Decizia nr. 100/1995
privind excepția de neconstituționalitate a Decretului-lege nr. 24/1990 privind sancționarea ocupării abuzive a locuințelor din fondul locativ de stat
prezumat în vigoare
Legături cu alte acte
Ce face acest act
Constată neconstituționalitatea unor prevederi din 1
- Legea nr. 47/1992 18 mai 1992 (prevederi anume) privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale
Are ca temei 1
- Legea nr. 47/1992 18 mai 1992 (prevederi anume) privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale
Textul nu are o structură pe articole recunoscută și este afișat ca atare.
Mihai Constantinescu - judecător
Lucian Stangu - judecător
Doina Suliman - magistrat-asistent
Completul de judecată, convocat fără citarea părților potrivit art. 24 alin. (2) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, examinînd excepția de neconstituționalitate a
privind sancționarea ocupării abuzive a locuințelor din fondul locativ de stat, invocată de Negru Ilie în Dosarul nr. 1.767/1995 al Judecătoriei Medias, constata următoarele:
Judecătoria Medias, prin Încheierea nr. 1 din 17 mai 1995, a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
Decretului-lege nr. 24/1990 , invocată de Negru Ilie.
Motivele formulate în susținerea excepției de neconstituționalitate a
privind sancționarea ocupării abuzive a locuințelor din fondul locativ de stat privesc faptul ca, astfel cum rezultă din preambulul acestuia, prevederile sale au fost adoptate în condițiile unei stări excepționale, ca urmare a evenimentelor din decembrie 1989. Astăzi însă, apariția Constituției, care exprima o stare de normalitate, de democratie efectivă, de economie de piața, o lege excepționala este în conflict cu însăși legea fundamentală și, în consecința, este neconstitutionala. Astfel cum rezultă din motivele de apel formulare de inculpat, excepția de neconstituționalitate nu are în vedere faptul ca
ar fi o lege temporară, argument care, de altfel, ar fi mai greu de susținut față de împrejurarea ca, prin Decizia nr. 2.283/1993, Secția penală a Curții Supreme de Justiție a stabilit ca acest act normativ nu are caracter temporar.
Judecătoria Medias nu își exprima opinia asupra excepției de neconstituționalitate, potrivit dispozițiilor art. 23 alin. (5) din Legea nr. 47/1992. Acest fapt pare explicabil, întrucît sesizarea Curții Constituționale nu este rezultatul inițiativei instanței respective, ea fiind obligată la aceasta prin Decizia penală nr. 100/1995 a Tribunalului Sibiu, care a admis apelul inculpatului și, desființând sentinta pronunțată de judecătorie, a trimis cauza, spre rejudecare, aceleași instanțe.
Opinia Tribunalului Sibiu asupra excepției de neconstituționalitate este, însă, cuprinsă în Decizia nr. 100/1995, în care se arata ca " Decretul-lege nr. 24/1990
a fost adoptat în condițiile unei stări excepționale, ca urmare a evenimentelor din decembrie 1989... Se poate constata astfel ca apare o situație de conflict între Constituție, care este legea fundamentală, și
Decretul-lege nr. 24/1990 , care este lege excepționala adoptată într-o perioadă de instabilitate politica și economică".
Asupra excepției de neconstituționalitate a
Decretului-lege nr. 24/1990 , Curtea Constituțională a solicitat, potrivit art. 24 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, punctele de vedere ale celor două Camere ale Parlamentului și al Guvernului.
În punctul sau de vedere, Senatul apreciază ca "excepția de neconstituționalitate este vadit neîntemeiată, nefiind de competența vreunei alte autorități nici legiferarea și nici considerarea ca abrogată a unei reglementări legale, cita vreme nici o alta dispoziție legală nu justifica o asemenea concluzie".
este în vigoare și, ca atare, trebuie aplicat de autoritățile competente. Potrivit regulii tempus regit actum, din motive de neretroactivitate a legii, constituționalitatea textului invocat nu este supusă controlului Curții Constituționale.
Guvernul, în punctul sau de vedere, apreciază ca
nu contravine prevederilor constituționale, astfel că nu se poate susține abrogarea lui implicita în condițiile art. 150 alin. (1) din Constituție. Cît privește caracterul temporar al textului
Decretului-lege nr. 24/1990 , asupra căruia s-a pronunțat, prin Decizia nr. 2.238 din 28 octombrie 1995, Secția penală a Curții Supreme de Justiție, Guvernul considera ca aceasta este o problemă de aplicare a legii penale, de competența exclusiva a instanțelor judecătorești și care nu poate face obiectul controlului Curții Constituționale. Pentru considerentele menționate, Guvernul apreciază ca excepția de neconstituționalitate invocată este nefondata.
Camera Deputaților nu a comunicat punctul sau de vedere.
CURTEA,
având în vedere încheierea de sesizare, raportul întocmit în cauza,
Decretul-lege nr. 24/1990 , dispozițiile art. 144 lit. c) din Constituție și ale art. 24 alin. (2) din Legea nr. 47/1992, retine:
În temeiul dispozițiilor art. 144 lit. c) din Constituție, ale art. 23 și următoarele din Legea nr. 47/1992, competența soluționării excepției de neconstituționalitate aparține Curții Constituționale, deoarece aceasta excepție privește un act normativ de nivelul legii, care, deși adoptat înainte de intrarea în vigoare a Constituției, urmează a fi aplicat, spre a produce efecte juridice, și în prezent, în noul regim constituțional.
Se constata ca nici din modul de formulare a excepției de neconstituționalitate și nici din motivarea ei nu rezultă și nici nu se poate deduce căror prevederi constituționale le contravin dispozițiile
Deoarece Constituția, în textele sale, nu se referă la distincția între legile cu caracter temporar și cele cu aplicare nelimitată în timp spre a le reglementa diferit, atât unele, cît și celelalte sunt constituționale. Caracterul temporar al unei legi trebuie să rezulte nemijlocit și indubitabil din chiar legea respectiva, ca voința a legiuitorului, fie prin precizarea expresă a unui termen, fie din alte elemente existente în cuprinsul reglementării, care să îngăduie a se stabili precis perioada de aplicare.
Deși
Decretul-lege nr. 24/1990 , care incrimineaza ca infracțiune ocuparea unei locuințe din fondul locativ de stat înainte de încheierea contractului de închiriere, a fost adoptat în condițiile evenimentelor din decembrie 1989, nu are caracter temporar și nici caracter excepțional.
De altfel, inculpatul Negru Ilie, în susținerea excepției de neconstituționalitate, nu invoca un presupus caracter temporar al actului normativ sus-menționat.
Cît privește susținerea inculpatului ca
ar avea caracterul unei legi excepționale, opinie preluată de Tribunalul Sibiu în decizia sa, aceasta nu poate fi reținută, deoarece, chiar dacă ea s-ar admite, problema încetării aplicării unei legi excepționale nu poate fi rezolvată de instanța judecătorească, în lipsa abrogării exprese sau a existenței unui termen care să rezulte explicit din cuprinsul legii.
Pentru motivele arătate, având în vedere dispozițiile
Decretului-lege nr. 24/1990 , în temeiul art. 144 lit. c) din Constituție, precum și al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 24 alin. (2) și al art. 25 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, în unanimitate,
CURTEA
În numele legii
DECIDE:
Respinge ca vadit nefondata excepția de neconstituționalitate a
Decretului-lege nr. 24/1990 , invocată de Negru Ilie în Dosarul nr. 1.767/1995 al Judecătoriei Medias.
Cu recurs în termen de 10 zile de la comunicare.
Pronunțată la data de 25 octombrie 1995.
*) A se vedea și Decizia Curții Constituționale nr. 5 din 23 ianuarie 1996.
Ioan Deleanu - președinte
PREȘEDINTE, prof. univ. dr. Ioan Deleanu Magistrat-asistent, Doina Suliman
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.