Anexa din 12 iulie 2005

Anexa 1

la fișa tehnică pentru măsura 1.1

SITUAȚIA (2004)

capacităților de productie

în

domeniul produselor alimentare

Nr. crt.

Specificație

UM

(mii)

CAPACITAȚI

Existente

Estimate pentru închidere până în 2007

%

1

Procesare lapte și produse lactate

mii hi/an

18.667,7

60

2

Procesare carne și produse din carne

mii t/an

777,3

30

3

Abatorizarea animalelor

miit/an

728,5

30

4

Prelucrarea și conservarea peștelui și produselor din pește

mii t/an

33,7

25

5

Fabricare pâine și produse de morărit și panificatie

mii t/an

54,34

15

6

Prelucrare leQume și fructe

mii t/an

777,4

10

7

Fabricare uleiuri și grăsimi vegetale alimentare

miit/an

428,3

30

8

Fabricarea

zahărului

și

produselor

zaharoase:

.

fabricarea zahărului;

.

zahăr și produse zaharoase

miit/an

3.973,1

738,3

40

20

9

Fabricarea vinurilor

mii hi/an

19.195

25

10

Depozitare cereale și semințe oleaginoase

mii t/an

10.166,0

45

*S1tuaț1a cupnnde date operative ale MAPDR

Anexa

nr.

2

la fișa tehnică pentru măsura 1.1

SITUAȚIA UNITĂȚILOR DE INDUSTRIE ALIMENTARĂ (2004)

Nr. crt.

Obiectiv

Nr. total

Unități confonn standardelor europene

Unități cu program de restructurare

Unități propuse pentru

închidere

Până 2007

Până 2009

1

Abatoare pt. carne

roșie

561

4

14

20

523

2

Unități produse carne

581

5

52

17

507

3

Unități procesare vânat

3

3

-

.

-

4

Abatoare came pasăre

40

6

7

2

25

5

Unități carne preparată

5

5

-

-

-

6

Unități lapte și produse

574

18

35

28

493

7

Unități pește și produse

40

7

6

-

27

8

Unități melci

4

4

-

-

-

9

Unități produse din ouă

1

1

-

-

-

10

Unități intestine

5

5

-

-

-

TOTAL

1773

58

114

67

1575

S1tuaț1a cuprinde

date

operative ale MAPDR

Anexa NR. 3

la fișa tehnică pentru măsura 1.1

ZONELE PRIORITARE PENTRU INVESTITIILE PROPUSE PRIN MĂSURA "ÎMBUNĂTĂȚIREA PRELUCRĂRII ȘI COMERCIALIZĂRII PRODUSELOR AGRICOLE"

CEREALE

a)

cu potential ridicat:

Timiș, Călărași, Constanța, Ialomița, Teleorman, Olt, Arad, Brăila, Dolj, Buzău, lași, Mureș.

b)

cu potențial mediu:

Galați, Botoșani, Satu - Mare, Bihor, Tulcea, Neamț, Bacău, Giurgiu, Vrancea, Vaslui, Cluj, Argeș, Prahova, Alba, Vâlcea.

c)

cu potențial scăzut:

Mehedinți, Caraș-Severin, Suceava, Dâmbovița, Hunedoara ,

Bistrița-Năsăud, Sălaj, Gorj, Sibiu, Brașov, Ilfov, Maramureș, Covasna, Harghita, M. București

SEMINTE OLEAGINOASE

Floarea Soarelui

a)

cu potential ridicat:

Constanța, Ialomița, Brăila, Călărași, Buzău, Tulcea, Teleorman, Timiș, Galați.

b)

cu potențial mediu:

Satu - Mare, Vaslui, Olt, Dolj, Botoșani, lași, Giurgiu, Bihor, Vrancea, Arad, Prahova, Ilfov.

c)

cu potențial scăzut:

Argeș, Neamț, Mehedinți, Sălaj, Cluj, Bacău, Dâmbovița, Caraș-Severin, Suceava, Maramureș, Mureș, Alba, Bistrița Năsăud.

Soia

a)

cu potential ridicat:

Brăila, Călărași, Galați, Timiș, Arad, Tulcea, lași, Ialomița.

b)

cu potențial mediu:

Dolj, Botoșani, Teleorman, Constanța, Neamț.

c)

cu potențial scăzut:

Giurgiu, Vaslui, Bihor, Olt, Buzău, Satu - Mare.

LAPTE și PRODUSE LACTATE

Bovine

a)

cu potențial ridicat:

Suceava, Cluj, lași, Maramureș, Argeș, Botoșani, Bihor, Neamț, Bacău.

b)

cu potențial mediu:

Dâmbovița,

Mureș,

Bistrița-Năsăud,

Harghita,

Teleorman,

Alba,

Buzău,

Dolj, Hunedoara, Satu Mare, Prahova, Giurgiu, Brașov, Olt.

c)

cu potențial scăzut:

Timiș, Gorj, Vrancea ,

Caraș-Severin, Sălaj, Arad, Vâlcea, Brăila, Ialomița, Galați, Vaslui, Sibiu, Constanța, Covasna, Mehedinți, Călărași, Ilfov.

Ovine

a)

cu potential ridicat:

Mureș, Botoșani, lași, Teleorman, Tulcea, Bistrița Năsăud, Caraș-Severin, Dolj, Cluj, Timiș.

b)

cu potențial mediu:

Constanța, Suceava, Sibiu, Brașov, Bacău, Buzău, Alba, Mehedinți ,

Olt, Harghita, Maramureș, Neamț ,

Vaslui, Galați, Arad, Vrancea, Argeș.

c)

cu potențial scăzut:

Brăila, Covasna, Călărași, Gorj, Prahova, Hunedoara, Giurgiu, Sălaj, Bihor, Ialomița, Vâlcea, Satu - Mare .

CARNE

Bovine

a)

cu potential ridicat:

Suceava, lași, Argeș, Bacău, Maramureș, Bihor, Botoșani, Neamț, Cluj, Buzău, Alba, Dâmbovița, Gorj, Bistrița Năsăud ,Vâlcea, Mureș,

b)

cu potențial mediu :

Hunedoara,

Brașov,

Satu Mare, Prahova ,

Harghita,

Arad,

Timiș,

Dolj,

Vaslui, Teleorman, Caraș - Severin, Vrancea, Brăila, Sălaj, Olt, Galați.

c)

cu potențial scăzut:

Giurgiu, Ialomița, Sibiu, Covasna, Mehedinți, Constanța, Tulcea, Călărași,

Porcine

a)

cu potential ridicat:

Timiș, Cluj, Arad, Bihor, Mureș, Bacău, Satu Mare, Teleorman, Brăila, Călărași, Vâlcea, Ilfov, Dolj, Gorj.

b)

cu potențial mediu :

Argeș, Neamț, Olt, lași, Suceava, Ialomița, Constanța, Buzău, Maramureș, Brașov, Giurgiu.

c} cu potențial scăzut:

Alba, Tulcea, Dâmbovița, Prahova, Botoșani, Covasna, Sibiu, Sălaj ,

Vaslui, Bistrița Năsăud, Galați, Mehedinți, Hunedoara, Harghita, Vrancea, Caraș-Severin .

Ovine

a)

cu potential ridicat:

Tulcea, lași, Timiș, Botoșani, Sibiu, Mureș ,

Cluj ,

Dolj, Constanța, Caraș-Severin,

Bistrița-Năsăud, Buzău

b)

cu potențial mediu:

Alba, Arad, Brașov, Brăila, Suceava, Vaslui ,

Neamț, Galați, Bacău ,

Teleorman, Olt, Maramureș, Călărași, Vrancea, Mehedinți, Argeș,

c)

cu potențial scăzut:

Hunedoara, Harghita, Ialomița, Covasna, Prahova, Gorj, Bihor, Vâlcea, Sălaj, Giurgiu, Satu -

Mare,

Dâmbovița, Ilfov.

Păsări (inclusiv ouă)

a)

cu potențial ridicat:

Bacău, Teleorman, Dolj, Dâmbovița, Gorj, Olt, Buzău, Galați, Constanța, Călărași, Botoșani, Alba, lași, Bihor.

b)

cu potențial mediu:

Prahova, Giurgiu, T i miș, Brașov, Vâlcea, Ialomița, Arad, Sibiu ,

Suceava, Argeș,

Hunedoara, Vrancea ,

Brăila ,

Ilfov ,

Mureș

c)

cu potențial scăzut:

Cluj, Tulcea ,

Caraș-Severin, Vaslui, Neamț, Maramureș, Mehedinți, Sălaj ,

Satu - Mare, Sibiu, Harghita, Municipiul București, Covasna.

LEGUME

a)

cu potențial ridicat:

Galați, Timiș, Olt, lași, Arad, Mureș, Cluj, Dolj, Suceava, Bacău, Dâmbovița,

b)

cu potențial mediu:

Ilfov, Botoșani, Vrancea, Vâlcea, Teleorman, Giurgiu, Satu - Mare, Neamț, Gorj, Bihor, Constanța, Buzău ,

Alba, Ialomița, Argeș.

c)

cu potențial scăzut:

Prahova, Hunedoara, Sălaj, Caraș-Severin ,

Sibiu, Bistrița Năsăud ,

Brăila, Mehedinți, Vaslui, Tulcea, Călărași, Maramureș, Covasna, Harghita, Brașov, M. București.

CARTOFI

a)

cu

potential

ridicat:

Suceava, Covasna ,

Maramureș, Brașov,

Harghita, Bistrița Năsăud, Neamț, Cluj ,

Mureș, lași, Hunedoara .

b)

cu potențial mediu: Botoșani, Bihor, Timiș, Dâmbovița, Bacău, Alba, Caraș-Severin, Sălaj, Sibiu, Satu Mare.

c)

cu potențial scăzut: Arad, Argeș, Vâlcea, Prahova, Constanța, Gorj, Dolj, Teleorman, Galați, Vrancea, Olt, Buzău, Tulcea, Vaslui, Mehedinți, Ilfov, Giurgiu ,

Călărași, Brăila, Ialomița.

FRUCTE

a)

cu potential ridicat:

Argeș, Dâmbovița, Vâlcea, Cluj, Maramureș, lași, Caraș-Severin, Sălaj;

b)

cu potențial mediu :

Bistrița Năsăud ,

Bacău, Mureș, Bihor, Hunedoara, Satu Mare, Neamț, Prahova, Vrancea, Gorj, Suceava, Arad, Buzău, Olt, Timiș ;

c)

cu potențial scăzut Vaslui, Galați, Botoșani, Alba, Mehedinți, Sibiu, Dolj, Constanța, Giurgiu.Teleorman ,

Harghita ,

Ilfov, Ialomița, Brașov ,

Călărași, Covasna, M .

București.

VIN

a)

cu potential ridicat:

Vrancea, Galați, Constanța, Buzău, Vaslui, Prahova, lași, Tulcea, Dolj, Alba, Mehedinți ;

b)

cu potențial mediu :

Vâlcea,

Bacău, Olt, Arad, Timiș, Bihor, Mureș, Argeș, Brăila, Sălaj;

c)

cu potențial scăzut: Caraș-Severin, Satu Mare, Neamț, Cluj ,

Teleorman, Ialomița, Giurgiu, Botoșani, Bistrița Năsăud, Călărași, Gorj ,

Hunedoara .

PESTE ȘI PRODUSE PISCICOLE

a)

cu potential ridicat:

Tulcea ,

lași, Botoșani, Bihor, Constanța, Dâmbovița, Călărași, Ialomița.

b)

cu potențial mediu :

Ilfov, Oo[j, Giurgiu, Galați, Suceava, Mehedinți, Arad, Prahova, Brăila, Mureș, Bacău ,

Neamț, Vaslui, Alba, Timiș, Caraș-Severin, Cluj, Buzău, Bistrița Năsăud, Vâlcea, Teleorman, Brașov.

c)

cu potențial scăzut: Argeș, Sibiu, Satu Mare ,

Hunedoara, Gorj, Maramureș, Sălaj, Vrancea .

ZAHĂR

a)

cu potentia/ ridicat:

Suceava, Botoșani, Satu Mare, Neamț, lași, Mureș ,

Cluj ,

Galați, Covasna,

b)

cu potențial mediu: Bihor, Brașov, Vaslui, Arad ,

Bacău, Alba,

c)

cu potențial scăzut: Vrancea ,

Timiș, Harghita, Brăila, Sibiu, Sălaj, Buzău ,

Hunedoara ,

Prahova .

INȘI CÂNEPĂ

ln pentru fibrd

a)

cu potential

ridicat:

Arad, Bihor, Bistrița Năsăud, Brașov, Brăila, Caraș-Severin, Călărași ,

Cluj ,

Constanța ,

Covasna, Galați, Harghita, Ialomița, Maramureș, Mureș, Neamț, Sălaj, Satu Mare ,

Suceava, Timiș;

b)

cu potențial mediu: Alba, Argeș, Buzău, Dâmbovița, Dolj, Giurgiu, Gorj, Hunedoara, Mehedinți, Olt ,

Prahova, Sibiu, Teleorman ,

Tulcea,Vâlcea;

c)

cu potențial scăzut Bacău, Botoșani. lași, Vaslui, Vrancea.

Cânepă pentru fibră

a}cu potential ridicat:

Arad, Bihor, Botoșani. Caraș-Severin, lași, Mureș, Neamț, Satu Mare ,

Sălaj, Suceava, Timiș, Vaslui,Vrancea;

b)

cu potențial mediu: Argeș, Bacău, Brăila, Buzău, Dolj, Dâmbovița, Galați, Giurgiu, Ilfov, Mehedinti, Olt, Prahova ,

Teleorman,

c)

cu potențiai scăzut Alba, Bistrița Năsăud, Brașov, Cluj, Covasna, Gorj, Harghita, Maramureș, Sibiu, Vâlcea.

Anexa nr

4

la fișa tehnică pentru măsura 1.1

PRODUCȚII REALIZATE ȘI PROCESATE ÎN ANUL 1998

PRODUSE AGRICOLE

U.M

PRODUCTU REALIZATE

1998

MATERII PRIME PROCESATE

1998

MATERJJ PRIME PROCESATE

%

LAPTE

mii hi

54 . 360

9.000

16 , 5

CARNE

(viu)

mii t

1 . 594

526

33,0

LEGUME-FRUCTE

mii t

3 . 926

54

1,3

CARTOFI

mii t

3 . 319

-

-

PEȘTE ȘI PRODUSE PISCICOLE

mii t

39

23

59,0

STRUGURI

Soiuri nobile

mii t

425

425

100

CEREALE

(qrâu+porumb)

mii t

15 . 010

3 . 668

24,4

SEMINȚE OLEAGINOASE

mii t

1 . 180

726

61,5

SFECLA ZAHAR

miit

1 . 831

1 . 831

100

PLANTE TEXTILE

mii t

11,8

11,8

100

Nota. Surse folosite :

date operative Ministerul Agriculturii, Pădurilor

și

Dezvoltării Rurale

Anexa 5

la fișa tehnică pentru măsura 1.1

INVESTlȚII

PRIN PROGRAMUL SAPARD ÎN

SECTORUL

AGROALIMENTAR ÎMBUNĂTĂȚITE PRIN MĂSURA 1.1.

SPECIFICATIE

U.M

CAPACITAȚI EXISTENTE PENTRU:

CAPACITĂȚI ÎMBUNATAȚITE PRIN PROGRAM SAPARD PENTRU:

PROCESARE

DEPOZITARE

MODERNIZARE

CAPACITAȚI NOI

PROCESARE

DEPOZITARE

PROCESARE

DEPOZITARE

CANT.

%

CANT.

%

CANT.

%

CANT.

%

LAPTE

și

PRODUSE

LACTATE (exclusiv

unt și

lapte oraf smântânit)

mii hi

22 . 000

-

6 . 600

30

-

-

4.400

20

-

-

CARNE:

-abatoare (bovine,porcine,ovine,păsări)

- depozite frig

-oreoarate carne

mii to

2.634

-

675

-

274

-

658

-

170

25

-

25

- 55

-

-

20

-

395

-

67

15

-

10

-

27

-

-

10

-

LEGUME+FRUCTE

mii to

306

345

60

20

85

25

45

15

35

10

CARTOFI

mii to

200

215

20

10

54

25

50

25

22

10

PESTE

mii to

38

18

19

50

6

33

11

30

2

10

VIN (soiuri nobile)

mii hi

3.470

-

870

25

-

-

350

10

-

-

CEREALE

mii to

9.377

12.950

938

10

1300

10

-

-

-

-

SEMINTE OLEAGINOASE

mii to

1.500

-

425

25

-

-

75

5

-

-

ZAHĂR(rădăcini sfeclă/zi}

mii to

69

-

10

15

-

-

-

-

-

-

PLANTE TEXTILE*

mii to

45,4

-

8

17,6

-

-

30

66,1

-

-

NOTA: Prin modernizarea și retehnologizarea capacităților existente se produce și o reducere de capacități datorată adaptării acestora la sursele de matern prime și la condițiile de piață. Apreciem o reducere a capacită lor existente în proporție de 20-25% .

Capacitățile noi propuse vor acoperi parțial această reducere .

SURSA: Strategia de dezvoltare a industriei alimentare pe termen scurt

și

medlu (1999-2000 și 2001,2005}

21

*

« Proiecte strategice pentru revigorarea industriei inului și cânepii în România » (septembrie 2002)

Anexa nr

li

FIȘA TEHNICĂ PENTRU MĂSURA 1.2.

ÎMBUNĂTĂȚIREA STRUCTURILOR ÎN VEDEREA REALIZĂRII CONTROLULUI DE CALITATE, VETERJNAR ȘI FITOSANITAR, PENTRU CALITATEA PRODUSELOR ALIMENTARE ȘI PENTRU PROTECȚIA CONSUMATORILOR

1.

MOTIVAȚIE

în ceea ce privește nevoia de a asigura îmbunătățirea structurilor în vederea reallzării controlului de calitate, veterinar și fitosanitar, pentru calitatea produselor alimentare și pentru protecția consumatorilor și în vederea accelerării adoptării aquis-ului Comunitar sunt necesare investiții (inclusiv soft-uri specializate) în următoarele domenii: sanitar-veterinar, fitosanitar și control pentru calitatea produselor alimentare și pentru protecția consumatorilor.

■

Sectorul sanitar veterinar:

-

Starea actuală a spațiilor și aparatura existentă la nivelul laboratoarelor și a instituțiilor publice abilitate este neperformantă și/sau incompletă și nu răspunde în totalitate necesităților actuale în perspectiva aderării la U.E, fapt semnalat și de experții comunitari.

-

în condițiile creșterii importului de produse alimentare și a respectării directivelor comunitare se impune aplicarea unor metode de analiză și diagnostic unitare, la nivelul tuturor laboratoarelor sanitare veterinare și pentru siguranța alimentelor, publice și private.

La sfârșitul anului 2003 și la începutul anului 2004 a avut loc îmbunătățirea cadruluf legislativ și a infrastructurii privind controlul sanitar veterinar și al siguranței și calității alimentelor, urmare organizării și începerii funcționării Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor, prin reorganizarea Agenției Române pentru Siguranța Alimentelor și a Agenției Naționale Sanitare Veterinare, din cadrul Ministerului Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale.

Unul din scopurile acestei autorități este realizarea siguranței alimentelor, de la producerea materiilor prime până la distribuirea alimentelor către consumator.

Urmare acestor reorganizări, cât și a consultărilor cu experții comunitari, s-a elaborat

Strategia privind îmbunătățirea infrastructurii de control veterinar și de control al alimentelor în sectorul public.

Prin această strategie s-a stabilit reorganizarea activității laboratoarelor sanitare veterinare, modernizarea și dotarea unor laboratoare sanitare veterinare și pentru siguranța alimentelor județene, cu aparatură și echipamente specifice pentru controlul siguranței și calității alimentelor, atât de origine animală, cât și vegetală, care să corespundă cerințelor Uniunii Europene din acest domeniu.

•

Sectorul fitosanitar:

-

Cunoașterea stării fitosanitare și a situației organismelor dăunătoare din culturile agricole precum și a evoluției acestora,

permite fundamentarea practică a deciziilor de prevenire și combatere;

Continuarea dotării corespunzătoare în domeniul controlului fitosanitar, controlului calității pesticidelor și de determinare a reziduurilor de pesticide din plante și produse vegetale, permite respectarea în totalitate a reglementărilor Uniunii Europene privind sănătatea publică și protecția mediului înconjurător;

- Direcția fitosanitară din cadrul Ministerului Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale (MAPDR) nu dispune de suficiente mijloace moderne și rapide de comunicare (pe verticală și orizontală) cu unitățile fitosanitare județene, pentru activitatea de supraveghere a stării fitosanitare prin diagnostic de laborator, controlul fitosanitar al plantelor și produselor vegetale, controlul calității pesticidelor și determinarea reziduurilor de pesticide din plante și produse vegetale.

•

Sectorul de control al calității produselor alimentare:

-

Calitatea produselor alimentare, de origine animală și vegetală și a băuturilor alcoolice sau nealcoolice, trebuie supravegheată, verificată și controlată atât de către agenții economici care desfășoară activități în domeniul producției de produse alimentare, cât și de către autoritățile de supraveghere și control, în vederea

protejării

sănătății

și

intereselor

consumatorilor,

conform reglementărilor specifice din acest domeniu;

-

Agenții economici care produc, ambalează, manipulează,

transportă, depozitează și comercializează alimente, nu dispun în totalitate de laboratoare uzinale;

-

Inspectorii desemnați pentru controlul calității produselor alimentare, din cadrul Direcțiilor pentru agricultură și dezvoltare rurală județene - DADR și Direcțiilor sanitare veterinare și pentru siguranța alimentelor -DSVA, nu-și pot exercita în totalitate atribuțiile de evaluare a conformității parametrilor calitativi ai produselor alimentare cu standardele, specificațiile tehnice sau documentele normative de produs, cât și atribuțiile de supraveghere a pieței, datorită insuficientei dotări cu echipamente pentru determinarea sănătății animalelor, parametrilor de calitate ai produselor alimentare și ai factorilor de mediu;

-

Institutul de Bioresurse Alimentare - București, este în prezent singurul institut public din subordinea Ministerului Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale, care evaluează calitatea cerealelor pentru toate Direcțiile pentru agricultură și dezvoltare rurală județene, cât și calitatea materiilor prime, a produselor finite și a ambalajelor pentru agenții economici din industria alimentară. Acest institut nu a beneficiat de sprijin prin programul PHARE, are în dotare laboratoare acreditate național, conform standardului SR EN ISO/CEI

•

17025/2001 și urmează să-și extindă acreditarea și pentru metodele de analiză de referință prevăzute în reglementările comunitare pentru organizarea pieței comune a diferitelor categorii de alimente .

Activitatea sa este necesară atât pentru determinarea siguranței și calității alimentelor rezultate din activitatea de cercetare, cât și a alimentelor furnizate direct consumatorilor;

Nu se pot urmări și elimina factorii de risc la fabricarea, manipularea și comercializarea alimentelor din cauza lipsei de laboratoare specializate în dotarea agenților economici și a autorităților de supraveghere și control.

Strategia privind Îmbunătățirea infrastructurii de control veterinar și de control al alimentelor

in

sectorul

public,

preconizează modernizarea

și dotarea a 16 laboratoare sanitare veterinare și pentru siguranța alimentelor județene din 8 regiuni, cu aparatură și echipamente specifice pentru controlul siguranței și calității alimentelor, atât de origine animală, cât și vegetală. în felul acesta se pot respecta prevederile comunitare privind evaluarea siguranței și calității alimentelor și protecția consumatorilor,

eliminând

totodată

cheltuielile

pentru

construirea

unor

noi laboratoare pentru controlul alimentelor.

Pentru această măsură sprijinul este asigurat în deplină complementaritate cu Programele Phare și ținând seama de "Support for agricultural and rural actions by PHARE or SAPARD (Vademecum pentru coordonarea celor trei instrumente de preaderare).

Strategia de dezvoltare a laboratoarelor acoperă identificarea schimbărilor cerute pentru a fi in acord cu PAC și aquis-ul din domeniul veterinar și pentru siguranța alimentelor.

Alinierea

la

standardele

UE

a

metodologiei

privind

recoltarea,

ambalarea, transportul și pregătirea probelor provenite de la animale in vederea diagnosticului de laborator motivează dezvoltarea laboratoarelor, ținând cont și de faptul că în România infrastructura de transport încă nu este modernizată, mai ales în zonele rurale în care se află majoritatea exploatațiilor de animale și unități de procesare produse de origine animală și non-animală, supuse controlului și supravegherii sanitare veterinare și pentru siguranța alimentelor (vezi anexa).

Având în vedere că începând cu anul 2007, România va deveni membră a Uniunii Europene, se impune întărirea sistemului de supraveghere la granița de NE, care va deveni graniță a Uniunii Europene, în conformitate cu cerințele comunitare pentru protecția sănătății publice și a sănătății animalelor, precum și protecția mediului înconjurător. Prin localizarea la granița cu Republica Moldova, Ucraina, Serbia și accesul la Marea Neagră, după aderare la UE, România poate avea granițe critice. În aceste condiții țara noastră trebuie să aibă un control strict al frontierelor sub aspectul controlului bolilor printr-un sistem epidemiologic eficient și operativ.

Transpunerea și implementarea acquis-ului veterinar și pentru siguranța alimentelor implică dezvoltarea de noi tehnici performante astfel încât dezvoltarea mai multor laboratoare pe regiune a fost determinată de existența unui număr mare de exploatații de animale și unități de procesare produse de origine animală și non­ animală.

De asemenea trebuie avută în vedere ca o problemă foarte

importantă lărgirea gamei de produse ce se vor analiza, altele decât cele de origine animală (grăsimi vegetale și derivate, băuturi alcoolice și nealcoolice, produse alimentare derivate din biotehnologie, etc).

De asemenea, s-a ținut cont de importanța ca zone turistice internaționale în continuă dezvoltare care implică standarde europene pentru siguranța alimentelor. Un aspect important îl constituie conservarea rezervației naturale Delta Dunării, pentru care sunt necesare investigații ale bolilor animalelor sălbatice cu impact asupra sănătății animalelor domestice și de acvacultură. Aspectele actuale privind problematica toxicologică și ecotoxicologică sunt extrem de complexe datorită existenței numeroaselor zone poluate și a apariției unor accidente ecologice. De aceea ele trebuie abordate într-un concept unitar și integrativ care să cuprindă principalele relații dintre mediul ambiant și organismul viu, dintre furaj și animal sau dintre animal și om, pentru a se asigura o profilaxie cât mai eficientă care să

contribuie la apărarea sănătăți[ oamenilor și animalelor.

în

acest sens este necesară

dotarea cu aparatură performantă care să asigure identificarea și cuantificarea unui număr cât mai mare de compuși toxici care pot afecta sănătatea publică, a unor laboratoare aflate în zone cu risc de poluare mai mare.

Dezvoltarea unor programe naționale de supraveghere pasive și active; elaborarea planurilor

de contingență

privind

controlul

și eradicarea

bolilor

la

animale; elaborarea unor programe de zonare epidemiologică a teritoriului României pentru bolile din lista "A" în vederea întocmirii unor planuri de eradicare; elaborarea unor programe

de

eradicare

pentru

zoonoze;

elaborarea

unor

programe

pentru

supravegherea transfrontalieră a bolilor din lista ăA-, inclusiv sistemul de alertă și protecție implică dezvoltarea laboratoarelor care să asigure implementarea prevederilor acestor programe.

în Anexa nr .

1: este prezentată repartiția pe județe a laboratoarelor publice ale sectoarelor sanitar-veterinar, fitosanitar și pentru controlul siguranței și calității alimentelor care vor fi finanțate prin SAPARD.

Ținând cont de faptul că măsura are în vedere construcția instituțională, va fi finanțată în special de Programul Phare. Proiectele care nu sunt finanțate prin Programul PHARE,

vor

fi eligibile pentru finanțare prin Programul SAPARD. în sectorul sanitar-veterinar și pentru siguranța alimentelor, institutele Naționale de referință, punctele de inspecție la frontieră și instruirea personalului va fi finanțată prin programe PHARE .

Dotarea laboratoarelor județene va fi finanțată prin

programul SAPARD

.

2.

OBIECTIVE

Obiectivul general

•

fmplementarea acquis-ului comunitar în sectoarele sanitar-veterinar, fitosanitar și pentru controlul calității produselor alimentare pentru a contribui la îmbunătățirea calității materiilor prime și a produselor agroalimentare finite și pentru creșterea competitivității acestora pe piața internă și în perspectiva exportului.

Obiective specifice

•

Operaționalizarea și eficientizarea controlului sanitar-veterinar, fitosanitar și al produselor alimentare ;

•

Adoptarea unor noi tehnici de analiză de laborator similare cu cele din U.E.;

•

Modernizarea unor laboratoare în vederea acreditării de către instituțiile abilitate;

Obiective operaționale

•

Modernizarea, extinderea și dotarea cu echipamente a laboratoarelor publice deja existente;

•

Înființarea sau modernizarea și dotarea unor rețele de informații și comunicare pentru laboratoarele publice.

3.

CORELAREA CU ALTE MĂSURI

Această măsură se corelează cu măsura "Investiții în exploatațiile agricole" și cu

"îmbunătățirea

prelucrării și marketingului produselor agricole și piscicole".

4.

CÂMPUL DE ACȚIUNE AL MĂSURII

Măsura vizează îmbunătățirea structurilor în următoarele domenii: controlul sanitar veterinar, fitosanitar și controlul alimentelor.

Se urmărește:

- extinderea, modernizarea construcțiilor și dotarea unor laboratoare deja existente;

îmbunătățirea sistemelor de prelucrare și comunicare a datelor și informațiilor pentru laboratoarele publice (dacă nu sunt finanțate prin programul Phare).

Pentru

sectorul sanitar-veterinar,

investițiite constau în:

-

extinderea și modernizarea construcțiilor existente și dotarea cu echipamente și aparatură specifică a laboratoarelor din cadrul a

16

direcții sanitare veterinare și pentru siguranța alimentelor județene, subordonate ANSVSA, din 8 regiuni stabilite prin strategia sectorială;

achiziționarea de mijloace informatice specifice în scopul introducerii sistemelor informaționale din UE și a unei baze de date relevantă, în special programul TRACES pentru comunicarea rapidă cu centrele de referință europene, între direcțiile

sanitare

veterinare

și pentru

siguranța

alimentelor

și toate

cu Autoritatea Națională

Sanitară

Veterinară

și pentru Siguranța

Alimentelor (ANSVSA), referitor la procedurile de import ,

export și tranzit;

modernizarea și/sau dotarea cu

echipamente și aparatură specifică a unor laboratoare din domeniul public .

Pentru

sectorul fitosanitar,

investițiile constau în :

-

dotarea unui laborator modern pentru determinarea reziduurilor de pesticide din plante și produse vegetale, care va deservi mai multe județe

;

-

achiziții de aparatură (sisteme Agroexpert), echipamente și tehnică de calcul

și

software pentru Sistemul Informatic Național pentru Protecția Plantelor din cadrul celor 42 unități fitosanitare județene;

Pentru

controlul calității alimentelor

investițiile constau în:

-

modernizarea construcțiilor și dotarea cu aparatură și echipamente specifice, a laboratoarelor Institutului de Bioresurse Alimentare București pentru controlul securității și calității produselor alimentare și a ambalajelor acestora, în vederea acreditării naționale conform standardului SR EN IS0/CEJ

17025/2001,

pentru efectuarea analizelor impuse de autoritățile de control cu ocazia verificărilor agenților economici, cât și pentru analizele de laborator solicitate de agenții economici, fără laboratoare uzinale sau cu dotări neperformante, din municipiul București și județele limitrofe;

-

extinderea și modernizarea spațiilor existente destinate expertizei alimentelor și dotarea

cu echipamente

și aparatură specifică

efectuării analizelor

privind siguranța și calitatea alimentelor pentru laboratoarele din cadrul a 16 direcții sanitare veterinare și pentru siguranța alimentelor județene, subordonate

ANSVSA

din 8 regiuni;

•

dotarea cu un sistem de informare și monitorizare modern, în vederea transmiterii datelor privind siguranța și calitatea alimentelor către autoritățile implicate.

-

modernizarea și/sau dotarea cu

echipamente și aparatură specifică a unor laboratoare,

pentru controlul siguranței și calității produselor alimentare,

de

origine animală și/sau vegetală, recomandate de către Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor.

5.

CRITERII DE ELIGIBILITATE

Generale

•

Proiectele trebuie să se încadreze în obiectivele și strategia

de aderare la Uniunea Europeană privind sectoarele sanitar-veterinar, fito-sanitar și de control alimentar și să asigure armonizarea metodelor ș; tehnicilor de laborator cu cele practicate în Uniunea Europeană;

•

Investițiile trebu i e să fie situate în zone cu potențial agricol ridicat și cu deficite în asigurarea

controlului

în sectoarele

sanitar-veterinar,

fitosanitar

și pentru calitatea alimentelor, în conformitate cu Anexa nr.

1;

•

Investițiile

pentru modernizare trebuie să asigure efectuarea analizelor în conformitate cu normele sectoarelor de control sanitar-veterinar, fito-sanitar și alimentar din U.E;

•

Beneficiarul trebuie să asigure monitorizarea informațiilor din aria deservită;

•

Laboratoarele instituțiilor publice să fie autorizate pentru activitatea pe care o desfășoară în sectoarele fitosanitar, sanitar veterinar și de control al securității și calității alimentelor, înainte de transmiterea proiectului;

•

Trebuie certificată existența co-finanțării.

Specifice

Sectorul sanitar-veterinar:

•

Proiectele să se coreleze cu acțiunile întreprinse de România în vederea asigurării protecției consumatorilor, sănătății animalelor, protecției mediului și care să reglementeze circulația animalelor și a produselor de origine animală.

•

Proiectele să includă măsurile care asigură protecția teritoriului fața de bolile menționate în OIE, cu mare putere de difuzabilitate, care constituie factori de risc.

Proiectele să utilizeze metode de diagnostic înscrise în Catalogul Național după omologarea și avizarea oficială ,

metodele din Manualul de Standarde al OIE ,

ISO

și

alte

standarde

internaționale.

Clăd i rile

laboratoarelor

trebuie

să îndeplinească normele de biosecuritate .

Proiectele să respecte Programul acțiunilor strategice de supraveghere, profilaxie și combatere a bolilor la animalele de fermă și expertiză sanitară veterinară a produselor animale și a furajelor.

Sectorul fitosanitar:

•

Proiectele trebuie să asigure ca supravegherea și controlul să se desfașoare pe arii bine definite, asigurându-se monitorizarea informațiilor .

Controlul calității alimentelor:

•

Proiectele să asigure aplicarea standardelor armonizate și metodelor de analiză de referință pentru determinarea parametrilor calitativi ai produselor alimentare, în conformitate cu reglementările europene .

Investițiile eligibile sunt:

•

Cele menționate în secțiunea 4 «Câmpul de acțiune al măsurii» pentru toate sectoarele implicate

;

•

Pot fi cheltuieli eligibile :

-

Extinderea și modernizarea construcțiilor existente;

•

Achiziția de noi instalații specifice, aparate

și echipamente, soft-uri pentru computer, inclusiv costurile de instalare și montaj bazate pe contracte cu terțe părți;

-

Acea parte a costurilor reprezentând plata arhitecților, inginerilor și consultanților, taxelor legale, studiilor de fezabilitate,

achiziționarea de patente și licențe, costuri care privesc pregătirea și/sau implementarea proiectului, direct legate de măsură, care nu depășesc 12% din costul total eligibil al proiectului exceptând cazurile unde nu sunt prevăzute construcții, când aceste costuri nu depășesc 5%.

Cheltuielile vor fi considerate eligibile pentru ajutor ,

dacă îndeplinesc cerințele art . 4, Secțiunea

B

din

anexa

Acordului

Multianual

de

Finanțare

dintre

Comisia Comunitaților Europene si Guvernului României semnat la Bruxelles la 2 . 02 . 2001, cu modificările și completările ulterioare .

Numai cheltuielile plătite de către Agenția SAPARD de la data acreditării pentru această măsură, sau data (datele) specificate în această privință, vor fi eligibile pentru sprijinul comunitar.

Pentru ca proiectul să fie eligibil pentru sprijinul comunitar, toate achizițiile de servicii, lucrări sau bunuri trebuie să fie originare din Comunitatea Europeană sau din țările menționate la art.4, Secțiunea B din anexa Acordului Multianual de Finanțare sus mentionat, cu modificările și completările ulterioare.

Nu sunt eligibile:

Ansamblul cheltuielilor cuprinse în secțiunea B, "Management, Monitorizare și Evaluare a Programului", articolul 4, alineatul 2 din anexa Acordului Multianual de Finanțare.

6.

BENEFICIARI

Laboratoarele instituțiilor publice autorizate pentru a desfășura activități

sanitar­ veterinare, fitosanitare și de control al calității alimentelor.

7.

LEGISLAȚIA NAȚIONALĂ ÎN VIGOARE

Usta legislației în vigoare, referitoare la această măsură, pentru cele trei sectoare vizate este redată în Capitolul "Anexe legislație" din Planul Național pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală.

8.

DISPOZIȚII FINANCIARE

În cadrul acestei măsuri vor putea fi finanțate proiecte a căror valoare totală eligibilă este cuprinsă intre 50.000 - 2.000.000 EURO.

•

Bugetul indicativ al acestei măsuri, defalcat pe ani, este prezentat la Cap.6. Alocații financiare pentru măsurile SAPARD, pag.353 din Planul Național pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală.

•

Pentru proiectele publice și investițiile în infrastructură care nu generează benefici] substanțiale, ajutorul acordat este de 100% din totalul cheltuielilor eligibile.

Gradul de intervenție va fi:

-

75% contribuție U.E .

-

25% buget național

Cheltuielile eligibile ale activităților proiectului se vor realiza numai după semnarea contractului de finanțare, cu excepția studiului de fezabilitate și a proiectului tehnic în limita aprobată pentru această măsură.

Plata sprijinului financiar va fi făcută pe baza documentelor justificative care să demonstreze realizarea activităților și eligibilitatea acestora. Luând în considerare opțiunile

beneficiarilor, plata poate fi făcută într-o singură tranșă la sfârșitul proiectului sau în maximum trei tranșe.

9.

ACOPERIRE GEOGRAFICĂ

Proiectele publice pot fi amplasate în spațiul urban și rural.

10.

INDICATORI DE REALIZARE, REZULTAT ȘI IMPACT

Indicatori de realizare

Indicatori generali

•

Număr de proiecte pe tipuri de activitate (20), după cum urmează :

Tipuri de activitate

Sanitar veterinar

Fitosanitar

Controlul calității produselor alimentare

Public

Privat

Public

Privat

Public

Privat

Extindere, modernizare construcții și dotare de

16

o

1

o

1

(16 secții de

o

laboratoare

expertiză a alimentelor

în cadrul LSVSA)*

Rețea informațională

natională

1

1

o

Wota : LSVSA sunt faboratoare sanitare veterinare ș, pentru siguranța alimentelor ale direcții/or sanitare veterinare și pentru siguranța alimentelor județene, din cadrul ANSVSA. Acestea au secțH de expertiză

a

alimente/or .

Laboratoare

•

Număr de beneficiari (18)

•

Număr de proiecte publice pentru modernizare (18);

Rețeaua informațională

•

Număr de proiecte (2)

Indicatori de rezultat

•

Raportul dintre numărul de analize realizate, respectând cerințele U.E,

din totalul numărului de analize realizate, să depășească 90%;

•

Creșterea numărului de tipuri de analize realizate, respectând cerințele

UE,

datorate asistenței, cu 20% față de numărul de tipuri de analize efectuate înainte de acordarea asistenței, pentru laboratoarele modernizate.

•

Îmbunătățirea calității alimentelor de origine animală și vegetală .

Indicatori de impact

Implementarea aquis-ului in controlul sanitar-veterinar, fitosanitar și al controlului calității produselor alimentare.

•

Procentul laboratoarelor care folosesc standardele armonizate sau metodele de analiză de referință comunitare: 100% pentru:

- laboratoarele modernizate.

11.

PROMOVAREA PROGRAMULUI

Potențialii beneficiari vor fi informați despre existența/condițiile eliglbllității prezentei măsuri prin:

•

Anunț prin mass-media

•

Distribuirea de broșuri de informare

•

Seminarii locale

•

Întâlniri cu solicitanții

.

12.

DOCUMENTE JUSTIFICATIVE

•

Memoriu justificativ sau studiu de fezabilitate întocmit conform Ordinului comun al

ministrului finanțelor publice și al ministrului lucrărilor publice, transportului și locuinței nr . 1013/873/2001 privind aprobarea structurii, conținutului și modului de utilizare a Documentației standard pentru elaborarea și prezentarea ofertei pentru achiziția publică de servicii, cuprinzând devizul general elaborat in conformitate cu Hotărârea Guvernului nr. 1179/2002, cu completările ulterioare, după caz;

•

Certificatul de urbanism, după caz ;

•

Fișa tehnică (anexa la certificatul de urbanism) privind condițiile de protecția mediului necesare pentru obținerea acordului unic, pe care s-a aplicat, după caz, ștampila de tip A sau tip B, care conține în anexă, după caz, acordul de mediu emis de autoritățile competente pentru activitățile cu impact semnificativ asupra mediului, definite în legislația națională conformă cu legislația UE;

•

Declarație pe propria răspundere

din care să rezulte că solicitantul nu beneficiază de finanțare prin alte programe pentru proiectul care face obiectul sprijinului SAPARD;

•

Avizul sanitar-veterinar eliberat de instituțiile abilitate care să ateste că proiectul este în conformitate cu legislația națională conformă cu legistația UE ,

după caz ;

•

Avizul sanitar eliberat de instituți i le abilitate care să ateste că proiectul este în conformitate cu legislația națională conformă cu legislația UE, după caz.

13.

CONDIȚII DE FINANȚARE

•

Beneficiarii trebuie să menționeze clar în documentele contabile toate operațiile privitoare la investiția respectivă ;

•

Beneficiarul va colabora și va prezenta orice informație solicitată de structurile autorizate să controleze și să auditeze implementarea proiectului;

•

Ajutorul acordat va fi recuperat dacă obiectivele finanțate nu sunt utilizate conform scopului declarat sau dacă obiectivele respective au fost vândute sau închiriate pe o perioada de 5 ani după finalizarea proiectului (data ultimei tranșe);

•

Beneficiarul poate să primească ajutor de două ori în perioada 2000-2006, în limita sumei maxime eligibile în cadrul măsurii .

Beneficiarul privat poate solicita o nouă finanțare după completarea și aprobarea proiectului anterior;

•

Achizițiile publice de bunuri, servicii sau lucrări se fac în conformitate cu prevederile legale privind achiziți i le publice.

14.

AUTORITATEA DE IMPLEMENTARE

Agenția SAPARD reprezintă în România Autoritatea de Implementare.

Anexa 1

la fișa tehnică pentru măsura 1.2

LABORATOARELE INSTITUȚIILOR PUBLICE PREVĂZUTE PENTRU SPRIJN SAPARD

I.

SANITAR-VETERINAR:

Laboratoarele direcțiilor sanitare veterinare și pentru siguranța alimentelor (16):

1.

Regiunea Nord Vest: LSVSA Cluj și LSVSA Satu Mare ;

2.

Regiunea Nord Est: LSVSA Bacău, LSVSA Suceava, LSVSA lași;

3.

Regiunea Centru Sud : LSVSA Brașov, LSVSA Alba ;

4.

Regiunea Vest: LSVSA Hunedoara ,

LSVSA Timiș;

5.

Regiunea Sud Vest : LSVSA Dolj, LSVSA Olt ;

6.

Regiunea Sud Est

:

LSVSA Constanța, LSVSA Tulcea ;

7.

Regiunea Sud :

LSVSA Prahova, LSVSA Ialomița;

8.

Regiunea București

:

LSVSA București.

li. FITOSANITAR:

Laboratorul Unității Fitosanitare a județului Mureș

- pentru controlul reziduurilor de pesticide din plante și produse vegetale, care deservește beneficiari din județele : Alba, Sibiu, Covasna, Harghita, Neamț, Suceava, Botoșani, Bistrița Năsăud, Satu Mare și Maramureș.

III.

CONTROLUL CALITĂȚII ALIMENTELOR

Laboratoarele Institutului de Bioresurse Alimentare

Secțiile pentru expertiza siguranței și calității alimentelor a 16 laboratoare din cadrul direcțiilor sanitare veterinare și pentru siguranța alimentelor, din cele 8 regiuni, prezentate la sectorul Sanitar veterinar.

Anexa nr

III

FIȘA TEHNICĂ PENTRU MĂSURA 2.1 DEZVOLTAREA ȘI ÎMBUNĂTĂȚIREA INFRASTRUCTURII RURALE

1.

MOTIVAȚIE

Infrastructura rurală este foarte redusă și prezintă disparități foarte mari. în majoritatea spațiului rural se remarcă următoarele:

•

drumuri locale nemodernizate sau lipsa drumurilor locale, stare de lucruri ce are un impact negativ asupra accesului direct la rețeaua rutieră sau la cea de cale ferată precum și cele care îmbunătățesc circulația în zonele rurale și/sau deservesc accesul la exploatațiile agricole;

•

rețeaua de alimentare cu apa în sistem centralizat este insuficientă;

•

rețelele de canalizare și stațiile de tratare a apelor reziduale sunt inexistente;

•

în majoritatea comunelor lipsește canalizarea, iar stații de epurare nu

există,

apele uzate fiind de regulă deversate în apele curgătoare care traversează satele sau sunt împrăștiate pe câmp.

Programul SAPARD, prin măsura de infrastructură rurală este complementar Programului pentru Normalizarea vieții la sate care este implementat de Guvernul României prin Hotărârea Guvernului nr. 577/1997 privind pietruirea drumurilor comunale și alimentarea cu apă a satelor și prin Hotărârea Guvernului nr. 687/1997 privind contractarea și garantarea de către Guvern a unui credit extern pentru realizarea

unor programe guvernamentale (alimentarea

cu apă a satelor și asigurarea de locuințe sociale).

Prin programul aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 577/1997 au fost finanțate proiectele

de îmbunătățire a infrastructurii rurale în perioada 1997-2000,

în majoritate cu fonduri de la bugetul de stat și reprezintă sprijinul acordat de către statul roman pentru dotarea satelor și comunelor cu lucrări de infrastructură rutieră și edilitară. Programul a cuprins proiecte de interes major pentru activitățile locale în limita a 30% din lucrările inventariate ca fiind necesare.

Programul finanțat prin Hotărârea Guvernului nr. 687/1997 a fost creat în scopul sprijinirii și urgentării realizării programului aplicat prin Hotărârea Guvernului nr. 577/1997. Acesta prevede garantarea de către Guvernul României a unui credit extern

de

340 mii USD,

din

care

280

mil

USD

sunt

destinați realizării subprogramului de alimentare cu apă a satelor.

De asemenea, Programul SAPARD este în strânsă complementaritate la nivel național cu Programele PHARE și Programul ISPA, care vizează proiecte de alimentare cu apă, canalizare, epurare șf gropi ecologice, exclusiv pentru mediul urban (orașe cu o popula e mai mare de 300.000 de locuitori). Programul se desfășoară pe o perioada de 7 ani între 2000-2006.

Un alt Program ce va veni în sprijinul dezvoltării infrastructurii rurale este cel al Băncii Mondiale începând cu anul 2001. Acest program prevede sprijin financiar pentru proiectele de alimentare cu apă a localităților din mediul rural.

Prin Programul SAPARD se vor finanța atât modernizări cât și construcții de drumuri de interes local, conform Legii 82/1998, privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr .

43/1997, privind regimul juridic al drumurilor de interes local care cuprinde :

-

Drumurile rurale care asigură legătura dintre:

o

Reședința de comună și satele componente;

o

Orașe și satele care le aparțin (de la sat la oraș) ;

o

Drumuri

de legătură

care

asigură

accesul satelor

la drumurile județene/ naționale și rețeaua de căi ferate;

o

Intre sate (de la sat la sat).

-

Drumurile dintre proprietăți sunt drumuri cu caracter public prevăzute în Planul General de Urbanism și sunt drumuri definitive. Drumurile pentru exploatația agricolă sunt drumuri pe perioada campaniei agricole și nu pot fi finanțate prin Programul SAPARD.

-

Străzi - drumuri publice în interiorul localităților indiferent de denumire (stradă, bulevard, cale, chei, splai, șosea, fundătură, uliță etc.).

Toate aceste programe vor fi în strânsă complementaritate, urmărindu-se ca prin derularea lor să se realizeze la nivel național o dezvoltare integrată.

2.

OBIECTIVE

Obiective generale

•

Îmbunătățirea situației existente a infrastructurii din cadrul spațiului rural, îmbunătățirea atât a condițiilor de viață cât și a standardelor de muncă și menținerea populației în spațiul rural.

Obiective specifice

•

Ameliorarea accesului la rețeaua de drumuri comunale, județene, naționale, căi ferate, precum și la exploatațiile agricole, obiective turistice de importanță națională sau alte obiective economice;

•

Sprijinirea activităților economice, comerciale și turistice prin dezvoltarea unei infrastructuri minimale;

•

Ameliorarea în conformitate cu standardele în vigoare a condițiilor igienico- sanitare ale locuitorilor și a activităților productive desfășurate ;

•

Ameliorarea calității mediului și diminuarea surselor de poluare;

Obiective operaționale

•

Construirea și modernizarea drumurilor de interes local și a podurilor;

•

Construirea și modernizarea sistemelor de aprovizionare

cu

apă potabilă;

•

Construirea sistemelor de canalizare a apei și investiții referitoare la stațiile de epurare a apei;

3.

CORELAREA CU ALTE MĂSURt

Această măsură permite dezvoltarea unor măsuri și acțiuni integrate și durabile, care creeaza premise reale pentru realizarea celorlalte direcții ale Programului SAPARD (diversificarea activităților economice, prelucrarea și comercializarea produselor agricole, investiții în exploatațiile agricole), deoarece de cele mai multe ori existența unei infrastructuri minimale este o precondiție a reușitei proiectelor prevăzute în cadrul celorlalte măsuri.

4.

CÂMPUL OE ACȚIUNE AL MĂSURII

Pentru a atinge obiectivele propuse, vor

fi

susținute următoarele submăsuri ce vor putea dezvolta în cadrul lor anumite tipuri de proiecte:

Drumuri în zonele rurale.

În cadrul acestei submăsuri se vor dezvolta următoarele tipuri de proiecte:

•

Construirea de drumuri

de interes local noi și modernizarea drumurilor de interes local existente,

cu

prioritate pentru cele care facilitează accesul la drumurile județene și naționale și la rețeaua de căi ferate, inclusiv alte lucrări necesare care fac parte integrantă din drum în conformitate cu stipulările Legii nr.

82/1998.

La aceste tipuri de proiecte se adaugă construirea de rețele exterioare pentru conectarea la utilități a investiției (energie electrică, telecomunicații) .

Alimentarea cu apă în sistem centralizat în zonele rurale

în cadrul acestei submăsuri se vor dezvolta următoarele tipuri de proiecte:

•

Construirea

unor lucrări noi de alimentare cu apă și extinderea și/sau modernizarea lucrărilor existente, cum ar

fi:

captare, aducțiune, stație de tratare, rezervor de înmagazinare, stații de pompare, rețea de distribuție .

La aceste tipuri de proiecte se adaugă construirea de rețele exterioare pentru conectarea la utilități a investiției (energie electrică, drum de acces, telecomunicații, apă, canal).

Canalizări

în

sistem centralizat

în

zonele rurale

În cadrul acestei submăsuri se vor dezvolta următoarele tipuri de proiecte:

•

Construirea unor lucrări noi de canalizare, extinderea și/sau modernizarea lucrărilor existente, cum ar fi: rețea de canale colectoare a apelor uzate menajere, stația de epurare, stația de pompare și canale de evacuare a apelor epurate{tratate în stații de epurare) ;

La aceste tipuri de proiecte se adaugă construirea de rețele exterioare pentru conectarea la utilități a învestiției(energie electrică, drum de acces, telecomunicații, apă, canal).

5.

CRITERII DE ELIGIBILITATE

Generale

•

Trebuie să se demonstreze utilitatea tehnică și funcțională a proiectelor prin memoriu justificativ și studiu de fezabilitate;

•

La realizarea lucrărilor se vor utiliza numai materiale agrementate conform reglementărilor naționale în vigoare, precum și legislației și standardelor naționale conforme cu legislația Uniunii Europene; aceste materiale trebuie să fie în concordanță cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 766/1997 și a Legii nr. 10/1995 privind obligativitatea utilizării de materiale agrementate la execuția lucrărilor;

•

Proiectul trebuie să se încadreze în prioritățile propuse prin PUG - Planul de Urbanism General și Planurile de Amenajare a Teritoriului;

•

Regimul juridic al terenului pe care se execută lucrarea trebuie să fie inclus în proprietate publică;

•

Beneficiarul proiectului se angajează să elaboreze studiul tehnic în cel mult 6 luni de la aprobarea proiectului;

•

Hotărârea Consilului comunei beneficiare privind necesitatea investiției;

•

Hotărârea Consiliului Local de a suporta cheltuielile de întreținere.

Specifice

Pentru submăsura Drumuri în zonele rurale

•

Proiectele realizate în cadrul acestei submăsuri să nu permită construirea drumurilor de pământ;

•

Proiectele trebuie

să-și

demonstreze compatibilitatea cu reglementările naționale privind mediul, precum și cu legislația europeană în domeniul mediului, prin prezentarea Acordului de Mediu, precum și a Studiului de Impact pentru investiția propusă, folosind standarde și proceduri conforme cu cele din legislația Uniunii Europene cu privire la Evaluarea de Impact asupra mediului (EIM), Directiva 85/337/EC, amendată și completată de Directfva 97/11/CE ;

•

Proiectele propuse trebuie să respecte prevederile Legii 82/1998 pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 43/1997, privind regimul juridic al drumurilor și Normele Tehnice privind proiectarea, construirea, reabilitarea, modernizarea, întreținerea, repararea, administrarea și exploatarea drumurilor publice elaborate și aprobate prin Ordin de Ministrul Transporturilor;

•

Proiectele trebuie să includă amenajarea prin îmbrăcăminți adecvate, a intrărilor drumurilor de exploatare din pământ;

•

Proiectele trebuie să propună drumuri publice cu un profil transversal și o structură a sistemului rutier, corespunzător categoriei funcționale și clasei tehnice respective;

•

Proiectele care propun drumuri pietruite trebuie să prevadă că după aplicarea stratului

de

piatră,

operațiunile

de impermeabilizare să

fie realizate

în conformitate cu legislația națională;

•

Proiectele trebuie să prevadă că realizarea colectării apelor provenite din precipității se va face prin rigole, șanțuri și podețe de descărcare;

Pentru submăsura Alimentare cu apă în sistem centralizat în zonele rurale:

•

Prezentarea studiilor hidrologice sau hidrogeologice care să confirme existența sursei de apa în cantitatea suficientă pentru investiții noi și extindere, iar pentru modernizări existența sursei de apă se justifică numai prin memoriu justificativ;

•

Proiectele trebuie să-și demonstreze compatibilitatea cu reglementările naționale privind mediul, precum și cu legislația europeană în domeniul mediului, prin prezentarea Acordului de Mediu, precum șl a Studiului de Impact pentru investiția propusă, folosind standarde și proceduri conforme cu legislația Uniunii Europene cu privire la Evaluarea de Impact asupra mediului (EIM), Directiva 85/337/EC, amendată și completată de Directiva 97/11/CE;

•

înmagazinarea apei potabile se va face numai în rezervoare închise;

•

Pomparea în rețeaua publică a apei din fântânile existente în vatra satului să nu fie permisă, fără a fi trecută prin stația de tratare;

•

Să se folosească numai aducțiuni închise;

•

Pentru toate tipurile de captare (subterană, izvoare, de suprafață) să fie instituite în mod obligatoriu zonele de protecție sanitară în conformitate cu Hotărârea Guvernului nr. 101/1997;

•

Populația deservită să fie de minim 500 locuitori.

Pentru submăsura Canalizare

în

sistem centralizat

în

zonele rurale:

•

Sunt permise numai proiectele care rezolvă evacuarea substanțelor reținute în rețeaua de canalizare și/sau evacuarea nămolului rezultat din stațiile de tratarea apei;

•

Proiectele trebuie să-și demonstreze compatibilitatea cu reglementările naționale privind mediul, precum și cu legislația europeană în domeniul mediului, prin prezentarea Acordului de Mediu, precum și a Studiului de Impact pentru investiția propusă, folosind standarde și proceduri conforme cu legislația Uniunii Europene cu privire la Evaluarea de Impact asupra mediului (EIM), Directiva 85/337/EC, amendata si completata de Directiva 97/11/CE ;

•

Populația deservită: minim 500 locuitori.

lnvestitiile eligibile sunt:

•

Toate investițiile prevazute la paragraful 4" Câmpul de acțiune al măsurii ";

•

Achiziții de mijloace informatice și software pentru monitorizarea proceselor de exploatare și controlul calității acestora ;

•

Acea parte de costuri cum ar fi plata arhitecților, inginerilor și consultanților, taxe legale, studii de fezabilitate, achiziții de patente și licențe, costuri ce privesc pregătirea și implementarea unui proiect, direct legate de măsură, care să nu depășească 12% din costul total eligibil al proiectului.

Instalațiile și echipamentele trebuie să fie noi și trebuie să fie originare din Comunitatea Europeană sau din Țările Candidate, (conform punctului 8 (14) din secțiunea F din Acordul Multianual de Finanțare)și în conformitate cu normele Uniunii Europe inclusiv normele referitoare la tratarea, reciclarea și eliminarea produșilor reziduali și deșeurilor toxice.

Investițiile

eligibile

sunt

specificate

mai sus, precum

și în Ordinul

pentru implementarea măsurii.

Cheltuielile vor fi considerate eligibile pentru sprijin, dacă ele întrunesc cerințele stipulate în Art. 4 Sectiunea B a Acordului Multianual de Finanțare încheiat intre Uniunea Europeană și România, semnat la 2 februarie 2001 (publicat în Monitorul Oficial nr. 362/5 iulie 2001).

Numal cheltuielile plătite de Agenție de la data Deciziei Comisiei de a conferi dreptul de management financiar Agenției pentru această măsura sau de la data (datele) specificată(e), vor fi eligibile pentru sprijinul comunitar.

Pentru ca proiectul să fie eligibil pentru sprijinul comunitar, toate serviciile, mașinile și achizițiile trebuie să fie originare din Uniunea Europeană sau din țările menționate la Art.14 (2.7) Secțiunea A din Acordul Multianual de Finanțare; în aceste condiții, beneficiarul final trebuie să fie capabil să confirme proveniența inputurilor prin contracte de lucrări sau servicii, utilizând orice mijloace de evidență admisibile.

Nu sunt eligibile:

Ansamblul cheltuielilor menționate în art.4, "Eligibilitatea cheltuielilor'' paragraful 2 din secțiunea B Managementul, Monitorizarea și Evaluarea Programului" dln anexa Acordului Multianual de Finanțare, la care se adaugă:

•

Achiziționarea de mijloace de transport.

6.

CRITERII DE SELECȚIE

Proiectele vor fi selecționate în funcție de următoarele criterii:

Generale

CRITERII DE EVALUARE A PROIECTULUI

Punctaj

10

10

3.5;

3.5 și care deservesc în zona rurală obiective culturale și turistice conform Legii nr. 5/2000 privind aprobarea PATN Sectiunea 111, zone protejate amplasate de-a lunQul traseului.

Max. 15

10

15

Max.10

5

10

Max.15 5

10

15

10

TOTAL

(

maxim)

70

•

Proiecte amplasate în zone defavorizate (anexa 3)

•

Proiecte având o valoare totală mai mare 250.000 EURO

•

Proiectele sunt amplasate

-

în zonele prioritare în care se aplică una din măsurile 1.1; 3.1, 3.4 și

-

în zonele prioritare în care se aplică una din măsurile 1.1; 3.1, 3.4 și

•

Existența unei donații financiare private pentru acoperirea parțială a cheltuielilor neeligibile:

-

5%-10% din valoarea eligibilă a proiectului;

-

mai mult de 10% din valoarea eligibilă a proiectului

•

Numărul de localități care beneficiază de proiect:

2

localități;

3

localități;

4

sau mai multe ;

•

Proiecte care au proiectul tehnic întocmit și pot începe imediat după semnarea contractului.

Specifice

Pentru submasura Drumuri

în

zonele rurale

CRITERII DE EVALUARE A PROIECTULUI

Punctaj

nationale și cu reteaua de căi ferate sau cu cele executate în

10

•

Proiecte care asigură legatura cu drumurile județene, cu cele

cadrul altor proiecte ca ISPA, Banca Mondială, etc.

amplasamente

15

amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a -zone protejate amplasate de-a lungul traseului;

5

TOTALSUBMASURA

30

•

Proiectele pentru drumurile existente care sunt în proporție de minim 80% din pământ și proiectele pentru drumuri pe noi

•

Drumurile care facilitează accesul sau deservesc obiective turistice naționale Legea nr .

5/12.04 . 2000 privind aprobarea Planului de

Pentru submăsura Alimentare

cu apă in

sistem centralizat

în

zone rurale

CRITERII DE EVALUARE A PROIECTULUI

Punctaj

Max. 15

10

15

15

TOTALSUBMĂSURA

30

•

Proiecte

în

zone în care sursele de apă tradiționale (fântâni, puțuri) sunt:

-

Insuficiente sau suficiente și poluate

;

-

Poluate și insuficiente

•

Proiecte care deservesc o populatie mai mare de 2500 locuitori.

Pentru submăsura Canalizare in zonele rurale

CRITERII DE EVALUARE A PROIECTULUI

Punctaj

Max.15 10

15

15

TOTALSUBMĂSURĂ

30

•

Proiecte care cuprind rețea de canalizare:

-

Mixtă (pluvială și menajeră)

-

Retele separate (pluviale și menajere);

•

Proiecte care deservesc o populatie mai mare de 2500 locuitori;

7.

BENEFICIARI

Consiliile locale comunale

Asociații cu statut juridic între consiliile locale comunale.

Beneficiarii publici se vor angaja să realizeze lucrările în conformitate cu Acordul Multianual de Finanțare.

8.

LEGISLAȚIA NAȚIONALĂ ÎN VIGOARE

Lista actelor normative în vigoare, referitoare la măsura și submăsurile în cauză este prezentată în Capitolul "Anexe legislație" din Planul Național pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală.

9.

DISPOZIȚII FINANCIARE

Proiectele publice sunt proiecte de infrastructură, care nu generează venituri substanțiale,

în consecința aportul dat fiind de 100% din costul eligibil total. Proiectele

de infrastructură

care

nu sunt de natură

să

genereze

venituri substanțiale ,

sunt acele proiecte la care valoarea netă curentă a fluxului venituri viitoare, mai puțin costurile de exploatare, au ca rezultat o valoare mai mică decât 25% din costul total al investiției respective .

Costurile de exploatare sunt costuri survenite

pentru

funcționarea

investiției,

inclusiv

costurile de

întreținere,

dar excluzând amortizarea sau costurile de capital. Pentru aceste proiecte contribuția publică este de 100% din costul total eligibil.

în cadrul acestei măsuri vor putea fi finanțate proiecte a căror valoare totală eligibilă

este

cuprinsă între 100 OOO EURO și 1 OOO OOO EURO.

Un beneficiar poate primi ajutor pentru diferite proiecte, pe perioada derulării programului SAPARD, de maxim 2 ori în limita sumei maxime eligibile a măsurii.

Planul financiar și sursele de finanțare totale alocate acestei măsuri, sunt prezentate în Capitolul VI Alocările financiare pentru măsurile SAPARD din Planul Național pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală (pag. 357) :

în completarea cifrelor incluse în tabelul financiar de la pagina 357, întreaga sumă a dobânzii provenită din conturile Euro SAPARD pentru toată perioada de programare va fi cheltuită pentru proiectele din cadrul acestei măsuri în concordanță cu prevederile Articolului 10 paragraful 3 al Secțiunii A din Acordul Multianual de Finanțare.

Comitetul de Monitorizare și Comisia vor fi informați regulat despre folosirea acestor sume prin tabele specifice de monitorizare. Proiectele finanțate din dobândă vor fi distinct evidențiate și vor primi cofinanțare comunitară numai din această dobândă.

Bugetul indicativ pe submăsuri

SUBMASURA

%

din măsură

Drumuri în zonele rurale

50

Alimentare cu apă

35

Canalizare în zonele rurale

15

TOTAL

100

Acest ajutor este compus în general din sume publice, după cum urmează :

-

Minim 25% contribuție națională (bugetul național sau local);

-

Până la 75% contribuție comunitară.

Rata de 100

%

poate fi aplicată pentru proiectele publice care nu generează venituri nete substanțiale.

Activitățile eligibile ale proiectului se vor desfașura după semnarea contractului, cu excepția studiilor de fezabilitate și tehnice, în limita procentului aprobat în măsură.

Plata sprijinului financiar va fi făcută pe bază de documente justificative care să probeze că plățile pentru cheltuielile eligibile au fost efectuate de către beneficiar .

Luându-se în considerare opțiunile beneficlarilor, plata poate fi făcută într-o singură tranșă la sfârșitul proiectului sau în maximum 5 tranșe.

10.

ACOPERIRE GEOGRAFICĂ

Proiectul va fi amplasat în spațiul rural definit conform Legii. în cazul proiectelor realizate de comunele care au devenit orașe, se acceptă proiectele cu condiția ca această schimbare să fi survenit după semnarea contractului de finanțare.

11.

PROMOVAREA PROGRAMULUI

Potențialii beneficiari vor fi informați despre condițiile eligibilității prezentei măsuri prin:

•

Anunț public, prin mijloacele mass-media;

•

Distribuirea de broșuri de informare;

•

Seminarii;

•

întâlniri cu potențialii beneficiari

12.

INDICATORI DE REALIZARE, DE REZULTAT ȘI IMPACT

Indicatori de realizare

Indicatori generali:

Număr de proiecte: 700 Număr de locuitori : 342.000 Număr de comune: 880

Drumuri În spațiul rural :

Număr de proiecte: 300 Număr de locuitori: 147.000 Număr de km: 1500

Număr de comune: 380

Apă potabilă

Număr de proiecte: 300 Număr de locuitori: 145.000 Număr de comune: 370

Număr de km de conducte: 3.100 Număr de stații de pompare: 500 Număr de rezervoare apă potabilă: 500

Apă reziduală În spațiul rural:

Număr de proiecte: 100 Număr de locuitori: 50.000 Număr de comune: 130

Număr de km de conducte: 1 300 Număr de statii de pompare: 300 Număr de stații de epurare : 100

Indicatori de rezultat

•

Procentul de exploatații/gospodării/afaceri care au

acces la infrastructură beneficiind de asistență(%): crește cu 50%

•

Creșterea frecvenței turistice în zonele rurale(număr de turiști și durata sejururilor)

Protecția mediului

•

Produsele reziduale / canalizările de apă reziduală / tratarea apelor uzate în stații de tratare ca rezultat al acțiunilor asistate (creșterea procentului volumului apei tratate și creșterea numărului de exploatații/gospodării deservite).

Indicatori de impact

Menținerea populației

În

zonele rurale

•

Evoluția numărului de locuitori

Locurile de muncă și impactul social

•

Numărul de locuri de muncă create :

în perioada execuției proiectului: 14.000 locuri de muncă permanente : 1.400

Indicatorii de impact și rezultat vor fi îmbunătățiți substanțial în colaborare cu serviciile Comisiei Uniunii Europene.

13.

DOCUMENTE JUSTIFICATIVE

Potențialul beneficiar va trebui să anexeze la cererea de finanțare următoarele documente:

•

Studiul de fezabilitate întocmit conform ordinului nr. 1O13/873/ 2001 al ministrului finanțelor publice și al ministrului lucrărilor publice, transporturilor și locuinței privind

aprobarea

Normelor

Metodologice

privind

aprobarea

structurii conținutului și modului de utilizare a documentației standard pentru elaborarea și prezentarea ofertei pentru achiziția publică de servicii;

•

Hotărârea consiliului local al comunei beneficiare referitoare la necesitatea investiției.

•

Existența unei Decizii a consiliului local care să ateste că lucrările sunt prevăzute în bugetul local pentru perioada realizării investiției. Respectiva Decizie a consiliului local va trebui să menționeze, de asemenea, care sunt costurile neeligibile care vor fi suportate de către Primărie;

•

Certificatul de urbanism conținând lista avizelor necesare pentru demararea investiției;

•

Fișa tehnică (anexă la certificatul de urbanism) privind condițiile de protecția mediului necesare pentru obținerea acordului unic, pe care s•a aplicat, după caz, ștampila tip A sau tip B, care conține în anexă, după caz, acordul de mediu emis de autoritățile competente pentru activitățile cu impact semnificativ asupra mediului, definite în legislația națională conformă cu legislația Uniunii Europene;

•

Declarație pe propria răspundere din care să rezulte că aplicantul nu beneficiază pentru același proiect și de o altă finanțare națională sau comunitară;

•

Avizul sanitar eliberat de instituțiile abilitate care să ateste că proiectul este în conformitate cu legislația națională numai pentru proiectele de apă și canalizare.

•

Hotărârea consiliului local pentru suportarea cheltuielilor de întreținere;

•

Hotărârea consiliului local pentru elaborarea studiului tehnic sau de însușire a unui proiect tehnic deja întocmit.

14.

CONDIȚII DE FINANȚARE

•

beneficiarii

trebuie

să

menționeze

clar

în

documentele

contabile

toate operațiunile privitoare la respectiva investiție;

•

la momentul depunerii cererii de finanțare, localitatea să fie cuprinsă în codul

SIRUTA;

•

un beneficiar poate primi un ajutor de două ori în perioada 2000-2006, în limita sumei maxime eligibile în cadrul submăsurii;

•

beneficiarii pot solicita sprijin pentru un nou proiect după finalizarea completă a proiectului anterior;

•

beneficiarul va colabora și va prezenta orice informație solicitată de oficialii Ministerului Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale, Agenției SAPARD, Comisiei Uniunii Europene sau alte structuri autorizate să controleze și să auditeze implementarea proiectului;

•

sprijinul acordat va fi recuperat dacă obiectivele sprijinite nu sunt folosite conform scopului destinat sau în cazul în care acestea au fost vândute sau închiriate în perioadă de 5 ani după finalizarea proiectului (data ultimei tranșe).

15.

AUTORITATEA DE IMPLEMENTARE

•

Agenția SAPARD - reprezintă în România autoritatea de implementare.

•

Serviciile tehnice de verificare pe teren plăți - sunt unitățile specializate din cadrul Agenției SAPARD.

Anexa 1

la fișa tehnică pentru măsura 2.1

Situația zonelor defavorizate

Nr.

Zona

Judetul

Act nonnativ

1.

Zona minieră Brad

Hunedoara

H.G.991/1998

2.

Zona minieră Valea Jiului

Hunedoara

H.G.992/1998

3.

Zona minieră Bălan

Harghita

H.G.993/1998

4.

Zona minieră Albeni

Gorj

H.G.191/1999

5.

Zona minieră Schela

Gorj

H.G.192/1999

6.

Zona minieră Motru Rovinari

Gorj

H.G.193/1999

7.

Zona minieră Stei Nucet

Bihor

H.G.194/1999

8.

Zona minieră Suncuiuși- Dobrești-Vadul Grișului

Bihor

H.G.195/1999

9.

Zona minieră Popești-

Dema-Ale .. șd

Bihor

H.G.196/1999

10.

Zona miniera Rusca Montană

Caraș Severin

H.G . 197/1999

11.

Zona minieră Bocșa

Caraș Severin

H.G.198/1999

12.

Zona minieră Moldova Nouă-Anina

Caraș Severin

H.G.199/1999

13.

Zona minieră Io

Sălaj

H.G . 200/1999

14.

Zona minieră Hida- Surduc-Jibou

Sălaj

H.G.201/1999

15.

Zona minieră Sărmașag

- Chiejd Bobota

Sălaj

H.G.202/1999

16.

Zona minieră Baia Mare

Maramureș

H.G . 203/1999

17.

Zona minieră Borșa Vișeu

Maramureș

H.G.204/1999

18.

Zona minieră Filipești

Prahova

H.G.205/1999

19.

Zona minieră Ceptura

Prahova

H.G.206/1999

20.

Zona minieră Comănești

Bacău

H.G.207/1999

21.

Zona minieră Bucovina

Suceava

H.G.208/1999

22.

Zona minieră Bara Olt

Covasna

H.G.209/1999

23.

Zona minieră Altân- Tepe

Tulcea

H.G.210/1999

24.

Zona minieră Rodna

Bistrita Năsăud

H.G.640/1999

25.

Zona minieră Apuseni

Alba

H.G.813/1999

Anexa IV

FIȘA TEHNICĂ PENTRU MĂSURA 3.1 INVESTIȚII ÎN EXPLOATAȚIILE AGRICOLE

1.

MOTIVAȚIE

•

Prin aplicarea Legii nr. 18/1991 a fondului funciar, cu completările ulterioare, s­ au pus bazele proprietății private și a generallzării

proprietății private în agricultură. Astfel, dacă prin Legea nr.18/1991 suprafața maximă restituită era de 10 ha., prin Legea nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole și celor forestiere solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr.18/1991 și ale Legii nr. 169/1997, suprafața care se restituie este de maxim 50 ha. De asemenea prin Legea nr. 54/1998 privind circulația juridică a terenurilor, persoanele fizice și juridice pot dobândi/achiziționa până la maxim 200 ha. teren agricol în echivalent arabil, de familie.

•

Exploatațiile agricole, în special cele din sectorul vegetal, se confruntă cu o dotare insuficientă, formată în principal din tractoare, combine, mașini și echipamente agricole cu un grad ridicat de uzură fizică și morală.

•

Patrimoniul pomi-viticol actual, deși este apropiat ca suprafață celui existent în 1990, prezintă fenomenul de îmbătrânire a unor plantații precum și cel de distrugere datorită atât calamităților naturale din ultimii ani cât și modului defectuos

de cultivare a plantațiilor

de vii și pomi.

în 1996 din totalul patrimoniului viticol de 283,8 mii ha, 166,1 mii ha erau cultivate cu viță de vie nobilă, iar diferența de 117,7 ha era cultivată cu diferiți hibrizi productivi.

•

La unele plante tehnice și culturi tradiționale (sfeclă de zahăr, rapiță, ricin, in, cânepă, tutun, plante furajere, plante medicinale și aromatice etc.) se constată o reducere a suprafețelor de cultură și a producțiilor obținute precum și reducerea suprafeței totale de sere încălzite de la 1656 ha în 1990 la 957 ha. în 1999 din care 282 ha. aparțin sectorului privat.

Transferarea animalelor slab performante de la fostele cooperative agricole de producție în sectorul privat, conduce la necesitatea achiziționării unor efective matcă performante,

precum și asigurării condițiilor pentru aplicarea

unor tehnologii performante de creștere și de întreținere

a

animalelor. Aceste tehnologii trebuie să

respecte condițiile de protecție a mediului ambiant și a cadrului natural.

Pentru efectivul de 3.100 mii capete de bovine existent în 1999, din care 1.400 mii vaci de lapte, pentru îmbunătățirea șeptelului sunt necesare aproximativ 60-70 mii juninci cu înalt potențial genetic (numai 25% din aceste animale se vor asigura prin Programul SAPARD).

(ln România sunt 6 centre aparținând de

SC

"SEMTEST" pentru testarea taurilor, rn funcție de performanțe și pedigree, in ceea ce privește reproducția și materialul seminal.

Însămânțarea artificială se face prin Asociația Crescătorilor de Taurine din Romllnia. Agenția Națională pentru Ameliorare, Reproducție și Selecție asigură prin unitățile sale teritoriale reproducția naturală și respectarea Planuiui de lmbunătățire la nivel național,)

Circa 20 % din totalul fermierilor au vârsta mai mare de 65 ani. în același timp, foarte puțini tineri au condiții reale să se stabilească în mediul rural și să devină managerii unor exploatații agricole.

Lipsa surselor de capitalizare a producătorilor agricoli a condus la imposibilitatea realizării unor investiții importante în sectorul agricol, fapt ce a determinat deteriorarea potențialului producției vegetale și animale și în special a parametrilor calitativi ai acesteia.

în strategia de dezvoltare a agriculturii se propune stabilizarea cantitativă și calitativă a producțiilor vegetale și animale în vederea ameliorării exploatațiilor agricole și refacerii potențialului producției vegetale și animale (îmbunătățirea calității, igienei, creșterea condițiilor de bunăstare a animalelor, îmbunătățirea potențialului genetic și a condițiilor de mediu), diversificarea producțiilor atât în sectorul vegetal cât și în cel al creșterii animalelor în vederea utilizării mai bune a potențialului existent, a creșterii veniturilor producătorilor agricoli.

Investițiile în exploatațiile agricole vor fi orientate, în principal, către completarea și reînnoirea parcului de tractoare și utilaje agricole, înlocuirea animalelor neproductive cu altele, care au un potențial genetic ridicat, modernizarea și reabilitarea fermelor vegetale, inclusiv a serelor și fermelor de creșterea animalelor existente.

2.

OBIECTIVE

Obiective generale

•

în baza măsurii va putea

fi

asigurat sprijinul financiar pentru investiții în exploatații agricole private, vegetale și de creștere a animalelor, asigurând raționalizarea și reorientarea producției pentru creșterea calității produselor obținute prin aplicarea unor tehnologii competitive și care ar putea limita poluarea asupra mediului înconjurător.

•

Această măsură va contribui la îmbunătățirea veniturilor producătorilor agricoli, la atragerea tinerilor în activitățile agricole prin îmbunătățirea condițiilor lor de viață și muncă, precum și la asigurarea condițiilor de igienă și bunăstare a animalelor.

•

Implementarea măsurii se va face respectând prevederile Articolului 2 din Regulamentul nr. 2759/1999/CE adoptat de Comisia Europeană și

va

asigura condițiile pentru implementarea acquis-ului comunitar în exploatațiile agricole.

Obiective specifice

•

să modernizeze tehnologiile de cultură și să reducă costurile de producție;

•

să diversifice producția și să îmbunătățească calitatea produselor agricole românești;

•

să asigure îmbunătățirea raselor, respectarea condițiilor de igienă și de întreținere a animalelor;

•

să reducă pierderile de producție și să crească eficiența exploatațiilor agricole;

•

să promoveze diversificarea activităților agricole pentru a asigura o mai bună utilizare a forței de muncă în agricultură;

•

să asigure o mai bună valorificare a potențialului agricol al fiecărei zone;

•

să faciliteze transferul exploatațiilor agricole către tineri;

•

să protejeze, să conserve și să îmbunătățească mediul înconjurător natural, să asigure refacerea și conservarea calității solului.

•

să stimuleze concurența.

Obiective operaționale

•

promovarea investițiilor în sectorul animal și vegetal la nivelul fermei, pentru îmbunătățirea construcțiilor fermei (pentru sectorul vegetal și animal), investiții în noi mașini și/sau animale cu valoare genetică ridicată, refacerea și ameliorarea plantațiilor de pomi și viță de vie.

3.

CORELAREA CU ALTE MĂSURI

Această măsură trebuie să se coreleze cu următoarele măsuri:

•

Îmbunătățirea structurilor pentru calitate, control sanitar-veterinar, fitosanitar și al calității produselor alimentare și pentru protecția consumatorilor;

•

Îmbunătățirea prelucrării și marketingul produselor agricole și piscicole;

•

Metode agricole de producție proiectate să protejeze mediul și să mențină peisajul rural;

•

Constituirea grupurilor de producători;

•

Managementul resurselor de apă pentru agricultură;

•

Dezvoltarea și îmbunătățirea infrastructurii rurale;

•

Îmbunătățirea pregătirii profesionale;

•

Asistență tehnică.

4.

CÂMPUL DE ACȚIUNE AL MĂSURII

Proiectele eligibile trebuie să se refere la:

Ferme de producție vegetală

Asigurarea dezvoltării unor ferme viabile prin:

•

Achiziția de echipament necesar pentru modernrzarea exploatațiilor din sectorul vegetal prin dotarea acestora cu : tractoare, combine, utilaje, mașini, instalații și echipamente agricole inclusrv pentru calibrarea,

sortarea, condiționarea

și depozitarea produselor agricole obținute și prelucrate în cadrul fermei, instalații de irigat, echipamente pentru procesarea resturilor vegetale:

-

înființarea de plantații pe suprafețe noi, reabilitarea plantațiilor pomicole {cu schimbarea structurii pomilor fructiferi) prin achiziționarea de material săditor, precum și lucrări executate de terți pentru desțelenire, pregătirea solului, plantare și replantare, cu excepția îngrășării solului;

-

reabilitarea plantațiilor

viticole (reconversie, înlocuirea viței de vie îmbătrânită și/sau slab productivă precum și a hibrizilor de viță de vie numai cu soluri nobile) pe suprafețele existente, fără creșterea suprafeței totale cultivată cu viță de vie, prin achiziționarea de material săditor, înființare școli de viță de vie (complex de depozitare la frig și forțare la cald, hală de altoire, mașini și utilaje agricole, magazie și depozit materiale), precum și lucrări executate de terți pentru desțelenire, pregătirea solului, plantare și replantare, cu excepția îngrășării solului;

-

investiții in ferme vegetale prin modernizarea și extinderea clădirilor și utilităților (alimentare cu apă, energie electrică, energie termică, evacuarea deșeurilor, canalizare, etc.) și completarea cu o serie de construcții necesare pentru producția agricolă (spații de sortare și depozitare, depozite de combustibil, remize pentru utilaje, împrejmuire, etc.) ;

•

Modernizarea și construirea de sere noi, realizate din structuri metalice ușoare, cu centrale termice proprii și instalații de irigat, inclusiv asigurarea utilităților - alimentare cu apă, energie electrică, drenarea apelor, canalizare, epurarea apelor uzate etc. -

pentru a respecta condițiile de protecție a mediului înconjurător.

Ferme pentru creșterea animalelor și păsărilor

Asigurarea dezvoltărfi unor ferme viabi!e pentru creșterea animalelor și a păsărilor, prin:

•

Achiziționarea de animale (prima populare - femele) cu înalt potențial genetic, cu menționarea originii (pedigree), a provenienței și înregistrarea la unitățile teritoriale ale Agenției Naționale pentru Ameliorare, Reproduc e și Selecție

l

,

(cu excepția păsărilor) precum și achiziționarea de material seminal de calitate;

•

Dotarea cu tractoare, utilaje, mașini, instalații și echipamente pentru efectuarea activităților din fermele de creștere a animalelor;

•

f nființarea fermelor de creștere a animalelor și păsărilor, modernizarea celor

existente precum și completarea cu alte construcții și utilități: padocuri, fânare, fose septice, bazine de purin, platforme de dejecții, stații de epurare, instalații pentru producerea și dozarea furajelor complexe, săli de muls și de colectare a laptelui, centrale termice, depozite de combustibil, instalații de alimentare cu apă, rețele de canalizare, instalații electrice, împrejmuire, etc.

5.

CRITERII DE ELIGIBILITATE

Generale

•

Proiectul va

fi

amplasat în spațiul rural, cu excepția modernizărilor de sere care se pot amplasa și în urban, dacă au asigurate sursele de încălzire.

•

Trebuie să se demonstreze viabilitatea economico-financiară a fermef . *

*

Prin viabilitatea economică se Înțelege obținerea de performanțe financiare eficiente și abilitatea de

a

opera fără

a

recurge la sprijin public În activitatea

sa

operațională. Beneficiarul trebuie

să

demonstreze că iși poate plăti obligațiile și datoriile in mod regulat, fără să supună la nici un risc desfașurarea normală

a

activitățU agentului economic și că generează un venit net semnificativ (nu mai puțin de5%.

•

înaintea începerH investiției, fermele trebuie să fie în acord cu standardele naționale, iar la finalizarea investiției, pentru proiectele a căror valoare este:

•

:s:

500.000 Euro investiția trebuie să fie în acord cu legislația sanitar- veterinară, fitosanitară, de igienă și bunăstare a animalelor și de medlu a Uniunii Europene;

il

Agenția Națională pentru Ameliorare, Reproducție și Selecție asigură prin unitățile teritoriale reproducția naturală și respectarea Planului de Ameliorare la nivel național

•

> 500 . 000 Euro ferma trebuie să fie în acord cu legislația sanitar veterinară, fitosanitară, de igienă și bunăstare a animalelor și de mediu a Uniunii Europene;

•

Sprijinul financiar cu o valoare > 500.000 Euro se acordă numai proiectelor al căror obiectiv este implementarea acquis-lui comunitar în fermele de creștere a animalelor și păsărilor;

•

Beneficiarii sunt proprietarii terenurilor sau au contracte de concesionare sau arendare pentru teren pe o perioadă de minim 1O ani, sau de minim 5 ani în cazul altor Upuri de investiții care nu prevăd construcții;

•

Proiectul să prevadă distinct cantitățile destinate comercializării și să conțină date privind piața și potențialii clienți;

•

Existența co-finanțării trebuie certificată;

•

Beneficiarii (persoane fizice și/sau responsabilii tehnici) trebuie să dovedească o pregătire profesională, în raport cu proiectul pe care doresc să îl inițieze, printr­ un document eliberat de autoritățile competente care să certifice faptul că beneficiarul are cunoștințe profesionale

în domeniu: diplomă sau certificat de formare sau declarație pe propria răspundere, că responsabilul tehnic al proiectului va urma un curs de pregătire profesională, până la finalizarea proiectului, înaintea ultimei plăți a ajutorului;

•

Nu va fi eligibil solicitantul care are pierderi financiare și obligații restante față de bugetul de stat, față de bugetul asigurărilor sociale de stat și bănci (altele decât pentru care este respectat graficul de rambursare), conform ultimelor declarații fiscale sau altor declarații eliberate de către autoritățile fiscale;

Specifice

•

Plantațiile viticole se realizează pe suprafețe existente, fără creșterea acestora, înlocuind vița de vie îmbătrânită sau slab productfvă și hibrizii de viță de vie numai cu soiuri nobile;

•

Școlile de viță de vie vor avea o suprafață minimă de 1 ha cu 160 . 000 butași altoiți și 48 . 000 vițe altoite;

•

Vor fi eligibile soiurile de pomi fructiferi și de viță de vie, care sunt:

-

înregistrate în Catalogul oficial

al soiurilor de plante de cultură din România, aprobat anual prin ordin al ministrului agriculturii, pădurilor și dezvoltării rurale;

-

înregistrate în cataloagele Comunrtății Europene;

-

prevăzute în listele furnizorilor din țările comunitare, în care soiurile au o denumire clară

și o descriere suficient de amănunțită, provin dintr-un stat membru al Comunității Europene.;

-

materialul să corespundă condiției de

.calitate

CE" sau normelor române în vigoare.

•

Pentru achizițiile de animale care reprezintă nuclee de reproducție cu valoare genetică ridicată, beneficiarul trebuie să prezinte certificate de origine și productivitate.

•

Achiziția inițială de vaci/bivolițe cu o înaltă valoare potențială va fi făcută din următoarele rase: Simmental, Brown - Schwize , Holstein Friesian, Pintzgau,

Charolaise ,

Piemontese, Blanc Bleu Belge ,

Limoussine, Bivolița bulgarească , Bivolița italiană, Murrah, Nili-Ravi și cele care provin din acestea, demonstrate cu pedigree sau certificat de origine și productivitate și va fi limitată la :

-

Pentru producătorii agricoli individuali :

6 capete

-

Pentru asociațiile familiale: 15 capete și

-

Pentru companiile agricole/comerciale :

35 capete.

•

Achiziția inițială de scroafe cu o înartă valoare potențială va fi făcută din următoarele rase :

Large White, Landrace, Durock, Hampshire ,

Linia sintetică 345 Periș, PIC Pietrain și cele care provin din acestea, demonstrate cu pedigree sau certificat de origine și productivitate și va fi limitată la :

-

Pentru producător i i agricoli individuari :

20 capete

-

Pentru asociațiile familiale: 50 capete și

-

Pentru companiile agricole/comerciale: 170 capete.

•

Achlziția inițială de oi/capre cu o înaltă valoare potențială va fi făcută din următoarele rase :

Țigae, Țurcană, Merinos, Karakul, Awassi ,

Romney Marsh, ll'de France ,

Texel, Romanov ,

Carpatina ,

Alba de Banat, Saanen ,

Alpina franceză, Nobila germană și cele care provin din acestea ,

demonstrate cu pedigree sau certificat de origine și productivitate și va fi limitată :

-

Pentru producătorii agricoli individuali :

200 capete

-

Pentru asociațiile familiale :

300 capete

-

Pentru companiile agricole/comerciale :

1400 capete.

Achiziția de animale cu valoare genetică ridicată nu va depăși numărul total pe perioada implementării programului:

-

Vaci/bivolițe :

15 . 000 capete

-

Oi/capre :

50 . 000 capete

-

Scroafe: 23.000 capete

•

Pentru creșterea animalelor, beneficiarul trebuie să demonstreze că are în exploatare suprafața de bază furajeră minimă (în funcție de zona de cultură) necesară întreținerii efectivelor de animale, la un nivel ridicat de performanță :

-

vaci lapte

0 , 6 ha/cap

-

taurine la îngrășat

0,3 ha/cap

-

oi sau capre

0,06 ha/cap

-

berbecuți la îngrășat 0,04 ha/cap .

•

Pentru achizițiile de animale, prin proiect, trebuie să se dovedească că există sau sunt propuse să se construiască adăposturi corespunzătoare în raport cu efectivele de animale avute în vedere și care vor respecta condițiile veterinare, de bunăstare a animalelor și de mediu ale UE, dovedite prin aviz veterinar

și acord de mediu care să respecte prevederile

NTPA 001 cu privire la conținutul de poluanți a apelor uzate deversate

î n sursele de apă.

Investițiile eligibile sunt:

•

Toate investițiile prevăzute la paragrafu[ 4 "

Câmpul de acțiune al măsurii"

•

Pot fi cheltuieli eligibile :

a)

Construirea de noi clădiri și instalaț i i și modernizarea celor ex i stente;

b)

Utilaje și echipamente noi ,

soft-uri pentru computer, incrusiv costurile de instalare și montaj bazate pe contracte cu terțe părți;

c)

Acea parte a costurilor reprezentând plata arhitecților, inginerilor șr consultanților, taxelor legale ,

a studiilor de fezabilitate ,

achiziționarea de licențe și patente ,

pentru pregătirea și/sau implementarea proiectulu i,

direct legate de măsură ,

care nu depașesc 12% din costul total eligibil al proiectului ,

exceptând cazurile când nu sunt prevăzute construcții când acestea nu vor depăși 3%.

d)

Achiziții de mijloace de transport noi ,

specializate ,

ca rezultat al indentificării lor în studiul de fezabilitate/memoriu justificativ .

Cheltuielile vor

fi

considerate eligibile pentru ajutor, dacă îndeplinesc cerințele Art. 4, Secțiunea B din Acordul Multianual de Finanțare, cu modificările și completările uterioare.

Numai cheltuielile plătite de către Agenția SAPARD de la data acreditării pentru această măsură, sau data (datele) specificate în această privință, vor

fi

eligibile pentru sprijinul Comunitar.

Pentru ca proiectul să fie eligibil pentru sprijinul Comunitar, toate serviciile, mașinile și achizițiile trebuie să fie

originare din Comunitatea Europeană sau din Țările menționate la Art .

4, Secțiunea B din Acordul Multianual de Finanțare,

cu modificările și completările ulterioare.

Nu sunt eligibile:

•

Investițiile eligibile și neeligibile sunt conforme cu prevederile art.4, Secțiunea B din Acordul Multianual de Finanțare, cu modificările și completările ulterioare și sunt detaliate în Ghidul Solicitantului .

•

Investiții care privesc obiectivul măsurii 3 . 4

6.

CRITERII DE SELECTIE

Proiectul va fi selectat și evaluat în funcție de următoarele criterii :

Generale

Nr. crt.

CRITERII OE SELECȚIE

Scor

{dacă da)

1.

Proiecte a căror valoare totală eligibilă este între 10,000 și 300,000 Euro;

20

2.

Proiecte care sunt sustinute de tineri fermieri (maxim 40 ani);

10

3.

Proiecte prezentate de grupuri de producători, sau membrii acestora

15

4.

Proiectul aplică tehnologii

prietenoase

cu mediul"*

15

5.

Proiectul asigură diversificarea producției, mai mult de 30% din venituri să se obțină din diversificare.

10

6.

Proiecte* care se încadrează în dimensiunile recomandate în Anexa

2;

10

7.

Proiecte* ale căror amplasamente sunt situate în zonele cu potențial productiv conform Anexei

3:

Maxim 15

15

10

5

8.

Proiecte* care au con s trucții existente și/sau animale

cu

înalt potențial genetic, și/sau utilaje achiziționate cu cel mult 5 ani înainte și care pot fi utilizate în fluxul tehnologic

5

TOTAL

100

a)

potențial ridicat

b)

potențial mediu c)potențial scăzut

*

Se vor promova

atât pentru

sectorul

vegetal cât

și

cel animal investiții

și tehnologii

"prietenoase cu

mediul"

care au un

impact redus asupra mediului (zero sau pozitiv).

Aceste tehnologii se definesc prin trei direcții :

1.

Intrări in fermă:

a)

Apă

-

sisteme de

irigații

cu consum redus de apă ( de ex: irigații prin picurare);

-

sisteme de adăpare a animalelor cu raționalizarea consumului de apă și minimalizarea

pierderilor

de apă ( de ex :

adăpători cu nivel constant) ;

b)

Sol

-

tehnologii de creștere și menținere

a

nivelului de fertilitate a solului (amenajări antierozionafe ,

înierbări etc.);

c)

Energie

-

investiții în echipamente pentru utilizarea energiHor regenerabile (biogaz,

solară, eoliană, geotermală etc.);

d)

Investiții in conservarea resurselor genetice locale (vegetale și animale);

e)

lnvesUții În echipamente care

să

asigure igiena și bunăstarea animalelor În fermă;

f)

Investiții în proiectarea ergonomico-ecologică

a

fermelor.

2.

Procese in fermă:

a)

Investiții în echipamente specifice agro-eco/ogice (echipament pentru asigurarea managementului integrat de combatere a bolilor și dăunătorilor};

b)

Investiții in echipamente de conservare

a

produselor din fermă.

3.

Ieșiri din fermă:

a)

Investiții în echipamente care asigură managementul deșeurilor organice din fermă

{bazine de stocare

a

purinului, platforme de compostare

a

gunoiului de grajd);

b)

Echipamente pentru încărcat, transport și împrăștiat gunoiul de grajd pe câmp;

c)

Instalații de epurare a apelor uzate și de reciclare

a

apei epurate;

d)

Instalații pentru producerea biogazului.

7.

BENEFICIARI

Beneficiarii vor fi:

•

Producătorii agricoli individuali;

•

Asociațiile agricole familiale;

•

Societățile

agricole

private /asociațiile

agricole

cu

personalitate

juridică, prevăzute de Legea nr. 36/1991 privind societățile agricole și alte forme de asociere în agricultură;

•

Societățile comerciale agricole cu capital privat cel puțin egal sau mai mare de 75% constituite în baza Legii nr.31/1990 și a Legii nr.15/1990;

•

Grupuri de producători.

8.

LEGISLAȚIA NAȚIONALĂ ÎN VIGOARE

Legislația în curs de armonizare și legislația națională în vigoare sunt prezentate în Capitolul

ăAnexe legislație" din Planul Național pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală.

9.

DISPOZIȚII FINANCIARE

Proiectele dln cadrul acestei măsuri sunt considerate a fi investiții generatoare de venituri.

în cadrul acestui program vor putea fi finanțate proiecte a căror valoare totală eligibilă este cuprinsă între 5000 - 500.000 EURO.

Valoarea totală eligibilă poate să ajungă la 2.000.000 Euro numai pentru proiectele al căror obiectiv este implementarea acquis-lui comunitar în fermele de creștere a animalelor și păsărilor, după realizarea investiției.

Gradul de intervenție este :

-

pentru proiectele din celelalte zone decât zona montană : 50% contribuție privată,

50% contribuție publică

- pentru proiectele apartinând tinerilor sub 40 de ani din celelalte zone decât zona montană:

45% contribuție privată,

55% contribuție publică

-

pentru proiectele din zona montană 40% contribuție privată,

60% contribuție publică

-

pentru proiectele apartinând tinerilor sub 40 din zona montană

35% contribuție privată,

65% contribuție publică

Contribuția publică se suportă astfel:

-75% contribuție

SAPARD

-25% buget național

în cadrul acestei măsuri, beneficiarul poate să primească până la de două ori un sprijin, în perioada de 7 ani, până la suma maximă stabilită în dispozițiile financiare ale măsurii.

Bugetul indicativ al acestei măsuri, defalcat pe ani se găsește în Capitolul VI Alocații financiare pentru măsurile SAPARD din Planul Național pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală pag. 356.

BUGET INDICATIV PE SUBMĂSURI

SUBMĂSURI

%din măsură

Din care:

%

în alte zone decât zona

montană

Din care:

% în zona montană

Din care:

%

realizate de tineri

%

realizate

de tineri

Culturi de câmp

19

17,2

1,8

-

-

Horticultură (din care din

floricultură 1,5%)

8

6,4

1,6

-

-

Viticultură

8

6,4

1,6

-

-

Pomicultură

8

5,12

1,28

1,28

0,32

Sere

4

3,2

0,8

-

-

Ferme de vaci de lapte/bivolite

14

7,84

1,96

3,36

0,84

Creștere și îngrășare de taurine

14

7,84

1,96

3,36

0,84

Ferme de oi/capre

3

1,2

0,3

1,2

0,3

Îngrășătorii de berbecuti

3

2,4

0,6

-

-

Ferme de porci

10

8

2

-

-

Ferme de păsări

5

4

1

-

-

Alte ferme vegetale și de creștere a animalelor și păsărilor specializate în obținerea de produse pentru consumul uman.

4

2,56

0,64

0,64

0,16

TOTAL

100

72.16

15.54

9.84

2.46

Cheltuielile eligibile ale activităților proiectului se vor realiza numai după semnarea contractului de finanțare, cu excepția studiului de fezabilitate și proiectului tehnic, în limita aprobată pentru această măsură.

Plata sprijinului financiar se va face pe baza documentelor justificative care să demonstreze realizarea activităților și eligibilitatea acestora. Luând în considerare opțiunile beneficiarilor, plata poate fi făcută într-o singura tranșă la sfârșitul proiectului sau în maxim cinci tranșe.

10.

ACOPERIRE GEOGRAFICĂ

Proiectul va

fi

amplasat în spațiul rural al României, definit conform legislației naționale în vigoare, cu excepția modernizării serelor amplasate în zona urbană. Amplasarea proiectele din zona montană va fi în acord cu legislația națională în vigoare. 1

11.

PROMOVAREA PROGRAMULUI

Potențialii beneficiari vor fi informați despre existența/condițiile eligibilității prezentei măsuri prin:

•

Anunț public în mass-media;

•

Distribuirea de broșuri de informare;

•

Seminarii locale;

•

întâlniri cu potențialii beneficiari.

12.

INDICATORI DE REALIZARE, DE REZULTAT ȘI DE IMPACT

Indicatori de realizare

Indicatori generali

Număr de proiecte

11 . 000

din care ponderea "investițiilor verzi" *

20%

Număr de beneficiari

11.000 din care număr de tineri agricultori sprijiniți

2 .400

*"Investițiile verzi" sunt investițiile care au ca scop protecția și imbunătățirea mediului precum și a igienei și bunăstării animalelor

Repartizare geografică

Număr de proiecte în zone defavorizate definite în conformitate cu Ordonanța de

•

Urgență a Guvernului nr. 24/1998 {republicată) privind zonele defavorizate ;

2

.

400

Repartizare pe sectoare de producție număr de proiecte

·

Producția vegetala

Culturi de câmp Horticultură

2.300

900

Ordinul Comun nr. 328/321/2004 al Ministrufui agriculturii, pădurilor și dezvoltl1rii rurale și al Ministrului administrației și interne/or (publicat rn Monitorul Oficial al României nr .

758/2004. Partea I) pentru aprobarea delimitării mueicipiilor, orașelor și comunelor din zona montanJ, rn baza criterii/or de delimitare

a

zonei montane· · aprobate

prin

Hotărârea Guvernµlui 94912002 :

a) zone cu condiții climatice deosebit de dificile determinate de altitudini de peste 600

m,

b) pante de peste 20 , c) combinația dintre a) și b) .

Viticultură Pomicultură Sere

Ferme de creștere a animalelor și păsărilor

Animale pentru lapte Creștere și îngrășare taurine Creștere oi /capre

Îngrășare berbecuți

800

800

100

1 . 500

1.500

400

400

Porcine Păsări

Alte tipuri de ferme vegetale ,

animale și păsări

Repartizare pe tipuri de investiții

Construcții

-

grajduri pentru vaci/bivolițe

-

îngrășătorii porci

-

alte grajduri

-

sere și echipamente adecvate

-

alte construcții în fermă

Utilaje și echipamente independente:

-

tractoare

-

combine

-

alte utilaje

Achiziții de animale cu valoare genetică ridicată

-

vaci de lapte/bivolițe

-

porci

-

oi/ capre Plantații agricole

-

pomicole

-

viticole

Școli de viță de vie Sere

-

suprafață nou construită

-

suprafață modernizată

Indicatori de rezultat

1 . 100

600

600

1.00

bucăți

400 bucăți

800 bucăți

280 bucăți

600 bucăți

8 . OOO bucăți 600 bucăți

2.OOO bucăți

15 . 000 capete

23.000 capete SO.OOO capete

1.300 ha

1.700 ha

100 ha

60 ha

200 ha

•

Mai buna utilizare a factorilor de producție în ferme

•

Raportul dintre ăproducție" și "total intrări" în fermele asistate este estimat să înregistreze o creștere cu 20%

•

Scăderea costului unitar pe produs vândut (EURO/ unitatea de măsură) în ferme care au beneficiat de asistență, cu cel puțin 10%

•

Raportul dintre cheltuieli și cifra de afaceri în

ferme care au beneficiat de asistență este estimat să fie mai mic cu 10%

f mbunătățirea calității produse/or de fermă

Raportul dintre prețul produselor de bază îmbunătățite calitativ ca urmare a asistenței și prețul mediu al produselor respective este estimat să fie mai >1 și în creștere .

Facilitarea metodelor agricole prietenoase față de mediu

•

Procentul fermelor beneficiare din totalul fermelor asistate având mai mult de 10

% dîn totalul co-finanțării investițiilor pentru îmbunătățirea mediului să fie mai mare de 30%, comparat cu total ferme asistate, din care:

-

referitoare la gunoi și exces de îngrășământ (%)

-

referitoare la managementul apei în fermă(%)

-

alte practici agricole/ sisteme prietenoase cu mediul(%)

•

Raportul dintre capacitățile de depozitare a gunoiului de grajd în fermele care au beneficiat de asistență și totalul cantitățil de gunoi obținute în fermele asistate să fie >0,8

•

Procentul de ferme care au beneficiat de asistență aliniate standardelor în ceea ce privește gunoiul de fermă este estimat să fie >30%

Condiții de muncă și bunăstare a animalelor

•

Să se înregistreze reducerea expunerii la: substanțe toxice, substanțe rău mirositoare ,

praf, condiții climatice extreme, ridicarea de încărcături grele, program exagerat de lucru.

•

Procentul fermelor care au beneficiat de asistență aliniate la noile standarde de bunăstare a animalelor este estimat să fie mai mare de 90%

•

Procentul

de

animale

adăpostite

în condiții

care

întrunesc

standardele comunitare în fermele care au beneficiat de asistență este estimat să fie mai mare de 90%

Indicatori de impact

•

Creșterea veniturilor

..Venitul brut al fermei" în cadrul fermelor care au beneficiat de asistență (EURO) este estimat să fie mai mare cu 20%.

Număr de locuri de muncă echivalente normă întreagă menținute

16 800

Număr de locuri de muncă echivalente normă întreagă nou create

3 200

Creșterea numărului tinerilor stabiliți în mediul rural

2 400

- din care, proprietari de ferme

600

Indicatorii de rezultat și de impact vor fi îmbunătățiți ulterior serviciile Comisiei.

în colaborare cu

13. DOCUMENTE JUSTIFICATIVE

•

Crearea de locuri de muncă și impactul social

Potențialul beneficiar va trebui să anexeze la cererea de finanțare următoarele documente:

•

Memoriu justificativ sau studiu de fezabi l itate (numai pentru proiecte care includ lucrări de construcții) întocmit conform Ordinului comun nr .

1013/873/2001 al Ministrului Finanțelor Publice

și

Ministrului Lucrărilor Publice, Transporturilor

și

Locuinței privind aprobarea

structurii ,

conținutului și modului

de utilizare a Documentației

Standard pentru elaborarea

și

prezentarea

ofertei pentru achiziția publică de servicii, cuprinzând devizul general elaborat în conformitate cu Hotărârea Guvernului nr. 1179/2002 ;

•

Copie după actul de proprietate al terenului, contractul de arendare, contractul de concesiune sau orice alt document care să certifice dreptul de folosință al terenului și actul de proprietate sau cel de atribuire în folosință gratuită conform Ordonanței de Urgență a Guvernului nr .

168/2001 pentru celelalte bunuri imobiliare conform legislației în vigoare

;

•

Certificatul de urbanism, după caz;

•

Fișa tehnică (anexă la certificatul de urbanism) privind condițiile de protecția mediului, necesare pentru obținerea acordului unic, pe care s-a aplicat, după caz, ștampila tip A sau tip B, care conține în anexă, după caz, acordul de mediu emis de autoritățile competente pentru activitățile cu impact semnificativ asupra mediului, definite în legislația națională conformă cu legislația Uniunii Europene.

•

Certificatul de înregistrare a comerciantului (copie), după caz;

•

Dovada din partea Direcției Generale pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală județeană că suprafață de viță de v i e ce urmează să fie reabilitată este evidențiată

în

Registrul

plantațiilor

viticole,

conform

Ordinului

comun

al Ministrului

Agriculturii,

Alimentație i

și Pădurilor și Dezvoltării

Rurale și al Ministrului Administrației Publice nr. 64/144/2003 care confirmă existența unei suprafețe inițiale (viță de vie îmbătrânită și/sau hibridă) și cu mențiunea că această suprafață nu va fi crescută prin proiect;

•

Planul de afaceri este necesar demonstrării viabilității fermei în cazul proiectelor cu valoare totală eligibilă mai mare de 50.000 Euro;

•

După caz, un bilanț din ultimii tre i

precedenți anului depunerii proiectului, în care producția nu a fost calamitată .

În cazul în care beneficiarul nu a avut activitate anterioară depunerii proiectului va depune un act doveditor

în acest sens eliberat de autoritatea fiscală;

•

După caz, certificatele care să ateste că beneficiarul proiectului nu are obligații restante către bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat și bănci, altele decât pentru care este respectat graficul de rambursare;

•

Declarație pe propria răspundere din care să rezulte că aplicantul nu beneficiază de finanțare

prin alte programe pentru proiectul care face obiectul spijinului SAPARD ;

•

Certificat care să ateste că beneficiarul proiectului are cazier judiciar onest;

•

Existența contribuției financiare propri i

a beneficiarului trebuie dovedită printr-un document emis de bancă și/sau alte instituții financiare autorizate care să ateste existența cofinanțării și modul de asigurare a acesteia

;

•

Pentru achiziția de animale se va prezenta pedigree sau certificat de origine și productivitate;

•

Pregatire profesională în domeniu dovedită prin copie a diplomei de studii sau certificat de formare sau declarație pe propria răspundere care să menționeze că beneficiarul proiectului și/sau responsabilul tehnic de proiect va /vor urma un curs de pregătire profesională, până la finalizarea proiectului, înaintea ultimei plăți a ajutorului;

•

După caz, avizul sanitar

veterinar și/sau fitosanitar și/sau sanitar eliberat de instituțiile abilitate care să ateste că investiția este în conformitate cu normele de igienă și bunăstare a animalelor ale Uniuni Europene;

•

După caz ,

documente justificative pentru desfacerea a 70% din volumul producției realizată în cadrul proiectului;

•

Pentru potențialii beneficiari, cu vârsta sub 40 de ani, o copie legalizată după certificatul de naștere .

14.

CONDIȚII DE FINANȚARE

•

Beneficiarul poate solicita sprijin financiar pentru un nou proiect după finalizarea completă a proiectului anterior ;

•

Beneficiarul va colabora și va prezenta orice informație solicitată de structurile autorizate să controleze și să auditeze implementarea proiectului;

•

Suportul acordat va fi recuperat dacă obiectivele finanțate nu sunt utilizate conform scopului declarat sau dacă obiectivele respective au fost vândute sau închiriate pe o perioadă de 5 ani de la încheierea proiectului {data ultimei tranșe) ;

•

Beneficiarul poate să primească de două ori un sprijin, în perioada de 7 ani până la suma maximă stabilită în dispozițiile financ i are a măsurii;

•

În cazul în care costul unui serviciu sau unui bun depășește valoarea unitară totală de 10 . 000 Euro ,

beneficiarul trebu i e să prezinte oferte de la cel puțin trei furnizori.

15.

AUTORITATEA DE IMPLEMENTARE

•

Agenția SAPARD, care reprezintă în Român i a Autoritatea

de

Implementare

•

Serviciile tehnice delegate ale Ministerului Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale .

Anexa 1

la fișa tehnică pentru măsura 3.1

55

PRINCIPALELE TIPURI DE FERME, PE DIMENSIUNI, RECOMANDATE PENTRU SECTORUL VEGETAL

BENEFICIARI

TIPURI DE FERME

DIMENSIUNEA FERMEI

{

ha)

Producători agricoli individuali

CEREALE ȘI PLANTE TEHNICE

Zona de câmpie

10-50

Zona de deal

5-30

Zona de munte

5-15

LEGUMICOLE

1- 20

POMICOLE

5- 30

VITICOLE

5 - 25

SERE

0,2 -1,5

Asociații familiale

CEREALE ȘI PLANTE TEHNICE

Zona de câmpie

50-200

Zona de deal

30-150

LEGUMlCOLE

4-40

POMICOLE

25- 60

VITICOLE

25- 50

SERE

1,5 - 3

Asociații agricole, societăți agricole,

CEREALE ȘI PLANTE TEHNICE

societăți comerciale din sectorul privat

Zona de câmpie

200-1000

Zona de deal

150-500

LEGUMICOLE

10-110

POMICOLE

80 - 150

VITICOLE

50 - 250

SERE

10 - 20

56

Anexa 2

la fișa tehnică pentru măsura 3.1

PRINCIPALELE TIPURI DE FERME, PE DIMENSIUNI, RECOMANDATE PENTRU SECTORUL

ANIMAL

BENEFICIARI

TIPURI DE FERME

DIMENSIUNILE FERMEI

{capete)

Producători agricoli

- Ferme vaci de lapte/bivolițe (pentru zona montană )

12 - 25 (6 - 10)

individuali

- Ferme taurine la îngrășat (pentru zona montană )

50 - 100 (25 - 50)

- Ferme oi/sau capre

150 - 300

- Ferme miei/berbecuți la îngrășat sau oi reformă pentru recondiționare

300 - 1OOO

- Ferme pentru scroafe matcă și categoriile aferente în circuit închis

30 - 50

- Ferme pentru porci la îngrășat în circuit închis

200 - 1000

- Ferme pentru găini ouătoare

1000 - 2000

- Ferme pentru pui broiler

5000 - 15000

Asociații familiale

- Ferme vaci de lapte/bivolițe (pentru zona montană )

25-50 (20 - 40)

- Ferme taurine la îngrășat {pentru zona montană )

100-200 (50 -100)

- Ferme oi/sau capre

300-500

- Ferme miei/berbecuți la îngrășat sau oi reformă pentru recondiționare

500-1500

- Ferme pentru scroafe matcă și categoriile aferente în circuit închis

50-100

- Ferme pentru porci la îngrășat în circuit închis

1000-3000

- Ferme pentru gaini ouătoare

2000-10000

- Ferme pentru pui broiler

15000-30000

Asociații agricole, societăți

- Ferme vaci de lapte /bivolițe •

50-150

agricole, societăți

- Ferme taurine la îngrășat

200-500

comerciale din sectorul

- Ferme oi/sau capre

500-1500

privat

- Ferme miei/ berbecuți la îngrășat sau oi reformă pentru recondiționare

1500-7500

- Ferme pentru scroafe matcă și categoriile aferente în circuit închis

100-200

- Ferme pentru porci la îngrășat în circuit închis

3000-10000

- Ferme pentru gaini ouătoare

10000-20000

- Ferme pentru pui broiler

30000-60000

Anexa 3

la fișa tehnică pentru măsura 3.1

Zonarea amplasării principalelor investiții în ferme

A) mecanizare, modernizări șifsau construcții noi în ferme vegetale Cultură cerealelor:

a)

cu potential ridicat:

Timiș Călărași, Constanța, Ialomița, Teleorman, Olt, Arad, Brăila, Dolj, Buzău, , Mureș, Galați, Giurgiu, Ilfov, Mun. București.

b)

cu

potential

mediu:

Botoșani, Satu Mare, Bihor, Tulcea, Neamț, Bacău, Vrancea, Vaslui, Cluj, Argeș, Prahova, Alba, Vâlcea, Covasna, Dâmbovița, lași, Mehedinți, Sălaj.

c)

cu potential scăzut:

Caraș-Severin, Suceava, Hunedoara, Bistrița Năsăud, Gorj, Sibiu, Brașov, Maramureș, Harghita,

Plante tehnice-floarea soarelui:

a)

cu

potential

ridicat:

Constanța, Ialomița,

Brăila, Călărași, Buzău, Tulcea, Teleorman, Galați.Giurgiu, Ilfov, Olt, Mun. București.

b)

cu potentia! mediu:

Satu Mare, Vaslui,

Dolj, Botoșani,

lași,

Bihor, Vrancea, Arad, Prahova, Argeș, Caraș-Severin, Dâmbovița, Mehedinți, Neamț, Timiș, Vaslui.

c)

cu potential scăzut:

Sălaj, Cluj, Bacău,

Suceava, Maramureș, Mureș, Alba, Bistrița Năsăud, Brașov, Covasna, Gorj, Sibiu, Hunedoara, Vâlcea.

Soia:

a)

cu potential ridicat:

Brăila, Călărași, Galați, Timiș, Arad, lașl, Ialomița, Giurgiu, Ilfov, Olt, Teleorman, Mun. București.

b)

cu potențial mediu: Dolj, Botoșani,

Constanța, Neamț, Argeș, Bihor, Buzău, Dâmbovița, Mehedinți, Prahova, Sălaj, Satu Mare, Vaslui, Vrancea.

c)

cu potențial scăzut: Alba, Bacău, Bistrița Năsăud, Brașov, Caraș-Severin, Cluj, Covasna, Gorj, Harghita, Hunedoara, Maramureș, Mureș, Siblu, Suceava, Tulcea, Vâlcea.

ln pentru ulei:

a)

cu potential ridicat:

lași, Bacău, Vaslui, Tulcea, Constanța, Dâmbovița, Argeș, Vâlcea, Olt. Mehedinți, Timiș, Arad, Bihor, Sălaj, Călărași, Dolj, Galați, Giurgiu, Ialomița, Ilfov, Teleorman, Mun. București.

b)

cu potențial mediu: Botoșani, Brăila, Buzău, Neamț, Prahova, Satu Mare, Vrancea.

c)

cu potențial scăzut: Alba, Bistrița Năsăud, Brașov, Caraș-Severin, Cluj, Covasna, Gorj, Harghita, Hunedoara, Maramureș, Mureș, Sibiu, Suceava.

ln și cânepa pentru fibră:

a)

cu

potential

ridicat

:Satu Mare,

Suceava, Neamț, Bacău, Buzău, Brașov, Sălaj.Ialomița, Ilfov, Olt, Mun. București.

b)

cu potențial mediu: Alba, Arad, Argeș, Botoșani, Brăila, Cluj, Constanța, Dâmbovița, Do!j, Galați, Giurgiu, Covasna, Harghita, lași, Hunedoara, Maramureș, Mehedinți, Mureș, Prahova, Satu Mare, Sibiu, Teleorman, Timiș, Vaslui.Vrancea.

c)

cu potențial scăzut Bistrița Năsăud, Caraș-Severin, Gorj, Tulcea, Vâlcea.

Sfecla de zahăr:

a)

cu potential ridlcat:

Suceava, Botoșani, Satu Mare, Neamț, lași, Galați, Covasna, Arad, Buzău, Călărași, Dâmbovița, Dolj, Giurgiu, Mun. București.

b)

cu potențial mediu: Bihor, Brașov, Vaslui, Bacău, Alba.Brăila, Cluj, Constanța, Ialomița, Mehedinți, Mureș, Olt, Prahova, Sălaj, Sibiu, Teleorman, Timiș, Tulcea, Vâlcea, Vrancea.

c)

cu potențial scăzut: Harghita,

Hunedoara, Prahova, Bistrița Năsăud, Caraș­ Severin, Gorj, Maramureș.

Legumicultură:

a)

cu potential ridicat

Galați,

Olt,

Arad, Dolj, Brăila, Buzău, Călărași, Giurgiu, Ialomița, Ilfov, Teleorman, Mun. București.

b)

cu potențial mediu:

Botoșani, Vrancea,

Satu Mare, Neamț, Gorj, Bihor, Constanța, Alba, Argeș, Bacău, Cluj, Dâmbovița, lași, Mehedinți, Mureș, Prahova, Suceava, Timiș, Tulcea, Vaslui.

c)

cu potențial scăzut: Hunedoara, Sălaj, Caraș-Severin, Sibiu, Bistrița Năsăud,

Maramureș, Covasna, Harghita, Brașov, , Vâlcea.

Cartofi:

a)

cu potential ridicat:

Suceava, Covasna, Maramureș, Brașov, Harghita, Bistrița Năsăud, Neamț, Cluj, Hunedoara, Călărași, Ialomița, Ilfov, Olt, Mun. București.

b)

cu potențial mediu: Botoșani, Bihor, Timiș, Dâmbovița, Bacău, Alba, Caraș­ Severin, Sălaj, Sibiu, Satu Mare, Arad, Brăila, Buzău, Dolj, Galați, Giurgiu, Prahova, Teleorman, Vrancea.

c)

cu potențial scăzut: Argeș, Vâlcea, Prahova, Constanța, Gorj, Tulcea, Vaslui, Mehedinți, , lași.

Pomicultură:

a)

cu potential ridicat:

Dâmbovița, Vâlcea, lași, Sălaj, Timiș, Constanța, Neamț, Vrancea, Vaslui.

b)

cu potențial mediu: Bistrița Năsăud, Bacău, Mureș, Bihor, Hunedoara, Satu Mare, Prahova,

Gorj, Suceava, Arad, Buzău, Olt, , Argeș, Botoșani, Bacău, Caraș­ Severin, Cluj, Covasna, Călărași, Dolj, Galați, Giurgiu, Ialomița, Ilfov, Maramureș, Mehedinți, Sibiu, Teleorman, Tulcea., Mun. București.

c)

cu potențial scăzut: Harghita, Brașov,

Viticultură

a)

cu potential ridicat:

Vrancea, Galați, Constanța, Buzău, Vaslui, Prahova, lași, Tulcea, Dolj, Alba, Mehedinți.

b)

cu potențial mediu:

Bacău, Olt, Arad, Timiș, Bihor, Mureș, Argeș, Brăila, Sălaj, Călărași, Dâmbovița, Giurgiu, Ialomița, Ilfov, Teleorman, Mun. București.

c)

cu potențial scăzut: Caraș-Severin, Satu Mare, Neamț, Cluj, Botoșani, Bistrița Năsăud, Gorj, Hunedoara, Brașov, Covasna, Harghita, Maramureș, Sibiu, Suceava, Vâlcea.

Tutun:

a)

cu potential ridicat

: Ilfov, Giurgiu, Olt, , Călărași, Ialomița, Teleorman, Mun. București.

b)

cu potențial mediu: Arad, Argeș, Bihor, Botoșani, Brăila, Buzău, Caraș-Severin, Constanța, Dâmbovița, Dolj, Galați, lași, Mehedinți, Neamț, Prahova, Satu Mare, Timiș ,

Tulcea, Vaslui, Vrancea.

c)

cu potențial scăzut: Alba, Bacău, Bistrița Năsăud, Brașov, Cluj, Covasna, Gorj, Harghita, Hunedoara, Maramureș, Mureș, Sălaj, Sibiu, Suceava, Vâlcea.

Orez:

a)

cu

potential

ridicat:

(în lunca Dunării) Brăila, Ialomița, Călărași, Giurgiu, Teleorman, Olt, Dolj.

8)

Achiziții de animale, modernizări și/sau construcții noi de grajduri și ferme Bovine:

a)

cu potential ridicat:

Suceava, lași, Argeș, Bacău, Maramureș, Bihor, Botoșani, Neamț, Cluj, Buzău, Arad, Brăila, Călărași, Constanța, Covasna, Dâmbovița, Dolj, Galați, Giurgiu, Ialomița, Ilfov, Olt, Prahova, Sălaj, Satu Mare, Teleorman, Timiș, Vrancea ,

Mun. București.

b)

cu potential mediu:

Hunedoara, Alba, Bistrița Năsăud, Mureș Brașov, Harghita,

, Caraș-Severin, Sibiu, Mehedinți, Gorj, Tulcea, Vâlcea, Vaslui.

Porcine:

a)

cu

potential

ridicat:

Timiș, Cluj, Arad, Bihor, Mureș, Bacău, Satu Mare, Teleorman, Brăila, Călărași, Vâlcea, Ilfov, Dolj, Gorj, Botoșani, Buzău ,

Constanța, Covasna,

Dâmbovița,

Galați, Giurgiu,

Ialomița,

Neamț,

Olt, Prahova,

Sălaj, Suceava, Vrancea, Mun. București.

b)

cu potențial mediu :

Argeș, lași,

Maramureș, Brașov,

Alba, Caraș-Severin, Harghita, Mehedinți, Sibiu, Tulcea, Vaslui.

c)

cu potențial scăzut: Bistrița Năsăud, Hunedoara.

Ovine și caprine:

a)

cu potential ridicat: toate judetele .

Păsări:

a)

cu potential ridicat:

Bacău, Teleorman, Dolj, Dâmbovița, Gorj, Olt, Buzău, Galați, Constanța ,

Călărași, Botoșani, Alba, lași, Bihor, Arad, Brăila, Covasna, Giurgiu, Ialomița, Ilfov, Neamț, Timiș, Mun. București.

b)

cu potențial mediu: Prahova, Brașov, Vâlcea, Sibiu, Suceava, Argeș, Hunedoara, Vrancea, Mureș, Bistrița Năsăud, Caraș-Severin, Cluj, Harghita, Maramureș, Mehedinți, Sălaj, Satu Mare, Tulcea, Vaslui.

Anexa 4

la fișa tehnică pentru măsura 3.1

SITUAȚIA SUPRAFEȚELOR DE SERE ÎN 1999

JUOET

SUPRAFAȚA DE SERE CONSTRUITĂ

Ha

SUPRAFAȚA OE SERE IN EXPLOATARE

TOTAL-

Ha

din care: sistem încălzit -

Ha

ALBA

8

3

3

ARAD

119

89

10

ARGEȘ

32

2

2

BACĂU

36

28

6

BIHOR

104

90

50

BISTRITA NĂSĂUD

4

-

-

BOTOȘANI

4

-

-

BRAȘOV

96

83

71

BRĂILA

46

46

46

BU.zAU

12

-

-

CARAȘ-SEVERIN

11

-

-

CĂLĂRAȘI

15

-

-

CLUJ

33

33

33

CONSTANTA

57

57

20

COVASNA

3

3

3

DAMBOVITA

34

16

8

DOLJ

220

113

-

GALATI

42

42

8

GIURGIU

5

4

-

HARGHITA

15

-

-

HUNEDOARA

14

13

-

IALOMITA

4

-

-

IAȘI

44

32

-

MARAMUREȘ

8

-

-

MEHEDINTI

9

-

-

MUREȘ

39

39

24

NEAMT

30

12

4

OLT

20

-

-

PRAHOVA

207

105

-

SATU-MARE

10

2

-

SĂLAJ

3

3

-

SIBIU

51

1

-

SUCEAVA

15

6

3

TELEOMAN

22

-

-

TJMIS

45

9

2

TULCEA

8

-

-

VASLUI

15

7

3

VÂLCEA

6

1

-

VRANCEA

9

4

-

ILFOV

23

20

5

MUNICIPIUL BUCUREȘTI

222

122

122

TOTAL

1656

957

373

Anexa 5

la fișa tehnică pentru măsura 3.1

Repartizarea zonelor tradiționale ale podgoriilor

1.

Regiunea de nord est

Cotnari, lași, Huși, Răcăciuni

2.

Regiunea de sud est

Nicorești, Panciu, Odobești, Cotești, Dealurile Buzăului, Dealurile Bujorului, Ostrov, Murflatlar, Istria, Babadag, Sarica Niculițel

3.

Regiunea de sud a Munteniei

Dealu Mare, Pietroasa, Valea Călugărească, Stefănești.

4.

Regiune de sud vest a Olteniei

Sâmburești, Drăgășani, Segarcea, Sadova Corabia, Dealurile Craiovei, Calafat.

5.

Regiunea de vest

Buziaș, Dealurile Tirolului, Moldova Nouă, Teremia, Miniș Maderat, Recaș, Silagiu.

6.

Regiunea de nord vest

Diosig, Valea luî Mihai, Silvana, Lechința.

7.

Regiunea Centrala

Târnave, Alba, Sebeș, Apold, Aiud.

Anexa 6

la fișa tehnică pentru măsura 3.1

CELE MAI BUNE SOIURI DE VIȚĂ-DE-VIE CULTIVATE

Ozana

Muscadelle 1 ls

Aromat de lași

Mustoasa de Maderat 79 Mn

Oporto

Novac

Pinot gris 13 Mf

Pandur

Pinot gris 34 Bl

Raluca

Pinot noire

Roșioara 8 Tb

Pinot noire 5 IV

Sangiovese (selectii)

Alb aromat

Sauvignon gros 9 BI

Busuioacă de Bohotin

Sauviț:1non petit 62 Dg

Donaris

Selena

Ezerfurtu (selectii)

Sarba

Fetească albă

Traminer roz 60 BI

Fetească neagră

Unirea

Muscat Ottonel

Zghihara

Muscat Ottonel 12 BI

Astra

Negru de Dragașani

Balada

Neub1.mJer

1O

BI

Cabernet Sauvignon 4 ls

Neurburger

Cabernet Sauvignon 7 Dg

Tămâioasa românească

Carbernet Sauviqnon 33 VI

Tămâioasa românească 5 t

Codana

Tămâioasa românească 36 Pt

Fetească regală

Tămâioasa românească 104 Dg

Fetească regală 21 B!

Zweiqelt (selectli)

Frâncușa Furmint

Aligate

Furmint de Minis

Arcas

Galbenă de odobești 33 Od

Blasius

Galbenă de odobești 50 Od

Burgund Mare

lordana

Chardonav

Negru aromat

Columna

Plavaie 16 Od

Cramposie selecționată

Riesling italian

Creata

Riesling italian 3 BI

Cristina

Riesling de Rin

Grasă de Cotnari

Rikatiteli (selectii)

Grasă de Cotnari 4 Pt

Roz de Minis

Grasă de Cotnari 45 Pt

Saint Emilion

Haiduc

Steinschiller

Mamaia

Amurg

Majarca

Babească gri

Merlot

Babească neagră 94 Pt

Merlot 8 VI

Cadarcă 123 Mn

Merlot 17 Od

Miorita

Anexa V

FIȘA TEHNICĂ PENTRU MĂSURA 3.2.

CONSTITUIREA GRUPURILOR DE PRODUCĂTORI

1.

MOTIVAȚIE

•

Chiar dacă agricultura a fost primul sector al economiei naționale în care s-au pus bazele proprietății private (Legea nr.18/1991), se constată ,

totuși, o profundă criză ,

care afectează toate elementele sistemului agricol:

-

structurile

de

organizare

economico-socială

a

proprietarilor

și producătorilor agricoli;

-

structurile de producție;

-

randamentul de conversie și nivelurile producției;

-

managementul agricol etc.

•

Agricultura privată este caracterizată în prezent printr-o fărâmițare excesivă a sistemului de producție agricolă .

Piața pământului nu este operațională.

•

Tendința de cooperare în activități de comercializare și chiar de producție este scăzută afectând veniturile gospodăriilor țărănești.

•

Organizarea

eficientă

în grupuri de producători

depinde

în principal de amplasarea în spațiul geografic a exploatației agricole, materializată în structurl și ponderi diferite ale culturilor agricole, precum și de dotarea cu mijloace de producție.

•

Necesitatea organizării producătorilor agricoli în scopuri economice în vederea mai bunei gestionări a capitalului și a forței de muncă, protejarea intereselor producătorilor pe piață și în relațiile cu statul.

•

Situația în sectoarele considerate ca fiind prioritare

în aplicarea prezentei măsuri este:

-

Suprafața cultivată cu cereale în anul 2002 a fost de 6.038 . 077 ha, din care

.

5 . 826.061 ha (96%) în sectorul privat. Asociațiile private ocupă suprafața de

1.314 . 387 ha reprezentând 22%. Gradul de asociere este redus față de posibilitățile reale de asociere, de aceea se impune cu stringență constituirea grupurilor de producători;

-

Plantele medicinale s-au cultivat pe o suprafață de 1 O, 6 mii ha, din care în sector privat 8,3 mii ha (78,3%). Producția totală realizată în anul 2002 a fost de 5,4 mii tone, din care 3,9 mii tone în sectorul privat (72,2%) ;

-

În anul 2002 suprafața cultivată cu tutun a fost de 9,1 mii ha, din care 8,9 mii ha (97 , 8%) în sectorul privat. Producția totală de tutun obținută în anul 2002 a fost de 16,0 mii tone, din care 15,8 mii tone (98,8%) în sectorul privat. Pentru o bună valorificare a producție] este necesară organizarea producătorilor de tutun din sectorul privat în grupuri de producători;

-

Suprafața totală cultivată cu hamei în anul 2002 a fost de 196 ha, întreaga suprafață aflându - se în sectorul privat. Producția totală realizată în anul 2002 a fost de 142 tone (date operative MAPDR);

-

Suprafața cuttivată cu legume în anul 2002 a fost de 235,3 mii ha din care sectorul privat ocupa 233,6 mii ha (99,2%) .

Asociațiile reprezintă

3% din totalul suprafeței cultivate de sectorul privat. Caracteristic pentru legumicultura actuală este cultura pe loturi mici ,

cantitățile obținute fiind scăzute. Este necesar să se organizeze grupuri de producători, care să cultive o suprafață

diferențiată, în funcție de structura și destinația producției;

-

Cultura cartofului ocupă o suprafață de 282,4 mii ha ,

din care 280 , 3 mii ha

( 99,9%) reprezintă sectorul privat. Asociațiile private reprezintă 4% d i n totalul suprafeței cultivate de sectorul privat. Gradul de asociere fiind foarte redus, este necesară constituirea de grupuri de producători;

-

Livezile ocupă o suprafață de 203 mii ha din care 180,6 mii ha (88%) reprezintă sectorul privat .

în acest sector forma asociativă este nesemnificativă, fiind necesar, pentru îmbunătățirea calității producției și eficientizarea sectorului să se organizeze grupuri de producători;

-

Cultura viței de vie ocupă o suprafață de 233,1 mii ha, din care 90% în sectorul privat. Este necesară constituirea grupurilor de producători în scopul obținerii unei producții stabile din punct de vedere cantitativ și calitativ. în 2002 din totalul patrimoniului viticol ,

116,6 mii ha sunt reprezentate de varietăți de Vitis vinifaera și diferența de

116,5 mii ha sunt reprezentate de varietăți de hibrizi interspecifici, la care se adaugă 30,0 mii ha hibrizi direct producători;

-

Florile și plantele ornamentale cultivate în :

-

câmp :

suprafața totală cultivată în anul 2002 a fost de 158 ha, din care 99 ha în sectorul privat (62 , 6%) .

Producț i a totală realizată în anul 2002 a fost de 17.376 mii fire, din care în sectorul privat 6 . 581 mii fire (37,9%);

-

seră :

suprafața totală cultivată în anul 2002 a fost de 160 ha ,

iar producția totală realizată a fost de 70 . 013 mii fire (date operative MAPDR);

-

Lapte :

în 2002 efectivul de vaci de lapte a fost de 1627 mii capete din care sectorul privat a deținut

1616 mii capete ceea ce reprezintă

99,3%

din total. Producția de lapte obținută în 2002 a fost de 52 . 761 mii hi din care peste 99% în sectorul privat. Ca urmare, este necesară organizarea crescătorilor de taurine în grupuri de producători în vederea îmbunătățirii condițiilor de colectare și de creștere a gradului de valorificare a producției obținute ;

-

Organizarea în grupuri a producătorilor de carne va avea ca rezultat îmbunătățirea

indicilor

calitativi ai producției

animale.

În

prezent ,

structura efectivelor de animale destinate producției de carne este următoarea:

Tipul de animale

Număr capete

Tone carne greutate vie

Total

Privat

Total

Privat

Bovine

2 878 OOO

2 847 OOO

318 600

314 800

Păsări

77

379

OOO

76 547 OOO

431 600

425 700

Ovine și caprine

7 945 OOO

7 898 OOO

118 300

117 600

Porcine

5 058 OOO

4 876 OOO

634 900

613 400

. .

stat1st1c

. .

(Anuarul

al României 2003)

-

Ouă de consum :

în anul 2002 numărul total de păsări ouătoare a fost de 44 . 667 mii capete, d i n care în sectorul privat 44 . 399 mii capete .

Producția totală de ouă obținută în anul 2002 a fost de 6.432 mii. bucăți ,

din care 6.360 mii .

bucăți (98.9%) în sectorul privat. Ca urmare este necesară organizarea crescătorilor de păsări ouătoare în grupuri de producători în vederea îmbunătățirii condițiilor de colectar și de creștere a gradului de valorificare a producției obținute ;

-

ln anul 2002 numărul total de familii de albine a fost de 781 mii familii din care sectorul privat a deținut 775 mii familii. Producția totală de miere obținută în anul 2002 a fost de 13 . 434 tone, din care 13.398 tone (99,7%) în sectorul privat. În vederea îmbunătățirii condițiilor de valorificare a producției obținute este necesară organizarea în acest sector a grupurilor de producători;

-

în prezent în România se poate practică piscicultura pe cca .

100 mii ha amenajări piscicole, din care 40 mii ha

în Delta Dunării. De asemenea se poate practica pescuitul în scop comercial pe 300 mii ha bălți, lacuri naturale și de acumulare și

1.075 Km 2

zona economică exclusivă a Mării Negre.

Aceste

suprafețe date în concesiune pentru administrare și exploatare privată, au furnizat în anul 2002 o producție de 16.227,5 tone pește; din care acvacultură 9.248 tone(57%). În acest sector se impune constituirea de grupuri de producători, pentru îmbunătățirea indicilor cantitativi și calitativi ai producției piscicole;

-

Suprafața fondului forestier național este de 6,4 milioane ha, din care 1,8 milioane ha . (28% din total) se află în proprietate privată individuală sau obștească. Pentru cca. 600 mii ha au fost înființate asociații pentru gospodărirea în regim silvic, prin ocoale silvice private. Producția medie anuală de masă lemnoasă, recoltată de pe aceste suprafețe este de 16 - 17 milioane mc., adică de 2.7 mcJan/ha. Producția silvică nelemnoasă este variabilă, atât ca structură, cât și cantitativ, valoarea sa fiind de cca. 1,5% din valoarea produselor lemnoase. Valorificarea produselor forestiere (așa cum sunt definite în Legea Codului silvic nr.26/1996) lemnoase și nelemnoase, se face greoi, fără a exista o politică de grup, fapt care generează

obținerea de venituri mici, insuficiente pentru acoperirea

fondurilor

necesare unui act de administrare durabilă a pădurilor private. Se impune constituirea de grupuri de producători pentru valorificarea produselor lemnoase și nelemnoase și pentru îmbunătățirea indicilor calitativi ai producției forestiere.

Având în vedere necesitatea

diversificării activităților și faptul că,

în sectoarele menționate ponderea este deținută de producătorii privați, pentru o mai bună valorificare a producției și creșterea veniturilor este necesară organizarea lor în grupuri de producători.

Constituirea grupurilor de producători va contribui la creșterea eficienței economice

a

exploatațiilor agricole, piscicole și silvice, având un rol important în îmbunătățirea calității produselor,

a

protecției mediului, a rețelelor de aprovizionare și desfacere, precum și în stabilirea unui echilibru între cerere și ofertă.

Constituirea grupurilor de producători în vederea comercializării în comun, în conformitate cu anumite reguli de producție, va asigura creșterea veniturilor producătorilor care sunt membri ai grupurilor de producători și menținerea sau crearea de locuri de muncă în spațiul rural și îmbunătățirea calitativă a produselor oferite pieței.

2.

OBIECTIVE

Obiectiv general

Sprijinirea financiară a constituirii în grupuri de producători a producătorilor agricoli, silvici și piscicoli, prin asociere la libera ințiativă.

Obiective specifice

•

Concentrarea, specializarea și eficientizarea comercializării produselor agricole, silvice și piscicole, atât din punct de vedere economic, cât și al calității produselor oferite pieței;

•

Promovarea transparenței pe piață;

•

Adoptarea standardelor specifice produselor;

•

Adaptarea de comun acord a unor reguli unitare prlvind producția, pregătirea și distribuirea acesteia pe piață, precum și a unor reguli privind protecția mediului în zonele rurale.

Obiective operaționale

- Stimularea constituirii grupurilor de producători pentru comercializarea produselor agricole, silvice și piscicole, prin susținerea financiară a activității administrative de înființare și funcționare.

3.

CORELAREA CU ALTE MĂSURI

Această măsură va fi aplicată în paralel cu următoarele măsuri SAPARO:

-

1.1 Îmbunătățirea prelucrării și marketingului produselor agricole și piscicole;

-

3.1 Investiții în exploatațiile agricole;

-

3.4 Dezvoltarea și diversificarea activităților economice care să genereze activități multiple și venituri alternative;

-

3.5 Silvicultură;

-

4.2 Asistență tehnică;

-

2.1 Dezvoltarea și îmbunătățirea infrastructurii rurale;

-

4.1 Îmbunătățirea pregătirii profesionale .

4.

CÂMPUL DE ACȚIUNE AL MĂSURII

•

Stimularea constituirii grupurilor de producători prin acordarea unui ajutor financiar în sumă fixă, destinat susținerii activității de înființare și funcționare a grupurilor recunoscute conform legislației naționale.

5.

CRITERII DE ELIGIBILITATE

a) Condiții de recunoaștere:

•

Să se constituie la libera inițiativă a producătorilor interesați pentru o

activitate comercială comună;

•

Să aibă personalitate juridică și statut propriu, unanim adoptat de membri grupului;

•

Să adapteze producția și output-rile membrilor grupului, la cer i nțele cantitative, calitative, de prezentare și preț ale pieței,

pe baza unor reguli comune de informare asupra producției, nivelului stocurilor și evoluției pieței;

•

Să aibă reguli comune pentru realizarea producției, cu referire la practicile de obținere a acestela, prin care să se asigure pe lângă un nivel calitativ corespunzător și protecția mediului;

•

Să aibă reguli comune de marketing și de gestionare internă a producției, destinate comercializării de către grupul de producători;

•

Numărul producătorilor privați, persoane fizice și/sau juridice, cuprinși într-un grup de producători să fie de cel puțin 30 membri, pentru produsele agricole și silvice și de cel puțin 7 membri, pentru produsele pescărești;

•

Să aibă o cifră de afaceri anuală de cel puțin 150.OOO Euro; sau

•

Să dețină, în proprietate sau administrare privată a membrilor grupului o bază de producție;

sau

•

Să realizeze o producție marfă anuală, cel puțin la nivelul baremurilor din tabelul de mai jos:

Nr. Crt.

Produs

Producție marfă

sau

Bază de producție minimă

minimă

1

PRODUSE VEGETALE

1.1

Cereale și plante tehnice

1OOO t materie primă

lan

300 ha

1.2

Plante medicinale și aromatice

75 t'an

25 ha

1.3

Culturi specializate: tutun,

20 t'an

15 ha

hamei (uscate)

1.4

LeQume și cartofi

600 t/an

45 ha

1.5

Fructe, inclusiv struguri de masă

400 t/an

40 ha

1.6

Struquri de vin

580 t struquri/an

50 ha

1 . 7

Ciupe r ci de cultură

120 Van

0.6 ha

1 . 8

Flori și plante ornamentale

530 mii fire/an

8 ha

2

PRODUSE ANIMALIERE

2.1

Lapte

11.900 hi/an

(1.225 t/an)

350 capete

2 . 2

Came de:

2.2.1

- vacă

110 t viu/an

275 capete

- 2.2.2

2.2.3

- porc

150 t viu/an

1.500 capete

- oaie și capră

150 t viu/an

6.300 capete

2 . 2.4

- pasăre

145 t viu/an

72.500 capete

2.2.5

- amestec de specii

2.3

Ouă consum

2.350 mii /an

18.300 capete

2.4

Miere de albine și produse apicole

74 tone/an

4.100 fam. albine

3

PRODUSE PESCĂREȘTI

600 t/an

600 ha

4

PRODUSE SILVICE

4.1

- lemnoase și nelemnoase (cel putin 1 %

din cifra de afaceri)

echivalent a 7.300 mc lemn brut /an

2.700 ha

•

Recunoașterea unui grup de producători poate

fi

retrasă dacă :

-

nu mai are dimensiune și nu mai sunt îndeplinite criteriile de recunoaștere;

-

avizul de recunoaștere a fost obținut prin prezentarea de date neconforme realității;

-

în activitatea sa, grupul de producători nu respectă dimensiunile și criteriile care au stat la baza eliberării avizului de recunoaștere.

b. Condiții pentru acordarea ajutorului

•

Grupul de producători este eligibil pentru acordarea ajutorului doar dacă a fost recunoscut de către MAPDR începând cu 1 ianuarie 2004;

•

La data solicitării ajutorului și pe toată durata acordării acestuia, grupul de producători respectă condițiile de recunoaștere;

•

Să aibă un program de comercializare în comun a produselor pentru o perioadă de 5 ani ,

fundamentat

pe un plan de producție al membrilor grupului de producători ,

conform cerințelor cantitative și calitative ale pieței, care conferă siguranța realizării unei cifre de afaceri anuale, de cel puțin 150.000 Euro;

•

•

Responsabilul grupului de producători trebuie să aibă pregătire de specialitate, superioară sau cel puțin medie, în domeniul activității grupului de producători, sau să prezinte o declarație pe propria sa răspundere, ca până la prima plată a ajutorului va urma și absolvi un stagiu de pregătire, atestat oficial, conform legislației naționale.

6.

PROCEDURI DE RECUNOAȘTERE

Procedurile de recunoaștere națională a grupurilor de producători referitoare la instituția competentă și serviciile responsabile, condițiile pentru retragerea recunoașterii și mecanismul de recurs sunt prevăzute în Legea nr .

277/2004

6.1

Autorități competente pentru recunoașterea grupurilor de producători:

•

Ministerul Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale, prin următoarele autorități teritoriale competente :

•

Direcțiile pentru Agricultură și Dezvoltare Rurala județene

pentru

produsele

agricole

vegetale

și animale;

•

Inspecția

piscicolă

teritorială

pentru

produsele pescărești;

•

Direcțiile teritoriale de regim silvic și de vânătoare pentru produsele silvice lemnoase și nelemnoase.

•

Direcția

de Dezvoltare

Rurală monitorizează

întreaga activitate de recunoaștere

a

grupurilor

de

producători

și

înscrie

grupurile

de producători recunoscute într-un Registru special de evidență a grupurilor de producători constituite pentru comercializarea produselor agricole, piscicole și silvice în conformitate cu Legea nr .

277/2004;

•

în cazul nerespectării condițiilor de recunoaștere, grupului de producători i se

poate

retrage

recunoașterea

printr-o

Decizie

de

retragere

a recunoașterii pentru emiterea căreia este urmată aceeași procedură ca la recunoaștere, de către aceleași autorități teritoriale competente.

6.2

Ajutorul va fi acordat de către Agenția SAPARD pe baza documentelor justificative depuse de grupul de producători care îndeplinește condițiile de eligibilitate.

7.

BENEFICIARI

Grupuri de producători agricoli, silvici și piscicoli legal constituite și recunoscute de MAPDR începând cu data de 1 ianuarie 2004 și care îndeplinesc condițiile de acordare a ajutorului.

8.

LEGISLAȚIA NAȚIONALĂ ÎN VIGOARE

Lista actelor normative referitoare la această măsură este prezentată în Capitolul

,,Anexe legislație" din Planul Național pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală.

9.

DISPOZIȚII FINANCIARE

•

Sprijinul pentru susținerea financiară a activității administrative de înființare și funcționare,

se acordă tuturor grupurilor de producători care îndeplinesc condițiile de eligibilitate (cap. 5);

•

Sprijinul destinat grupurilor de producători va fi acordat în rate fixe, în funcție de costurile de constituire și funcționare a grupului;

•

Sprijinul va fi determinat anual, pentru fiecare grup de producători, pe baza producției anuale comercializate astfel:

a)

pentru primul, al doilea, al treilea, al patrulea și al cincilea an de 5%, 5% ,

4%, 3% și 2% din valoarea producției de piață de până la 200 OOO de EURO/an;

b)

pentru primul, al doilea, al treilea, al patrulea și al cincilea an de 2.5%, 2.5%, 2%,1.5% și 1.5% din valoarea producției de piață ce depășește 200 OOO de EURO/an sprijinul va fi plătit în rate anuale pentru fiecare grup de producători și va avea un plafon maxim de :

-

20 OOO EURO pentru primul an

-

20 OOO EURO pentru al doilea an

-

16 OOO EURO pentru al treilea an

-

12 OOO EURO pentru al patrulea an

-

10 OOO

EURO pentru al cincilea an

Plata primei rate va fi făcută la un an după data semnării contractului pentru sprijlnul financiar.

1O. ACOPERIRE GEOGRAFICĂ

Proiectul trebuie să fie amplasat în spațiul rural definit conform legislației în vigoare.

11.

INDICATORI DE REALIZARE, REZULTAT ȘI DE IMPACT

Indicatori de realizare

•

Număr de grupuri de producători sprijinite: 700 din care:

A Produse vegetale:

-

Cereale și plante tehnice

-

Plante medicinale și aromatice

-

Culturi specializate

-

Legume și cartofi

-

Fructe

f nclusiv struguri de masă

-

Struguri de vin

-

Ciuperci

-

Flori și plante ornamentale

B.

Produse animaliere

-

Lapte

-

Carne

-

Ouă

-

Miere

C.

Produse piscicole

D.

Produse silvice

600, din care:

330

10

2

170

50

30

5

3

85, din care:

45

20

3

17

5

10

Număr de membri din grupurile de producători 22.950

Indicatori de rezultat

Adaptarea la cerințele pieței

Volumul producției primare minime comercializate de grupurile de producători pe an:

-

Cereale și plante tehnice

-

Plante medicinale și aromate

-

Culturi specializate

-

Legume și cartofi

-

Fructe inclusiv struguri de masă

-

Struguri de vin

-

Ciuperci

-

Flori și plante ornamentale

-

Lapte

-

Carne

-

Ouă

-

Miere

-

Produse piscicole

-

Produse silvice

330 . 000 tone

750tone 40 tone

102.OOO tone

20.000 tone

17.400 tone 600tone

1.590 mii fire

55.125 tone (535 . 500 hi)

3.200 tone

7 . 050 mii buc.

1.258 tone

3.000 tone

73 . 000 mc.

Raportul dintre produsele agricole primare comercializate de către grupurile de producători față de totalul produselor agricole primare comercializate este de minim 70 %.

Indicatori de impact

Creșterea venitului

Creșterea venitu r ilor producătorilor raportat la situația precedentă

10%

Impact social ș

i

asupra fortel de muncă

Numărul minim de locuri de muncă echlvalente cu norma întreagă (ENI)

-

menținute în condiții mai bune

20 . 850

-

nou create

2 . 100

12.

PROMOVAREA PROGRAMULUI

Potențialii beneficiari vor fi informați despre existența și condițiile de eligibilitate ale prezentei măsu r i prin :

•

Anunț public în mass-media

•

Distribuirea de broșuri de informare

•

Seminar ii

•

Întâlniri cu potențialii beneficiari

13.

DOCUMENTE JUSTIFICATIVE

•

Avizul de re c unoaștere al grupului de producători în conformitate cu legislația națională;

•

Actul de înregistrare al grupului de producători la Registrul Comerțului ;

•

Acte doved i toare (anuale) ale producțiilor comercializate ;

•

Documente Justificative ale comercializării produselor necesare stabilirii sumei forfetare care se acordă anual ca ajutor financiar pentru activitatea de înființare și funcționare a grupurilor de producători;

14.

CONDIȚII DE FINANȚARE

•

Grupul trebuie să respecte condițiile minime de recunoaștere și condițiile de primire a ajutorului ;

•

Un grup poate primi anual,

un singur ajutor

în cadrul acestei măsuri pentru activitatea recunoscută în perioada 2004 - 2006

•

Grupurile de producători pot derula concomitent proiecte de investiții în cadrul măsurii 1 . 1

ă

Îmbunătățirea prelucrării marketingului produselor agricole și piscicole sau a măsur i i 3.1 ă Investiții în exploatațiile agricole" ;

•

Beneficiarul va colabora și va prezenta orice informație solicitată de oficialii Ministerului Agriculturii ,

Pădurilor și Dezvoltării Rurale ,

Agenției SAPARD ,

Comisiei

U . E sau alte structuri autorizate să controleze și să aud i teze implementarea proiectului

;

•

Sprijinul nu se va mai acorda dacă recunoașterea a fost retrasă.

•

Sprijinul se suspendă la retragerea recunoașterii și se recuperează dacă se constată că recunoașterea și/sau sprijinul acordat a avut la bază o fraudă .

15.

AUTORITATEA DE IMPLEMENTARE

•

Agenția SAPARD care reprezintă în România Autoritatea de Implementare:

•

Serviciile te h nice delegate ale Ministerului Agriculturii ,

Pădurilor și Dezvoltării Rurale .

Anexa VI

FIȘA TEHNICĂ PENTRU MĂSURA 3.3.

METODE AGRICOLE DE PRODUCTIE DESTINATE SĂ PROTEJEZE MEDIUL ȘI SĂ MENȚINA PEISAJUL RURAL

1.

MOTIVAȚIE

Agricultura a avut o influență majoră asupra mediului rural din România. Multe secole de agricultură tradițională au creat un peisaj variat și habitate semi-naturale importante, de mare valoare națională și internațională. Totuși, intensificarea și specializarea agriculturii, începând cu mijlocul ultimului secol a avut ca rezultat importante pierderi și pagube în mediul rural, adică:

Sol

-

practicarea agriculturii intensive a condus la scăderea fertilității solului, reducerea diversității biologice și genetice și la o creștere a riscului de poluare a mediului înconjurător;

-

fragmentarea accentuată a proprietății agricole a dus la imposibilitatea aplicării unor practici agricole cu rol benefic asupra mediului, cu efecte negative asupra stării de fertilitate a solurilor;

-

aproximativ 7 milioane de hectare din solurile României sunt actualmente afectate de eroziune, efectul fiind pierderea unei cantități de sol de 150 mii. t/an din care 1,5 milioane tone humus (la aceasta se adaugă o suprafață de 702 OOO ha de alunecări de teren). Indicele riscului erozional determinat variază de la 24.9 m 3 /ha/an în Depresiunea Transilvaniei la

39.4 m 3 /ha/an în Podișul Central Moldovenesc și atinge cel mai mare grad de 55.9 m 3 /ha/an în Podișul Getic.

-

deprecierea puternică a nivelului de elemente nutritive din sol datorită declinului bunelor

practici agricole tradiționale în ceea ce privește utilizarea îngrășămintelor organice;

-

până la retrocedarea/privatizarea terenurilor agricole, pe aproximativ o treime din totalul amplasamentelor amenințate de eroziune, s-au efectuat lucrări de protecție împotriva eroziunii, în general se aplică aratul pe curba de contur. După privatizare, fostele suprafețe arabile mari au fost fragmentate într-un număr mare de parcele mici, la care laturile lungi ale acestora nu sunt paralele cu panta terenului, ele fiind orientate din deal în vale și astfel fac imposibilă practicarea de lucrări agricole pe contur.

în

prezent în zona colinară și montană datorită defrișărilor, degradării sau

lipsei drumurilor de acces, a distanțelor mari față de locuințele agricultorilor și a cultivării ca arabil a terenurilor marginale, astfel de terenuri au fost abandonate. Pe aceste amplasamente s-a amplificat sau s-a dezvoltat eroziunea solului. Eroziunea solului în multe cazuri este asociată și cu alte procese de degradare, excesul de apă și/sau alunecările de teren - noi sau reactivate - precum și cu colmatări și aluvionări ale cursurilor de apă și ale terenurilor. Protecția împotriva eroziunii, colmatărilor și poluării necesită măsuri urgente de prevenire și combatere a eroziunii solului și a colmatărilor, adaptate la condițiile de relief, sol și climă, în corelare cu tradițiile locale, pentru dezvoltarea durabilă a agriculturii și a spațiului rural, precum și pentru protejarea mediului și conservarea peisajului.

Cum această măsură este una pilot, au fost selectate ca acțiuni de combatere a eroziunii solului patru din cele considerate prioritare Cauzele privind defrișările sau abandonarea terenurilor sunt combătute prin programe speciale prevăzute în politica MAPDR.

Biodiversitate

-

ecosistemele de pajiște sunt o componentă importantă a capitalului natural. Acestea reprezintă un grup important de tipuri de habitate cu o valoare inestimabilă pentru diversitatea plantelor și a altor grupe de organisme. Multe pășuni sunt afectate de activitățile agricole care au determinat scăderea diversității biologice la nivelul

acestor ecosisteme, necesitând luarea unor măsuri de reabilitare

și reconstrucție.

Dezvoltarea

intensivă

a agriculturii

din perioada

1945-1989

a determinat numeroase efecte negative și cumulative ce au dus la modificarea

structurii comunităților de plante, a bogăției specifice și a reprezentativității acestor tipuri de habitate naturale la nivelul țării.

în

această perioadă aproximativ 50% din suprafața pajiștilor din România au fost afectate de: transformarea în terenuri

agricole, utilizarea amestecurilor de hibrizi, fertilizare intensivă, supra•pășunat, eroziunea solului .

După

1990,

suprafețe însemnate de pajiști dependente de pășunat sunt amenințate, în special datorită dezvoltării speciilor invazive sau oportuniste și arbuștilor.

-

pierderea a aproximatfv 300 OOO de ha de habitate naturale ,

inclusiv a unora de importanță internațională mare;

-

utilizarea terenului pentru agricultura intensivă a condus la degradarea a 2,4

-

2,5 mii. ha (distrugerea unor ecosisteme și crearea de mari suprafețe de zone vulnerabile care necesită un management special).

-

pentru conservarea și utilizarea durabilă a pajiștilor, importante datorită diversității lor biologice mari, este necesară dezvoltarea unor planuri speciale de management care să conțină măsuri specifice de îngrijire și întreținere, recoltarea la momentul optim a fânețelor, folosirea rațională a pășunilor ca durată de pășunat, încărcarea cu animale, circulație, etc.

Apă

-

astăzi, este practic unanim acceptat că agricultura intensivă poate conduce

la poluarea solului și apei prin utilizarea excesivă a îngrășămintelor, a pesticidelor, a apei de irigație necorespunzătoare calitativ și cantitatfv,

în special pe terenurile arabile excesiv afânate prin diferite lucrări ;

-

agenții poluanți, respectiv substanțele toxice și/sau nocive, se pot acumula în cantități ce depășesc limitele maxim admisibile, atât în sol, cât și în apele de suprafață și subterane. Printre acești agenți poluanți pot fi considerate :

reziduurile zootehnice, nămolurile orășenești (de canalizare și menajere) nămolurile provenite de la procesarea sfeclei de zahăr, a inului și cânepii, a celulozei etc., care pot conține peste limitele maxime admisibile metale grele, substanțe organoclorurate din clasa HCH și DDT, triazine, compuși ai azotului și fosforului (nitrați și fosfați) etc. dar și diferiți agenți patogeni.

-

nitrații pot genera nitriți care în cantități mari au efecte nocive asupra sănătății umane. De asemenea, dacă fosfații și nitrații ajung pe diferite căi în apele stătătoare, contribuie la producerea și intensificarea procesului de eutrofizare, care în final determină degradarea acestora și distrugerea parțială sau chiar totală a faunei prin eliminarea oxigenului și formarea unor compuși chimici nocivi.

•

poluarea solului și apei de suprafață prin practici agricole s•a redus semnificativ și monitorizarea recentă a datelor arată o îmbunătățire generală a calității apei. Totuși, poluarea apei freatice rămâne o problemă în unele zone datorită administrării greșite a gunoiului de grajd și aici continuă să se raporteze fântâni publice și private cu standarde bacteriologice inacceptabile și niveluri excesive de nitrați/nitriți.

Deși importanța managementului apei în cadrul politicii de agromediu este foarte clară nu există o submăsură distinctă privind apa în cadrul prezentei măsuri.

Cu toate acestea submăsurile incluse privind eroziunea solului și agricultura ecologică au efect pozitiv semnificativ asupra calității apei. în cadrul Programului Național de Agromediu

(în prezent în faza de elaborare) apa va fi prezentată ca o acțiune distinctă. •

Pe de altă parte există și unele tendințe pozitive. Ca și în alte țări europene, agricultura ecologică, cu contribuția sa majoră la dezvoltarea durabilă a agriculturii, are în România un potențial considerabil de dezvoltare. Suprafețele cultivate după modelul de producție ecologic au crescut considerabil în ultimii ani. în anul 2003 suprafața totală s-a triplat, fiind de 57200ha, față de 17438 ha cultivată în anul 2000. În anul 2004 suprafețele cultivate după modelul de producție ecologic sunt de 75500 ha, ceea ce reprezintă o creștere cu

31

% față de anul 2003.

Pajiștile naturale din spațiul montan, situate la peste 800 m altitudine, ocupă o suprafață de cca. 1562 mii ha, reprezentând 32 % din suprafața totală a pajiștilor. Acestea sunt utilizate în principal pentru pășunat sau sunt cosite. Din această suprafață, 200 mii ha sunt situate la o altitudine de peste 1500 m. Majoritatea pășunilor alpine și subalpine din România au rămas într-o stare foarte apropiată de cea naturală și sunt caracterizate de o mare diversitate biologică cuprinzând numeroase specii locale.

în vedere aderării la Uniunea Europeană, ca parte a adoptării acquis-ului comunltar, România trebuie să implementeze un Program Național de Agro-mediu. Măsura 3.3 din Planul Național pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală, prin acțiunile sale pilot, oferă sprijin pentru acest proces și constituie un pas important pentru elaborarea Programului Național de Agro-mediu. în cadrul acestei măsuri și în acord cu obiectivele

PNADR

se asigură

încurajarea

practicilor

agricole

nedăunătoare mediului, utilizând acele metode care mențin solul, resursele naturale, diversitatea speciilor, peisagistica și caracteristicele tradiționale.

2.

OBIECTIVE

Obiective generale

Obiectivele generale ale măsurii sunt orientate către:

•

promovarea introducerii și utilizării continue a practicilor agricole prietenoase cu mediul și care merg dincolo de Bunele Practici Agricole, menționate în Anexa 3;

•

dezvoltarea

experienței

practice,

a

abilităților

și

capacităților

pentru implementarea măsurilor de agromediu, atât la nivel administrativ, cât și la nivelul fermei ;

•

intensificarea conștientizării noțiunii de agromediu de către fermieri.

Obiective specifice

Sprijinul acordat în cadrul acestei măsuri va promova:

•

prevenirea și reducerea poluării apei și solului datorată practicilor agricole neadecvate;

•

conservarea solului în zonele afectate de procese de eroziune, prin prevenirea pierderilor de sol și menținerea fertilității solului;

•

conservarea

biodiversității biologice

și a habitatelor

semi-naturale,

prin încurajarea utilizării practicilor agricole tradiționale;

•

o creștere a ponderii terenurilor care respectă standardele agriculturii ecologice;

Obiective operaționale

•

Sprijinul va fi acordat fermierilor sub forma unei prime compensatorii pentru: implementarea

submăsurilor pilot

pentru agricultura ecologică, conservarea solului și protecția împotriva eroziunii și conservarea biodiversității prin practici agricole tradiționale.

3.

CORELAREA CU ALTE MĂSURI

Aceasta măsură va conlucra cu alte măsuri din Planul Național pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală pentru sprijinirea implementării dezvoltării rurale integrate în România. Această măsură va fi corelată cu următoarele măsuri:

•

Măsura 3.5 Silvicultură, prin dezvoltarea rațională, reîmpădurirea și împădurirea suprafețelor agricole degradate;

•

Măsura 1.1 Îmbunătățirea prelucrării și a marketingului produselor agricole și piscicole prin creșterea performanțelor de mediu și a calității lor;

•

Măsura 1.2 Îmbunătățirea structurilor în vederea realizării controlului de calitate, veterinar și fitosanitar, pentru calitatea alimentelor și protecția consumatorilor, pentru promovarea produselor de calitate și a siguranței alimentare;

•

Măsura 3.4 Dezvoltarea și diversificarea activităților economlce, generatoare de venituri alternative și activități multiple pentru creșterea gradului de angajare a populației din mediul rural prin aplicarea metodelor extensive cu consumuri ridicate de manoperă, și diversificarea producției prin includerea componentei ecologice;

•

•

Măsura 3.1 Investiții în exploatațiile agricole prin îmbunătățirea performanței de mediu a fermelor, condițiilor de igienă și standardelor de întreținere a animalelor;

•

Măsura 3.2 Constituirea grupurilor de producători, în special pentru produse organice;

•

Măsura 2.2 Managementul resurselor de apă prin protecția calității acesteia și/sau prin reintegrarea în regimul natural al acestora;

•

Măsura 4. î

Îmbunătățirea pregătirii profesionale prin includerea obiectivelor măsurilor agro-ambientale în programele de instruire.

•

Măsura 4.2. Asistența tehnică.

Prin PNADR s-a propus ca toate măsurile SAPARD să respecte standardele Bunel Practici Agricole.

Lista activităților care sunt supuse procedurii de evaluare a impactului acesteia asupra mediului pentru eliberarea acordului și/sau autorizației de mediu conform Legii 137/1995, republicată în anul 2000, Anexa li.

Nr. Crt.

Activități supuse procedurii de

evaluare

a

impactului asupra mediului

Măsura

1.1

1 . 2

2.1

2.2

3.1

3.2

3.3

3.4

3.5

1

Abatoare și măcelării cu o

capacitate de producție mai mare de 5 OOO tone

I

an

X

2

Unități industriale pentru fabricarea produselor alimentare

și aQrotehnice

X

3

Utilizarea substanțelor periculoase și a pesticidelor

X

4

Depozitarea produselor chimice

X

X

X

5

Îmbunătățiri funciare realizate prin lucrări de artă, precum și intervențiile pe suprafețe care sunt mai mari de 200 ha și/sau acompaniate de măsuri tehnice în scopuri agricole, ca irigarea sau deseca r ea terenurilor agricole pe suprafețe mai mari de 20 ha ,

ca și proiecte generale de

scoatere din ci r cuitul aqricol

X

6

Construcții și instalații pentru creșterea animalelor de fermă, cu capacități mai mari de:

de carne

X

7

Instalații de s tinate triajului,

tratării ,

reciclării sau incinerării deșeurilor

X

X

8

Depozite pentru deșeuri sub formă lichidă, solidă s a u păstoasă

X

X

X

9

lnstalatii de tratare a apelor uzate

X

X

X

10

Amenajări piscicole

X

X

11

Defrișări de vegetație forestieră în afara fondului forestier

X

12

Instalații pentru prelucrarea lemnului

X

13

Planuril e

de urbanism și amenajare a teritoriului

X

-

100 locuri pentru bovine de carne

-

500 locuri pentru porcii de

carne

-

6 OOO locuri pentru găini ouătoare

-

6 OOO Jocuri pentru puii de carne

-

1500 locuri pentru curcani

Lista activităț i lor care se supun procedurii de evaluare a impactului asupra mediului pentru obținerea acordului și/sau autorizației de mediu se va completa de către autorltatea centrală pentru protecția mediului (MAPPM) cu orice activitate nouă, necunoscută la data întocmirii listei.

Va fi întreprinsă o procedură de evaluare a impactului estimat al proiectelor asupra mediului, implicând autoritățile competente, în toate cazurile în care un impact semnificativ ar putea fi în limite rezonabile anticipat. Aceasta va decide dacă este sau nu necesară elaborarea unui studiu de impact asupra mediului. Această procedură de evaluare se poate baza pe o examinare a fiecărui caz in parte, sau pe anumite criterii - limită ce vor fi puse la dispoziția Comisiei Europene. În orice caz, proiectele prezentate

în

anexa I și

li

a Directivei 97/11 (care amendează directiva 85/337) vor fi supuse unui studiu de impact asupra mediului.

În cazul proiectelor în care un impact negativ semnificativ asupra mediului ar putea fi prevăzut în limite rezonabile, și mai ales pentru acelea care acoperă măsurile 1.1, 1.2, 2.1, 2.2, 3.1, 3.4 și 3.5 trebuie obținut un acord asupra proiectului de la autoritatea competentă de mediu (inclusiv la nivel local). Este necesar a se oferi informații cu privire la potențialele efecte negative asupra mediului (respectiv utilizarea terenului ,

utilizarea substanțelor chimice, emisiuni atmosferice, poluare a apei și solului) și la metodele de atenuare a acestor efecte, în special în zonele sensibile din punct de vedere al mediului.

în plus. această măsură poate fi privită ca un instrument în sprijinul implementării pe termen lung a altor elemente ale acquis-ului comunitar care va avea impact asupra relației dintre agr i cultură și mediu în România - mai ales Directiva Nitrați, Directiva cadru pentru Ape, Directiva Păsări și habitate precum și obligațiile asociate cu Natura 2000.

4.

CÂMPUL DE ACȚIUNE AL MĂSURII

Măsura constă într-un număr de activități pilot voluntare la care fermierii vor fi invitați să participe în schimbul unor plați anuale pe o perioada de 5 ani. Acordul care va rezulta va lua forma unui contract semnat de fermier și Agenția SAPARD. Fiecare contract va fi specific pentru fiecare fermier în parte.

În cadrul acestei măsuri vor

fi

oferite fermierilor, următoarele 3 submăsuri pilot:

-

A conservarea solului și protecția împotriva eroziunii;

-

B: conservarea biodiversității prin practici agricole tradiționale;

-

C: agricultură ecologică.

În funcție de amplasarea geografică a submăsurilor (vezi capitolul 10) fermierii pot participa concom i tent la una sau toate submăsurile pilot și activitățile menționate.

Combinarea activitătilor

Combinațiile posibile·

ale submăsurilor de agro-mediu pe aceeași parcelă de pământ sunt prezentate în tabelul următor

:

C1

-

+

B1 B2 C1

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

--

-

j'.j\[llii1illli

-

_·"-

-

-

-

-

+

+

+

-

+

C4 C5

-

I•

%eJiiltiil

-

-

-

-

+

-

C3

-

-

-

+

-

C2

-

-

-

+

+

-

+

-

+

-

-

+

-

-

A3

A2

- ---- ..

1.,.

:,,_

A1

C5

+

-

C4

-

+

C3

-

+

C2

-

+

B2

B1

A3

A2

A1

Agricultura organică

Conservarea biodiversității prin practice agricole traciitionale

Conservarea solulul și protejarea împotriva eroziunii

,,+" -

combinație posibilă;

,,- ,, - nu e posibilă combinația

Atunci când se combină diferite submăsuri, totalul plăților pe hectar nu trebuie să depășească

maximul plafonului prevăzut în Anexa

Regulamentului CE

nr.

1783/2003. Acest fapt va fi verificat pe parcursul proiectului de către Agenția SAPARD.

Se anticipează că mai multe submăsuri similare vor fi

propuse pentru Programul Național de Agro-mediu care trebuie implementat după aderarea României la Uniunea Europeană.

Instruire obligatorie

Toți fermierii participanți vor avea nevoie de o instruire relevantă în domeniul protecției mediului și a tehnologiilor împotriva poluării. Fermierii participanțl la submăsura C. Agricultură Organică vor face o instruire supllmentară. Toată instruirea se va realiza în cadrul măsurii 4.1 "Îmbunătățirea pregătirii profesionale" pentru implementarea cu succes a măsurii 3.3. Cadrul legislativ pentru formarea profesională continuă a adulților în România este reglementat prin Ordonanța Guvernului nr. 129/2000 aprobată prin Legea nr. 375/2002.

Se vor organiza două categorii de cursuri, după cum urmează:

•

cursuri de pregătire de

maxim o săptămână și care pot avea un număr de cursanți cuprins între 25-50 persoane/modul

pentru dobândirea cunoștințelor teoretice și practice din cadrul măsurii și submăsurilor pilot componente ;

•

cursuri specializate

de management (ex. managementul durabil al resurselor de apă cu utilizare agricolă în strânsă corelație cu refacerea și conservarea calității mediului din zonele rurale), marketing, pregătirea unor planuri de agro-mediu la nivelul fermei, contabilitate, etc.

Conținutul cursurilor de instruire care se vor organiza după acreditarea măsurii 3.3 vor avea în vedere următoarele obiective:

•

îmbunătățirea

pregătirii

profesionale

a

fermierilor

pentru

aplicarea metodelor de protecție a mediului și a practicilor prietenoase cu mediul;

•

îmbunătățirea

pregătirii

profesionale

a

fermierilor,

pentru

creșterea nivelului

cunoștințelor

de

management

și de

marketing,

necesare

administrării unei afaceri viabile, bazate

pe practicile de producție prietenoase cu mediul.

•

îmbunătățirea cunoașterii standardelor verificabile prevăzute de Buna Practica Agricolă, care trebuie să fie respectate;

Implementarea instruirii va fi asigurată la nivelul MAPDR de către Direcția de Dezvoltare Rurala (DDR) și Agenția Naționala de Consultanță Agricolă (ANCA).

-

DDR va coordona implementarea cursurilor de instruire, inclusiv elaborarea procedurilor administrative, stabilind bugetul alocat pentru fiecare curs de instruire și fixarea obiectivelor programului de instruire, va întocmi fișele standard pentru ofertele de instruire și va organiza și participa la evaluarea și selecția ofertelor primite de la furnizorii de instruire. De asemenea ROD va asigura controlul implementării programului de instruire și a documentelor de plată.

-

ANCA va participa la întocmirea termenilor de referință pentru fiecare curs de formare, va participa la evaluarea și selecția ofertelor, va asigura verificarea documentelor și verificarea pe teren.

•

în cadrul acestei măsuri sunt eligibile următoarele tipuri de acțiuni pilot de agromediu:

Sub măsura A. Conservarea solului și protecția Împotriva eroziunii

Obiective

Obiectivele acestei sub măsuri sunt:

•

reducerea riscului de pierdere a terenului din suprafața agricolă datorită unor eroziuni severe cauzate de apă și/sau vânt;

•

menținerea sau intensificarea fertilității solului prin încurajarea utilizării asolamentelor adecvate.

Cerințe

în cadrul acestei submăsuri sunt eligibile următoarele lucrări:

•

A1

.Transformarea terenului arabil în pajiști (grassland). Cultivarea terenului arabil cu amestecuri de ierburi perene, exceptând prășitoarele.

(Amestecurile

obligatorii de ierburi

se

vor recomanda pentru fiecare amplasament tinând cont

de

volumul

și distributia

precipitatiilor

și conditii!e

pedologice

)

. Nu se pășunează în primul an - acțiuni care merg dincolo de Bunele Practici Agricole. în anii următori se practică pășunatul rațional pentru a asigura regenerarea anuală a pajiștii. Nu se folosesc îngrășăminte de sinteză și pesticide - acțiuni conforme cu Bunele Practici Agricole.

•

A2.

Amenajarea de benzi înierbate (aplicabilă la terase în culturi perene când panta e mai mare de 8%) Amplasarea de benzi înierbate orientate pe direcția generală a curbelor de nivel. Pentru zonele cu precipitații medii anuale peste 650 mm benzile vor fi înclinate cu 1 - 1,5 % față de curbele de nivel, spre emisari sau debușee - înclinate spre josul pantei pentru a crea scurgeri de apă

- acțiuni care merg dincolo de Bunele Practicl Agricole. Acestea nu vor fi pășunate și nu se vor utiliza pesticide și îngrășăminte chimice -acțiuni conforme cu Bunele Practici Agricole. Lățimea minimă a benzii înierbate este de 5 m. Distanța maximă între benzile înierbate este de 80 m - acțiuni care merg dincolo de Bunele Practici Agricole.

•

A3. Înființarea de cultură verde ascunsă pe teren arabil după recoltat.

Culturile verzi ascunse care vor fi utilizate ca îngrășăminte verzi sau furaje, trebuie înființate imediat (nu mai târziu de 30 zile} după recoltarea culturii principale. După aceste culturi aratul se efectuează nu mai târziu de 2 săptămâni înainte de semănatul următoarei culturi. Se folosesc amestecuri de culturi anuale (graminee, leguminoase, rapiță, muștar, etc.}. Înierbarea se face cu lucrări superficiale prin discuit, renunțând la lucrarea de arat - acțiuni în plus față de Bunele Practici Agricole.

Impact așteptat

Se așteaptă ca implementarea acestor acțiuni să:

•

reducă riscul pierderilor de teren datorită eroziunii apei și vântului;

•

diminueze riscul poluării apei datorită eroziunii și scurgerii elementelor nutritive;

•

reducă riscul inundațiilor datorită eroziunii;

•

îmbunătățească fertilitatea solului prin conținutul de materii organice și protejarea împotriva riscului de degradare a solului;

•

mărească biodiversitatea terenurilor agricole cultivate.

Rate de plată

A1.

Transformarea terenului arabil în pajiști (grassland}

Anul 1: 217 EURO/ha/an

Anii următori: 91 EURO/ha/an

A2.

Amenajarea de benzi înierbate (plata este numai pentru suprafața acoperită de benzile înierbate)

Anul 1: 245 EURO/ha/an

Anii următori: 193 EURO/ha/an

A3.

Înființarea de cultură verde ascunsă pe

teren arabil după recoltare

129 EURO/ha/ an

Submăsura B. Conservarea biodiversității prin practici agricole tradiționale

Obiective

Obiectivul acestei submăsuri este de a încuraja adoptarea metodelor agricole tradiționale pentru promovarea conservării diversității biologice în două habitate semi-naturale contrastante:

•

stoparea pierderilor biodiversității

•

orezul cultivat în zone joase ale Deltei Dunării;

•

pășunile și pajiștile munților Carpați.

Cerințe

În cadrul acestei submăsuri sunt eligibile următoarele lucrări:

•

B1. Menținerea unor zone temporar umede prin cultivarea tradițlonală a orezului. Se vor introduce asolamente de cel puțin 33% orez - acțiuni în plus față de

Bunele Practici Agricole, și fără utilizarea fertilizanților minerali pe bază de azot și pesticide - acțiuni conforme Bunelor Practici Agricole.

•

B2. Conserva.rea pășunilor și fânețelor montane prin asigurarea exploatării raționale a acestora cu o încărcătură de

0,3 - 0.5 UVM / hectar - acțiune

conformă

Bunelor

Practici

Agricole;

eliminarea

efectelor

eroziunii

prin supraînsămânțare cu specii autohtone, întreținerea suprafețelor prin cosit cel puțin o dată pe an, nu înainte de data de 15 iunie, prevenirea acidifierii solului, prin neutilizarea a cel puțin 20 % din suprafața pășunii neutilizate prin rotație

timp de un an - acțiuni în plus față de Bunele Practici Agricole, și renunțarea la fertilizarea cu îngrășăminte minerale, pesticide sau insecticide - acțiuni în plus față de Bunele Practici Agricole.

Impact așteptat

Implementarea acestor acțiuni vor:

•

restaura parțial modelele tradiționale de cultivare a orezului în Câmpia Dunării ceea ce va duce la creșterea diversității și abundenței florei și faunei, reducerea degradării solului și crearea de beneficii locale socio-economice datorită creșterii posibilităților de angajare a forței de muncă specializată în praducția de orez .

•

ajuta la conservarea valorii naturale și a peisajelor montane tradiționale ale Carpaților cu efecte pozitive asupra biodiversității și turismului;

•

elimina suprapășunatul pășunilor montane, fapt ce va determina o creștere a gradului de acoperire cu vegetație, o

reducere a numărului de specii adventive ce se instalează ca urmare a creșterii cantității de azot din sol, reducerea

modificării

structurii

covorului

vegetal

prin menținerea

unei densității vegetale optime.

Rate de plată

B1.

Menținerea de zone temporar inundate prin cultivarea traditională a orezului

206 EURO/ha/an

B2.

Conservarea pășunilor și fânețelor alpine

95 EURO/ha/an

Submăsura C.Agricultură ecologică

Obiective

Obiectivele acestei submăsuri sunt:

•

Sprijinirea dezvoltării agriculturii ecologice ca o metodă prietenoasă cu mediul de producere a alimentelor în cele cinci zone pilot selectate;

•

Satisfacerea creșterii

cererii de produse ecologice (notabilă la export) și promovarea dezvoltării unei piețe interne;

•

Sprijinirea și creșterea competitivității agriculturii ecologice în cele 5 zone pilot.

Cerințe

în cadrul acestei submăsuri sunt eligibile următoarele acțiuni:

•

conversia la metode ecologice de producție agricolă;

•

menținerea metodelor de producție ecologică existente.

Deoarece aceasta este o acțiune pilot, sprijinul va fi limitat pentru culturile care sunt considerate de importanță economică și au un bun potențial de piață (unde este cazul), astfel :

-C1. Legume

;

-C2. Fructe;

-C3 .

Plante aromatice și medicinale ;

-C4. Culturi furajere (orz furajer) ;

-C5. Pășuni naturale;

Menționăm că în 2004, în România, suprafața cultivată prin practica uzuală (prin utilizarea fertilizatorilor, pesticidelor, etc.) cu legume reprezintă 26

%

din suprafața arabilă, iar pentru livezi 13,5 % din suprafața agricolă, majoritatea producătorilor de fructe și legume nu utilizează substanțe chimice și fertilizatori în procesul de producție .

Prin urmare ei pot trece foarte ușor la producția organică.

Pentru a încuraja producerea laptelui ecologic, ca o acțiune în cadrul acestei submăsuri ,

au fost selectate pășuni naturale. În acest moment există 4 unități de procesare a furajelor verzi care produc furaje

certificate

pentru hrana bovinelor.

Pe piața românească există procesatori care utilizează plante medicinale și aromatice obținute din cultură proprie cât și din flora spontană. Având în vedere că produsele procesate sunt utilizate ca substituenți nutritivi și în practici fito­ terapeutice, este o condiție obligatorie ca aceste plante să fie cultivate în sistem ecologic .

Sprijinul oferit intenționează să compenseze fermierii pentru:

pierderile de producție pe durata perioadei de conversie;

-

pierderile de producție asociate cu interzicerea utilizării de substanțe chimice, folosite ca îngrășăminte și pesticide;

-

modificările în rotația culturilor;

-

creșterea costurilor lucrărilor manuale și mecanice pentru controlul buruienilor;

-

cheltuielile suplimentare pentru cert i ficarea produselor

Primele compensatorii pentru conversie vor fi acordate pe durata primilor trei ani de conversie, și atunci când producția este certificată .

•

Producătorii din agricultura ecologică care solicită prima compensatorie vor trebui să respecte legislația elaborată în acest domeniu și anume :

a)

să dețină calitatea de producător în agricultura ecologică (fișa de înregistrare aprobată de DADR și avizată de MAPDR) și să aibă un contract cu un organism de inspecție și certificare acreditat de MAPDR (Ordinul Ministrului nr. 527/2003), menționat în Anexa 1, în vederea controlului și certificării;

b)

certificatul de produs ecologic emis de un organism de control acreditat de MAPDR (pentru producătorii certificați).

Menționăm

că legislația

națională este

integral

armonizată

cu legislația UE (Regulamentul CEE nr. 2092/1991)

și a fost creată și structura instituțională necesară pentru implementarea acestei legislații. (Cap. VII din PNADR - Anexe Legislație) .

Impact așteptat

Implementarea acestei submăsuri estimează ;

•

reducerea riscurilor pentru mediu și sănătate folosind îngrășăminte organice și produse pentru protecția plantelor care ajută la menținerea fertilității solului și la sporirea biodiversității;

•

creșterea suprafețelor cultivate după modul de producție ecologic pentru crearea unei piețe interne de produse agroalimentare ecologice, cu calitatea garantată de un organism de inspecție ș i

certificare și crearea unui disponibil

pentru export ;

•

creșterea valorii adăugate a produselor ecologice.

Rate de plată

C1.

Legume

329 EURO/ha/an - perioadă de conversie

273 EURO/ha/an - perioadă certificată

C2

Fructe

320 EURO/ha/an - perloadă de conversie 181 EURO/ha/an - perioadă certificată

C3.

Plantele aromatice și medicinale

287 EURO/ha/an - perioadă de conversie 190 EURO/ha/an - perioadă certificată

C4 .

Culturi furajere (orz furajer)

.

,

123 EURO/ha/an - perioadă de conversie 92 EURO/ha/an - perioadă certificată

C5 .

Pășuni naturale

35 EURO/ha/an - perioadă de conversie

28 EURO/ha/an - perioadă certificată

5.

CRITERII DE ELIGIBILITATE

Generale

•

Sprijinul va fi acordat potențialilor beneficiari care intră voluntar într-o schemă de agromediu

și care încheie

contracte pentru aplicarea obligațiilor

privind măsurile de agro-mediu pe o perioadă de cinci ani

•

Potențialii beneficiari vor prezenta un plan de agromediu al întregii ferme .

•

De asemenea potențialii beneficiari vor dovedi ținerea registrelor de fermă și pregătirea contabilității fermei (detaliat în procedură de implementare).

•

Potențialii

beneficiari

vor

face

dovada

proprietății

terenului,

arendării, concesionării sau a altui document care să certifice dreptul de utilizare a terenului conform legislației în vigoare pentru o perioadă de

5 ani de la data depunerii proiectului, în vederea realizării acțiunilor de agromediu .

Solicitantul trebuie să prezinte planuri sau schițele cadastrale ale întregii suprafețe agricole pe care o administrează, nu numai pentru suprafața pentru care s-a solicitat sprijin financiar prin aceasta măsură. Dacă cererea este aprobată, beneficiarul acestei măsuri trebuie să îndeplinească standardele verificabile

ale Bunei Practici Agricole (Anexa nr. 3) pe întreaga suprafață agricolă pe care o administrează .

Acest plan sau schița cadastrală poate fi solicitat de la primăria locală și trebuie aprobat de către Oficiul județean de Cadastru și Publicitate Imobiliară .

Acesta este un document obligatoriu care va sprijini activitatea organismului de control pentru a stabili un sistem de control transparent și real .

•

Responsabilul legal și/sau tehnic al proiectului trebuie să dovedească e x periență profesională în domeniu dovedită prin copie a diplomei de studii sau document care dovedește o experiență profesională de minimum 3 ani în domeniu (copie a carții de muncă) și un angajament scris că acesta sau unul din angajați va urma un curs de pregătire profesională în cadrul masurii 4.1 (îmbunătățirea pregătirii profesionale) înainte de efectuarea primei plăți a primei compensatorii.

•

Beneficiarii trebuie să-și dea acordul în scris că vor oferi cunoștințe despre metode agricole de producție proiectate să protejeze mediul și să mențină peisajul rural la cererea altor producători agricoli și vor organiza întâlniri în cadrul fermei (ferma demonstrativă) pentru alți producători agricoli interesaț i

de proiect, în funcție de a disemina informațiile rezultatelor proiectului. Ca o condiție de eligibilitate ,

standardele verificabile ale Bunelor Practici Agricole (menționate în Anexa nr .

3) ,

trebuie să fie respectate pe întreaga suprafață a fermei .

•

Toți fermierii participanți la proiectele pilot trebuie să respecte standardele Bunelor Practici Agricole pe suprafața întregii ferme. Cum proprietatea terenului este fragmentată ,

Bunele Practici Agricole vor fi respectate eficient dacă se vor aplica pe toata suprafață deținută și administrată de fermierii participanți la

acțiunile pilot Aceste standarde reprezintă cerințe minime pentru fermieri. Astfel se va evita riscul ca fermierii să fie plătiți pentru o parte din suprafața fermei în timp ce restul suprafeței poate fi prejudiciată.

Introducerea Bunelor Practici Agricole în cadrul măsurii de agromediu pentru România se bazează pe 3 elemente cheie:

•

Legislația de Mediu - obligatorie pentru toți fermierii din România.

•

Standardele Verificabile ale Bunelor Practici Agricole - obligatorii pentru toți fermierii participanți la schema de agromediu.

•

Recomandări suplimentare privind protecția apei - care sunt recomandate pentru toți fermierii participanți la schema de agromediu, dar nu obligatorii.

România are deja Codul Bunelor Practici Agricole (pregătit în conformitate cu Cadrul de lucru indicat în Anexa 3 a Deciziei Guvernului Nr. 964 ( 13 octombrie 2000) pentru a aproba Planul de Acțiuni pentru protecția apei împotriva poluării cu nitrați din surse agricole.

Codul Bunelor Practici Agricole este o publicație cu caracter consultativ care are ca scop recomandarea celor mai folositoare practici, măsuri și metode care să fie utilizate de către fiecare fermier astfel încât să protejeze mediul.

Codul

Bunelor

Practici

Agricole

cuprinde

definiții

ale

sistemelor

agricole convenționale

și ecologice;

principii

și recomandări

ale codului

atât pentru biodiversitate, cât și pentru resursele de apă, scurgeri de suprafață și eroziunea solului, tasare.a și distrugerea structurii solului, modul de aplicare a fertilizanților chimici și organici; planuri de fertilizare și registrul evidenței utilizării fertilizanților în exploatațiile agricole; măsuri și lucrări de conservare și îmbunătățire a calității solului; protecția plantelor și regimul deșeurilor.

Specifice

Submăsură A. Conservarea solului și protecția impotriva eroziunii

Pentru această submăsură, suprafața pentru care se acordă prima compensatorie este

cuprinsă între 1 și 50 ha, pentru care este obligat să respecte cerințele acțiunilor.

Fermierii din zonele pilot vor fi eligibili

pentru această submăsură conform următoarelor criterii: 1) panta terenului este mai mare de 10%; 2) cel puțin 50% din suprafața terenului este afectată de eroziune.

Pentru aceste criterii se utilizează o cartare pedologică cu zonarea erodabilității solului.

Această

cartare se emite de către Oficiul de Studii Pedologice

și Agrochimice județean.

Submăsura

B.

Conservarea biodiversității prin practici agricole tradiționale

Pentru această submăsură, suprafața pentru care se acordă prima compensatorie este

cuprinsă între 5 și 50 ha, pentru care este obligat să respecte cerințele acțiunilor.

Submăsură C. Agricultură ecologică

Pentru agricultura ecologică suprafețele minime și maxime pentru care se acordă prime compensatorii sunt:

•

C1. legume 0 . 1- 1 ha

•

C2. fructe 1- 10 ha

•

C3. plante aromatice și medicinale 0.1 - 2 ha

•

C4. culturi furajere (orz furajer) 0.5 - 10 ha

•

C5. pășuni naturale 2 - 30 ha

Pentru toate cele 5 acțiuni, fermierii trebuie să respecte cerințele pentru fiecare acțiune în baza acestei submăsuri .

Producătorii din agricultura ecologică care solicită prima compensatorie vor trebui să respecte legislația elaborată în acest domeniu și anume:

a)

să dețină calitatea de producător în agricultura ecologică (fișa de înregistrare aprobată de DADR și avizată de MAPDR) și să aibă un contract cu un organism de inspecție și certificare acreditat de către MAPDR, menționat în Anexa 1, în vederea controlului și certificării;

b)

certificatul de produs ecologic emis de un organism de control acreditat de MAPDR (pentru producătorii certificați).

6.

CRITERII DE SELECȚIE

Datorită caracterului pilot al măsurii

și ținând cont de bugetul total și de sub­ bugetele fiecărei submăsuri în parte care sunt limitate, prima compensatorie acordată beneficiarilor va fi asigurată pe baza

principiului "primul venit, primul servit" ,

în funcție de ziua în care își vor depune cererea la Agenția SAPARD, cu condiția ca potențialii beneficiari să respecte întocmai cerințele acestei măsuri (Agenția SAPARD are un sistem unic de acordare a numerelor de înregistrare la nivel național) .

7.

BENEFICIARI

Beneficiarii

pot

fi

proprietarii

de

teren

sau

persoane

care

au

teren

în arendă/concesiune sau alt drept de utilizare a terenului conform legislației în vigoare pe o perioadă

de

cel puțin 5 ani de la data depunerii proiectului, în zonele geografice (zone pilot) listate în capitolul 1O .

Ei pot avea următoarele forme de organizare :

•

Producători individuali - persoane fizice

•

Asociații agricole fără personalitate juridică

•

Grupuri de producători cu personalitate juridică

•

Asociații familiale cu personalitate juridică

•

Societăți agricole cu personalitate juridică

•

Societăți comerciale private, cu capital privat, cu cel mult egal/mai mare de 75%.

8.

LEGISLAȚIA NAȚIONALĂ ÎN VIGOARE

•

O listă a actelor normative în vigoare referitoare la măsura și submăsurile în cauză este prezentata în Capitolul ăAnexe legislație" din Planul Național pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală.

9.

DISPOZIȚII FINANCIARE

•

Prima compensatorie publică acordată prin această măsură este de 100% cheltuieli publice, din care:

-

75 % contribuția Comunității Europene

-

25% contribuție publică națională

•

Prima compensatorie

oferită fermierilor va fi plătită anual, ca o rată fixă exprimată în EURO, și este calculată pe baza:

-

costurilor nete crescute datorate respectării cerințelor submăsurii de agro­ mediu adoptată (costuri totale suplimentare - economii);

-

pierderii de venit estimată, cauzată de respectarea cerințelor submăsurii de agro-mediu adoptată;

•

Plățile pentru fermieri vor fi efectuate în lei, aceste plăți pot varia în funcție de rata

de schimb în fiecare an pe durata celor 5 ani.

•

Fermierii vor primi sprijin doar pentru costurile suplimentare sau pierderile asociate acțiunilor de agro-mediu care implică activitățile standardelor verificabile ale ăBunei Practici Agricole" și acțiunile adiționale, definite în Anexa 3.

•

Primele compensatorii anuale vor fi acordate fermierilor care depun cerere de plată și depun o declarație scrisă precum că respectă condițiile din contract.

•

Cazurile de forță majoră care pot interveni în derularea unei acțiuni de agro­ mediu sunt menționate în Capitolul 14 - Dispoziții financiare.

BUGET ORIENTATIV PE SUBMĂSURI

SUBMĂSURA

%

Conservarea solului și protectia împotriva eroziunii

40

Conservarea biodiversității prin practici agricole traditionale

20

Agricultura eco!oQică

40

TOTAL

100

Bugetul indicativ al acestei măsuri, defalcat pe ani, este prezentat la Cap.6 Alocații financiare pentru măsurile SAPARD, pag. 358 din Planul Național pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală.

10.

ACOPERIREA GEOGRAFICĂ

Datorită caracterului pilot al măsurii, pentru fiecare submăsură au fost alese criterii de selecție specifice.

CRITERIILE DE SELECȚIE PENTRU ZONELE PILOT

SUB MĂSURA

ACTIUNEA

CRITERII DE SELECTIE

A: ,,Combaterea și

prevenirea eroziunii solului"

A1 Transformarea terenului arabil în pășune;

A2 Amenajarea de benzi

- suprafețe cu cel mai ridicat coeficient de

eroziune

înierbate (plata este numai pentru suprafața acoperită de benzile înierbate)

A3 Înființarea de cultură verde ascunsă pe teren arabil după

recoltare

8: ,,Conservarea biodiversității prin practici agricole tradiționale"

B1: ,,Menținerea de zone temporar inundate prin cultivarea tradițională

a

orezului"

orezului

B2: ,,Conservarea pășunilor și fânețelor alpine"

-existența unui plan de management acceptat de către proprietarii de pășuni;

C: ,,Agricultură ecologică"

C1 Legume C2 Fructe

C3 Plante aromatice și medicinale

C4 Culturi furajere (orz furajer) C5 Pășuni naturale

pentru practicarea agriculturii ecologice.

-

potențial agricol datorită condițiilor geografice specifice;

-

tradiție în cultura

-

valoare ridicată și diversitate floristică cuprinzând cele mai reprezentative varietăți din flora alpină;

-

existența unei baze de date corespunzătoare.

-

suprafața angajată în agricultura ecologică;

-

potențialul de acoperirea a cât mai multe din culturile selectate prin măsură;

-

existența experienței

-

-

-

Submăsurile detaliate mai sus sunt acțiuni pilot de agromediu și vor fi amplasate astfel:

•

Sub măsura A:

,,Combaterea

și prevenirea eroziunii solului" Din totalul de 42 de județe ale României, eroziunea solului peste limita admisibilă este prezentă în 34 județe .

Ținând cont de forma și intensitatea eroziunii solului s-a propus ca implementarea submăsurii A să se realizeze în următoarele 7 județe: Vrancea (17 tone/ha/an), Alba (14,3 tone/ha/an), Prahova (14,2 tone/ha/an), Dâmbovița

(14 tone/ha/an), Vâlcea (12 tone/ha/an)

,

Buzău (12 tone/ha/an) și Bacău {12 tone/ha/an) (vezi harta din anexa nr.2a) .

Conform datelor publicate, la 31.12. 2003, suprafața agricolă a României era de 14717,4 n;_ii hectare, din care cele șapte județe selectate dețineau 14% (2077,4 mii hectare)

ln aceste județe conform tabelului de mai jos suprafața afectată de eroziune reprezintă 54 % din totalul suprafeței agricole (1114,8 mii hectare). Defalcarea suprafeței degradate pe clase de eroziune este următoarea:

Județul

Suprafața agricolă la 31.12.03

Din care afectată de eroziune:

% din total agricol

Suprafața agricolă degradată prin

eroziune

Neapreciabilă până la slabă cu pericol de accentuare

Moderat

-

puternică

Foarte puternică

-

excesivă

1). Vrancea

255,6

101,7

17

21,8

62,9

40

2). Alba

328,3

210,4

104,8

85,5

20,1

64

3). Prahova

271,6

134,7

59,1

38,5

37,1

50

4). Dâmbovița

249,3

84,9

32,6

39,5

12,8

34

5). Vâlcea

246,3

181,5

111

58,3

12,2

74

6).

Buzău

402,9

176,6

54,6

72,8

49,2

44

7). Bacău

323,4

225

117,9

104,5

2,6

70

TOTAL

2077,4

1114,8

497

420,9

196,9

54

•

Submăsura B: ,,Conservarea biodiversității prin practici agricole tradiționale" pentru acțiunea pilot ăMenținerea de zone temporar umede prin cultivarea tradițională a orezului" s-au selectat 7 județe ca zone pilot din Lunca Dunării: Brăila, Ialomița, Călărași, Constanța, Teleorman, Olt, Dolj, conform Anexei nr. 2

b

Țara noastră se găsește amplasată la limita nordică de cultură, motiv pentru care cultivarea orezului este concentrată numai în zona considerată favorabilă, în sudul și sud-estul Câmpiei Române, în imediata apropiere

a Dunării. În acest areal, se realizează pe o perioada de 150-160 zile (20 aprilie -10 octombrie), o sumă a temperaturilor medii de peste 0° C de 2800-3200 ° C și o luminozitate de peste 1200

ore.

Amenajările orezicole sunt de tip ameliorativ, având ca scop valorificarea solurilor slab productive și ameliorarea solurilor salinizate și alcalinizate. Exploatarea parțială sau deloc a acestor amenajări duce la extinderea procesului

de salinizare și alcalinizare pe suprafețele limitrofe (după trei ani de neexploatare aceste amenajări revin la modul de folosință inițial, fără nici un potențial agricol).

Principala sursă de apă pentru amenajările de orezării este Dunărea, pentru județele Brăila, Ialomița, Călărași, Constanța, Teleorman iar pentru unele județe, pe anumite suprafețe și râurile interioare : Jiul în Dolj, Oltul în Olt și Teleorman.

În aceste județe se realizează:

-

condițiile climatice favorabile, izoterma medie de vară 21-22° C și constanta termică între 2800-3200° C ;

-

concentrarea suprafețelor de orez în perimetre mari ;

-

garanția asigurării volumulul de apă, fiind situate în apropierea sursei de apă.

De asemenea, în aceste zone există o tradiție, s-au format specialiști și alte categorii de forță de muncă cu înaltă calificare care pot exploata permanent amenajările existente, având astfel o conotație deosebit de importantă de ordin social: crearea unui număr semnificativ de locuri de muncă în zone mai greu accesibile .

•

Pentru acțiunea pilot ăConservarea pășunilor și fânețelor montane "

s-a selectat ca zonă pilot Parcul Național Retezat. Parcul Național Retezat este delimitat în 3 zone funcționale: zona cu protecție strictă; zona cu protecție specială și zona tampon. S-a selectat zona tampon ca zonă pilot, în care sunt permise activități economice,

incluzând

activități agricole

tradiționale

desfășurate

de către proprietarii terenurilor. Parcul Național Retezat (zona tampon) este situat la limita dintre următoarele 3 județe: Hunedoara, Gorj și Caraș-Severin ( vezi anexa nr.

2b)

.

Scopul principal al Parcului Național Retezat Rezervație a Biosferei este cel de conservare a diversității biologice. De asemenea se urmărește excluderea și prevenirea activităților de exploatare sau utilizare a resurselor naturale care contravin obiectivului de conservare, precum și asigurarea de condiții pentru activitățile educaționale, recreative și de cercetare științifică .

Se permit activități tradiționale desfășurate de proprietarii terenurilor, cu reglementarea acestora de către Administrația Parcului Național Retezat.

Terenurile din PNR se împart pe următoarele categorii de folosință :

49% păduri și 51% zonă montană ,

incluzând pășunile montane, jnepeniș, grohotiș, stâncărie .

După 1990 condițiile socio-economice și retrocedarea unor terenuri din Parc au determinat o schimbare de atitudine la deținătorii/utilizatorii de terenuri, presiunea asupra resurselor naturale crescând în mod semnificativ.

Pajiștile din zona montană constituie o zonă de importanță aparte aici regăsindu-se majoritatea speciilor din flora alpină. Cea mai mare amenințare pentru flora Parcului Național Retezat o reprezintă suprapășunatul .

•

Submăsura C :

"Agricultura

ecologicăn - va fi aplicabilă în cinci județe :

Suceava (12,4 mii ha), Galați (16 mii ha), Timiș (7,4 mii ha), Călărași (8 mii ha), Arad (3 mii ha) (vezi harta din Anexa nr. 2c) .

Suceava - situată în partea de nord-est a țării cu o suprafață agricolă de 349,9 mii ha, din care arabil 180,5 mii ha, cu un număr de exploatații de 469 din care 29 în producția vegetală. Această zonă furnizează rezerve adecvate de hrană care acoperă

nevoile

consumatorilor.

Existența

pășunilor

naturale

oferă

condiții favorabile de creștere a animalelor după modelul de producție ecologic .

Galați - zonă situată în partea de sud-est cu o suprafață agricolă de 358,7 mii ha din care 289 , 1 mii ha teren arabil, cu un număr de exploatații de 20808 din care 523 în producția vegetală .

în zonă

există condiții favorabile pentru cultivarea legumelor, viței de vie, cereale și livezi.

Arad - situată în partea de vest a țării cu soluri fertile de tip cernoziom cu o suprafață agricolă de 511,6 mii ha din care arabil 348,9 mii ha

cu un număr de exploatații agricole de 7434 din care 483 în producția vegetală ,

și din punct de vedere economic cu o diversitate dinamică .

Timiș - situată în partea de vest a țării cu soluri preponderent de tip cernoziom, cu o suprafață agricolă de 702 , 1 mii ha și cu o suprafață arabilă de 533,1 mii ha. Bine organizată în 9124 exploatații agricole din care 2717 în producția vegetală. Zonă favorabilă pentru cultivarea cerealelor, plantelor oleaginoase, legume, fructe. Este o zonă bine dezvoltată economic cu posibilități reale de furnizare de hrană pentru consumatori.

Călărași - zonă situată

în sud-estul Câmpiei Române, cu sol predominant cernoziom, extrem de favorabil culturilor agricole. Are o suprafață agricolă de 426,8 mii ha cu o suprafață arabilă de 416,2 mii ha. Este o zonă bine organizată în 29084 exploatații din care 28870 exploatații în producția vegetală.

11.

INDICATORI DE REALIZARE, REZULTAT ȘI DE IMPACT

Monitorizarea și evaluarea progresului și performanței măsurii va fi o prioritate importantă și va fi îndeplinită, cât mai mult posibil, conform standardelor de raportare

relevante ale UE. Aceasta este recunoscută ca informație asupra înțelegerii și impactului acestei

măsuri pilot

de

agromediu care va fi necesară pentru dezvoltarea efectivă a viitorului program național de agromediu.

MAPDR va elabora proceduri de monitorizare și evaluare adecvate și va selecta organizațiile competente.

Indicatori de realizare (și scopurile)

-

corespunzători obiectivelor operaționale ale măsurii

Numărul total de proiecte de agromediu

600

din care:

Submăsura A: Combaterea și prevenirea eroziunii solului

250

Submăsura B: Conservarea biodiversității prin practici agricole tradiționale

100

Submăsura C: Agricultură ecologică

250

Suprafața totală (ha) acoperită de proiectele de agromediu

19100

Submăsura A: Combaterea și prevenirea eroziunii solului

7000

Submăsura B: Conservarea biodiversității prin practici agricole tradiționale

3500

Submăsura C: Agricultură ecologică , din care:

8600

- Legume

1500

- Fructe

600

- Plante aromatice și medicinale

300

- Culturi furajere

(orz

furajer)

2000

- Pășuni naturale

4200

Indicatori de rezultat

-

corespunzători obiectivelor specifice ale măsurii

Submăsura A: Conservarea solului și protecția Împotriva eroziunii

•

Ponderea terenului care beneficiază de submăsura de agromediu, ca % din totalul terenului din zonele pilot care este vulnerabil la eroziune.

Submăsura B: Conservarea biodiversității prin practici agricole tradiționale

•

Ponderea terenului temporar inundat care beneficiază de submăsura de agromediu, ca % din totalul suprafeței zonelor pilot optime pentru cultura orezului.

•

Ponderea

terenului

pentru administrarea

pajiștilor

care beneficiază

de submăsura de agromediu, ca % din totalul suprafeței pajiștilor alpine din zona pilot.

Submăsura C: Agricultura ecologică

•

Creșterea numărului total de fermieri cu producții certificate ecologic (%)

•

Creșterea suprafeței de teren cultivat după modelul agriculturii ecologice din total suprafață (%)

•

Numărul de fermieri care realizează conversia către metodele de producție ale agriculturii ecologice

Indicatori de impact

-

corespunzători obiectivelor generale ale măsurii

Se vor stabili indicatori de impact corespunzători și necesari măsurării pe termen lung a efectelor de mediu și socio-economice

rezultate prin aplicarea măsurii, în limitele resurselor și expertizei adecvate. Prima schiță a acestor indicatori este următoarea:

Obiectivele generale ale măsurii 3.3

Indicatori

•

promovarea introducerii și utilizării continue a practicilor agricole prietenoase cu mediul;

Cum toți participanții respectă Buna Practică Agricolă pe întreaga suprafață a fermei și au un contract de administrare, numărul de participanți la măsură, ca procent din numărul total de fermieri din zona pilot indică suprafața

implicată ca procent din terenul agricol utilizat în zona pilot.

de agromediu, atât la nivel administrativ, cât

și la

nivelul fermei;

Odată pusă în practică măsura 3.3, se va dezvolta experiența administrativă și cea la nivelul fermei. Calitatea Programului Național de Agromediu, care este acum în faza de elaborare se va realiza prin indicarea a ceea ce trebuie extins din cele învățate prin

măsura SAPARD 3.3

Cum Buna Practică Agricolă este o parte a măsurii 3.3, conștientizarea noțiunii de agromediu de către fermieri va spori după implementarea acestei măsuri. Un indicator este numărul fermierilor participanți în proiect ca procent din numărul total al fermierilor din zona pilot. Alt indicator este diseminarea experienței participanților la măsura 3.3 către alți fermieri și acest efect pozitiv va constitui

partidparea la Programul Național de Aqromediu.

I-

----

•

dezvoltarea experienței practice, a abilităților și capacităților pentru implementarea măsurilor

•

intensificarea conștientizării noțiunii de agromediu de către fermieri;

12.

PROMOVAREA PROGRAMULUI

Potențialii beneficiari vor fi informați despre existența/condițiile eligibilității prezentei măsuri prin:

•

Publicitate în mass-media:

-

Emisiuni TV care prezintă acoperire națională pentru lansarea măsurii și furnizarea informațiilor de interes general pentru potențialii beneficiari;

-

Odată cu începerea

derulării măsurii și a obținerii unor rezultate cuantificabile, vor fi realizate emisiuni în cadrul cărora vor fi prezentate proiectele de succes:

-

În cadrul emisiunilor radio;

-

În

ziare locale și reviste de profil ;

•

Editarea și distribuirea Ghidului Solicitantului Măsura 3.3;

•

Distribuirea de pliante, broșuri de informare (tip ăBuletin Informativ SAPARD");

•

Seminarii locale organizate preponderent în zonele pilot indicate la capitolul 1O

,,Acoperirea geografică";

•

Întâlniri cu reprezentanți ai Agenției SAPARD, MAPDR, ANCA și potențialii beneficiari.

13.

DOCUMENTE JUSTIFICATIVE

Potențialul

beneficiar

trebuie

să

anexeze

cererii

de finanțare

următoarele documente:

•

Un plan de agromediu al întregii ferme pe perioada de implementare a proiectului;

•

Un angajament asupra respectării obligațiilor definite prin măsura de agromediu timp de 5 ani;

•

Documente justificative de ținere a registrelor de fermă și pregătirea contabilității fermei;

•

Copie după titlul de proprietate al terenului, contractul de arendare, contractul de concesiune, sau alt document care să certifice dreptul de utilizare a terenului conform legislației în vigoare;

•

Planuri

sau

schițe

cadastrale

ale întregii

suprafețe

agricole

pe

care

o administrează, nu numai pentru suprafața pentru care s-a solicitat sprijin financiar prin această măsură. Dacă cererea este aprobată, beneficiarul acestei măsuri trebuie să îndeplinească standardele verificabile ale Bunei Practici Agricole (Anexa nr. 3) pe întreaga suprafață agricolă pe care o administrează. Acest plan sau schiță cadastrală se eliberează de către primăria locală și se aprobă de către Oficiul județean de Cadastru și Publicitate Imobiliară;

•

Responsabilul legal și/sau tehnic al proiectului trebuie să dovedească experiență profesională în domeniu prin copie a diplomei de studii, sau a unui document care să certifice o experiență de cel puțin 3 ani în domeniu {copie după cartea de muncă) sau un angajament scrîs, la data depunerii cererii de finanțare, prin care acesta sau unul din angajați va urma un curs de instruire în cadrul măsurii 4.1 (îmbunătățirea pregătirii profesionale), și îl va absolvi înainte de efectuarea primei plăți a primei compensatorii;

•

Certificate care să ateste faptul că beneficiarul proiectului nu are obligații restante către bugetul de stat;

•

Declarație pe propria răspundere care să ateste că solicitantul nu este finanțat din alte programe pentru proiectul care face obiectul asistenței prin SAPARD;

•

Cazierul judiciar onest al responsabilului de proiect;

•

Angajament scris prin care beneficiarul acceptă controlul asupra proiectului la cererea organismelor autorizate. Pentru submăsura C: ,.Agricultura ecologică" -

a) Fișa de înregistrare a producătorului ca producător în agricultura ecologică aprobată de MAPDR și b) Contractul încheiat între producătorul din agricultura ecologică și un organism de inspecție și certificare acreditat de MAPDR (Anexa

1

);

c) Certificatul de produs ecologic emis de un organism de control acreditat de MAPDR (pentru producătorii certificați).

Angajamentul scris al beneficiarului ca va organiza întâlniri în cadrul fermei (ferma demonstrativă)

pentru

alți

producători

agricoli

interesați

de

proiect

pentru diseminarea informațiilor rezultatelor proiectului.

14.

CONDIȚII DE FINANȚARE

Participarea fermierilor la măsura de agromediu va fi voluntară, dar odată acceptați ei vor semna un angajament pentru o perioadă de 5 ani.

Plățile vor fi acordate numai acelor beneficiari care realizează activitățile în termen, conform contractului de agromediu.

Agenția SAPARD va implementa un sistem efectiv de control pentru măsura de agromediu cu următoarele obiective: a) asigurarea că prin măsură se îndeplinesc principalele obiective ale acesteia; b) prevenirea fraudei sau a unor plăți mai mari decât cele prevăzute; c) asigurarea respectării regulamentelor naționale și ale UE privind utilizarea co-finanțării SAPARD; d) furnizarea datelor pentru monitorizare și implementarea submăsurilor pilot la nivelul fermei.

în conformitate cu procedurile UE, pentru măsura de agromediu, se vor aplica două tipuri de controale: controale administrative și controale

în teren. Controlul administrativ va cuprinde o verificare completă a tuturor documentelor prezentate de către beneficiar înainte de efectuarea plății.

Scopul verificării pe teren este de a controla toate prevederile contractului, care pot fi verificate în timpul inspecției, inclusiv respectarea standardelor verificabile ale Bunei Practici Agricole.

Sancțiuni și penalizări

Dacă se constată că beneficiarul nu își îndeplinește obligațiile contractuale, Agenția SAPARD este îndreptățită să: a) reducă valoarea inițială a cererii de plată anuală; b) revendicarea rambursării plăților deja făcute. Valoarea diminuării plății și/sau rambursării va fi stabilită în funcție de gradul de neîndeplinire a contractului. MAPRD și Agenția SAPARD vor defini cel mai adecvat sistem de penalizare.

Conform legislației naționale în vigoare la fiecare rambursare solicitată de la fermieri se

va

aplica dobândă.

Forța Majoră

Restituirea finanțării nu se va efectua în următoarele cazuri de

forță majoră:

•

Moartea proprietarului;

•

Incapacitate de lucru a proprietarului pe o perioadă îndelungată;

•

Exproprierea unei părți semnificative a exploatațlei, în măsura în care aceasta nu a putut fi previzionată în momentul depunerii cererii;

•

Calamități naturale grave care afectează semnificativ suprafața agricolă a exploatației;

•

Distrugerea accidentală a clădirilor zootehnice din exploatație.

Cazurile de forță majoră vor fi notificate în scris autorității competente împreună cu documentele relevante pentru edificarea acesteia, în termen de 1O zile lucrătoare de la data producerii evenimentului.

15.

AUTORITATEA DE IMPLEMENTARE

•

Agenția SAPARD care reprezintă în România Autoritatea de Implementare prin Serviciile tehnice delegate ale:

.......

.--

-..

I

.,--._L

'f

'·ir· ..._

I

• ••

_,J

..,..--,-,

(

.

.-.

.-·

J

:=-

·------. .

-.,

.,..

• .:

Anexa 2 a

LOCALIZAREA ZONELE PILOT -Submăsura A

oentru imolementarea măsurii 3.3

la fișa tehnică pentru măsura 3.3

,.< J

L

}

·,

·,_

I

-.

r

'

.,--'

,---

J

'1.,

,;,

..,

CJ

.

Zone pilot pentru sub-măsura conservarea solului și protecția împotriva eroziunii solului

Criteriul de selectare al celor 7 județe l-a constituit indicele eroziunii de suprafață

,.-

.

,

·

"

..

t

(

""·

-

.

.I--.

\

L.\

'-.,_

I.-

-

. ( ..._.•---·------ --

'

'-:i

1'

--- '

"-i

I.,

- . .-·-......

1·---

·

.

\

'-

j

-.,

.

._.

r-L

--

•

1

1-

\

)-,,

...---' .

.

l"":i

I

-

-

}

.• i . ; ;

.

·

, . t

I

.

-

\

-,)

(

-....-

J:

.

J

/

I

'-.;::--

{

-.....,

,, .- li-

•

I

/

\ ..,

-....

.r-,

,

\..

.wl

'

{

\

M

.-I

r

• "'·

-- · -

<

_/

"'"-

·c

C

'-._

,.

r

-

L

·

1,

f

.·.

•

.

"

_

/

· ,. _

.

'

_.,

·

:

1

·

·•

.

""

· :: ' ::' ·

•

·

'"

"

-

.

-".

.

•

•

.

'

"

!

i ' i · .c f

_

f ""' ,

L

- " ----

... -

....--

•

l

).

/

I

,J

,rj.f

w'!! .1,

I

•

....

,

r

l/j...J;;. --

,....---------. _)

.,rr-

.....

I

I

..._

·țL_...

\.

_J

t---,

,.. } .

.-' ·1

c . ' ..

'

/

,_

---..( ...

-

93

( --- -

l

1

1

LOCALIZAREA ZONELE PILOT-Submăsura B

Conservarea biodiversității prin metode agricole tradiționale

94

Anexa 2 b

la

fișa

tehnică pentru măsura 3.3

Principala sursă de apă pentru amenajările de orezării este Dunărea, pentru județele Brăila,

I a l om i ța ,

Că l ă r aș i , Constanța, Teleorman

iar

pentru

unele

județe, pe anumite suprafețe, ș i

r â ur i l e

i n t er i oa r

e :

Jiul

în

Dolj, Oltul în Olt și

T e l

e orma n

.

_ ...---.L

l

·

-

S:f1 M ( I

I

Parcul Național Retezat

-

zona

pilot

se l ec tat ă

pen!ru actiunea

B2.

Parcul Nat1onal

R e ' te z a t este

delimitat în 3 zone f u

n

c t i o n a l e: zona cu

p ro te c

ți e

strictă; zona cu

p ro te cț

i e

specială

ș i

zona

.

tampon.

S-a se l e c t at zona

tampon ca

_

zona

p

i

!

_t î , n _ care

sunt permise

actIvItațI

economice,

i nc l usi v

activități

agricole

tr ad iți

o

n a le

desfășurate

de

către proprietarii t e renu r i l or .

Zone p i l ot

pt. cu lt

i va rea o r ez u l

u i

Zona

p

i

l o t

pentru

conser v a

r e a

pășunilor ș i

fanețelor montane

',.

r-

,.l·-

····.,.

-.

.-·

i

.. · , - •. ,.. l

- ,.

--,.

-----., I

f

•

.-

J-...

---..1"

··-. •..

•' _..,..-

-

,

_I

•-

.. •

,

••..

r

_ I..

r•/'

'•-,

\/

•-.,_

•;

.-.

/

I

\

- --

(

,·'

r

----

. (

-

··,

--

......

,•

--

I

•

-I

-....-... .._.-' ,···

:, -

.,._

-

• ,

..

,

1'

I ..

.

,1

,

I

1•---·-

1,

(

I -

•·-..

J

• .-·-

,.,_

)

L . r-

•. ',.

\

'·

.,/

a 1 ::-.

r

1

.-·-•,•

L_..,

·--._

•--..

)

_,;

1

,,

----..

--·

'1

1

.-..

..._,_.

I,

('

I

I

.....--- . ..

._,

j

(

/---··

· "'

I

.-F

·-._J

\

l

(

I

,

--

I

·-.--.

I

1

1

--

_

..-

I

I

J

I

•

'L

-

,•·

/

-..,

rl

....

r•_,

_,...---J

......

/

r'

•.

r-

,

--t_

-

_.,

'-{

I

1

-

\

I

I

•

._

_/

, /

I,

,_,......

I ..

'

---,

1 ...

,

•

I

.,,..-

•

I

\

--·-...,

.f·-.

.

\

-

\ ·-{

i.. ,

_.('

(

1

I

·•,

f

-., 1

.r--

-' --,-·...

_,......""T" --!•-

j

1··,

.

1

.

\

"\

1

}

•,

I,

.,.

.

1

I

'

·

··1

./1.

\

'J

\ L I

.,..

.)

- · .

· · - ..

.

..

••. .

")

/" I

,

•

J._

\

,

,..r

•

-,

.. _

•. ··:i

•..

f

I.

_

......- ... _J

- .

.

.

,

.

\.:I-,

·1_

·-.....

J'

--.

:,,,

..

-

'

,......f

.. --..

•

_r

t-..,_

\ \_.....

..

l

I

I

\

--

·

.

-...,,

-

I,

(

/'

·-.,

)..,J

r°'"1.

\

••

•

.r...,.

\

l;s?

•·

·---L.--=;-

.

...,.,._.

,...

·-.

u

:......

I

;

)

...,....

..,.,._

----i--·

lil

--

)

, ..l I

.-S"--J

..... --

fi

•.

/

1'-d

.. .

I

·::li

.r------

•-•

_.,

.._

,

1

'·...,_

(

-.,_

..-,

f'U..:UKi.,).

r

-

'•

IJ ·

,.

:.

-.._ . ·

'·1··-·

,_1

f

--

•--.,,·· .•

.. -

'

'

I

.

- . . . . _

...---,

...r

_...

/

/"

m11

1

.•

.l

I

(_.--......_

)

I

1;/

--...J

..--l.

,_ ---

_.._)-

Anexa 3

la fișa tehnică pentru măsura 3.3

BUNE PRACTICI AGRICOLE

Toți fermierii care primesc sprijin în baza măsurii 3.3 trebuie să îndeplinească standardele verificabile ale Bunelor Practici Agricole pe durata proiectului lor de agromediu. Aceste standarde trebuie să fie îndeplinite pe toată suprafața agricolă administrată de către deținătorul proiectului.

Sprijinul de agromediu va compensa numai fermierii care aplică măsurile pentru trecerea dincolo de Bunele Practici Agricole.

Aceasta este asigurată, deoarece, cerințele fiecărei submăsuri, implică mai mult decât oricare dintre activitățile identificate ale Bunei Practici Agricole .

În cadrul legislației Uniunii Europene "buna practică agricolă" este definită în baza art.23(2) din Regulamentul (CE) nr. 1257/1999 ca "standard de fermă pe care un fermier rezonabil trebuie să-l îndeplinească în regiunea menționată". În România, standardul minim al Bunei Practici Agricole este interpretat în conformitate cu legislația de mediu legată de activitățile agricole. Acolo unde a fost cazul, au fost introduse refer'lri adiționale la versiunea inițială din 2002 a Codului Bunelor Practici Agricole (CBPA), pregătit în conformitate cu Cadrul de lucru indicat în Anexa 3 a Deciziei Guvernului Nr. 964 (13 octombrie 2000) pentru a aproba Planul de Acțiuni pentru protecția apei împotriva poluării cu nitrați din surse agricole.

Codul Bunelor Practici Agricole este o publicație cu caracter consultativ care are ca scop recomandarea celor mai folositoare practici, măsuri și metode care să fie utilizate de către fiecare fermier astfel încât să protejeze mediul. Prevederile specifice ale Codul Bunelor Practici Agricole vor deveni obligatorii pentru fermieri din zonele desemnate ca fiind cu conținut ridicat de nitrați ca urmare a implementării Directivei CE Nitrați 91/776 privind protecția apelor împotriva poluării cauzate de nitrații din sursele agricole.

Buna Practica Agricolă este un concept nou care se aplică în România și este esențial să se asigure ca standardele verificabile propuse să fie a) relevante pentru actualele probleme de mediu; b) clare și practice pentru fermieri pentru a le adopta în actualul context

agronomic

și

socio-economic,

și

c)

ușor

de

controlat.

Implementarea programelor pilot de agromediu prin măsura 3.3 furnizează o oportunitate importantă pentru a testa care dintre standardele de bună practică se potrivesc României și, care pot fi cel mai clar definite și ușor de controlat la nivelul fermei.

Au fost identificate 4 domenii

pentru Bunele Practici Agricole care au derivat din legislația de agromediu specifică, referitoare la activitățile fermierilor din România și anume:

•

Protecția apei;

•

Protecția solului;

•

Protecția plantelor;

•

Conservarea biodiversității.

Deși nu există un act normativ special pentru protecția solului, prevederile legale cu privire la aceasta se găsesc în Legea nr. 18/1991 - Legea Fondului funciar, articolele 53-88 și în Legea nr. 137/1995 a protecției mediului, cu modificărtle și completările ulterioare, - Capitolul III, Secțiunea a 3-a, articolele 47-53. De asemenea, în Legea nr. 137/1995 a protecției mediului, cu modificările și completările ulterioare, sunt stipulate prevederi legale și pentru conservarea biodiversității.

Obligațiile legate de îndeplinirea acestor standarde de bune practici agricole verificabile vor fi explicate

clar

în ghidul de informații/materiale, furnizat fermierilor .

Ghidul asupra îndeplinirii Bunelor Practici Agricole va fi, de asemenea, inclus în instruirea fermierilor care primesc sprijin pentru agromediu sub forma de plăți.

Autoritățile de Supraveghere și Control :

în funcție de competența lor, la controlul standardelor verificabile ale Bunelor Practici Agricole vor participa următoarele autorități de supraveghere :

-Agenția SAPARD;

-

Direcțiile pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală județene ;

-

Agenția Națională de Protecție a Mediului;

-

Agențiile de protecție a Mediului județene ;

-

Inspectoratele de protecție a plantelor;

-

Agenția Națională Veterinară și Siguranța Alimentelor;

-

Administrația parcului Retezat

PROTECTIA APEI

Legislație

•

Legea apelor nr. 107/1996 ,

cu modificările și completările ulterioare

•

Hotărârea Guvernului nr .

969/2000 privind aprobarea Planului de Acțiune pentru protecția apei împotriva poluării cu nitrați din surse agricole

•

Legislația națională privind protecția apelor față de poluanții agricoli va fi armonizată printre altele cu următoarele acte ale UE

i.

Directiva 2000/60/EC a Parlamentului European și a Consiliului, care stabilește un cadru legal pentru acțiunile Comunității în domeniul politicii apei

•

Directiva Consiliului 91/676/EEC privitoare la protecția apei împotriva poluării cauzate de către nitrații din sursele agricole

•

Directiva Consiliului 76/464/EEC privitoare la poluarea cauzată de anumite

substanțe

periculoase

vărsate

în

mediul

acvatic

al

Comunitătii

Standarde verificabile

is

- -

-

p _ r _ o _ t

1)

Fermierii trebuie să țină un registru pentru înregistrarea tuturor apl i cărilor de fertilizanți, pesticide și gunoi de grajd (inclusiv sed i mentele din ape reziduale)

Metode de verificare: inspecție în teren și comparare cu alte ferme (ex. achiziționarea de pesticide și îngrășăminte)

2)

Se interzice fermierilor aplicarea cantităților mai mari de 170 kg N/ha/an, sub formă de gunoi de grajd pe terenurile cultivate (li se vor oferii fermierilor tabelele de conversie necesare pentru calcularea conținutul de nitrați al gunoiului de grajd produs în ferma) .

Metode de verificare :

verificarea la locul de producție și verificarea registrelor câmpului.

3)

Se interzice fermierilor aplicarea fertilizanților, pesticidelor sau edimente din ape reziduale tratate (noroi din canalizare) într-o zonă de

e

-

e_e_i_.

S_e.9

_

imentele din apele reziduale netratate (nămol) este

Standarde verificabile:

-

PROTECTIA SOLULUI

Legislație

•

Legea nr. 18/1991 - Legea fondului funciar (art. 53-88)

•

Legea nr. 137/1995 a protecției mediului, cu modificările și completările ulterioare, {Capitolul III Secțiunea 3 Protecția solului, a subsolului și a ecosistemelor terestre, art.47-53)

•

Legislația națională privitoare la protecția resurselor agricole ale solului se va armoniza, printre altele, și cu următorul act european:

•

Directiva Consiliului 86/278/EC privitoare la protecția mediului, și în

mod deosebit a solului, atunci când se folosesc nămolurile de canalizare în agricultură.

Standarde

5) Fermierilor li se interzice utilizarea terenului agricol în scopuri non­

verificabile

agricole fără autorizație din partea Ministerului Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale (MAPDR)

Metode de verificare: verificări la locul de desfășurare a activității

agricole și dubla verificare cu MAPDR

6) Fermierii trebuie să raporteze orice problemă de poluare care

afectează calitatea solului la Ministerul Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale (MAPDR) prin Direcțiile pentru Agricultură și

Dezvoltare Rurală județene

Metode de verificare: se poate verifica prin compararea registrelor

fermei de către MAPDR

7) Fermierii nu au voie să utflizeze sedimentele apelor reziduale

netratate (nămol de canalizare) pe nicl un teren agricol.

Metode de verificare: la fața locului

8) Fermierilor li se interzice degradarea terenurilor și culturilor prin

depozitarea de materiale sau deșeuri

Metode de verificare: La fața loculul

9} Fermierii ar trebui să evite să producă daune solului sau să îl suprapășuneze prin limitarea numărului de animale pășunate la un

număr adecvat pentru specia de animal, suprafața de pământ și

calitatea pășunilor. Se va stabilr o rată minimă de animale pe ha pentru taurine și ovine/caprine. Rata de animale pe ha este de 0.3 -

0.5 UVM/ha, iar pentru oi și capre este de 2 - 3.5 capete /ha pentru

pășunile alpine.

Metode de verificare: la fața locului sau comparare a registrelor fermei

și terenurilor

·nterzis a se utiliza pe toate terenurile agricole.

Metode de verificare: verificarea registrelor câmpului, verificarea erenurilor agricole la fața locului în zonele de protecție a apelor.

)Se interzice fermierilor construirea unui nou depozit sau stocare de unei de grajd într-o zonă de protecție a apei.

Metode de verificare: verificarea la fața locului a terenurilor agricole din onele cu a e rote·ate.

10) Pe terenurile în pantă cu unghiul de înclinație mai mare de 10%, aratul sau alte lucrări trebuie să fie orientate în direcția generală a curbei de nivel.

Metoda de verificare: la fața locului sau comparare a registrelor fermei

și

terenurilor

PROTECTIA PLANTELOR

Legislație

•

Ordonanța de urgentă a Guvernului nr, 4/1995 privind producerea, comercializarea și utilizarea produselor fito-sanitare pentru combaterea bolilor, dăunătorilor și buruienilor în agricultură și silvicultură, aprobată prin Legea nr. 85/1995

•

Legislația națională legată de utilizarea pesticidelor agricole va fi armonizată printre altele și cu următoarele acte europene

Directiva consiliului 91/414/EEC cu privire la plasarea produselor pentru protecția plantelor pe piață și strategii tematice asupra utilizării durabile a pesticidelor .

Standarde verificabile

11) Fermierii trebuie să fie capabili să demonstreze că toate pesticidele din fermă sunt aplicate de către personal autorizat, ținând cont de toate informațiile despre buruieni, dăunători și boli, și respectarea condițiilor specificate pe eticheta.

Metode de verificare la fața locului și inspecția registrelor terenului

12 )

Fermierii trebuie să utilizeze numai pesticide aprobate pentru buruieni ,

dăunători și boli ,

inclusiv tratamente fito-sanitare. Nu se permite utilizarea produselor din grupele I și li de toxicitate .

Metode de verificare: verificare la fața locului și inspecția registrelor ermei (cumpărarea pesticidelor).

!C

13) Condițiile tehnice ale echipamentelor pentru protecția tuturor ulturilor, ut i lizate de fermieri ,

trebuie să fie inspectate la fiecare 3 ani.

Metode de verificare :

verificare la

fața

locului a ech i pamentului și reqistrelor fermei

CONSERVAREA BIODIVERSITATII

-

-

Legislație

•

Legea nr. 137/1995 a protecției mediului, cu modificările și completările ulterioare, (Capitolul III Protecția resurselor naturale și conservarea biodiversității ,

art 34)

•

Legea 462/2001 pentru aprobarea Ordonanței de

urgentă

a Guvernului nr. 236/2000 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice

•

Legea nr .

347/2004 a muntelui

Legislația națională privitoare la conservarea biodiversității va fi printre alte l e armonizată cu următoarele acte ale UE care folosesc ca bază pentru rețeaua NATURA a statelor membre UE.

•

Directiva Consiliului 92/43/EEC privitoare la donservarea

habitatelor naturale

și a

florei sălbatice

și a

faunei

•

Directiva consiliului 79/409/EEC privitoare la conservarea păsărilor sălbatice

Standarde

14) Fermierii nu trebuie să permită arderea miriștei, stufului, tufărișurilor

verificabile

sau vegetației ierboase, fără autorizația autorității competente pentru protecția mediului.

Metoda de verificare :

la fața locului sau compararea când este nevoie kje autoritatea respectivă.

15)

Fermierii nu trebuie să permită, pe terenul lor, vânătoarea sau colecția speciilor protejate (plante sau animale).

Metode de verificare: verificarea la fața locului

16)

Fermierilor li se interzice desfășurarea acțiunilor care cauzează k:Jaune

ămonumentelor

naturale" aflate pe terenul lor.

Metode de verificare :

verificarea la fața locului

17)

Fermierilor le este interzisă folosirea pășunilor montane dintr-o arie naturală protejată, fără avizul administrației ariei protejate.

Metode de verificare: verificare la fața locului și compararea atunci când este necesar de către autoritatea corespunzătoare .

Anexa 4

la fișa tehnică pentru măsura 3.3

Plățile detaliate pentru măsura 3.3

Observații generale privind calcularea plăților

•

Calcularea plăților pentru Măsura SAPARD de Agromediu 3.3

este destinată în general situației specifice din România și acolo unde este necesar, situației specifice unei

regiuni

relevante .

Comparația

este

făcută

între

practica

de

producție convențională și cea de agromediu, ținând cont de diferențele de cost și de venit.

•

Nu sunt luate în considerare măsurile

(sau

o parte din măsuri), care nu sunt în concordanță cu Bunele Practici Agricole.

•

Acolo unde este cazul, pentru una din submăsuri s-au elaborat două tipuri de plăți de ex: când situația se schimbă pentru primul an sau ceilalți ani .

Această situație privește agricultura ecologică unde situația din primii ani de conversie este total diferită de anii când ferma este certificată.

•

Producțiile sunt la nivelul recoltelor din anul 2004 din Raportul anual al MAPDR.

•

Costurile prezentelor calculații sunt evaluate în prețurile anului 2004, luând în calcul rata inflației .

•

Sursa pentru cifrele furnizate o reprezintă Institutul de Economie Agrară din București, DADR Constanța și MAPDR.

•

Toate calculațiile de plată se bazează pe informațiile publicate în Raportul Institutului de Economie Agrară din 2004, disponibile pentru fermieri prin Direcțiile pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală ale MAPDR.

Submasura A: Conservarea solului și protecția împotriva eroziunii

A1 Transformarea terenului arabil În pajiști anul 1

Practica

c onven ona f ă

Metod a co nvențională do producție a porumbulu i

Pract ic a de agromediu

Transformarea lerenului arab i l in pajiști (iarbăland)

25% pierdere de produc ți e, 30% creștere cost forță d e

muncă

dat o rită imo<ăstierii manuale a inorasăminlelor naturale

O if eren\a de venit intre Practica convenționala și Pr ac tica de agromediu

C

os t

Ven i i

Cost

Venit

A c t iune

Un ăt,

Acbune

Unităti

porumb

3 . 500 kg /ha

(4 . 200

leilkq)

14 . 7 00

m i

i

le i /ha

Fân

1.700

kg/ha

(3.000

lei/kg)

5 100

mii lei/ha

-9 6 00

mii

t e i/ ha

T otal

dif er entă

-9.600 mii le ha

Semi n1 e pe n tru

por u mb

2 400 m ii

lei l ha

Semințe pen1ru i a rbă

3

OO

O mii lei / ha

Ferti l, zanți

pentru porumb

2.097 m ii

le,/ha

Fertili z atori

organici pentru iarbă

3.000 mii lei/ha

Irig a ții

o

I rig ații

o

Pe st i ci d e

pe nt ru

p orum b

a · 95 mii

lei / ha

Pest ici de

o

Lu cr ări mecanizare pentru porumb

4.6 9 6 mii lei/ha

L u c rări mecanizare

1.454 mii le ha

F a rtă d e

m un că pentru porumb

2.1 29

m i i

lei/ha

Fartă de

muncă pentru fân (30 %

mai

muN

I

3.614 mii lei / ha

Tot a l costuri variabile/ha pentru

oarumb

1 2. 21 7

m ii

lei/ha

Total costuri variabile /ha pentru fân

11 . 06Bm i

lei/ha

U49miilei

To tal

d if ere ntă costuri variab i

l e

1 . 149 mii lei/ha

T o ta l

di f er entă venn

-9 . 600 mii lei/ha

Pr i mă com p e n satorie

c erulă în

R

·

o

lei

î n Ro

lei

8 . 45 1

mii lei/ha

Ra t a

d

e

s c h ,mb

39 mii lei/EURO

Rata comoensalorie în EURO

217 EURO

Estimări:

P o trivit caracteristi ci lor zonelor pilot selectate (eroziunea solului), prețul fânului este de 3000 lei/kg, mai s c ăz u t de c âț media din restul țarii (4000 lei/kg) :

Zonele pil o t selectate nu sunt caracterizate de irigații;

Producția medie de porumb este de 3500 kg/ha, datorită situării în zonele afectate de eroziune și a lipsei de irigații:

În primul an , c ând se înfiin1ează pajiștile, necesarul de sămânță pentru iarbă a fost reanalizat (30 kg/ha, 100.000 lei / kg), iar în următorii ani va fi mai redusă deoarece necesarul de sămân!ă constă numai în completarea g o lurilor de iarbă și întreținerea pajiștilor (15 kg/ha ,

100.000 le i /kg) :

Pentru a compensa lipsa de irigații ,

cantitatea de gunoi de grajd a crescut ;

Datorită începerii intâ r ziate a producției de fân în practi c ile de agromediu. aces t a a s c azut cu 25 % ,

omparativ cu cea obținută prin metoda convențională (2267kg/ha);

lmprăștierea manuală a gunoiului de grajd a determinat creșterea cu 30 % a c o stului privind forța de muncă, comparativ cu cea folosită prin metoda convențională (2780 mii lei/ha);

Su r sa datelor utilizate o reprez i ntă Institu t ul de Economie Agrară din București și MAPDR. Informațiile de bază utilizat e

în calculațiile plăți l or se găsesc la Direcția Generală Dezvoltare Rurală din MAPDR.

Pr a cti c a conventională

Metoda conven!iona!ă de producție a porumbului

Practica de agromediu

Transformarea terenului arabil in pajiști (anul 2 - 5) Produc1ia de fâ n

este re c uperată, semin\ele și fertil i zatorii

sunt redu si

oentru a m en ține cultu r a

Diferen!a de venit inlre Pra c t i ca convențională

și

P r ac lica de agromediu

Cosi

Ven i t

Cos \

Venit

A c liun e

U nnăt

i

Ac tiune

U ni tăti

Porum b

3.500 kg /ha

(4 200

lei/kq)

1 4

. 7 0 0 mii lei/ha

Fân

2.500 kg/ha

(3.000 Lei/kg)

7 . 500 m,

lel/M

-7.200 mii le1/ha

Tota l

d ,

t ere n t ă

- 7 . 200 mii lei/ha

- ·

S em i n țe

pe nt ru por u mb

2 . 40 0

m ii

lei/ha

S eminț e

pentru i a rbă

1 500 mii

lei/ha

Fertilizanți pen t ru p_ oru mb

2.097 mii lei/ha

Fert1lizatoM

or ga nic i

2 . 000 mii

lei/ha

p e ntru iarbă

A1 Transformarea terenului arabil În paiiști

anii 2 - 5

J roga

i

pen1ru co ru m b

o

lngații

o

Pest ici de pentru

oorumb

8 95 m i

i

leI / ha

Pest i cide

o

Lucrări

me c anizare

pentru

oorumb

4.696 mii lei/ha

. .

Lucrări

mecanizare

1.454

mii lei/ha

F orț ă

de

mun c ă pent ru poru mb

2 129 mii lei / ha

- --

Forță de muncă pen1ru fân(30% mai

mul1 l

3.614mi l

lei/ha

-

Total costuri vari a bile/ha pen t ru

o o rumb

12.217 mii lei/ha

To1al cos1uri variabile/ha pentru iarbă

8.566 mii lei/ha

3.649 mii le ha

To t al

d

i f e rentă de costuri variabile

3 . 6 49 mii lei/ha

To t al d i fer e nlâ de veni i

-7 .

2 00 mii Lei/ha

Prima c o mpensatorie cerută în R O

lei in RO lei

3 .5 51 mii Lei/ha

Rata de schimb

39 mii Lei/EURO

Rata compensatorie în

E UR O

91 EURO

Es t imă ri:

Potriv i t carac t eristi c ilor zonel o r pilot selectate (eroziunea solului), prețul fânului este de 3000 lei/l<g, mai scăzut de c ât media din restul țării

( 4000 lei/kg );

Zonele pilot s e l e ctate nu sunt caracterizate de irigații;

Producția m e die de porumb este de 3500 kg/ha, datorită situării în zonele afe c tate de eroziune și a lipsei de irigatii;

în primul an,

c ând se înființează pajiștile, necesarul de săm.:lnță pentru iarbă a fost reanalizat (30 kg/ha, 100.000 lei / kg ).

iar în um,ătorii ani va fi mai redusă deoarece necesarul de sămânță constă numai în

compl e tar e a golurilo r

de iarbă și întreținerea pajiștilor ( 15 kg/ha, 100.000 lei/ k g ) ; Pentru

a

compensa lipsa de irigații, cantitatea de gunoi de grajd a crescut;

Datorită începerii întârziate a producției de fân în practicile de agromediu, acesta a scăzut cu 25 %, comparativ

c u

c ea obținută prin metoda convențională ( 2267kg/ha);

Împrăștierea manuală

a

gunoiului de grajd a determinat creșterea cu 30 % a cos t ului privind forța de muncă,

com p a r ativ

cu

cea folos i tă prin metoda convențională (2780 mii lei/ha);

Su r sa datelor u t ilizate o reprezintă In s titu t ul de Economie

Agrară

din București și MAPDR. Informațiile de bază utilizate în calculațiile plăților se găsesc la Direcția Generală Dezvoltare Rurală din MAPDR.

Pra c tica

c onven onal ă

Met o da

con ven țion a lă

d e p rodu c ție a p o rumbului (condiții

n ef av ora b ile)

Practica de agromediu

A menajarea de benzi înierbate (anul 1)

Se

înființea z ă ben zi

in i erba(e și iarbă ( costuri mai man )

este

s

e

mănată

pe ntru

acoperire (an1i

eroziune), nu se folosesc fertiliza n ti

Diferenja de venit intre

P ractica conven ona lă

i P r adica de agromediu

- --

-

Cost

Venit

Co s i

VenR

Acțiune

Unităli

Actiune

Unităti

l

porumb (condi\ii nefavorabile )

2 . 000 kg

l ha

(4.2 00

lei lk o )

8.400 mii le i/ ha

Nu

există

v e nit rezultat din infrinlar ea

b e n z i lo r inierbat e ·p e ntr u

contro l ul eroziun i

so l ului

Tat a

i

diferență

-8.400 mii le ha

Seminte

p e ntru o o rumb

2400

mii

l ei/h a

Semințe p e ntru ia rb ă

4 . 000 m i i lei/ha

Fe11i1iz a n\ i

p entru

b

1

097

m ii l e i / ha

Ferti lj

z an\ i

o

Irigații

o

lrigatii

o

P est i cide

o

P es tici d e

o

Luc r ări

m

ecan

iz

are

pe n

tr u p orurnb

2 6 00

mi i l e i/h a

Luc r ări m eca nizare pentru

înființarea ben z , IOr

1 . 780 mii lei / ha

F o rța d e

muncă pen1ru porum b

2 . 1 2 9 m i i lei/h a

Fo rța

de munca pentru

infiin\area benzil o r

3.614 mii lei/h a

T o l a

l

c o stur i

v aria b il e/

h

a p orumb

6 . 2 26

mi i

leI /ha

î

otal

cosfur

i

valiabi l e/ h a

9 .

3 94 m i i lei/ha

-1.168 m i i le i/ ha

Tota l

diferenlă

de

cos t uri

v a

r i a

bi l e

· -

T o tal diferenlă de ve n ,t

. 1168

mii Lei/ha

-8.400 mii Lei /ha

Pri m a c o mpensa1orie

c e r ută in RO lei în RO l e i

9 . 56Bmii lei/ha

Rata de schimb

·-- - - --

Rata

comp e n sato ri e i n

EUR O

39 mii Lei/EURO

245

E URO

A2 Amenajarea de benzi inierbate anul 1

Estimări:

Producția medie pentru porumb este de 200 kg/ha în condiții nefavorabile (panta terenului este mai mare de 8%);

În primul an lucrările constau in înființarea benzilor înierbate. Nu se obține venit din înființarea benzilor înierbate pentru controlul eroziunii;

Se înființează benz:Ue înierbate (sămânța pentru iarbă este mai scumpă) este semănată pentru acoperire, dar nu se utilizează fertilizanți în scopul obținerii producției.

Costul cu forța de muncă constă în lucrări pentru înființarea benzilor;

Sursa datelor utilizate o reprezintă Institutul de Economie Agrară din București și MAPDR. lnformatiile de bază utilizate în calcu!ațiile plăților se găsesc la Direcția Generală Dezvoltare Rurală din MAPDR.

A2 Înfiintarea benzi/or inierbate (Anii 2-5)

Practica convențională

Metoda convențională de produclie a porumbului (condiții nefavorabile)

Deși metoda conven!ională pentru porumb prevede iriga\ii,

aceslea nu se aolică în zonele selectate

fractica de agromediu

lnființarea benzilor inierba1e pe1eren in pantă (anii 2-5) Menținerea benzilor de iarbă; necesarul de sămânță este redus pentru menținere

Diferen[a de venit in1re Practica conven onală

și

Practica de agromediu

Cost

Venit

Cost

Ven

Actiune

Unităb

Actiune

Unită

porumb

(condi1ii nefavorabile)

2.000 kg /ha

(4.200 lei/kg)

8.400 mii

lei/ha

Nu există venit rezultat din înființarea benzilor înierbate pentru oontro!ul eroziunii solului

Total

diferentă

-8.400 mii lei/ha

Semințe

pentru oorumb

2.400 mii lei/ha

Seminle pentru iarbă

1.950 mii lei/ha

Fertiliza nți

pentru oorumb

1.097 mii lei/ha

Ferti l izant organic

o

lriga i penlru

porumb

o

Irigații

o

Pesticide

pentru porumb

o

----

2.600 mii

lei/ha

Pesticide

o

Lucrări

mecanizare

pentru porumb

Lucrări

mecanizare

pentru menținerea

benzilor

uaomii

lei/ha

Forța de muncă pentru porumb

2.129 mii lei/ha

Fofia de muncă pentru menținerea benzilor

3.614 mii lei/ha

Tolal costuri

variabile/ 11a

_ porumb

8.226 mii

lei!ha

Total costuri

variabile/ha

7.344 mii lei/ha

882 mii lei/ha

Total diferentă de costuri variabile

882 mii Lei/ha

Tatai diferentă de venit

•8.400 mii Lei/ha

Prima comoensalorie ceruta în RO lei în Ro lei

7 518 mii Lei/ha

Raia de schimb

39 mii lei/EURO

Raia compensatorie în EURO

193 EURO

Estimări:

Producția medie pentru porumb este de 200 kg/ha în condiții nefavorabile (panta terenului este mai mare de 8%);

incepând cu anul 2 lucrările constau in menținerea benzilor de iarbă. Nu se obține venit din menținerea benzilor de iarbă pentru controlul eroziunii;

Costurile cu forța de muncă constă în lucrări pentru întreținerea benzilor; Necesarul de sămânță este redus. doar pentru întreținere;

Sursa datelor utilizate o reprezintă Institutul de Economie Agrară din București și MAPDR. Informațiile de bază utilizate în calculațiile plăților se găsesc la Direcția Generală Dezvoltare Rurală din MAPDR

A3 Înfiintarea de culturi verzi ascunse pe teren arabil după recoltat

Practica convențională

!"ractica de agromediu

Infiin!area de cullură verde ascunsă pe teren arabi după recolta(

Diferenlă de ven·11 intre Practica convențională

lii'ractica de aaromediu

Cost

Venit

Cost

Venii

Ac1iune

Unități

Ac une

Unităti

Nu exislă ven,t d,n înființarea de cultură verde aseunsă pe leren arabil

după recoltat utilizată penlru controlul eroziunii

Nu există venit din infiinjarea de cultură verde ascunsă pe teren arabil după recollal utilizată pentru conlrolul

eroziunii

Nu există diferența de venit

Total diferen1ă

Nu există diferența de

veni1

Discuire

450 mii lei/ha

lnsămân(are

cultură

verde

600mii

iei/ha

Sem i 111e: 25 kg/ha x 160 mii

lei/kQ

4 . 000 mii

lei/ha

Total costuri

variabilei

ha

Total costuri variabile/ha

5.050 mii lei/ha

5 . 050 mii lei/ha

Total diferentă de costuri variabile

5 050 mii lei/ha

Total

dife r entă de venn

Om, lei/ha

Prima compensatorie cerută în

RO lei

5.050

mii

lei/ha

Ra t a

de

sc h

imb

39

mii lei/EURO

Rata comoensatone în EUR O

129EURO

Es t imari :

Nu există venit din înființarea de cultura verde ascu n sa pe teren arabil după recoltat utilizată pentru controlul eroziunii;

Sursa datelor utilizate o reprezintă Institutul de Economie Agrară din București și MAPDR. Informațiile de bază ut i lizate în calculațiile plăților se găsesc la Direcția Generală Dezvoltare Rurală din MAPDR.

Submăsura 8: Conservarea biodiversității prin practici agricole tradiționale

81 Menținerea unor zone temporar umede prin cultivarea traditionala a orezului

Practica conve n

onală

Metoda

co1Wenț1onală

de producț i e a

orezului

Practica

de

agromedlu

Metoda ecologică de produc 1ie

a orezului [20% pierder1 de produc e)

Inundări I de

li

ori lată de 6 ori în practica conven tiona1ă l

D erență de veni t

int r e Practica conven1ională

și

Practica de agromediu

Costuri

Ven

Costuri

Venit

Act i unea

UnilăLi

AcLiunea

Unilăti

Orez

4 . 800 kg

/ha

(13 500 lei/kq)

64.8 00

mii lei/ha

Orez

3,!140 kg/ha

(14.000

Leilkol

53 . 76 0

m i

lei/ha

- 11.040

mii

lei/ha

Total dilerentă

-11,040 mii leilha

Semințe

6 OOO

m,

lei/ha

Semințe

6.000 mii

lei/ ha

Fertilizan

4.140 m i i lel!ha

Ferțilizan

(Fertilizant

verde)

2 . 500 mii

l

ei/ha

I riga ț

i i

( 6 or i

)

14.400 mii

l e , l

ha

Irigați i

/8

ori)

1 9

. 2 00 mii le i/ ha

Protec

a

olantel o

r

6.772 mii

lei/ha

Prote c pa planlelor

o

Lucrări

mecanizate

8.745 mii lei/ha

LuC(ări

mecanizate

8 . 745

mii le

i/h

a

Cheltu i e l i cu Forța de

muncă

2.074 mii lei/ha

CheHuieli

cu Forța de muncă

(30% mai muH)

2 . 696 mii le i/h a

Total costuri

variabile

I

ha orez

42.131 mi i

lei/ha

Total costuri variabile/

ha

ore

i

39.141 mii le i/ ha

-

2.990 mii lei/ha

Diferen1ă total a costurilor var i ab i le

2 .990

mii leilha

Diferen1ă totalii

de

ventt

-11 . 040

mii lei/ha

Prima compensat □ f i e cer ut ă în

RO

lei

8 . 050 m i i lei r na

R at a de schimb

39 mii

lei/EURO

Rat

a

co maensa to r,e

î n E

U

R

O

2 06 EURO

Estimări:

Producția medie

de

orez esle de 4800 kg /ha;

Nu se folosesc fertilizanți chimici și pesticide astfel că produc\ia a scăzut cu 20

%;

Aplicarea mai multor inundări ( de Bori față de 6 ori):

Costul cu Forța

de

muncă a crescut cu 30 % datorită

combaterii

manuale a buruienilor și

algelor:

Sursa

datelor

utilizate o reprezintă Institutu! de Economie Agrară din București și MAPDR. Informațiile de bază uti li zate in calculațiile plățil o r se găsesc la Direcția G ene rală Dezvoltare Rurală

din

MAPDR .

B2 Conservarea pășunilor și fânetelor alpine

Prac1i c a

convenționala

Met oda co n v e n! i □ nală de

producție

pen t ru pajișt i

naturale

-

----

Prac

tica

de ag r omediu

Metoda e colog ică de

p roducJ ie

pentru pajiști naturale

(2S %

p iet deri de

producție;

25

%

preț mai redus; 39% creșle r e

cost

rt

de m uncă )

Diferen l ă

de ven

i 1intre Pract ic a

convenționala

și Practi ca

de agromediu

Costun

Venit

Costuri

Venit

Acțiunea

Unități

Acttunea

Unilăti

Fân

10 . 000 mii

Fan

5 .62 5 mii

- 4.375 mii lei/ha

2

500 kg /ha

lei/ha

1.875kg/ha

lei/ha

(4.000

3.000 lei/kg)

leVkol

Total diferen1ă

--

-

-

-4 .

375 mii lei/ha

Semin ț e

pentru

i a r bă

o

Semințe pentru

iarbă

800mii

lei/ha

Fertilizanti pentru

iarbă

2 653 mi,

lei/ha

Fertilizant organic

o

Irigații

pentru

iarbă

o

lriga i

o

Protecția plantelor pentru

i a r bă

o

Protecția

plantelOr

o

Luc r ăr i

mecani.zal e

"ntru iarbă

1 454 mii

lei/ha

Lu c rări

mecanizale pentru fan

1.454

mii

lei/ha

Cheltuieli

cu

For1a

de muncă pen

t ru

i arba

3 . 013 mi i

lei/ h a

Cheltuieli

cu

Forța

de

muncă

pentru

fân

(20

% mai

mu )

4 . 168

mii

lei/ha

Tota !

costuri variat:iile

/

ha

iarbă

7 . 12Dmii

lei

/ ha

Total costuri variabile

/ha

6.439

m i i

lei/ha

681 mii le

ha

n.tâ

totală a

costunlor

variabile

681

mii

lei/ha

Diferență

totală

de

ve ni t

-4 . 375

mii

le i /ha

Prima compensalorie

cer ută in RO lei

3 .

694

m

·u iei/ha

Rata

de schimb

39 mii

lei/EURO

Rata

comoensatone in

EURO

95 EURO

Estimări:

Producția medie pentru pașuni alpine naturale

este

de 2500 kg/ha;

Scăderea de

producție

de 25 % datorită lipsei de utilizare a fertilizanților chimici;

Creșterea costului cu

Forța de muncă

cu 39 %

datorită efectuării unui număr mai mare de operațiuni specifice

(imprăștierea

manuală a gunoiului de grajd, nivelări, manipularea fânului

pentru

uscare naturală, încărcare, transport

cu

mi j loace

specifice

zonei

montane);

Preț mai s c

ăzut

cu 25

%

datorită unei valori nutritive mai reduse;

Sursa datelo r

utilizate o reprezintă Institutul

de

Economie Agrară din București

și

MAPDR lnformatiile de bază

utilizate

in calculațiile plăților se găsesc la

Dlrecția

Generală Dezvoltare Rura l

ă

din MAPDR.

Submasura C :

Agricultura ecologică

Practica

con venf1onală

Metoda

convențională

de

producere

a legumelor

Practica de ag r

omediu

Metoda ecologică de producere a legumelor

(10%

pierderi de

onoductie;

oret normal;

20% Farta

de muncă

în

nlusl

Diferenlă

de

venii intre Practica

convențională

si Practica

de

agromediu

Cost uri

.

Venit

Costuri

venit

--

Ac t ,unea

U nităti

Acliunea

Unităti

Roși i

( 0

,3

54

. 0 00

mii

Roși i

48 . 600

mii

-5.400

m

i i

lei/ha

ha)

30.000

lei/ha

(0.3 ha)

lei/ha

kgma

27.000 l<g /h a

(6 OOO

(6.000 Le i/ kg)

lei /

kal

Ardei

gras

50 . 000

mii

Ardei gra s

45.00 0

mii

-5.000 mii lei/ha

( 0 .

2

ha)

lei/ha

(0.2

ha)

lei/ha

25,000

22 500 kg

/ha

kg/ha

(10,000

(10, 000

Le kg)

Le i /kg )

Ca s trave1i

36 . 000 m ii

Castravev

32.40 o m ,

-

3 .6 0 0

m,i

lei/ha

(0 . 2

ha)

Je1/ha

(0.2

ha)

lei/ha

30 OOO

27 .OOO

kg/ha

k g /ha

(6 ,

000

Le i/ kg)

(6 ,

000

Lei/kq)

Cartofi

54 .

0oo

mii

Car1oli

16.200

mii

-37. BOO

mii leJha

(0 . 3

ha)

lei/ha

(0.1

ha)

lei/ha

25,000

22 .

500

kg/ha

kg/ha

(7.200

lei/ k g)

(7 , 200

lei/ko l

Furaje

10 . soo

mii

+1o.500 mii lei/ha

leguminoase

lei/ha

ecologice

j 0 2 ha)

15.000

kg/ha

(3500

lei/kaî

Total

diferentă

-41. 300 mii

lei/ha

C1 Legume ecologice

-

perioada de conversie

Sem i n\e pent ru

Roșii

97 OOO

mii

lei/ha

Semin\e pentru Roșii

97.000 mii

lei/ha

Fertilizanți

pentru Rosii

4190 mii

leilha

Fer1ilizan

o

Irigații pentru Roșii

2.500

m11

lei/ha

lriga\ii

2.500 mii lei/ha

Protecția plantelor pentru Roș,

12.eos

m

u

l e tl ha

Protec9a plantelor

o

Lucrări mecanizate

penlru Roșii

1 3.719 mii lei/ha

Lucrări mecaniza1e

13.719 mii lei/ha

Cheltuieli cu

43.459 mii lei/ha

---

Cheltuieli

52.151

Mii

Forța de muncâ pe n tru Ro ii

cu Forja de m un câ

pentru Roșii(20%

lei/ha

--- -

-

-

Total cosl u ri

variabile pentru O

30

ha Roși

mai

mult!

1 73.673

mii

le1/ha

x O 3 ha=

52.102

mii

lei

Tota /

costuri variabile pentru

0.30

ha Rosii

165 . 370

mii

lei/ha x 0.3

ha= 49 , 611

mii lei

2.491 mii lei/ha

Sem i nțe pent r u

Ardei

aras

132 .

000

mii lei/ha

Semințe penlru Ardei oras

132.000 mii lei/ha

Fert i lizanți pentru

Ardei

aras

4 190 mii lei/ha

Fert il1 zanV pentru Ardei aras

o

I rigații

pentru

Ardei gr a s

2 500

mii

lei/ha

Irigații pentru

Ardei

oras

2 . 500 mii lei/ha

Prc t ec a

4 . 805

mii

Protec!ia

o

lei/ha

plantelor

plan t elor

pentru Ardei

pentru

oras

Ardei gras

Lucrări

13 773 m ,

Lucrări

13.773 mii

mecanizate

le i

/ha

mecanizate

lei/ha

pentru Arde i

pentru

!) r

as

Arde i

gras

Cheltuieli cu

31.515

mii

Cheltuie i

37818 mii

Forța de

lei/ha

cu Forța de

lei/ha

muncll pentru

muncâ

Ardei gras

pentru

Aitlei gras

(20

%mai

mutt)

Total costuri

1 68.783

Total

186091 mi i

5 39

mii leVha

varia b

il

e

mii le c/ ha

x

costuri

te;/ha

x

0.2

pentru 0 .

2

h a

O

2

ha=

variab ii e

ha= 37216

Ardei

gras

37.757 m,

lei

pentru producția

mii le i

de 0.2 ha

·- ·

Ardei or.>s

Semin ț e

pen t ru Cas t raveli

60 . 000

mii

lei / ha

Semin\e pentru

Castrave

60 . 000 mii lei/ha

Fertilizanți

pentru Castrave\i

3.694 mii lei/ha

Fert1lizan

pentru Castrave1i

o

-

··-·

·

--

lriga\ii pentru Caslra ve

2 50 0

rn ii

le i /ha

lriga!ii

pentru

Castravet

i

2.500 m"

lei/ha

Protec ț ia

9270

mii

Prcteqia

o

pla n telor

lei/ha

plantelor

pentru

penlru

Castraveți

Caslraveli

Lucrări meca ni2at e pentru

Castraveli

13.803 mii lei / ha

Lucrări mecaniZate pentru

Castrave

13.803

mii lei/ha

Che l

lu

ie\i

cu

25

43B

mh

Cheltuie li

30 . 525

rna

Forja de

muncă pentru

lei/ha

cu Forța de muncă

lei/ha

Castraveți

pentru

Castraveți

(20%mai

muhl

Total co s t uri

114 .7

05

Total

106.828 mii

1. 575 mii

J

e,lha

variab i

le

mii

l e i /ha

x

costuri

lei/ha x

0.2

pe n tru O .

2

ha

0 .

2

ha=

varia bil e

ha=21.366

Castraveți

22.941 mii

lei

pentru 0 .

2

ha

mii lei

Castrave\i

>

--· ·

75

600 Înii

Semin te

Semințe

75 . 600 mii

-

-

pent r u Cartofi -

lei/ha

pentru Cartofi

lei/ha

Fert ll

i zanți pen t ru

Ca

rt of i

4 439 mii lei /h a

Fertilizan pentru

Ca

rtofi

o

lrigalii pent r u

Cartofi

3.000 mi i

l e ,

l ha

Irigații

pentm

Cartofi

3.000 mii

lei/ha

'

Protectia

p l an telor

pentru Cartofi

15. 368

m ,

lei/ha

ProlecVa plantelor pentru

Cartofi

o

Lucrări

11 688

mii

Lucrări

11.688mii

mecanizate

pentru Ca rt

of

i

lei/ha

mecanizate

pentru

lei/ha

Cartof i

Che l tuieli cu

8.650 m ii

Chel!uieli

10.380 mii

Forța de

lei/ha

cu Forța de

lei/ha

muncă

pent r u

muncă

Cartofi

pentru

Cartofi

{2D%mai

mult)

Tatai costur i

1

ÎB . 745

Total

100 . 668 mii

25 .

559 mii

lei/h a

varia b

i

l e

mii

l e

ha

x

costuri

lei/ha

X

0.1

pentru 0.3

ha

0. 3

ha =

variabile

ha=

10.067

Cartofi

3 5 626

mii

pentru 0 .3

mii

lei

lei

ha

Cartofi

Semințe

1 .

802mii

Semințe

1.802

m

u

pentru furaJe

lei/h a

pentru

lei/ha

l e guminoa se

furaje

ecologice

Fertilizanți

o

Fortilizan