 3 din Legea fondului funciar.

Membrii cooperatori în viața, fie ca au adus sau nu terenuri în cooperativa, se înscriu cu suprafața stabilită de comisie în tabelele anexa nr. 2.a. și 2.b., iar moștenitorii cooperatorilor decedati se înscriu cu suprafața stabilită în tabelul anexa nr. 3.

Articolul 16

Persoanele, precum și - după caz - moștenitorii acestora, ale căror terenuri au trecut, cu sau fără titlu, în proprietatea cooperativei fără ca ele sa fi dobîndit calitatea de cooperatori, se înscriu cu suprafața stabilită de comisie în tabelul anexa nr. 4.

Articolul 17

Persoanele decorate cu titlurile "Cavaler al Ordinului Mihai Viteazul" și "Mihai Viteazul cu Spade", care au optat și li s-a atribuit la data împroprietăririi teren arabil, precum și - după caz - moștenitorii lor, cu excepția celor care l-au înstrăinat, se înscriu cu suprafața stabilită de comisie în tabelul anexa nr. 5.

Articolul 18

Persoanele care și-au pierdut total sau parțial capacitatea de muncă și moștenitorii celor decedati, ca urmare a participării la lupta pentru victoria Revoluției din decembrie 1989, primesc la cerere în proprietate 10.000 mp, teren echivalent arabil, și se înscriu în tabelul anexa nr. 6 (moștenitorii primesc împreună suprafața de 10.000 mp).

Articolul 19

Proprietarilor particulari cu domiciliul în România care nu s-au înscris în cooperativele agricole de producție sau, după caz, moștenitorilor acestora, ale căror terenuri sînt comasate în actualul perimetru al cooperativei și nu au fost compensați cu alte terenuri, la cerere li se va stabili dreptul de proprietate și se înscriu în tabelul anexa nr. 7.

Articolul 20

În localitățile cu cetățeni români aparținînd minorității germane sau în cele în care locuiesc persoane care au fost deportate sau strămutate, deposedate de terenuri, la cerere, se vor atribui în proprietate, cu prioritate acestora sau moștenitorilor lor, terenuri, în condițiile prevăzute de art. 16 din lege, care se înscriu în tabelul anexa nr. 8.

Articolul 21

Persoanele care nu au calitatea de cooperatori, dar care au lucrat ca angajați în ultimii 3 ani în cooperativa agricolă de producție sau în asociații cooperatiste, la cerere, li se va stabili suprafața de teren în proprietate din terenurile prevăzute la art. 17, dacă fac dovada ca sînt stabiliți în localitate sau declara, în scris, ca se stabilesc în aceasta și că nu dețin în proprietate alte terenuri.

Persoanele și suprafața stabilită de comisie se înscriu în tabelul anexa nr. 9.a. În același mod se procedează și în cazul persoanelor care au fost deportate și nu beneficiază de dispozițiile art. 13 - 15 din lege, care se înscriu în tabelul anexa nr. 9.b.

Articolul 22

Pentru determinarea suprafețelor necesare stabilirii dreptului de proprietate conform prevederilor art. 13 - 15 din lege, comisia va insuma suprafețele propuse a se atribui, înscrise în tabele anexa nr. 2.a., 2.b., 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9.a., 9.b., 11, 13, iar suprafața rezultată va fi comparata cu suprafața cooperativei înscrisă în cadastrul funciar general la data de 1 ianuarie 1990.

În situația în care suprafața de teren agricol a cooperativei, la data de 1.I.1990, este mai mica decît cea rezultată prin însumarea suprafețelor din tabelele de mai sus, stabilirea suprafeței ce urmează să fie atribuită în proprietate se face, conform art. 13, prin reducerea unei cote procentuale rezultate din diferența dintre cele doua suprafețe care se aplică corespunzător celor înscriși în tabelele anexa nr. 2.a., 3, 4, 5, 7, 8, 9.a., 9.b., 11, 13, urmărindu-se ca suprafața sa nu scada sub limita stabilită - minima - pentru fiecare categorie prevăzută de lege.

În situația în care rezultă o rezervă de teren, comisia va stabili atribuirea acesteia în proprietate sau în folosință persoanelor îndreptățite prevăzute de lege.

Articolul 23

Personalului de specialitate din serviciile publice comunale i se va stabili, de către comisie, suprafața ce urmează să fie atribuită în folosință, conform art. 18 din lege, care se înscrie în tabelul anexa nr. 10. Tabelul se depune la consiliul local, care va emite hotărîri în acest sens.

Articolul 24

Personalul de specialitate care și-a desfășurat activitatea în unitățile agricole cooperatiste desființate sau reorganizate în societăți comerciale, prevăzute de art. 95 din lege, căruia i se atribuie teren cu prioritate în proprietate, conform art. 18 alin. 1 ori art. 20 din lege, se înscrie în tabelul anexa nr. 11.

Articolul 25

Familiile cărora urmează sa li se atribuie teren în localitățile cu excedent de suprafața agricolă și cu deficit de forta de muncă, conform art. 20 din lege, se înscriu cu suprafețele stabilite în tabelul anexa nr. 12.a.

Familiile din alte localități din cadrul județului ori din alte județe, cărora urmează sa li se atribuie teren în condițiile art. 20 din lege, se înscriu în tabelul anexa nr. 12.b.

În acest scop, comisiile județene vor aduce la cunoștința, prin mass-media, suprafețele de teren agricol ce constituie excedent.

Articolul 26

Suprafețele de teren stabilite conform art. 21 din lege pentru parohiile, schiturile și manastirile din mediul rural se înscriu în tabelul anexa nr. 13.

Articolul 27

Terenurile proprietatea membrilor asociațiilor de tip privat, cu personalitate juridică, cu excepția asociațiilor cu profil zootehnic care se vor înființa, conform art. 28 din lege, se înscriu în tabelul anexa nr. 14.a. După stabilirea suprafeței ce revine fiecărui titular și validarea de către comisiile județene a opțiunii lor potrivit prevederilor art. 26 din lege, vor fi puși în posesia terenurilor, grupat în cadrul asociației.

Pentru asociațiile de tip privat cu personalitate juridică de profil zootehnic, care se înființează conform art. 28 din lege, terenurile necesare bazei furajere se înscriu în tabelul anexa nr. 14.b., urmînd ca la punerea în posesie să se procedeze potrivit prevederilor alineatului precedent.

Terenurile care devin proprietatea societăților comerciale pe acțiuni înființate conform prevederilor art. 29 din lege, prin reorganizarea asociațiilor intercooperatiste sau de stat și cooperatiste, se înscriu în tabelul anexa nr. 14.c.

Articolul 28

Terenurile cu vegetație forestieră - păduri, zăvoaie, tufărișuri, pășuni împădurite -, care au aparținut persoanelor fizice, se restituie, la cerere, foștilor proprietari sau moștenitorilor acestora, într-o suprafața egala cu cea trecută în proprietatea statului, dar nu mai mult de 1 ha, din trupurile izolate sau la liziera pădurii, evitindu-se zonele cu rol de protecție, conform prevederilor art. 41 din lege, și se înscriu în tabelul anexa nr. 15.

Aceste terenuri vor fi puse la dispoziție de unitățile silvice.

Articolul 29

După definitivarea tabelelor anexa nr. 2 - 20 și aprobarea lor prin proces-verbal de către comisiile comunale, orășenești sau municipale, acestea vor fi afișate la sediul consiliului local pentru luarea la cunoștința de cei interesați. Fiecare tabel va fi semnat de membrii comisiei, cu mențiunea datei afișării.

Persoanele nemultumite de propunerile de stabilire a dreptului de proprietate de către comisiile comunale, orășenești sau municipale pot face, în termen de 5 zile de la comunicare, contestație adresată comisiei județene, pe care o depun la secretariatul comisiei comunale, orășenești sau municipale, care este obligat sa o înregistreze și sa o înainteze, prin delegat, la secretarul comisiei județene, în termen de 3 zile.

Comisiile comunale, orășenești sau municipale, imediat după expirarea termenelor prevăzute mai sus, vor inainta documentația comisiilor județene.

Comisia judeteana va analiza propunerile primite de la comisiile comunale, orășenești sau municipale, privind modul de respectare a prevederilor legii în legătură cu stabilirea dreptului de proprietate, precum și contestațiile celor care s-au considerat nemultumiti de modul de stabilire a dreptului de proprietate de către comisia comunală, oraseneasca sau municipala.

După analizare, comisia judeteana, prin hotărîre, va soluționa contestațiile și va valida sau invalida propunerile și le va transmite, prin delegat, în termen de 3 zile, comisiilor subordonate, care le vor afișa imediat la sediul consiliului local și vor comunică, sub semnatura, persoanelor care au formulat contestații, hotărîrea comisiei județene.

De la data comunicării sub semnatura, persoanele nemultumite pot face plîngere împotriva hotărîrii comisiei județene la judecătorie în termen de 30 de zile.

Articolul 30

Paralel cu stabilirea dreptului de proprietate pentru persoanele prevăzute de lege, comisiile comunale, orășenești sau municipale vor stabili suprafața izlazurilor comunale care se formează din suprafața izlazului aflat în prezent în administrarea consiliilor locale, din suprafața provenită din izlazul care a fost dat în folosință unor cooperative agricole de producție, prevăzute la art. 32 din lege, precum și din suprafața provenită din izlazurile comunale care a fost trimisa unor unități de stat prevăzute la art. 40 din lege. În comunele compuse din mai multe localități, suprafața de izlaz va fi defalcata pe sate.

Aceste terenuri, la propunerea comisiilor comunale, orășenești sau municipale, prin ordinul prefectului trec în proprietatea privată a comunelor, orașelor sau, după caz, a municipiilor și se înscriu în tabelul anexa nr. 16.

Articolul 31

Pentru familiile din zona montană, care se încadrează în prevederile art. 39 din lege, la consiliile locale se va constitui o comisie formată din: primar, secretarul consiliului local, inginerul agronom de la ocolul agricol, delegatul comisiei județene pentru zona montană și 5 - 10 gospodari și intelectuali care se bucura de prestigiu în localitatea respectiva.

Comisia analizează, în plen, cererile primite și va stabili familiile îndreptățite sa primească în proprietate terenuri agricole, iar consiliul local va propune prefectului emiterea ordinului pentru atribuirea în proprietate a acestor terenuri.

În vederea atribuirii în proprietate pentru fiecare familie stabilită de comisia locală se întocmește o documentație care conține hotărîrea comisiei comunale, consemnată într-un proces-verbal, schita topografica a terenului propus pentru improprietarire cu menționarea suprafeței totale și pe categorii de folosință, precum și cererea celui în cauza. Suprafețele atribuite în proprietate se înscriu în tabelul anexa nr. 18. Pe baza titlului de proprietate, proprietarul are obligația să se înscrie cu suprafața respectiva în cadastrul funciar, registrul agricol și, după caz, în cartea funciară și la organul financiar local.

Articolul 32

Persoanele ale căror terenuri agricole au fost trecute în proprietate de stat, ca efect al unor legi speciale, altele decît cele de expropriere, și care se afla în administrarea unităților agricole de stat sau, după caz, moștenitorii acestora, în conformitate cu art. 36 din lege, devin, la cerere, acționari la societățile comerciale înființate conform

Legii nr. 15/1990

din actualele unități agricole de stat. Persoanele prevăzute mai sus pot primi în condițiile art. 38 din lege, la cerere, o suprafața de 5.000 mp de familie, în echivalent arabil, din terenurile proprietatea statului. Atribuirea suprafeței de 5.000 mp de familie se face în situația cînd proprietarilor sau moștenitorilor acestora nu li s-a atribuit suprafața minima din alte suprafețe de teren, potrivit legii. Numărul de acțiuni primite împreună cu suprafața atribuită nu va putea depăși valoarea a 10 ha teren de familie, în echivalent arabil. Persoanele care se încadrează în această categorie se înscriu în tabelul anexa nr. 19.

Articolul 33

Persoanelor sau, după caz, moștenitorilor acestora, al căror teren agricol intrat în proprietatea statului și aflat în administrarea consiliului local, la data intrării în vigoare a Legii fondului funciar, la cerere, li se vor restitui terenurile, fără a putea depăși suprafața de 10 ha de familie, în echivalent arabil, sau, după caz, pentru toți moștenitorii autorului lor, conform prevederilor art. 37 din lege. Persoanele care se încadrează în această categorie se înscriu în tabelul anexa nr. 20.

Articolul 34

Echivalarea terenurilor agricole, pe categorii de folosință în echivalent arabil, este prevăzută în anexa nr. 21.

Articolul 35

Pe baza documentațiilor înaintate de comisiile comunale, orășenești sau municipale, comisia judeteana, după operațiunea de validare, emite titlul de proprietate, conform modelului anexa nr. 27. Documentațiile se trimit în doua exemplare, din care unul se retine și se depozitează la arhiva oficiului de cadastru și organizare a teritoriului. Formularele de titlu de proprietate se tiparesc pe hirtie specială format A-3, ca imprimat cu regim special în carnete în număr de cîte 100 exemplare. Acestea se vor tipari prin grija Ministerului Agriculturii și Alimentației și se vor difuza comisiilor județene, în raport de necesitați.

Titlul de proprietate pentru cetățenii în viața se emite persoanelor îndreptățite (soț, sotie), iar pentru moștenitori se emite un singur titlu de proprietate pentru terenurile ce au aparținut autorului lor, în care se nominalizeaza toți solicitanții îndreptățiți, urmînd ca pentru ieșirea din indiviziune, ulterior, aceștia sa procedeze potrivit dreptului comun. Titlul de proprietate se completează cu tus negru și se numeroteaza începînd de la nr. 1, în fiecare județ. În titlu se vor înscrie numele și prenumele titularului, precum și inițială tatălui. În cazul în care alături de soțul supraviețuitor vin la moștenire și alți moștenitori, potrivit celor prevăzute la art. 14 alin. 2 și 3, la rubrica "prin reconstituirea dreptului de proprietate" se înscrie suprafața atribuită persoanelor care au deținut terenuri în proprietate sau, după caz, moștenitorilor acestora, precum și în cazurile prevăzute la art. 21 din lege, iar la rubrica "prin constituirea dreptului de proprietate" se înscrie suprafața atribuită pentru celelalte categorii de persoane fizice sau juridice.

Titlul se semnează de prefect, directorul general de prefectura, ca secretar, directorul general al direcției generale pentru agricultura și alimentație și de directorul oficiului de cadastru și organizare a teritoriului. Părțile detasabile ale titlului de proprietate semnate se transmit la comisiile comunale, orășenești sau municipale, care le vor înscrie în registrul agricol, după care le vor inmina, sub semnatura, titularilor, sau se va proceda potrivit prevederilor art. 37, după caz, iar partea nedetasabila (cotorul) a titlului de proprietate se retine și se depozitează la arhiva oficiului de cadastru și organizare a teritoriului.

În acest sens, comisiile vor întocmi un registru care va cuprinde numele și prenumele titularului, numărul titlului de proprietate și semnatura primitorului.

Titlul de proprietate pentru persoanele care au formulat plîngeri la judecătorie se vor completa și elibera după pronunțarea hotărîrii judecătorești.

Articolul 36

În baza titlului de proprietate eliberat pe baza opțiunii exprimate în scris de către fiecare proprietar, în condițiile art. 26 din lege, comisia comunală, oraseneasca sau municipala va proceda la delimitarea zonelor teritoriale în care urmează să fie puși în posesie titularii, ținînd seama de condițiile concrete teritoriale (relief, calitatea solului, categoria de folosință, distanta față de localitate și căile publice de comunicație, amenajările pentru îmbunătățiri funciare). Aceasta delimitare, precum și parcelarea pe proprietari se fac pe planul de situație al fiecărei localități, în cadrul actualei organizări teritoriale.

La parcelarea terenului în sistemele de irigații se va ține seama de metoda de udare cu echipamentele existente și de prevederile regulamentelor de exploatare pentru utilizarea corecta și rațională a acestora.

Astfel, în cazul irigatiilor prin aspersiune la care se folosesc echipamente de udare cu mutare manuală, la stabilirea loturilor de teren se va lua în considerare unitatea de suprafața deservita de un hidrant.

La stabilirea limitelor loturilor, se recomanda ca latura mica să fie pe antena, iar latura mare egala cu lungimea aripii de ploaie, iar suprafața parcelei sa coincida cu suprafața deservita de o aripa de ploaie sau un multiplu al acestei suprafețe.

Pentru proprietățile de mici dimensiuni, utilizarea rațională a sistemului de irigații, respectiv a suprafeței deservite de un hidrant, presupune gruparea mai multor proprietari cu acces la sursa de apa.

Pentru suprafețele prevăzute a fi irigate prin scurgere la suprafața (brazde, fisii) se va avea în vedere orografia terenului și posibilitatea aplicării udarii pe întreaga suprafața și, respectiv, modalitățile de evaluare a apei în exces.

Pe terenurile amenajate cu lucrări de desecare-drenaj, la stabilirea proprietăților se vor lua în considerare limitele obligatorii (canale, drumuri de exploatare) care să asigure atît exploatarea agricolă, cît și întreținerea lucrărilor hidroameliorative.

Pe terenurile în panta, la parcelare se va avea în vedere respectarea lucrărilor de combatere a eroziunii solului existente (terase, bancheta, benzi inierbate, rețeaua de regularizare a scurgerii apei de pe versanți, drumurile agricole și alte lucrări).

Cînd nu sînt executate lucrări de combatere a eroziunii, delimitarea parcelelor se va face, pe cît posibil, cu latura lungă în sensul curbelor de nivel, astfel ca să permită executarea lucrărilor de pregătire a solului pentru însămînțări, precum și întreținerea culturilor prasitoare pe direcția curbelor de nivel, în scopul prevenirii și combaterii eroziunii solului.

De asemenea, se va tine cont de prevederile art. 33 alin. 2 din lege privind delimitarea zonelor de protecție aferente lucrărilor de îmbunătățiri funciare, inclusiv cele de gospodărire a apelor, conform normelor în vigoare.

Articolul 37

Punerea în posesie a proprietarilor, în cadrul zonelor teritoriale delimitate, se face de comisie, pe bază de măsurători topografice.

Persoanele care au formulat plîngeri la judecătorie vor fi puse în posesie provizoriu pînă la prezentarea hotărîrii judecătorești de către comisii, cu suprafețe stabilite pe baza hotărîrii comisiei județene. După prezentarea hotărîrii judecătorești, punerea în posesie se va face ținînd seama de aceasta.

Comisiile comunale, orășenești sau municipale, din rezerva constituită potrivit legii, vor putea atribui, în completare, terenuri, dacă din hotărîre rezultă aceasta.

Punerea în posesie a proprietarilor se va face în prezenta fiecărui proprietar, semnînd tabelul de luare în primire a terenului.

În acest scop, autoritățile comunale și orășenești ale administrației publice vor incunostiinta, în scris, cu confirmare de primire, persoanele care au domiciliul în alte localități și cărora li s-a atribuit dreptul de proprietate, asupra datei la care va avea loc punerea în posesie. Pentru persoanele care au domiciliul sau reședința în localitate, autoritățile comunale și orășenești ale administrației publice vor afișa, la sediul lor, data punerii în posesie, utilizînd, totodată, orice alte mijloace de comunicare.

Persoanele care din diferite motive sînt în imposibilitate să se prezinte la data punerii în posesie pot imputernici prin procura specială și autentică, cu mențiunea expresă "Pentru punere în posesie", alte persoane, care vor semna tabelul de luare în primire a terenului.

În caz de neprezentare a persoanelor îndreptățite sau, după caz, a celor împuternicite, suprafața de teren ce se cuvine titularilor se marcheaza pe teren de către comisie, potrivit planului de parcelare.

Președintele comisiei va menționa despre aceasta în tabel. Prin aceasta operațiune se considera ca persoanele respective au fost puse în posesie. În acest caz, părțile detasabile ale titlurilor de proprietate se depozitează la autoritățile comunale și orășenești ale administrație publice, urmînd a fi inminate titularilor sau, după caz, persoanelor împuternicite în acest sens.

La inminarea titlurilor de proprietate, cheltuielile ocazionate de expedierea încunoștințărilor vor fi achitate, pe bază de chitanța, de persoanele care primesc titlurile.

Marcarea parcelelor se va face prin tarusi sau borne, care se asigura de fiecare proprietar.

Articolul 38

În situația în care mai rămîn terenuri neatribuite, comisia le va delimita pe planul cadastral și în teren și le va preda consiliului local în administrare, urmînd a fi folosite în conformitate cu prevederile legii pînă la înființarea agenției de dezvoltare și amenajare rurală. Înscrierea acestor suprafețe se va face potrivit anexei nr. 17. De asemenea, va delimita și marca pe plan și în teritoriu terenurile societăților comerciale, asociațiilor de tip privat, izlazurile comunale și terenurile cu vegetație forestieră atribuite proprietarilor care au solicitat restituirea acestora în condițiile prevăzute de lege.

Totodată, va delimita și marca în teritoriu suprafața ce se va atribui în folosință, care se preda consiliului local pentru a fi atribuită celor îndreptățiți prin lege.

Articolul 39

După punerea în posesie a tuturor proprietarilor pînă la finele anului, oficiul de cadastru și organizare a teritoriului va redacta un plan de situație cu noua parcelare a teritoriului și cu numerotarea topografica corespunzătoare, în 2 exemplare, din care un exemplar rămîne la acesta, iar unul se preda cu proces-verbal consiliului comunei, orașului sau municipiului.

Articolul 40

Concomitent cu punerea în posesie a titularilor de terenuri atribuite în proprietate sau folosință, comisiile comunale, orășenești sau municipale constituite potrivit art. 11 din lege, împreună cu comisiile de lichidare, vor repartiza pe terenurile respective cheltuielile efectuate de cooperativele agricole de producție sau, după caz, de asociațiile intercooperatiste sau de stat și cooperatiste, aferente anului 1991, corespunzător celor înregistrate în evidența contabilă, precum și creditele de investiții rămase de rambursat aferente plantațiilor de vii și pomi.

În acest scop, vor întocmi situația anexa nr. 22, în care vor fi cuprinși toți titularii ce primesc terenuri în proprietate sau folosință, inclusiv consiliile locale care preiau suprafețele rămase nerepartizate pe categorii de folosință, precum și cheltuielile de producție și creditele aferente.

Cheltuielile de producție se vor recupera, la opțiunea titularului, fie prin plata contravalorii acestora o dată cu punerea în posesie, fie prin angajament de plată prin care fiecare titular se obliga față de comisiile de lichidare a cooperativei sau, după caz, a asociației intercooperatiste sau de stat și cooperatiste pentru cheltuielile efectuate pe terenurile atribuite în proprietate și față de consiliul local pentru terenurile atribuite în proprietate sau, după caz, în folosință.

Angajamentul de plată se da în fața președintelui comisiei de lichidare și a președintelui și secretarului comisiei comunale, orășenești sau municipale, după caz.

Termenul de plată pentru cheltuielile de producție conform art. 99 din lege, în cazul angajamentului, nu poate depăși data de 1 decembrie 1991.

Conținutul angajamentelor de plată este prevăzut în anexele nr. 23 și 24.

Pentru diferența de credite de investiții rămasă de rambursat, în cazul titularilor care primesc în proprietate sau în folosință plantații de vii și pomi, conform art. 33 din lege, aceștia vor da un angajament de plată, cu scadența la termenul la care este obligată unitatea.

Conținutul angajamentelor de plată este prevăzut în anexele nr. 25 și 26.

Suma scadenta pe anul 1991 se va achită comisiei de lichidare, iar pentru anul următor, titularul va încheia contract de credite cu banca finanțatoare, în termen de 15 zile de la semnarea angajamentului.

În baza angajamentelor de plată, care constituie titluri executorii, băncile finanțatoare vor stabili condițiile și modalitatea de rambursare a diferențelor de credit rămase de plată, potrivit legii și normelor proprii.

Articolul 41

Comisiile de lichidare a patrimoniului cooperativelor sau, după caz, al asociațiilor intercooperatiste sau de stat și cooperatiste se vor constitui și vor funcționa potrivit prevederilor art. 26 și 27 din lege.

Comisiile de lichidare sînt formate din:

- contabilul șef al cooperativei sau, după caz, al asociației

- președinte;

- 3 contabili sau economiști din cooperativă sau asociație

- membri;

- un inginer din cooperativă sau asociație

- membru;

- casierul

- membru;

- magazinerul

- membru;

- președintele comisiei de cenzori

- membru;

- 3-5 cooperatori aleși de adunarea locuitorilor

- membri.

Comisiile vor fi sprijinite în activitatea lor de reprezentanți ai direcțiilor agricole și ai băncilor finanțatoare.

Articolul 42

Comisia de lichidare își începe activitatea prin efectuarea, împreună cu conducerea unității, a inventarierii întregului patrimoniu și încheierea unui bilanț la data respectiva, care să constate situația exactă a activului și pasivului.

Comisia va primi în gestiune patrimoniul unității și actele de evidenta, asigurind conservarea și paza bunurilor în condiții corespunzătoare.

Toate actele emise de comisia de lichidare vor purta mențiunea ca unitatea este "în lichidare". Totodată, se va deschide un registru în care se vor inregistra toate operațiunile legate de lichidarea patrimoniului în ordinea efectuării acestora.

Articolul 43

Conturile bancare ale cooperației sau, după caz, ale asociației se vor menține deschise la încheierea activității comisiei de lichidare și vor servi la efectuarea operațiunilor de decontare.

În vederea efectuării de operațiuni prin banca, președintele și secretarul comisiei de lichidare vor depune la banca specimenele de semnături, împreună cu o copie a ordinului de constituire emis de prefect.

Membrii comisiei de lichidare care întreprind noi operațiuni economice, ce nu sînt necesare scopului lichidării, sînt răspunzători personal și solidar de executarea lor.

Articolul 44

Unitățile specializate de exploatare a lucrărilor de îmbunătățiri funciare, care potrivit Legii fondului funciar preiau în proprietate lucrările de îmbunătățiri funciare, vor prelua și creditele de investiții acordate cooperativelor agricole de producție și nerestituite de acestea și vor încheia, în termen de 15 zile de la semnarea protocolului de preluare, contracte de credite cu băncile finanțatoare.

Articolul 45

În cazul în care cooperativele agricole care se desființează mai au de restituit credite pentru investiții aferente asociațiilor economice intercooperatiste sau de stat și cooperatiste la care au fost asociate, iar acestea din urma se reorganizează ca societăți comerciale pe acțiuni conform art. 29 din lege, creditele respective vor fi transferate de către comisia de lichidare la aceste unități, care vor încheia cu banca finanțatoare noi contracte de credite.

În toate cazurile în care, din patrimoniul unității în lichidare, se predau bunuri pentru care sînt încă angajamente de credite, cei care preiau aceste bunuri (asociații, societăți) vor prelua și creditele aferente, avînd obligația sa încheie noi contracte de credite cu băncile finanțatoare, exceptîndu-se bunurile preluate în condițiile art. 28 alin. 7 din Legea fondului funciar.

Articolul 46

După inventarierea patrimoniului și în baza bilanțului încheiat, comisia de lichidare va proceda la realizarea activului și plata pasivului potrivit prevederilor art. 26, 28 și 29 din lege, precum și la stabilirea măsurilor de recuperare a pagubelor sau de sesizare a organelor de urmărire penală, potrivit art. 27 din lege.

Articolul 47

Drepturile de creanta ce se cuvin în condițiile art. 28 din lege se stabilesc în procent de 40% pentru terenul adus sau predat în orice mod în cooperativa și 60% pentru volumul muncii prestate în cooperativa.

Articolul 48

Comisia de lichidare va întocmi o situație privind evidenta muncii efectuate de cooperatorii activi și a veniturilor obținute de aceștia, pe care o va inainta, sub semnatura, organelor județene ale casei de pensii și asigurări sociale ale țărănimii.

Articolul 49

După terminarea operațiunii de lichidare, comisiile vor proceda potrivit prevederilor art. 27 din lege.

Registrele și actele unităților desființate se predau, prin proces-verbal, consiliilor locale, care au obligația să le păstreze timp de 5 ani.

NOTĂ:

Conform

art. II din Hotărîrea Guvernului nr. 730/1992 , comisiile comunale, orășenești și municipale vor exercita toate atribuțiile legate de efectuarea operațiunilor de punere în posesie a titularilor dreptului de proprietate și a celorlalte operațiuni prevăzute la art. 36-38 din prezentul regulament.

În situațiile în care comisiile județene, respectiv a municipiului București și sectorului agricol Ilfov, nu au validat încă măsurile stabilite de comisiile comunale, orășenești și municipale, acestea din urma vor exercita toate atribuțiile ce le revin potrivit art. 6 din regulament.