Regulamentul din 13 ianuarie 2005

Actele normative se inițiază, se elaborează, se adoptă și se aplică în conformitate cu prevederile Constituției României, cu dispozițiile

Legii nr. 24/2000

privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicată, precum și cu principiile ordinii de drept.

Actul normativ trebuie să se integreze organic în sistemul legislației, scop în care:

a) proiectul de act normativ trebuie corelat cu prevederile actelor normative de nivel superior sau de același nivel, cu care se află în conexiune, precum și cu reglementările comunitare și cu tratatele internaționale la care România este parte;

b) proiectul de act normativ, întocmit pe baza unui act de nivel superior, nu poate depăși limitele competenței instituite prin acel act și nici nu poate contraveni principiilor și dispozițiilor acestuia.

Potrivit Constituției României, Guvernul adoptă hotărâri și ordonanțe.

Hotărârile Guvernului se emit pentru organizarea executării legilor.

Ordonanțele simple, emise în domenii care nu fac obiectul legilor organice, se adoptă numai în temeiul unei legi speciale de abilitare a Guvernului, în limitele și în condițiile prevăzute de aceasta.

Ordonanțele de urgență se adoptă în condițiile prevăzute de art. 115 alin. (4) și (6) din Constituția României, republicată.

Guvernul își exercită inițiativa legislativă potrivit Constituției României, prin însușirea proiectelor de lege elaborate de ministere sau de alte autorități ale administrației publice și transmiterea acestora spre dezbatere și adoptare camerei competente a Parlamentului.

Proiectele de acte normative se elaborează de către autoritățile abilitate să le inițieze, cu respectarea prevederilor

Legii nr. 24/2000 , republicată. (2) Au dreptul să inițieze proiecte de acte normative, în conformitate cu atribuțiile și cu domeniul lor de activitate, următoarele autorități publice:

a) ministerele și celelalte organe de specialitate ale administrației publice centrale, aflate în subordinea Guvernului, precum și autoritățile administrative autonome;

b) organele de specialitate ale administrației publice centrale, aflate în subordinea sau în coordonarea ministerelor - prin ministerele în a căror subordine sau coordonare se află;

c) prefecturile, consiliile județene, respectiv Consiliul General al Municipiului București, potrivit legii - prin Ministerul Administrației și Internelor.

În vederea elaborării proiectelor de acte normative, la toate autoritățile publice prevăzute la art. 4 alin. (2) se constituie, prin dispoziție a conducătorilor acestora, colective speciale în componența cărora sunt desemnați juriști, specialiști în domeniul integrării europene, precum și specialiști din compartimentele corespunzătoare profilului propunerilor de reglementare. Colectivul va fi coordonat de un secretar de stat, respectiv de secretarul general.

Colectivul prevăzut la alin. (1) întocmește o primă formă a proiectului de act normativ, care este prezentată conducătorului autorității publice inițiatoare ori persoanei desemnate prin dispoziție a acestuia.

În procesul de elaborare a proiectelor de acte normative autoritățile publice inițiatoare au obligația să respecte regulile procedurale aplicabile pentru asigurarea transparenței decizionale, prevăzute de

Legea nr. 52/2003

privind transparența decizională în administrația publică.

Pentru asigurarea consultării partenerilor sociali, autoritățile publice inițiatoare au obligația să supună proiectele de acte normative cu caracter economico-social analizei comisiilor de dialog social, constituite în cadrul acestora în conformitate cu prevederile

Hotărârii Guvernului nr. 314/2001

privind înființarea, organizarea și funcționarea comisiilor de dialog social în cadrul unor ministere și al prefecturilor, cu modificările și completările ulterioare.

Proiectele de acte normative trebuie însoțite de următoarele instrumente de prezentare și motivare:

a) expuneri de motive - în cazul proiectelor de legi;

b) note de fundamentare - în cazul ordonanțelor, al ordonanțelor de urgență și al hotărârilor Guvernului;

c) referate de aprobare - pentru celelalte acte normative.

Instrumentele de prezentare și motivare a actelor normative trebuie să cuprindă mențiunile prevăzute la

art. 30 din Legea nr. 24/2000 , republicată.

În cazul proiectelor de ordonanțe de urgență, elementele de fapt și de drept ale situației extraordinare ce impune recurgerea la acest demers legislativ vor fi prezentate și în preambulul proiectului respectiv, potrivit

art. 41 alin. (3) din Legea nr. 24/2000 , republicată.

Proiectul de act normativ inițiat de autoritățile publice competente se transmite pe circuitul de avizare numai după însușirea acestuia, prin semnarea instrumentului de motivare, de conducătorul autorității publice inițiatoare și de ministrul de stat coordonator.

Proiectul de act normativ însușit potrivit alin. (1) se transmite concomitent, în copie, autorităților publice interesate în aplicarea acestuia, în funcție de obiectul reglementării, care au obligația să analizeze și să comunice inițiatorului eventualele observații și propuneri, în termen de cel mult 5 zile de la primirea proiectului, dacă nu s-a stabilit un alt termen. Proiectele de acte normative care urmăresc armonizarea legislației naționale cu prevederile comunitare se transmit spre analiză și Ministerului Integrării Europene, însoțite de tabelul de concordanță între actul comunitar propus să fie transpus și proiectul de act normativ care îl transpune. În această etapă proiectul de act normativ nu se transmite Ministerului Justiției decât în situația în care acesta are calitatea de minister coinițiator. Pentru obținerea avizului din punct de vedere al legalității, proiectul de act normativ se transmite Ministerului Justiției în condițiile art. 8 alin. (6).

După obținerea punctelor de vedere ale autorităților publice care urmează să avizeze, inițiatorul definitivează proiectul de act normativ. La operațiunea de definitivare de către colectivul prevăzut la art. 5 alin. (1) pot participa și reprezentanți ai autorităților publice avizatoare.

Dacă în urma propunerilor și observațiilor primite de la autoritățile publice avizatoare s-au adus modificări proiectului de act normativ, instrumentele de prezentare și motivare inițiale vor fi reformulate în mod corespunzător, astfel încât acestea să se refere la forma proiectului de act normativ care va fi transmisă spre avizare.

După definitivare originalul proiectului de act normativ, însoțit de instrumentul de prezentare și motivare, refăcut conform modificărilor operate, se transmite succesiv spre avizare de către inițiator autorităților publice prevăzute la alin. (2), în termen de maximum 3 zile de la primirea punctelor de vedere ale acestora.

Proiectele de acte normative ce transpun prevederi comunitare se transmit spre avizare și Ministerului Integrării Europene.

În situația în care între inițiator și autoritățile publice avizatoare există puncte de vedere diferite, proiectul de act normativ va fi avizat în termen de maximum 3 zile de la primirea acestuia, cu obiecții, care vor fi anexate și prezentate în cadrul ședinței Guvernului.

Proiectele de acte normative se transmit Ministerului Justiției în original, împreună cu o copie și numai după obținerea avizelor autorităților publice interesate. Ministerul Justiției avizează proiectele de acte normative exclusiv din punct de vedere al legalității, încheind succesiunea operațiunilor din etapa de avizare.

Avizul Ministerului Justiției nu este obligatoriu în cazul hotărârilor Guvernului cu caracter individual ce au ca obiect exclusiv:

a) numiri și revocări din funcție;

b) stabilirea unor date;

c) aprobarea de indicatori tehnico-economici de investiții;

d) aprobarea bugetelor de venituri și cheltuieli ale agenților economici și ale instituțiilor publice, pentru cazurile prevăzute de lege, și a rectificării acestora;

e) acordarea de ajutoare financiare și de urgență;

f) alocarea de fonduri de la bugetul de stat, suplimentarea bugetelor instituțiilor publice din Fondul de rezervă bugetară la dispoziția Guvernului și din Fondul de intervenție la dispoziția Guvernului;

g) aprobarea finanțării de proiecte și acțiuni din fondurile pentru promovarea imaginii externe a României;

h) aprobarea stemelor pentru județe, municipii, orașe și comune.

Tratatele la nivel guvernamental sau departamental se negociază și se semnează de către persoanele desemnate în acest scop, pe baza împuternicirii Guvernului.

Memorandumurile prin care se supun spre aprobare Guvernului negocierea și/sau semnarea tratatelor prevăzute la alin. (1) vor fi inițiate, în funcție de obiectul reglementării, împreună cu Ministerul Afacerilor Externe și/sau cu Ministerul Integrării Europene și vor fi avizate de autoritățile publice interesate. Avizul Ministerului Justiției este obligatoriu în cazul în care se solicită împuternicirea de semnare a actelor internaționale.

Memorandumurile prin care se supun spre aprobare Guvernului negocierea și/sau semnarea tratatelor prevăzute la alin. (1) vor fi însoțite și de proiectele de acte normative prin care urmează să se accepte, să se adere la ele, să se ratifice sau să se aprobe respectivele tratate, după încheierea acestora.

După aprobare Secretariatul General al Guvernului comunică autorităților publice inițiatoare decizia Guvernului.

În cazul tratatelor care se supun Parlamentului de către Guvern în vederea ratificării sau pentru care competența de aprobare revine, potrivit legii, Guvernului, proiectul de act normativ trebuie să fie însoțit de textul actului internațional în limba originară și în traducere oficială sau autorizată.

În situații extraordinare, categoriile de tratate prevăzute la

art. 19 alin. (1) lit. b)-h) din Legea nr. 590/2003

privind tratatele pot fi ratificate prin ordonanțe de urgență.

Proiectele de acte normative prevăzute la alin. (1) și (2) vor fi inițiate, în funcție de obiectul reglementării, împreună cu Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul Integrării Europene și cu celelalte ministere sau autorități publice interesate.

Textele tratatelor care se supun ratificării sau aprobării se vor ștampila pe fiecare pagină, iar pe ultima pagină se vor menționa explicit numele persoanelor semnatare și se va atesta, prin semnătura persoanei autorizate și prin aplicarea ștampilei, conformitatea documentului cu originalul.

Proiectele de ordonanțe de urgență vor fi avizate în prealabil, din punctul de vedere al oportunității promovării acestora, de ministrul delegat pentru relația cu Parlamentul, cu participarea conducătorului autorității publice care a inițiat ordonanța de urgență.

Conducătorul autorității publice inițiatoare va transmite proiectul de ordonanță de urgență autorităților publice interesate în aplicarea acestuia, potrivit art. 7, numai după obținerea unui aviz favorabil conform alin. (1).

În situația în care avizul prevăzut la alin. (1) este nefavorabil, proiectul de ordonanță de urgență va fi refăcut sub forma unui proiect de lege și va fi promovat ca atare, cu îndeplinirea tuturor procedurilor legale prevăzute în prezentul regulament.

Dacă autoritatea care a elaborat proiectul de ordonanță de urgență susține necesitatea promovării lui în această formă, chiar după obținerea unui aviz nefavorabil, acordat în conformitate cu prevederile alin. (1), proiectul va fi discutat în cadrul ședinței Guvernului, unde se va adopta o hotărâre finală.

Nici un proiect de ordonanță de urgență nu poate fi inclus pe agenda de lucru a Guvernului fără avizul prevăzut la alin. (1).

Proiectele de acte normative avizate se transmit de către inițiator Secretariatului General al Guvernului, atât în original, ștampilate pe fiecare pagină, cât și pe suport magnetic, însoțite de fișa circuitului de avizare al cărei model este prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezentul regulament.

Secretariatul General al Guvernului va solicita de îndată următoarele avize:

a) avizul Consiliului Legislativ, ce urmează să fie emis, potrivit legii, în termenul solicitat de Guvern, care nu poate fi mai mic de:

- 24 de ore pentru proiectele de ordonanțe de urgență;

- două zile pentru proiectele de legi care urmează să fie transmise Parlamentului cu solicitarea dezbaterii în procedură de urgență;

- 10 zile pentru celelalte proiecte de acte normative;

b) avizul Consiliului Suprem de Apărare a Țării, în cazul proiectelor de acte normative prevăzute la art. 10;

c) avizul Consiliului Economic și Social, în cazul proiectelor de acte normative care privesc domeniile prevăzute la

art. 5 din Legea nr. 109/1997

privind organizarea și funcționarea Consiliului Economic și Social, cu modificările și completările ulterioare, care urmează să fie emis, potrivit legii, în termen de:

- 10 zile calendaristice de la primirea solicitării, în cazul proiectelor de hotărâri, de ordonanțe și de legi ordinare;

- 20 de zile calendaristice de la primirea solicitării, în cazul proiectelor de legi organice.

Secretariatul General al Guvernului verifică îndeplinirea condițiilor de formă ale fiecărui proiect de act normativ, inclusiv respectarea normelor de tehnică legislativă prevăzute de

Legea nr. 24/2000 , republicată, întocmind, dacă este cazul, o notă cuprinzând propuneri și/sau observații.

După parcurgerea etapelor prevăzute la art. 15, Secretariatul General al Guvernului transmite inițiatorului, după caz, următoarele documente:

a) avizul Consiliului Legislativ;

b) avizul Consiliului Suprem de Apărare a Țării;

c) avizul Consiliului Economic și Social;

d) nota cuprinzând propunerile și/sau observațiile sale.

Pe baza documentelor menționate la alin. (1) colectivul prevăzut la art. 5 alin. (1) are obligația de a reanaliza și, după caz, de a reface proiectul de act normativ. Proiectul de act normativ refăcut va fi transmis Secretariatului General al Guvernului, ștampilat pe fiecare filă, cu cel puțin 5 zile înainte de data ședinței Guvernului pe a cărei agendă de lucru se solicită să fie înscris.

În situația în care inițiatorul nu acceptă, total sau parțial, observațiile și propunerile formulate în documentele prevăzute la alin. (1), acesta va transmite Secretariatului General al Guvernului forma proiectului de act normativ ce urmează să fie supusă spre adoptare Guvernului, însoțită de o notă justificativă cuprinzând argumentele care au condus la neacceptarea observațiilor și/sau a propunerilor respective.

Pregătirea ședințelor Guvernului se realizează de Secretariatul General al Guvernului.

În vederea pregătirii ședințelor Guvernului, Secretariatul General al Guvernului organizează în prealabil reuniuni de lucru cu reprezentanți, la nivel de secretar de stat sau secretar general, ai ministerelor și ai celorlalte autorități publice inițiatoare și avizatoare, în vederea corelării punctelor de vedere ale acestora în legătură cu proiectele de acte normative ce urmează a fi supuse Guvernului spre adoptare.

Secretariatul General al Guvernului va transmite proiectul agendei de lucru a ședinței Guvernului din respectiva săptămână, structurat în două părți, împreună cu actele incluse în aceasta, tuturor membrilor Guvernului, precum și conducătorilor altor autorități publice interesate.

Proiectul agendei de lucru a ședinței Guvernului cuprinde: proiecte de acte normative, rapoarte, note, note-mandat, memorandumuri, puncte de vedere, informări și alte documente, în funcție de necesități și de solicitări.

În cadrul reuniunii vor fi discutate, în principal, următoarele probleme:

a) modalitatea de structurare a proiectului agendei de lucru comunicat;

b) modalitatea de soluționare a unor chestiuni apărute pe circuitul de avizare, în cazul proiectelor de acte normative care urmează să fie înscrise pe agenda de lucru a următoarelor ședințe ale Guvernului;

c) situația proiectelor de acte normative adoptate de Guvern și nefinalizate până la data reuniunii;

d) situația sarcinilor restante rezultate din actele normative publicate.

În prima parte a agendei de lucru vor fi înscrise proiectele de acte normative și alte documente, care au toate avizele ministerelor implicate, inclusiv formele refăcute conform avizelor Consiliului Legislativ, Consiliului Economic și Social și, după caz, Consiliului Suprem de Apărare a Țării sau Consiliului Concurenței, în conformitate cu prevederile prezentului regulament, în scopul facilitării luării unei decizii rapide de către Guvern asupra actelor care sunt agreate de toate ministerele implicate și care nu mai comportă discuții suplimentare pentru a fi adoptate de Guvern.

În cadrul reuniunilor vor fi luate în discuție numai actele înscrise în cele două părți ale proiectului agendei de lucru, pentru a se stabili:

a) dacă aceste acte îndeplinesc condițiile prevăzute de prezentul regulament și nu mai comportă discuții suplimentare pentru a fi adoptate de Guvern;

b) dacă sunt problemele actelor înscrise în a doua parte a proiectului agendei de lucru, luându-se în considerare următoarele aspecte:

- dacă respectivele acte ridică probleme care pot fi rezolvate până la data desfășurării ședinței Guvernului;

- dacă mai este necesar avizul altor ministere;

- dacă există puncte de vedere divergente pentru care este necesară o decizie a Guvernului.

În funcție de rezultatul dezbaterilor și clarificărilor aduse în cadrul reuniunilor, documentele urmează să fie înscrise în una dintre cele două părți ale proiectului agendei de lucru sau să fie amânate pentru înscrierea pe agenda de lucru a următoarelor ședințe ale Guvernului.

Proiectul agendei de lucru, avizat de ministrul delegat pentru coordonarea Secretariatului General al Guvernului, este prezentat de acesta spre aprobare primului-ministru. Agenda de lucru aprobată se comunică de Secretariatul General al Guvernului tuturor membrilor Guvernului, precum și conducătorilor altor autorități publice interesate, cu cel puțin 36 de ore înainte de începerea ședinței Guvernului.

Ședințele de lucru ale Guvernului se desfășoară utilizându-se Sistemul informatic pentru ședințele Guvernului.

Membrii Guvernului, reprezentanții autorităților publice interesate, precum și ceilalți invitați a căror prezență este necesară pentru buna desfășurare a ședințelor Guvernului se convoacă de ministrul delegat pentru coordonarea Secretariatului General al Guvernului, conform dispoziției primului-ministru.

Înainte de începerea dezbaterilor sau în cursul acestora, inițiatorii pot solicita primului-ministru, motivat, retragerea sau amânarea proiectelor de acte normative aflate pe agenda de lucru.

În cazuri excepționale primul-ministru poate aproba ca pe durata desfășurării ședinței Guvernului să fie luate în discuție și proiecte de acte normative sau materiale neînscrise pe agenda de lucru. În cazul adoptării de către Guvern a acestor proiecte de acte normative, inițiatorul are obligația să își însușească observațiile și propunerile cu privire la forma și legalitatea acestor proiecte, cuprinse în documentele prevăzute la art. 18 alin. (1).

Decizia Guvernului cu privire la fiecare proiect de act normativ, luată ca urmare a rezultatului dezbaterilor, este marcată prin anunțul primului-ministru privind adoptarea, amânarea, respingerea sau retragerea acestuia, după caz.

După adoptare, Secretariatul General al Guvernului finalizează proiectul de act normativ prin operarea observațiilor de tehnică legislativă.

În situația în care în ședința Guvernului au fost formulate observații de fond, Secretariatul General al Guvernului le va comunică inițiatorilor atât prin fax, cât și prin poșta specială, imediat după ce stenograma ședinței Guvernului a fost redactată.

În termen de cel mult două zile de la primirea observațiilor formulate în ședința Guvernului, inițiatorul este obligat să transmită Secretariatului General al Guvernului reformulările textelor vizate de acestea; în acest răspuns vor fi cuprinse, dacă este cazul, și reformulările textelor vizate de observațiile de fond cuprinse în documentele prevăzute la art. 18 alin. (1). Inițiatorul aplică ștampila conducătorului instituției pe fiecare pagină ce conține textele reformulate. Reformulările textelor vizate, însoțite de o adresă din partea inițiatorului, se transmit prin fax, precum și prin poșta specială, originalul urmând să fie atașat la dosarul actului normativ în cauză.

După finalizare Secretariatul General al Guvernului transmite autorității publice inițiatoare forma finală a actului normativ.

În situația în care inițiatorul nu acceptă propunerile și/sau observațiile aprobate de Guvern, proiectul de act normativ va fi repus în mod obligatoriu pe agenda de lucru a ședinței Guvernului.

Proiectele de acte normative cărora li s-au adus modificări de fond ca urmare a discutării și adoptării lor în ședința Guvernului vor fi supuse unei noi avizări a Consiliului Legislativ, a Consiliului Suprem de Apărare a Țării și a Consiliului Economic și Social, după caz. În situația în care, ca urmare a noii avizări de către aceste autorități, este necesară operarea unor modificări de fond ori avizul respectiv este negativ, proiectul de act normativ va fi repus în mod obligatoriu pe agenda de lucru a ședinței Guvernului.

Repunerea pe agenda de lucru a ședinței Guvernului este obligatorie și în cazul proiectelor de acte normative adoptate potrivit art. 20 alin. (2), dacă:

a) acceptarea ulterioară a observațiilor cuprinse în documentele prevăzute la art. 18 alin. (1) determină modificări de fond ale proiectului;

b) avizul Consiliului Legislativ și/sau avizul Consiliului Economic și Social sunt negative, după transmiterea de către inițiator a punctului său de vedere la Secretariatul General al Guvernului.

În toate cazurile, dacă ulterior adoptării inițiatorul solicită operarea altor modificări care nu au fost aprobate de Guvern, Secretariatul General al Guvernului are obligația să repună respectivul proiect de act normativ pe agenda de lucru.

După ședința Guvernului, Secretariatul General al Guvernului va proceda la:

a) definitivarea actului normativ adoptat, în condițiile art. 21;

b) prezentarea actului normativ adoptat primului-ministru, în vederea semnării, și miniștrilor care au obligația punerii lui în executare, în vederea contrasemnării. Contrasemnarea unui act normativ adoptat de Guvern este obligatorie în termen de cel mult 24 de ore de la data semnării lui de către primul-ministru;

c) numerotarea actelor normative în cadrul anului calendaristic; actele Guvernului vor purta data ședinței Guvernului în care acestea au fost adoptate;

d) transmiterea la Camera Deputaților sau, după caz, la Senat, a proiectelor de legi, însoțite de expunerile de motive ale acestora și de hotărârile de supunere a lor spre adoptare, semnate de primul-ministru;

e) transmiterea către secretarul general al Camerei Deputaților, cu solicitarea publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, a hotărârilor și ordonanțelor Guvernului, însoțite, după caz, de notele de fundamentare ale acestora, semnate de ministrul sau de miniștrii inițiatori. Sunt exceptate de la publicare hotărârile Guvernului care intră sub incidența prevederilor art. 108 alin. (4) ultima teză din Constituția României, republicată, care se comunică numai instituțiilor interesate;

f) publicarea notelor de fundamentare ale hotărârilor și ordonanțelor adoptate, pe pagina de Internet a Guvernului;

g) transmiterea la Senat sau la Camera Deputaților, după caz, a ordonanțelor și a ordonanțelor de urgență ale Guvernului, însoțite de expunerile de motive ale proiectelor de legi pentru aprobarea acestora și de hotărârile de adoptare, semnate de primul-ministru.

În vederea publicării de pagina de Internet a Guvernului sau, după caz, în Monitorul Oficial al României, Partea I, inițiatorilor le revine obligația să transmită Secretariatului General al Guvernului, imediat după adoptare, nota de fundamentare semnată numai de conducătorul/conducătorii autorității/autorităților publice inițiatoare, care să se refere la forma finală a actului normativ, precum și la avizul Consiliului Legislativ.

În conformitate cu dispozițiile art. 75 din Constituția României, republicată, se supun spre dezbatere și adoptare:

a) Camerei Deputaților, ca primă Cameră sesizată, proiectele de legi prevăzute la art. 86 alin. (2) din Regulamentul Camerei Deputaților, aprobat prin

Hotărârea Camerei Deputaților nr. 8/1994 , republicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.030 din 8 noiembrie 2004, cu modificările și completările ulterioare;

b) Senatului, ca primă Cameră sesizată, proiectele de legi prevăzute la

art. 38^1 din Regulamentul Senatului, aprobat prin Hotărârea Senatului nr. 16/1993 , republicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 58 din 2 februarie 2001, cu modificările și completările ulterioare.

Actul normativ modificat sau completat în mod substanțial va fi republicat în temeiul unei dispoziții exprese cuprinse în actul de modificare, respectiv de completare.

Republicarea actelor normative modificate sau completate prin ordonanțe ale Guvernului se poate face numai după aprobarea acestora din urmă prin lege, pentru a nu se crea eventuale discrepanțe cu actul de aprobare, în cazul în care acesta aduce alte modificări ordonanței supuse aprobării.

Legile, precum și ordonanțele și hotărârile Guvernului vor fi republicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, prin grija autorității publice care a emis actul de modificare, respectiv de completare. În acest sens autoritățile publice inițiatoare ale proiectelor de ordonanțe sau hotărâri ale Guvernului de modificare, respectiv de completare, au obligația de a transmite Secretariatului General al Guvernului textul actului normativ de bază, în forma republicabilă, cu solicitarea de republicare, în conformitate cu dispozițiile

Legii nr. 24/2000 , republicată.

Forma republicabilă conține textul actului normativ de bază, în care se integrează prevederile modificate sau cele de completare, se actualizează denumirile schimbate între timp, cum ar fi cele ale unor instituții sau localități, și se dă, atunci când s-a dispus în mod expres, o nouă numerotare alineatelor, articolelor, capitolelor și celorlalte structuri ale actului normativ în cauză.

Legile, precum și ordonanțele și hotărârile Guvernului vor fi republicate cu avizul Consiliului Legislativ asupra noului text, la solicitarea Secretariatului General al Guvernului adresată secretarului general al Camerei Deputaților.

În cazul în care după publicarea actelor normative adoptate de Guvern se descoperă erori materiale în cuprinsul acestora, se procedează la publicarea unei note cuprinzând rectificările necesare.

Rectificarea textelor actelor normative adoptate de Guvern se face cu avizul Consiliului Legislativ, la cererea Secretariatului General al Guvernului adresată secretarului general al Camerei Deputaților. În acest sens autoritățile publice inițiatoare ale proiectelor de acte normative care conțin erori materiale au obligația de a transmite Secretariatului General al Guvernului textele vizate, în forma rectificabilă, justificând necesitatea îndreptării erorii materiale, cu solicitarea de a se dispune rectificarea necesară în conformitate cu dispozițiile

Legii nr. 24/2000 , republicată.

Ordinele cu caracter normativ, instrucțiunile și alte asemenea acte ale conducătorilor ministerelor și ai celorlalte organe de specialitate ale administrației publice centrale, precum și cele ale prefecților se emit pe baza și în executarea legilor, a ordonanțelor și a hotărârilor Guvernului.

Ordinele, instrucțiunile și alte asemenea acte se emit atunci când se prevede aceasta printr-o dispoziție legală, cu încadrarea în termenul stabilit și cu indicarea expresă a temeiului legal.

Ordinele, instrucțiunile și alte asemenea acte vor fi elaborate respectându-se normele de tehnică legislativă prevăzute de

Legea nr. 24/2000 , republicată, cu consultarea compartimentelor de specialitate din cadrul autorității publice respective, și vor fi avizate în mod obligatoriu de compartimentul juridic propriu.

Actele prevăzute la alin. (1) se semnează numai de către conducătorii autorităților publice emitente.

Toate ordinele, instrucțiunile și alte asemenea acte cu caracter normativ ale miniștrilor și conducătorilor celorlalte organe de specialitate ale administrației publice centrale se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, prin grija acestora.

Prefecții vor dispune publicarea ordinelor emise în monitoarele oficiale ale județelor sau al municipiului București, potrivit reglementărilor în vigoare.

Nu sunt supuse regimului de publicare în Monitorul Oficial al României, Partea I, dacă legea nu dispune altfel, ordinele, instrucțiunile și alte acte cu caracter normativ care au ca obiect reglementări din sectorul de apărare, ordine publică și siguranță națională.

Pe întregul parcurs al elaborării proiectelor de acte normative se interzice personalului autorităților publice inițiatoare și avizatoare furnizarea în afara instituțiilor respective a unor date sau informații cu privire la respectivele proiecte de acte normative.

Fac excepție de la prevederile alin. (1) actele, datele sau informațiile referitoare la proiectele de acte normative, care sunt furnizate în afara instituțiilor cu adresă oficială, datată și sub semnătura conducerii autorităților publice inițiatoare ori avizatoare sau în condițiile

Legii nr. 544/2001

privind liberul acces la informațiile de interes public și ale

Legii nr. 52/2003

privind transparența decizională în administrația publică.

În situația în care împotriva unui act al Guvernului se formulează o plângere prealabilă sau o reclamație administrativă în condițiile prevederilor legale privind contenciosul administrativ, adresată Secretariatului General al Guvernului, aceasta se comunică de îndată inițiatorului, care are obligația să reanalizeze actul respectiv și să comunice Secretariatului General al Guvernului, în termen de 10 zile de la solicitare, propuneri de menținere, de modificare și/sau de completare ori de abrogare a acestuia.

În situația în care inițiatorul propune menținerea actului administrativ, Secretariatul General al Guvernului comunică reclamantului soluția de respingere a plângerii prealabile sau, după caz, a reclamației administrative. Secretariatul General al Guvernului va asigura susținerea soluției de menținere a actului administrativ în fața instanțelor de contencios administrativ.

În situația în care inițiatorul propune admiterea plângerii prealabile sau, după caz, a reclamației administrative, acesta are obligația de a promova un proiect de modificare, de completare sau de abrogare, după caz, a actului administrativ contestat, respectând dispozițiile prezentului regulament și ale legislației privind contenciosul administrativ.