Decizia nr. 33/2005
referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 674 din Codul de procedură civilă
prezumat în vigoare
Textul nu are o structură pe articole recunoscută și este afișat ca atare.
Ioan Vida - președinte
Nicolae Cochinescu - judecător
Constantin Doldur - judecător
Acsinte Gaspar - judecător
Kozsokar Gabor - judecător
Petre Ninosu - judecător
Ion Predescu - judecător
Șerban Viorel Stănoiu - judecător
Ion Tiucă - procuror
Ingrid Alina Tudora - magistrat-asistent
Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 674 din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Societatea Comercială "Metro Cash & Carry România" - S.R.L. din Otopeni în Dosarul nr. 9.871/2003 al Judecătoriei Pitești.
La apelul nominal se prezintă autorul excepției, reprezentat prin avocat, și partea Gabriel Grosu, prin mandatar Tache Grosu, lipsă fiind celelalte părți, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.
Reprezentantul părții Gabriel Grosu solicită amânarea cauzei în vederea pregătirii apărării.
Atât avocatul autorului excepției, cât și reprezentantul Ministerului Public solicită respingerea cererii de amânare.
Curtea, deliberând asupra cererii formulate, având în vedere dispozițiile
art. 14 din Legea nr. 47/1992 , coroborat cu art. 156 alin. 1 din Codul de procedură civilă, respinge cererea de amânare.
Președintele constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pe fond.
Avocatul autorului excepției solicită admiterea acesteia, apreciind că prin textul de lege criticat posesorul tinde să restabilească situația de fapt anterioară, fără a se analiza existența vreunui drept real asupra bunului. De asemenea, arată că pe calea acțiunii posesorii se analizează numai aparența de drept, prin rezervarea fondului dreptului care poate fi dezbătut exclusiv în cadrul acțiunii petitorii, ceea ce duce la prevalența unei situații de fapt în raport cu situația de drept, concretizată în dreptul de proprietate. Astfel, textul de lege criticat asigură protecția posesiei în detrimentul titularului dreptului de proprietate, care nu-și poate exhiba titlul decât printr-o acțiune separată, ulterioară admiterii acțiunii posesorii. În această situație, avocatul autorului excepției consideră necesară rescrierea dispoziției legale, astfel încât aceasta să garanteze dreptul de proprietate al titularului.
Reprezentantul părții prezente solicită respingerea excepției de neconstituționalitate astfel cum a fost formulată.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată, arătând că textul de lege criticat nu aduce atingere dreptului de proprietate, întrucât admiterea acțiunii posesorii nu are drept consecință juridică lipsirea de efecte a titlului de proprietate, ci doar amânarea temporară, sub aspectul posesiei, a valorificării dreptului. Pe de altă parte, împotriva terțului care exercită posesia fără acordul proprietarului, acesta din urmă poate exercită acțiunea în revendicare, apărându-și în această manieră dreptul.
CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:
Prin Încheierea din 7 octombrie 2004, pronunțată în Dosarul nr. 9.871/2003, Judecătoria Pitești a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 674 din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Societatea Comercială "Metro Cash & Carry România" - S.R.L. din Otopeni într-o cauză ce are ca obiect o acțiune posesorie.
În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține că dispozițiile criticate contravin prevederilor constituționale ale art. 44 alin. (1) teza întâi și alin. (2). În acest sens arată că acțiunea posesorie, atâta timp cât poate fi exercitată fără distincție, împotriva oricărui terț, inclusiv a titularului dreptului de proprietate, înfrânge principiul garantării proprietății, întrucât creează posibilitatea consacrării preeminenței unei stări de fapt - posesia, chiar și împotriva adevăratului proprietar. Ca atare, ceea ce se impune este modificarea art. 674 din Codul de procedură civilă, ca efect al constatării neconstituționalității sale, astfel încât protecția posesiei să fie posibilă, cu excepția cazului în care pârâtul este titular al dreptului de proprietate, actuala reglementare lipsind de conținut principiul constituțional al garantării proprietății.
Judecătoria Pitești apreciază că excepția de neconstituționalitate ridicată este neîntemeiată, în acest sens invocând
Decizia Curții Constituționale nr. 19/2002 .
Potrivit prevederilor
art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate.
Guvernul apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Astfel, apreciază că textul legal criticat trebuie privit în contextul întregii reglementări a acțiunilor posesorii, ce constituie o reglementare de tradiție, concepută de legiuitor ca o modalitate reală de protecție a drepturilor consacrate constituțional, a drepturilor procesuale ale părților și nicidecum ca un mijloc de îngrădire a acestora. În acest context arată că acțiunea posesorie constituie o expresie clară a înfăptuirii justiției, cu respectarea prerogativelor dreptului de proprietate.
De altfel, procedura acțiunilor posesorii, ca și procedura de judecată în ansamblul său, se întemeiază pe prevederile art. 126 alin. (2) din Constituție, potrivit cărora "Competența instanțelor judecătorești și procedura de judecată sunt prevăzute numai prin lege", lăsând astfel la latitudinea legiuitorului dreptul de a reglementa în aceste domenii. În susținerea acestui punct de vedere invocă jurisprudența Curții Constituționale în materie, și anume deciziile nr. 19/2002, respectiv nr. 268/2003.
Avocatul Poporului apreciază că dispozițiile legale criticate sunt constituționale. În acest sens consideră ca fiind lipsită de temei critica de neconstituționalitate, întrucât dispozițiile legale care stabilesc condițiile de exercitare a acțiunilor posesorii nu încalcă sub nici un aspect prevederile constituționale referitoare la garantarea dreptului de proprietate. În susținerea acestui punct de vedere Avocatul Poporului invocă jurisprudența Curții Constituționale în materie, și anume deciziile nr. 19/2002, respectiv nr. 268/2003.
Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit în cauză de judecătorul-raportor, susținerile părților prezente, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și dispozițiile
Legii nr. 47/1992 , reține următoarele:
Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, ale art. 1 alin. (2), ale
art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate ridicată.
Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie art. 674 din Codul de procedură civilă, dispoziții care au următorul conținut:
"Cererile privitoare la posesiune vor fi admise numai dacă:
1. nu a trecut un an de la tulburare sau deposedare;
2. reclamantul dovedește că, înainte de această dată, el a posedat cel puțin un an;
3. posesiunea lui întrunește condițiile cerute de art. 1846 și 1847 din Codul civil.
În cazul când deposedarea sau tulburarea s-a făcut prin violență, reclamantul este scutit de a face dovada cerută la punctele 2 și 3 din acest articol.
Cererile posesorii se judecă de urgență și cu precădere.
Întâmpinarea nu este obligatorie."
În susținerea neconstituționalității acestor dispoziții legale autorul excepției invocă încălcarea prevederilor constituționale ale art. 44 alin. (1) teza întâi și alin. (2). Din examinarea notelor scrise ale autorului excepției se constată că prevederile constituționale pretins a fi încălcate sunt, de fapt, cele ale art. 44 alin. (1) și alin. (2) teza întâi din Constituție, prevederi care au următoarea redactare:
"(1) Dreptul de proprietate, precum și creanțele asupra statului, sunt garantate. Conținutul și limitele acestor drepturi sunt stabilite de lege.
(2) Proprietatea privată este garantată și ocrotită în mod egal de lege, indiferent de titular."
Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că dispozițiile art. 674 din Codul de procedură civilă au mai fost supuse controlului de constituționalitate. Astfel, prin
Decizia nr. 19/2002 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 262 din 18 aprilie 2002,
Decizia nr. 268/2003 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 543 din 29 iulie 2003, precum și prin
Decizia nr. 528 din 25 noiembrie 2004 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 65 din 19 ianuarie 2005, Curtea Constituțională a respins, ca neîntemeiate, excepții de neconstituționalitate având același obiect, statuând că dispozițiile art. 674 din Codul de procedură civilă sunt constituționale.
Astfel, prin
Curtea a constatat că acțiunile posesorii - în complângere și în reintegrare - reglementate de art. 674-676 din Codul de procedură civilă sunt acele acțiuni în justiție prin care posesorul tinde să restabilească situația de fapt existentă anterior tulburării sau deposedării, fără a se pune în discuție existența dreptului de proprietate sau a unui alt drept real asupra bunului. În acest context, justificarea acțiunilor posesorii rezidă în interesul de a reprima orice acte de tulburare a posesiunii ori de deposedare și de a menține o stare de fapt preexistentă, independent de sorgintea juridică a acesteia. Rațiunea consacrării acțiunilor posesorii, ca și perenitatea lor, constă în aceea că, de regulă, posesia, ca situație de fapt, dă expresie dreptului de proprietate sau altui drept real a cărui prerogativă o constituie.
Sub acest aspect, titularii acestor acțiuni sunt dispensați de obligația, deosebit de dificilă, de a face dovada dreptului de proprietate ori a altui drept real, pentru a-și demonstra calitatea procesuală activă în promovarea unor asemenea acțiuni. Pentru rațiuni de ordin pragmatic, constând în asigurarea celerității soluționării litigiilor cu un atare obiect și evitarea situațiilor conflictuale prelungite, legiuitorul a înțeles ca în această materie, derogatorie de la dreptul comun, să restrângă obiectul probațiunii exclusiv la existența posesiei ca stare de fapt, fără a se pune problema dovedirii titlului, ce ar fi presupus o veritabilă "probatio diabolica". În ipoteza în care exercitarea posesiei de către altă persoană decât proprietarul este legitimată de existența unui drept real în patrimoniul posesorului, orice acțiune a titularului dreptului de proprietate de natură să împiedice exercitarea respectivei posesii se convertește într-un abuz de drept, posesorul fiind îndreptățit să se apere pe calea acțiunii posesorii, fără a se putea susține că pe această cale s-ar consacra preeminența unei stări de fapt împotriva adevăratului proprietar, așa cum pretinde autorul excepției.
Există însă și cazuri în care posesia asupra unui lucru nu își are temeiul în vreun drept real asupra bunului. Apărarea posesiei ca stare de fapt se impune și în aceste situații, întrucât neglijența titularului dreptului de proprietate sau a altui drept real face să se creeze o aparență de drept în favoarea posesorului care, potrivit art. 1854 din Codul civil, "este presupus că posedă pentru sine, sub nume de proprietar, dacă nu este probat că a început a poseda pentru altul". Abia după încetarea tulburării autorul acesteia se va putea adresa justiției spre a-și demonstra drepturile în baza cărora s-a socotit îndreptățit să își însușească în fapt bunul imobil în litigiu.
Deoarece în speță nu au fost invocate elemente noi care să determine schimbarea jurisprudenței Curții Constituționale, soluțiile și considerentele acestor decizii își mențin valabilitatea și în prezenta cauză.
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d), precum și al
art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 674 din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Societatea Comercială "Metro Cash & Carry România" - S.R.L. din Otopeni în Dosarul nr. 9.871/2003 al Judecătoriei Pitești.
Definitivă și general obligatorie.
Pronunțată în ședința publică din data de 25 ianuarie 2005.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE, prof. univ. dr. IOAN VIDA Magistrat-asistent, Ingrid Alina Tudora
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.