Ordin · Ministerul Finanțelor

Ordinul nr. 761/1996

pentru aprobarea Instrucțiunilor privind impunerea liber-profesionistilor și a altor persoane fizice autorizate potrivit legii

prezumat în vigoare

Data actului
2 aprilie 1996
Emitent
Ministerul Finanțelor
Publicat în
Monitorul Oficial nr. 135 din 28 iunie 1996
Citează
9 acte
Structură
2 articole · 10.757 caractere
Sursă
legislatie.just.ro

Ministru de stat, ministrul finanțelor,

având în vedere prevederile

Hotărârii Guvernului nr. 449/1994

privind organizarea și funcționarea Ministerului Finanțelor, republicată,

în temeiul

art. 8 din Ordonanța Guvernului nr. 44/1995

privind îmbunătățirea impunerii activităților producătoare de venit din exercitarea unei profesii libere și din lucrări literare, de arta și științifice, coroborate cu

art. 45 din Decretul nr. 153/1954

privitor la impozitul pe veniturile populației, cu modificările ulterioare,

emite următorul ordin:

Articolul 1

Se aprobă instrucțiunile privind impunerea liber-profesionistilor și a altor persoane fizice autorizate potrivit legii.

Articolul 2

Direcția generală impozite directe și direcțiile generale ale finanțelor publice și controlului financiar de stat județene și a municipiului București vor lua măsuri pentru aducerea la îndeplinire a prevederilor prezentului ordin.

Ministru de stat, ministrul finanțelor,

Florin Georgescu

INSTRUCȚIUNI

privind impunerea liber-profesionistilor și a altor persoane fizice autorizate potrivit legii

Capitolul 1 Impunerea veniturilor realizate de liber-profesioniști

1. Contribuabilii definiți conform

art. 1 din Ordonanța Guvernului nr. 44/1995

privind îmbunătățirea impunerii activităților producătoare de venit din exercitarea unei profesii libere și din lucrări literare, de arta și științifice, autorizați potrivit legii, datorează impozit pe venitul anual realizat din exercitarea de activități cu caracter independent.

Profesiile libere menționate la

art. 1 din Ordonanța Guvernului nr. 44/1995

se completează cu cele prevăzute la paragraful 76 din

Instrucțiunile Ministerului Finanțelor nr. 290/1954 , date în aplicarea

Decretului nr. 153/1954 , enumerarea acestora nefiind limitativa, dar care presupun studii sau pregătire de specialitate adecvate.

2. Pe baza documentelor de autorizare stabilite expres prin lege, cum ar fi:

- ordinul ministrului justiției de numire și certificatul care atesta efectuarea înregistrării la curtea de apel în circumscripția în care își are sediul, în cazul notarilor publici;

- decizia sau hotărârea consiliului baroului de autorizare a funcționarii, în cazul avocaților;

- dovada înscrierii în Tabloul Corpului Experților Contabili și Contabililor Autorizați, pentru experții contabili și contabili autorizați;

- autorizația eliberata potrivit

Decretului-lege nr. 54/1990 , pentru celelalte categorii de liber-profesionisti, dacă prin lege nu se prevede altfel, organele fiscale vor atribui codul fiscal și vor elibera certificatul de înregistrare fiscală.

3. Venitul impozabil potrivit

Ordonanței Guvernului nr. 44/1995

se determina ca diferența între venitul brut realizat din toate sursele (venituri specifice din exercitarea activității, venituri din vânzarea bunurilor din inventarul propriu, dobinzi aferente disponibilităților în conturi, comisioane și orice alte venituri obținute din exercitarea activității autorizate) și cheltuielile efectiv făcute pentru obținerea venitului.

4. Din venitul brut realizat se admit la scădere, fiind cheltuieli aferente venitului:

a) cheltuielile menționate la

art. 3 alin. 2 din Ordonanța Guvernului nr. 44/1995

se deduc când sunt efectuate în scopul realizării venitului în limita cotei de 20% din acesta, pe bază de documente justificative stabilite potrivit legislației specifice în vigoare;

b) cheltuieli în cota de 5% din veniturile încasate, pentru activitatea de interes public desfășurată de notarii publici;

c) cheltuieli cu plata personalului angajat cu contract de muncă sau contract civil (salariu și alte drepturi salariale, indemnizație, contribuția pentru constituirea Fondului pentru plata ajutorului de șomaj, contribuții pentru asigurări sociale și alte obligații față de bugetul asigurărilor sociale de stat), potrivit legii;

d) cheltuieli prevăzute la paragraful 87 din

Instrucțiunile Ministerului Finanțelor nr. 290/1954 ;

e) cheltuieli efectuate (inclusiv dobinzile aferente creditelor bancare) pentru investiții, dotări și alte utilități, necesare desfășurării activității, în scopul realizării venitului. În situația când investițiile, mijloacele fixe și dotările, fiind recunoscute pe cheltuieli, sunt înstrăinate, întrucît nu mai pot fi utilizate în scopul desfășurării activității și obținerii de venit, sau în cazul încetării definitive a activității, valoarea obținută din înstrăinarea acestora, respectiv valoarea de piața la încetarea activității, se cuprinde în venitul supus impozitării. Valoarea obținută la înstrăinare nu poate fi mai mica decît valoarea de piața;

f) cheltuieli cu reparații efectuate la elementele înscrise în Registrul de inventar;

g) plata contribuțiilor profesionale (taxe, cotizatii etc.), cu caracter permanent, obligatorie pentru desfășurarea activității în cadrul categoriei de liber-profesionist autorizat potrivit legii.

5. Persoanele fizice autorizate, care desfășoară activități ca liber-profesionisti, inclusiv avocații colaboratori, pentru veniturile obținute din exercitarea profesiei, precum și de la alți liber-profesionisti, persoane fizice autorizate potrivit legii, de la agenți economici, instituții publice, asociații și organizații, se supun impunerii în condițiile

Ordonanței Guvernului nr. 44/1995 . Pentru veniturile realizate de la persoane juridice sunt aplicabile prevederile art. 34 din Decretul nr. 153/1995, pe principiul reținerii la sursa.

Pentru veniturile obținute în alta baza decît autorizarea ca liber-profesionist, potrivit legii, impozitarea se face în conformitate cu prevederile

Legii nr. 32/1991 , republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 19 din 26 ianuarie 1996.

6. În cadrul asocierilor profesionale și al societăților civile profesionale impunerea se face potrivit paragrafului 83 lit. c) din

Instrucțiunile Ministerului Finanțelor nr. 290/1954 .

În cazul în care asocierile au ca scop numai suportarea în comun a unor cheltuieli, impunerea se face individual, pentru fiecare asociat în parte. În aceasta situație, parte din cheltuielile comune care se iau în calcul la stabilirea venitului impozabil al fiecărui asociat se determina potrivit înțelegerii dintre părți. În lipsa unei astfel de înțelegeri, cheltuielile comune se repartizează în părți egale, proporțional cu numărul asociaților.

7. Liber-profesioniștii sau asociațiile acestora, care folosesc personal angajat pe baza contractelor de muncă sau în baza convențiilor civile, au obligația, conform prevederilor

art. 8 din Legea nr. 32/1991 , republicată, sa calculeze, sa retina și sa verse impozitul pe salarii aferent drepturilor salariale, și altor drepturi plătite, în baza art. 12 din aceeași lege, să depună la organul financiar pe raza căruia își au sediul sau domiciliul o dare de seama privind calcularea, reținerea și vărsarea impozitului pe salarii, în condițiile prevăzute de lege.

Capitolul 2 Impunerea veniturilor realizate din meserii, comerț, carausie și alte activități autorizate potrivit legii

8. Persoanele fizice și asociațiile familiale autorizate potrivit legii sa desfășoare activități pe bază de libera inițiativă, altele decît cele prevăzute la cap. I, se impozitează în continuare potrivit prevederilor din anexa nr. 11 la

Hotărârea Guvernului nr. 201/1990

pentru aprobarea normelor de aplicare a

Decretului-lege nr. 54/1990 , coroborat cu

Decretul nr. 153/1954

și cu

Instrucțiunile Ministerului Finanțelor nr. 290/1954 .

9. La determinarea venitului impozabil se au în vedere și următoarele cheltuieli:

a) cheltuieli cu plata personalului angajat cu contract de muncă sau contract civil (salarii și alte drepturi salariale, indemnizații, contribuția pentru constituirea Fondului pentru plata ajutorului de șomaj, contribuția pentru asigurări sociale și alte obligații față de bugetul asigurărilor sociale de stat) potrivit legii;

b) cheltuieli prevăzute la paragraful 87 din

Instrucțiunile Ministerului Finanțelor nr. 290/1954 ;

c) cheltuieli efectuate (inclusiv dobinzile aferente creditelor bancare) pentru investiții, mijloace fixe și obiectele de inventar necesare desfășurării activității, în scopul realizării venitului. În situația în care investițiile, mijloacele fixe și obiectele de inventar, fiind recunoscute pe cheltuieli, sunt înstrăinate sau în cazul încetării definitive a activității, valoarea obținută din înstrăinarea acestora, respectiv valoarea de piața la încetarea activității, se cuprinde în venitul supus impozitării. Valoarea obținută din înstrăinarea acestora nu poate fi mai mica decît valoarea de piața a bunurilor respective;

d) cheltuieli cu reparații efectuate la elementele înscrise în Registrul de inventar;

e) cheltuieli cu plata contribuțiilor profesionale (taxe, cotizatii etc.) cu caracter permanent, obligatorie pentru exercitarea în continuare a activității, inclusiv taxa de autorizare prevăzută de

Decretul-lege nr. 54/1990 .

Pentru anul fiscal 1996, cheltuielile prevăzute se vor avea în vedere la definitivarea impunerii conform procedurii de la

art. 30 din Decretul nr. 153/1954 .

Capitolul 3 Dispoziții generale

10. Contribuabilii menționați la cap. I și II din prezentele instrucțiuni, autorizați potrivit legii, organizează și conduc contabilitatea proprie potrivit prevederilor

Legii contabilității nr. 82/1991

și ale altor norme legale specifice, respectiv întocmesc evidenta în partida simpla, dacă desfășoară activitatea în mod independent (singular) sau ca asociație familială, și evidența contabilă în partida dubla, după caz.

Aceste prevederi se completează în sensul celor prevăzute la pct. 12 și 18 din Regulamentul de aplicare a

Legii contabilității nr. 82/1991 , aprobat prin

Hotărârea Guvernului nr. 704/1993 .

Contribuabilii care conduc evidența contabilă în partida simpla vor tine evidentele și documentele fiscale prevăzute de Instrucțiunile Ministerului Finanțelor nr. 2.228/1955, alături de evidenta specifică activității desfășurate, și următoarele:

- registrul unic de control;

- registrul de inventar;

- chitantier.

11. Prevederile paragrafelor 83 lit. c), 87 și 89 din

Instrucțiunile Ministerului Finanțelor nr. 290/1954

se completează sau se modifica în mod corespunzător.

--------------------

Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.