Decizia nr. 259/2005

Ioan Vida - președinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Constantin Doldur - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Kozsokar Gabor - judecător

Petre Ninosu - judecător

Ion Predescu - judecător

Șerban Viorel Stănoiu - judecător

Marinela Mincă - procuror

Marieta Safta - magistrat-asistent

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstitu-ționalitate a dispozițiilor art. 361 alin. 1 lit. a) din Codul de procedură penală, excepție ridicată de Marin Stănciulescu în Dosarul nr. 1.912/P/2004 al Tribunalului Argeș - Secția penală.

La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Magistratul-asistent referă Curții că partea Mariana Laurenția Nicolae a depus la dosar concluzii scrise prin care se solicită respingerea excepției de neconstituționalitate.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată, făcând referire la jurisprudența Curții Constituționale în materie.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:

Prin Încheierea din 6 decembrie 2004, pronunțată în Dosarul nr. 1.912/P/2004, Tribunalul Argeș - Secția penală a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 361 alin. 1 lit. a) din Codul de procedură penală, excepție ridicată de Marin Stănciulescu în dosarul menționat.

În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține că prevederile legale criticate, care exclud calea de atac a apelului pentru infracțiunile menționate în text, contravin atât dispozițiilor constituționale cuprinse în art. 16, referitoare la egalitatea în drepturi, cât și celor cuprinse în art. 129, privind folosirea căilor de atac, întrucât "anumite sentințe emise de instanțele de judecată pot fi atacate numai cu recurs, nedându-se posibilitatea reexaminării fondului cauzei și în calea de atac - apelul - ceea ce duce la apariția multor erori judiciare [...]". Se apreciază că "se impune declararea ca neconstituționale a prevederilor art. 361 lit. a) Cod procedură penală, dând posibilitatea tuturor persoanelor interesate să parcurgă toate căile de atac împotriva hotărârilor judecătorești considerate a fi nelegale".

Tribunalul Argeș - Secția penală apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, întrucât instituirea căilor de atac este atributul exclusiv al legiuitorului, care, în considerarea naturii infracțiunilor ce constituie obiectul procesului penal, poate institui reguli speciale de procedură, fără ca prin aceasta să creeze vreun privilegiu ori vreo discriminare între cetățeni.

În conformitate cu dispozițiile

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate.

Guvernul consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Se arată că soluția legislativă consacrată prin textul de lege criticat nu creează nici un privilegiu sau discriminare între cetățeni, fiind în concordanță cu principiul egalității în drepturi, care presupune un tratament egal pentru situații care, în funcție de scopul urmărit, nu sunt diferite. Totodată, Guvernul arată că "drepturile procesuale sunt garantate, iar un control judiciar corespunzător se exercită și în cazurile în care se poate uza de o singură cale ordinară de atac, cea a recursului".

Avocatul Poporului apreciază că dispozițiile legale criticate nu încalcă prevederile constituționale care reglementează egalitatea în drepturi, întrucât nu este contrară principiului egalității instituirea unor reguli speciale, inclusiv în ceea ce privește calea de atac a apelului, atât timp cât se asigură egalitatea juridică a cetățenilor în utilizarea lor. Se arată, totodată, că art. 361 alin. 1 lit. a) din Codul de procedură penală este în deplin acord cu art. 129 din Legea fundamentală, care încredințează legiuitorului dreptul de a stabili căile de atac și condițiile exercitării acestora.

În concluzie, Avocatul Poporului consideră că excepția este neîntemeiată.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate ridicată.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și dispozițiile

Legii nr. 47/1992 , reține următoarele:

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2) și ale

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate ridicată.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 361 alin. 1 lit. a) din Codul de procedură penală, potrivit cărora "Sentințele pot fi atacate cu apel. Nu pot fi atacate cu apel:

a) sentințele pronunțate de judecătorii privind infracțiunile menționate în art. 279 alin. 2 lit. a)."

Autorul excepției susține că textul de lege criticat încalcă dispozițiile constituționale cuprinse în art. 16 privind egalitatea în drepturi și cele cuprinse în art. 128 (devenit, urmare a revizuirii Constituției, art. 129) referitoare la folosirea căilor de atac.

Examinând excepția de neconstituționalitate ridicată, Curtea reține că dispozițiile legale criticate, prin care se instituie excepții de la regula triplului grad de jurisdicție, sunt în concordanță cu prevederile art. 126 alin. (2) și ale art. 129 din Constituție, care dau în competența exclusivă a legiuitorului stabilirea competenței, a procedurii de judecată și a căilor de atac împotriva hotărârilor judecătorești.

Contrar susținerilor autorului excepției, chiar și în situația în care sentința instanței de fond nu poate fi atacată cu apel, este asigurată posibilitatea "reexaminării fondului cauzei", întrucât, potrivit dispozițiilor art. 385^6 alin. 3 din Codul de procedură penală, "Recursul declarat împotriva unei hotărâri care, potrivit legii, nu poate fi atacată cu apel, nu este limitat la motivele de casare prevăzute în art. 385^9, iar instanța este obligată ca, în afara temeiurilor invocate și cererilor formulate de recurent, să examineze întreaga cauză sub toate aspectele".

Textul de lege criticat nu contravine, de asemenea, prevederilor art. 16 din Constituție referitoare la egalitatea în drepturi, deoarece acesta se aplică în mod egal tuturor persoanelor aflate în ipoteza normei criticate, fără privilegii sau discriminări. În acest sens, Curtea a statuat în jurisprudența sa, de exemplu în

Decizia nr. 1/1994 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 69 din 16 martie 1994, faptul că nu este contrară principiului egalității instituirea unor reguli speciale, inclusiv în ceea ce privește căile de atac, atât timp cât ele asigură egalitatea juridică a cetățenilor în utilizarea lor, principiul egalității în fața legii presupunând instituirea unui tratament egal pentru situații care, în funcție de scopul urmărit, nu sunt diferite. În considerentele aceleiași decizii Curtea a mai reținut că accesul liber la justiție nu presupune ca acesta să fie asigurat la toate structurile judecătorești - judecătorii, tribunale, curți de apel, Curtea Supremă de Justiție - și la toate căile de atac prevăzute de lege, deoarece competența și procedura de judecată sunt stabilite de legiuitor, iar acesta, asigurând posibilitatea de a ajunge în fața instanțelor judecătorești în condiții de egalitate, poate stabili reguli deosebite.

De altfel, Curtea Constituțională s-a mai pronunțat asupra excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 361 alin. 1 lit. a) din Codul de procedură penală, de exemplu prin

Decizia nr. 159 din 21 septembrie 2000 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 642 din 8 decembrie 2000. Prin această decizie, Curtea a respins excepția de neconstituționalitate ca fiind neîntemeiată, iar soluția adoptată atunci, precum și considerentele pe care se întemeiază își păstrează valabilitatea și în cauza de față, întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea jurisprudenței Curții.

Pentru considerentele arătate, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al

art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge ca neîntemeiată excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 361 alin. 1 lit. a) din Codul de procedură penală, excepție ridicată de Marin Stănciulescu în Dosarul nr. 1.912/P/2004 al Tribunalului Argeș - Secția penală.

Definitivă și general obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 12 mai 2005.