Decizia nr. 241/2002

Nicolae Popa - președinte

Costica Bulai - judecător

Nicolae Cochinescu - judecător

Constantin Doldur - judecător

Kozsokar Gabor - judecător

Petre Ninosu - judecător

Șerban Viorel Stanoiu - judecător

Lucian Stangu - judecător

Ioan Vida - judecător

Iuliana Nedelcu - procuror

Florentina Geangu - magistrat-asistent

Pe rol se afla soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 279 alin. 2 lit. a) din Codul de procedură penală, excepție ridicată de Mircea Duse, Alexandru Comsa, Gabriel Stefanoiu, Radu Culuri, Dumitru Tudorica și Viorica Florian în Dosarul nr. 15.234/2001 al Judecătoriei Sectorului 1 București.

La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate, considerând ca dispozițiile de lege criticate nu încalcă prevederile art. 24 din Constituție, referitoare la dreptul la apărare.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, constata următoarele:

Prin Încheierea din 13 februarie 2002, pronunțată în Dosarul nr. 15.234/2001, Judecătoria Sectorului 1 București a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 279 alin. 2 lit. a) din Codul de procedură penală, excepție ridicată de Mircea Duse, Alexandru Comsa, Gabriel Stefanoiu, Radu Culuri, Dumitru Tudorica și Viorica Florian, părți vătămate în procesul penal pornit, la plângerea lor prealabilă, împotriva lui Ștefan Lungu pentru săvârșirea infracțiunii de tulburare de posesie.

În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține ca prin dispozițiile art. 279 alin. 2 lit. a) din Codul de procedură penală se creează o discriminare ce lezeaza liberul acces la justiție, deoarece "în situația în care făptuitorul este cunoscut, plângerea părții vătămate se adresează direct instanței de judecată care urmează să efectueze cercetarea, iar în cazul în care făptuitorul este necunoscut, plângerea se adresează organului de urmărire penală, astfel ca în acest din urmă caz, partea vătămată ar beneficia de o ocrotire specială în sensul că organele de urmărire penală ar putea administra și alte mijloace de proba decât cele administrate în faza cercetării judecătorești, cum ar fi: cercetări la fața locului, ridicari de urme, perchezitii".

Judecătoria Sectorului 1 București apreciază excepția de neconstituționalitate ca fiind neîntemeiată, deoarece legea nu face nici o deosebire între situația în care făptuitorul este cunoscut și aceea în care este necunoscut. În cazul acestuia din urma, persoana vătămată se poate adresa organului de cercetare numai pentru identificarea făptuitorului necunoscut, nu pentru a efectua acte de urmărire penală. Legiuitorul este acela care stabilește infracțiunile pentru care plângerea se adresează direct instanței și cele pentru care plângerea se adresează organelor de urmărire penală, aceasta reprezentând opțiunea legiuitorului.

Potrivit dispozițiilor

art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , republicată, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului și Guvernului, pentru a-și formula punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate. De asemenea, în conformitate cu dispozițiile

art. 18^1 din Legea nr. 35/1997 , cu modificările ulterioare, s-a solicitat punctul de vedere al instituției Avocatul Poporului.

Guvernul considera ca excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 279 alin. 2 lit. a) din Codul de procedură penală, în raport cu prevederile art. 24 din Constituție, este neîntemeiată. Se arata în acest sens ca textul de lege criticat constituie o reflectare a principiului liberului acces la justiție, deoarece prevede posibilitatea persoanelor vătămate de a se adresa instanțelor de judecată. De asemenea, textul nu este de natura sa creeze discriminări, deci nu aduce atingere dispozițiilor constituționale privitoare la egalitatea în drepturi, asa cum, de altfel, s-a pronunțat Curtea Constituțională în numeroase randuri (de exemplu, Decizia nr. 84 din 14 martie 2002, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 270 din 23 aprilie 2002).

Avocatul Poporului considera ca prevederile legale criticate sunt constituționale. În acest sens se arata ca textul de lege criticat nu creează o inegalitate între persoanele vătămate după cum făptuitorul este sau nu cunoscut. De asemenea, nu se poate vorbi nici de o ingradire a accesului liber la justiție, deoarece legea prevede accesul direct și nemijlocit la justiție prin dispozițiile art. 279 alin. 2 lit. a) din Codul de procedură penală.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și prevederile

Legii nr. 47/1992 , retine următoarele:

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competența, potrivit dispozițiilor art. 144 lit. c) din Constituție, precum și celor ale art. 1 alin. (1), ale

art. 2, 3, 12 și 23 din Legea nr. 47/1992 , republicată, să soluționeze excepția de neconstituționalitate ridicată.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 279 alin. 2 lit. a) din Codul de procedură penală, care au următorul conținut: "Plângerea prealabilă se adresează:

a) instanței de judecată, în cazul infracțiunilor prevăzute de Codul penal în art. 180, 184 alin. 1, 193, 205, 206, 210, 213 și 220, dacă făptuitorul este cunoscut. Când făptuitorul este necunoscut, persoana vătămată se poate adresa organului de cercetare penală pentru identificarea lui;"

În susținerea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia apreciază ca prin dispozițiile de lege criticate sunt incalcate prevederile constituționale ale art. 24, potrivit cărora: "(1) Dreptul la apărare este garantat.

(2) În tot cursul procesului, părțile au dreptul să fie asistate de un avocat, ales sau numit din oficiu."

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constata ca susținerile autorului excepției, conform cărora dispozițiile de lege criticate ar încalcă prevederile constituționale ale art. 24, privitoare la dreptul la apărare, nu sunt întemeiate, întrucât dispozițiile ce reglementează procedura plângerii prealabile oferă suficiente garanții procesuale părților în proces. Curtea retine ca legiuitorul are competența exclusiva de a stabili regulile de desfășurare a procesului în fața instanțelor judecătorești, soluție ce rezultă din dispozițiile constituționale ale art. 125 alin. (3), potrivit cărora "Competența și procedura de judecată sunt stabilite de lege", și din cele ale art. 128 din Constituție, conform cărora "Împotriva hotărârilor judecătorești, părțile interesate și Ministerul Public pot exercita căile de atac, în condițiile legii". Sub acest aspect, în considerarea unor situații deosebite, legiuitorul poate stabili reguli speciale de procedura, precum și modalități de exercitare a drepturilor procesuale, cum este cazul procedurii plângerii prealabile.

Ratiunea reglementării art. 279 alin. 2 lit. a) consta în faptul ca, pentru infracțiunile prevăzute în acest articol, mai mult decât pentru celelalte infracțiuni urmărite numai la plângerea prealabilă a persoanei vătămate, datorită pericolului social redus sau relațiilor speciale dintre părți, persoana vătămată este inclinata sa nu depună plângere, iar dacă a adresat instanței plângerea, este inclinata sa ierte pe făptuitor și să se împace. Or, acest mod de stingere a conflictului de drept penal este categoric preferabil sub raportul politicii penale.

În acest sens Curtea constata ca pe tot parcursul procesului penal, declansat la plângerea prealabilă a persoanei vătămate, părțile beneficiază de dreptul de a formula apărări (prin ridicarea de excepții procesuale, prezentarea de probe, exercitarea căilor de atac etc.), în deplin acord cu prevederile art. 24 din Constituție.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 144 lit. c) și al art. 145 alin. (2) din Constituție, precum și al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23 alin. (3) și al

art. 25 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , republicată,

CURTEA

În numele legii

DECIDE:

Respinge excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 279 alin. 2 lit. a) din Codul de procedură penală, excepție ridicată de Mircea Duse, Alexandru Comsa, Gabriel Stefanoiu, Radu Culuri, Dumitru Tudorica și Viorica Florian în Dosarul nr. 15.234/2001 al Judecătoriei Sectorului 1 București.

Definitivă și obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 12 septembrie 2002.